Drept procesual civil I - invatat

1. Procesul civil (notiune si faze) Procesul civil constituie activitatea desfasurata de catre instanta, parti, organe de executare si alte persoane sau organe care participa la infaptuirea de catre instantele judecatoresti a justitiei in pricinile (litigiile) civile, in vederea realizarii sau stabilirii drepturilor si intereselor civile deduse judecatii si executarii silite a hotararilor judecatoresti sau a altor titluri executorii, conform procedurii prevazute de lege. Faza judecatii cuprinde judecata in prima instanta si judecata in caile de atac indiferent de forma sa, aceasta faza parcurge trei etape, si anume! " etapa scrisa (judecata in prima instanta) este declansata prin cererea de chemare in judecata o de asemenea, paratul poate raspunde pretentiilor reclamantului prin o intampinare sau, daca are pretentii proprii in legatura cu cererea de chemare in judecata, poate sa depuna o cerere reconventionala o de precizat! in etapa scrisa are loc o instiintare reciproca a partilor in legatura cu pretentiile si apararile lor, precum si in legatura cu probele pe care inteleg sa le administreze o de precizat! actele de procedura prin care tertii sunt atrasi in proces imbraca de asemenea forma scrisa, acestea fiind! cererea de interventie voluntara (principala si accesorie) cererea de interventie fortata (chemarea in judecata a altor persoane, chemarea in garantie, aratarea titularului dreptului). " etapa dezbaterilor debuteaza la prima zi de infatisare o in aceasta etapa partile isi sustin pretentiile si apararile, administreaza probe, pun concluzii (fie cu privire la exceptiile procesuale, fie pe fondul pretentiilor deduse judecatii). " etapa deliberarii si pronuntarii hotararii se desfasoara dupa inchiderea dezbaterilor o deliberarea are loc in secret si la ea participa numai judecatorii care au facut parte din complet (nu si grefierul sau procurorul care a pus concluzii) totusi, in litigiile avand ca obiect conflicte de munca asistentii judiciari participa la deliberari, dar cu vot consultativ. " de precizat! partea nemultumita de hotararea instantei o poate ataca cu apel, declansand astfel o noua etapa a fazei judecatii, si anume etapa apelului o etapa scrisa in cadrul apelului se rezuma numai la cererea de apel (intampinarea pe care o poate face intimatul) si la cererea de aderare la apel, intr"una din cele doua forme! apelul incident si apelul provocat. 1

de precizat! exista si o etapa a cailor extraordinare de atac o astfel, hotararile pronuntate in apel, precum si cele pronuntate in prima instanta fara drept de apel, pot fi atacate cu recurs, iar singurele probe care pot fi administrate in etapa dezbaterilor sunt inscrisurile o alte cai extraordinare de atac sunt contestatia in anulare si revizuirea care, asemenea recursului, pot fi exercitate numai pentru motivele stabilite de lege. " de precizat! Procurorul general al Parchetului de pe langa #nalta $urte de $asatie si %ustitie (din oficiu sau la cerere) poate declansa etapa recursului in interesul legii, pentru a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii pe intreg teritoriul tarii o specific acestei cai de atac este faptul ca decizia prin care se solutioneaza recursul in interesul legii nu are efect asupra hotararilor judecatoresti examinate si, pe cale de consecinta, nici asupra situatiei partilor din acele procese o deciziile pronuntate in recursul in interesul legii sunt obligatorii. Faza executarii silite intervine atunci cand hotararea sau un alt titlu executoriu poate fi pus in executare, iar debitorul nu"si executa obligatia de buna voie " exista doua modalitati de executare silita, si anume! o executarea silita directa atunci cand creditorul tinde sa obtina realizarea in natura a prestatiei care formeaza obiectul obligatiei debitorului inscrisa in titlul executoriu (adica, tinde sa obtina executarea intocmai a obiectului obligatiei) o executarea silita indirecta atunci cand creditorul unei sume de bani, urmareste sa"si indestuleze creanta din sumele obtinute prin valorificarea bunurilor debitorului, prin poprirea sumelor pe care acesta le are de primit de la terte persoane ori, in cazul persoanelor juridice titulare de conturi bancare, prin virarea sumei din contul debitorului in contul creditorului. &e precizat! nu este obligatoriu ca procesul civil sa parcurga ambele faze (etape) " exemplu! va lipsi faza judecatii atunci cand creditorul pune in executare un alt titlu decat o hotarare judecatoreasca " exemplu! va lipsi faza executarii silite atunci cand debitorul isi executa de buna voie obligatia inscrisa in titlul executoriu sau atunci cand hotararea nu este susceptibila de executare silita. '. Normele dreptului procesual civil (ormele de drept procesual civil " reglementeaza raporturile care apar intre organele de infaptuire a justitiei (judecatorii, tribunale) si cetateni, precum si intre cetateni ca parti in proces (reclamant, parat). #n functie de obiect, normele de drept procesual civil se impart in! " norme de organizare judiciara au ca obiect!

"

'

o determinarea instantelor judecatoresti si a parchetelor de pe langa acestea o statutul magistratilor, cu privire la care se cerceteaza numirea si avansarea in functie, drepturile si indatoririlor magistratilor, precum si raspunderea disciplinara a acestora o compunerea si constituirea completelor de judecata si legat de acestea incidente privitoare la incompatibilitate, abtinere si recuzare. o de precizat! aceste norme sunt prevazute de $odul de procedura civila, precum si de )egea nr. *+,-'++, pentru organizarea judiciara si )egea nr. *+*-'++, privind statutul judecatorilor si procurorilor. " norme de competenta pot fi intalnite si in legi speciale, iar sediul principal al acestora este $artea # a $odului de procedura civila " norme de procedura propriu"zisa au ca obiect modul de judecata a litigiilor civile si de punere in executare a titlurilor executorii o sediul principal al acestor norme este $odul de procedura civila o de precizat! in literatura de specialitate, normele de procedura propriu"zisa sunt impartite in norme de procedura contencioasa, norme de procedura necontencioasa si norme de executare silita o clasificarea normelor de procedura in functie de obiectul lor de reglementare prezinta importanta atunci cand apare un conflict in timp al normelor de drept procesual, precum si datorita consecintelor ce decurg dintr"o anumita calificare a unei norme procesuale, atunci cand se pune problema utilizarii unor mijloace procesuale pentru valorificarea normei respective. #n functie de intinderea campului de aplicare, normele de drept procesual civil se impart in! " norme generale se aplica in toate cazurile si in orice materie, daca legea nu prevede in mod expres altfel " norme speciale se aplica numai intr"o anumita materie, expres stabilita de lege o acestea deroga de la normele generale si sunt de stricta interpretare si aplicare, neputand fi extinse prin analogie o normele speciale sunt cuprinse intr"o serie de legi speciale. " de precizat! este posibil ca norme din ambele categorii sa coexiste si sa se aplice in acelasi timp intr"o anumita materie astfel, apare un conflict intre norma generala si norma speciala, iar pentru solutionarea sa au fost propuse urmatoarele reguli! o norma speciala se aplica cu prioritate fata de norma generala, pentru ca tocmai acesta a fost rostul edictarii ei o in masura in care norma speciala .tace/, nu reglementeaza un anumit aspect, ea se completeaza cu norma generala. #n functie de caracterul conduitei pe care o prescriu, normele de drept procesual civil se impart in! " norme imperative impun partilor sau instantei o anumita actiune sau inactiune, iar, sub sanctiune, nu ingaduie sa nu se aplice sau sa se deroge de la ele *

" "

norme dispozitive suplinesc sau interpreteaza vointa neexprimata sau insuficient de clar exprimata a partilor in actele lor juridice ori protejeaza interesele uneia din parti, ingaduind sa se deroge de la continutul lor. de precizat! pentru calificarea unei norme ca imperativa sau dispozitiva poate fi folosit criteriul expresiei folosite de legiuitor! o norma este imperativa in texte care contin urmatoarele expresii! judecatorul care stie ca exista un motiv de recuzare in privinta sa este dator sa instiinteze pe seful lui si sa se abtina de la judecarea pricinii (art. '0 $P$) judecatorul nu poate hotara asupra unei cereri decat dupa citarea sau infatisarea partilor, afara numai daca legea nu dispune altfel (art. 10 $P$) oricine pretinde un drept impotriva unei alte persoane trebuie sa faca o cerere inaintea instantei competente (art. 1+2 $P$) cererea trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute pentru cererea de chemare in judecata (art. 112 $P$) hotararea se pronunta intotdeauna in sedinta publica (art. 1'1 $P$) judecatorii hotarasc numai asupra obiectului cererii deduse judecatii (art. 1'2 $P$) cererea de chemare in judecata care nu cuprinde numele reclamantului sau al paratului, obiectul ei sau semnatura va fi declarata nula (art. 1** $P$) necompetenta este de ordine publica (art. 102 $P$) nu pot fi ascultati ca martori interzisii si cei declarati de lege incapabili de a marturisi, precum si cei condamnati pentru juramant sau marturie mincinoasa (art. 112 $P$) hotararea casata nu are nici o putere (art. *11 $P$). o norma este dispozitiva daca! partile pot conveni, prin inscris sau prin declaratie verbala in fata instantei, ca pricinile privitoare la bunuri sa fie judecata de alte instante decat acelea care, potrivit legii, au competenta teritoriala, afara de cazurile prevazute de art. 1*,1,,10 si 13 (art. 12 $P$) judecatorul poate fi recuzat (art. '4 $P$) cand una din parti are doua rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv printre magistratii instantei, cealalta parte poate cere stramutarea pricinii la o alta instanta de acelasi grad (art. *4 $P$)

"

"

cererea de interventie in interesul uneia din parti se poate face chiar inaintea instantei de recurs (art. 01 $P$) partile pot sa exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar (art. 34 $P$) daca paratul are pretentii in legatura cu cererea reclamantului, el poate sa faca cerere reconventionala (art. 112 $P$) partea decazuta din dreptul de a administra o dovada va putea totusi sa se apere, discutand in fapt si in drept temeinicia sustinerilor si a dovezilor partii potrivnice (art. 141 $P$). de precizat! nu intotdeauna expresia folosita de legiuitor permite sa se dea o anumita calificare normei juridice si de aceea este necesar sa se apeleze si la un alt criteriu, si anume, finalitatea textelor o potrivit acestui criteriu, ar avea! caracter imperativ acele norme care, in finalitatea lor, depasesc interesul personal al partilor si urmaresc asigurarea distribuirii justitiei in cadrul procesului civil exemplu! normele de organizare judecatoreasca, intrucat reglementeaza organizarea si functionarea instantelor judecatoresti, activitate ce nu poate fi lasata la aprecierea partilor. caracter dispozitiv acele norme care urmaresc ocrotirea interesului partilor. exemplu! normele care reglementeaza recuzarea, intrucat prin acestea este ocrotit interesul partii care ar putea cere recuzarea. de precizat! nerespectarea normei imperative atrage urmatoarele sanctiuni! nulitatea absoluta, decaderea, perimarea o in schimb, incalcarea unei norme dispozitive este sanctionata cu nulitatea relativa o incalcarea normei imperative poate fi invocata de oricare dintre parti, de procurorul care participa la judecata ori de instanta din oficiu, pe cand incalcarea normei dispozitive poate fi invocata numai de partea ocrotita prin norma respectiva o nerespectarea normei imperative poate fi invocata in orice stare a litigiului, chiar direct in apel sau recurs.

*. Principiile fundamentale ale procesului civil Principiile dreptului procesual civil reprezinta reguli esentiale care stau la baza activitatii judiciare si care contribuie la intelegerea si interpretarea corecta a normelor

procesuale sau la solutionarea acelor probleme procesuale pentru a caror rezolvare nu exista o norma procesuala civila. Principiul legalitatii consacrat de dispozitiile constitutionale si ale legilor privind statutul judecatorilor si procurorilor, precum si reglementarile privitoare la organizarea judiciara se manifesta sub urmatoarele aspecte! " justitia se infaptuieste in numele legii, iar judecatorii sunt independenti si se supun numai legii " justitia se realizeaza prin #nalta $urte de $asatie si %ustitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege, fiind interzisa infiintarea de instante extraordinare " competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt prevazute numai prin lege " compunerea si constituirea completului de judecata se face potrivit dispozitiilor legale " legalitatea si temeinicia hotararilor judecatoresti sunt supuse verificarii instantelor de control judiciar, prin intermediul cailor de atac, ce pot fi exercitate de partile interesate si de 5inisterul Public, in conditiile legii. Principiul independentei judecatorului potrivit $onstitutiei, judecatorii sunt independenti si se supun numai legii independenta judecatorilor decurge dintr"o serie de aspecte precum! " modul de recrutare a judecatorilor acestia sunt numiti prin decret al Presedintelui 6omaniei, la propunerea $onsiliului 7uperior al 5agistraturii " durata numirii " care este limitata de varsta de pensionare " recunoasterea inamovibilitatii astfel, un judecator nu poate fi revocat, suspendat, transferat, sanctionat ori promovat decat de $onsiliul 7uperior al 5agistraturii, in conditiile prevazute de lege " recunoasterea dreptului de a"si forma organizatii profesionale " nivelul pregatirii profesionale si fixarea unui salariu corespunzator. Principiul organizarii justitiei pe sistemul dublului grad de jurisdictie se refera la faptul ca o hotarare judecatoreasca sa poate fi supusa controlului judiciar la o instanta superioara, astfel incat sa se inlature eventualele erori de judecata " pentru a determina cate grade de jurisdictie sunt intr"un sistem procesual trebuie vazut de cate ori o pricina poate fi judecata in fond, adica din punct de vedere! o al legalitatii o al normelor de drept aplicabile o al temeiniciei o al aprecierii probelor administrate in cauza. " in sistemul nostru de drept, o pricina poate fi judecata in fond de doua ori! in prima instanta si in apel o recursul nu constituie un grad de jurisdictie, intrucat in aceasta etapa poate fi examinata doar legalitatea hotararii, nu si temeinicia ei.

Principiul liberului acces la justitie potrivit $onstitutiei, .orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime/ (art.'1) " astfel, accesul liber la justitie nu poate fi ingradit prin nici o lege. Principiul dreptului la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr"un termen rezonabil presupune ca toate organele si autoritatile implicate in derularea procesului civil sa se comporte in mod egal cu partile, fara ca vreuna din ele sa fie prejudiciata sau dezavantajata in raport cu cealalta " in ceea ce priveste un termen rezonabil, acesta se determina exclusiv prin raportare la particularitatile fiecarei cauze in parte, respectiv circumstantele cauzei, complexitatea litigiului, comportamentul reclamantului si al autoritatilor competente Principiul egalitatii partilor in fata justitiei potrivit $onstitutiei, .cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari/ (art. 13) " astfel, justitia este unica, impartiala si egala pentru toti (neexistand privilegii de jurisdictie). 8ratuitatea justitiei potrivit acestui principiu, partile nu trebuie sa"i plateasca nici pe judecatori, nici pe procurori si nici pe grefieri ori ceilalti auxiliari ai instantelor, intrucat justitia este un serviciu public (acestia mentionati fiind platiti de stat) " primirea de plati, recompense ori alte foloase necuvenite de catre acesti functionari cade sub incidenta legii penale " insa, procesul penal presupune si o serie de cheltuieli, precum! o taxe de timbru ori timbru judiciar o onorarii pentru avocati o onorarii de expertiza o cheltuieli pentru administrarea probelor o cheltuieli de deplasare. Permanenta si caracterul sedentar al instantelor toate instantele sunt permanente, in sensul ca activitatea de judecata se desfasoara in mod continuu, cu exceptia zilelor declarate nelucratoare " vacanta judecatoreasca nu constituie o intrerupere a activitatii de judecata, intrucat aceasta va continua, insa cu un regim de lucru restrans si mai usor, acordandu"se prioritate anumitor cauze urgente " in ceea ce priveste caracterul sedentar al instantelor, acestea sunt stabile, in sensul ca au un sediu cunoscut si determinat in localitatea de resedinta stabilita prin legea de organizare judiciara. Principiul colegialitatii in sistemul nostru de drept s"a optat pentru un sistem mixt de judecata, care presupune un judecator unic pentru pricinile simple si compunere colegiala pentru celelalte astfel! " in prima instanta, cauzele se judeca in complet format de un singur judecator " apelurile se judeca in complet format de doi judecatori

" "

recursurile se judeca in complet format de trei judecatori exceptie! completul pentru solutionarea in prima instanta a cauzelor privind confictele de muncta si asigurari sociale se constituie din doi judecatori si doi asistenti judiciari.

Principiul contradictorialitatii presupune ca judecatorul trebuie sa asculte deopotriva pe cel care a sesizat instanta cat si pe cel care se apara " astfel, fiecare parte are dreptul de a participa la prezentarea, argumentarea si dovedirea pretentiilor sau apararilor sale, precum si dreptul de a discuta si combate sustinerile si probele celeilalte parti " de asemenea, fiecarei parti trebuie sa i se ofere posibilitatea sa"si exprime punctul de vedere asupra chestiunilor de fapt sau de drept invocate de instanta din oficiu in scopul aflarii adevarului si pronuntarii unei hotarari legale si temeinice " in temeiul acestui principiu, partile au dreptul de a face cereri, de a propune si administra probe, de a pune concluzii cu privire la toate problemele de fapt si de drept care intereseaza in rezolvarea pricinii. Principiul dreptului de aparare potrivit $onstitutiei, .dreptul la aparare este garantat, iar pe intreg parcursul procesului partile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu/ (art. ',) " dreptul la aparare are doua acceptiuni! o in sens material, el cuprinde intregul complex de drepturi si garantii procesuale care sunt instituite de lege pentru a da posibilitatea partilor sa"si apere interesele legitime! dreptul de a face cereri, de a lua cunostinta de actele de la dosar, de a propune probe, de a"i recuza pe judecatori si pe procurori, de a participa la dezbateri, de a pune concluzii, de a exercita caile de atac o in sens formal, dreptul de aparare inseamna dreptul partii de a"si angaja un aparator. " de precizat! o garantie importanta a dreptului de aparare o constituie si asistenta juridica gratuita (dreptul de aparare prin intermediul unui avocat numit din oficiu). Principiul rolului activ al judecatorului se manifesta, in fapt, in urmatoarele aspecte principale! " judecatorul da calificarea exacta cererii, in functie de continutul sau (iar nu in functie de denumirea data de parte) " judecatorul conduce desfasurarea procesului civil, vegheaza la respectarea dispozitiilor legale si are puterea de a fixa termenele si de a ordona masurile necesare judecarii cererii (prezentarea unor probe, conexarea ori disjungerea pricinilor, suspendarea judecatii etc.) " judecatorul poate invoca din oficiu incalcarea normelor imperative " daca partile nu sunt asistate sau reprezentate de avocat, judecatorul va indruma partile cu privire la drepturile si obligatiile care le revin in proces " privitor la situatia de fapt si motivarea in drept pe care partile le invoca in sustinerea pretentiilor si apararilor lor, judecatorul este indreptatit sa le ceara

"

"

acestora sa prezinte explicatii, oral sau in scris, precum si sa puna in dezbaterea lor orice imprejurari de fapt ori de drept, chiar daca nu sunt mentionate in cerere sau in intampinare judecatorii au indatorirea sa staruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza (pe baza stabilirii faptelor si aplicarea corecta a legii, in scopul pronuntarii unei hotarari temeinice si legale) o judecatorii pot ordona administrarea probelor pe care le considera necesare, chiar daca partile se impotrivesc. judecatorul poate urmari si atenuarea unor dispozitii legale restrictive, prin aplicarea altor dispozitii legale.

Principiul disponibilitatii consta in posibilitatea partilor de a dispune de obiectul procesului, anume dreptul material, si de mijloacele procesuale de aparare a acestui drept, adica dreptul procesual in continutul sau, principiul disponibilitatii cuprinde urmatoarele drepturi! " dreptul persoanei interesate de a porni sau nu actiunea civila procesul civil trebuie declansat prin o cerere de chemare in judecata, de partea care pretinde ca cel pe care l"a chemat in judecata i"a incalcat sau ii contesta un drept o insa, disponibilitatea in procesul civil roman nu este absoluta, iar pentru ocrotirea unor persoane sau interese, legiuitorul a recunoscut legitimare procesuala activa si altor persoane sau organe decat titularul dreptului (instanta civila putandu"se sesiza din oficiu, in anumite cazuri). " dreptul de a determina limitele cererii de chemare in judecata sau ale apararii limitele cererii de chemare in judecata, ale cadrului procesual in care se va desfasura judecata cu privire la obiect si la persoanele care stau in proces sunt fixate de catre reclamant o de precizat! instanta nu poate depasi limitele obiectului fixate de reclamant, in sensul ca nu poate sa acorde mai mult decat s"a solicitat, chiar daca din probe rezulta ca reclamantul are dreptul la mai mult, altceva decat ceea ce s"a cerut sau mai putin decat s" a cerut o in ceea ce priveste latura subiectiva a procesului, instanta nu poate introduce din oficiu o alta persoana in proces numai partile pot largi sfera subiectiva a procesului in exercitiul rolului activ, judecatorul poate, cel mult, sa atraga atentia partilor asupra necesitatii introducerii in proces si a altor persoane. o limitele apararii sunt determinate de parat, in functie de interesele sale procesuale. " dreptul de a renunta la judecata sau la dreptul subiectiv, dreptul de achiesare si dreptul de a stinge litigiul printr"o tranzactie astfel! o reclamantul poate sa renunte la judecata sau la dreptul subiectiv o paratul poate sa achieseze, sa recunoasca pretentiile reclamantului

"

"

o partea care a pierdut procesul sa recunoasca hotararea prin care a fost obligat la o prestatie catre cealalta parte o ambele parti pot conveni sa stinga litigiul printr"o tranzactie. o de precizat! instanta, in baza rolului activ, are datoria sa verifice actele de dispozitie ale partilor si sa nu le dea curs, continuand judecata, daca urmaresc incalcarea unor norme imperative, fraudarea intereselor partilor sau ale unor terti. dreptul de a ataca sau nu hotararea prin intermediul cailor legale de atac partea care a pierdut procesul poate sa ceara reformarea sau retractarea ei prin intermediul cailor legale de atac o de asemenea, aceeasi parte poate sa achieseze la hotarare, fie in mod expres, declarand ca renunta la calea de atac, fie tacit, prin executarea de buna voie a hotararii o de asemenea, partea poate sa critice hotararea in intregime, cu privire la solutia data tuturor capetelor de cerere, sau poate sa limiteze critica la anumite aspecte o de precizat! procurorul poate, in conditiile legii, sa exercite caile de atac impotriva oricaror hotarari. dreptul de a cere executarea hotararilor judecatoresti daca debitorul nu"si executa de buna voie obligatia inscrisa in titlul executor, creditorul are dreptul sa ceara executarea silita a hotararii o de asemenea, partea poate sa si renunte la punerea in executare a hotararii.

Principiul publicitatii potrivit $onstitutiei, .sedintele de judecata sunt publice, afara de cazurile prevazute de lege/ (art. 1'4) " astfel, procesul civil, cu exceptia deliberarii, se desfasoara in prezenta partilor dar si a oricarei persoane straine de litigiu care doreste sa asiste la dezbateri " insa, instanta poate sa dispuna ca dezbaterile sa se faca in sedinta secreta, daca dezbaterea publica ar vatama ordinea sau moralitatea ori pe parti " hotararea instantei se pronunta in sedinta publica, sub sanctiunea nulitatii. Principiul oralitatii potrivit $odului de procedura civila, pricinile se dezbat verbal, daca legea nu dispune altfel " astfel, principiul oralitatii consta in dreptul partilor de a"si sustine verbal pretentiile sau apararile, de a da explicatii, de a propune probe si formula concluzii cu privire la imprejurarile de fapt sau de drept ale litigiului. Principiul nemijlocirii presupune obligatia instantei de a cerceta direct si nemijlocit toate elementele care intereseaza dezlegarea pricinii " administrarea probelor se face in fata instantei de judecata, daca legea nu dispune altfel " exceptii de la acest principiu! o cand administrarea dovezilor urmeaza sa se faca in alta localitate, ea se va indeplini, prin delegatie, de catre o instanta de acelasi

1+

o o o

grad sau chiar mai mica in grad, daca in acea localitate nu exista o instanta de acelasi grad cand exista urgenta in administrarea unei probe constand in marturia unei persoane, parerea unui expert, starea unor lucruri mobile ori imobile, sau sa dobandeasca recunoasterea unui inscris, a unui fapt ori a unui drept dovezile administrate de o instanta necompetenta raman castigate cauzei iar instanta competenta nu va dispune refacerea lor decat pentru motive temeinice instanta care solutioneaza cererea de stramutare poate decide, in caz de admitere, ca actele indeplinite de instanta inainte de stramutare sa fie pastrate probele administrate in cursul judecarii cererii perimate pot fi folosite de catre parti in noul proces, in masura in care noua instanta socoteste ca nu este de trebuinta refacerea lor.

Principiul continuitatii si stabilitatii completelor de judecata presupune ca judecarea pricinii sa se faca, de la inceput pana la sfarsit, de acelasi complet de judecata, intr"o singura sedinta, care se incheie prin deliberarea judecatorilor si pronuntarea hotararii " schimbarea compunerii completului de judecata poate fi determinata numai de intervenirea unor incidente procedurale, ca de exemplu! incompatibilitatea, abtinerea sau recuzarea judecatorilor etc " de precizat! nesocotirea acestui principiu atrage casarea hotararii atacate cu recurs. Principiul desfasurarii procedurii judiciare in limba romana potrivit $onstitutiei, .procedura judiciara se desfasoara in limba romana/ (art. 1'1) " cetatenii romani apartinand minoritatilor nationale au dreptul sa se exprime in limba materna, in fata instantelor de judecata o instanta trebuie sa asigure, in mod gratuit, folosirea unui interpret sau traducator autorizat, in cazul in care una sau mai multe parti solicita sa se exprime in limba materna. " cetatenii straini si apatrizii care nu inteleg sau nu vorbesc limba romana au dreptul de a lua cunostinta de toate actele si lucrarile dosarului, de a vorbi in instanta si de a pune concluzii, prin interpret " cererile si actele procedurale se intocmesc numai in limba romana o dezbaterile purtate de parti in limba materna se inregistreaza, consemnandu"se in limba romana. ,. Actiunea civila (definitie si elemente) 9ctiunea civila constituie ansamblul mijloacelor procesuale prin care se poate realiza protectia juridica a drepturilor subiective si a situatiilor juridice ocrotite de lege " de precizat! actiunea civila nu se identifica cu cererea de chemare in judecata, aceasta din urma fiind doar un element al actiunii civile, o forma de manifestare a actiunii. 11

:lementele actiunii civile orice actiune civila presupune existenta a trei elemente, si anume! " partile acestea sunt titularul dreptului subiectiv incalcat sau contestat si cel despre care se pretinde ca l"a impiedicat pe titular in exercitiul normal al dreptului o odata declansata actiunea civila, aceste persoane dobandesc calitatea de parti in proces si vor avea o denumire specifica, in functie de mijlocul procesual din continutul actiunii care a fost folosit! in cererea de chemare in judecata! reclamant si parat in apel! apelant si intimat in recurs! recurent si intimat in contestatia in anulare! contestator si intimat in revizuire! revizuent si intimat in faza executarii silite! creditor si debitor. o parti in procesul civil sunt persoanele intre care exista raportul juridic litigios, dar nu si reprezentantii lor, legali sau conventionali, care stau doar fizic in proces in locul partilor o de asemenea, au calitate de parte si persoanele sau organele carora legiuitorul le"a recunoscut calitate procesuala activa, precum! autoritatea tutelara, procurorul etc. " obiectul actiunii civile il constituie protectia unui drept sau a unor interese pentru realizarea carora calea justitiei este obligatorie o obiectul cererii de chemare in judecata este pretentia concreta a reclamantului o exceptiile procesuale au ca obiect incalcarea unor norme de organizare judecatoreasca, de competenta sau de procedura propriu"zisa (exceptiile de procedura) sau lipsuri privind exercitiul dreptului la actiune (exceptiile de fond) o masurile asiguratorii au ca obiect indisponibilizarea si conservarea unor bunuri ale debitorului o caile de atac au ca obiect schimbarea, anularea, modificarea sau casarea hotararilor judecatoresti atacate o executarea silita are ca obiect bunurile debitorului care pot fi valorificate pentru realizarea creantei creditorului (executare silita indirecta) sau obligatia de a face sau de a nu face, inscrisa in titlul executoriu (executare silita directa). " cauza actiunii civile este scopul urmarit de acela care apeleaza la actiune, fie pentru a pretinde, fie pentru a se apara o cauza actiunii trebuie sa existe, sa fie licita, morala si reala (adica situatia de fapt dedusa judecatii sa nu fie prezentata sub forma unei aparen;e <n=el>toare)

1'

o cauza actiunii trebuie delimitata de cauza cererii de chemare in judecata, aceasta din urma reprezentand temeiul juridic al cererii, fundamentul raportului litigios exemplu! daca se solicita partajul judiciar al unui bun, cauza actiunii este impracticabilitatea starii de coproprietate sau indiviziune si vointa de a pune capat acestei stari, iar cauza cererii de chemare in judecata (fundamentul raportului juridic) este titlul de proprietate al reclamantului care poate fi un contract, o uzucapiune, o succesiune etc. 0. Conditiile de exercitiu ale actiunii civile $onditiile de exercitiu ale actiunii civile inainte de a declansa un proces civil, o persoana trebuie sa stabileasca daca! " este titularul unui drept subiectiv incalcat sau contestat ori urmareste ocrotirea unui interes legal " are interes sa actioneze in justitie " are capacitate de a sta in judecata " are calitate procesuala. 9firmarea unui drept subiectiv civil potrivit $odului de procedura civila, .oricine pretinde un drept impotriva unei alte persoane trebuie sa faca o cerere inaitnea instantei competente/ " pentru a putea fi valorificat pe cale de actiune, dreptul subiectiv civil trebuie sa indeplineasca anumite conditii! o sa fie recunoscut si ocrotit de lege (adica sa nu contravina legilor, ordinii publice si bunelor moravuri) o sa fie exercitat potrivit scopului economic si social pentru care a fost recunoscut de lege o sa fie exercitat cu buna"credinta o sa fie actual (adica sa nu fie supus unui termen sau unei conditii suspensive) aceasta conditie este necesara in actiunile prin care se cere realizarea dreptului. " sanctiunea lipsei dreptului sanctiunea procesuala in cazul constatarii inexistentei dreptului subiectiv sau a vreuneia din conditiile acestuia consta in respingerea actiunii ca neintemeiata sau ca nefondata o in cazul in care se constata ca dreptul nu se poate bucura de protectie juridica, actiunea va fi respinsa ca inadmisibila (ex.! cazul cererilor care nu sunt de competenta instantelor judecatoresti) o daca se invoca faptul ca dreptul nu este actual, ridicandu"se exceptia de prematuritate (exceptie de fond), atunci actiunea va fi respinsa ca prematur formulata, fara a se intra in cercetarea fondului 1*

aceasta exceptie poate fi invocata de oricare dintre parti, de procuror sau instanta din oficiu dupa indeplinirea termenului sau conditiei suspensive, reclamantul poate introduce o noua actiune fara a i se opune autoritatea de lucru judecat (insa actiunea sa fie promovata inauntrul termenului de prescriptie extinctiva).

#nteresul reprezinta folosul practic, imediat pe care il are o parte pentru a justifica punerea in miscare a procedurii judiciare " interesul poate fi! o patrimonial (material) atuncio cand se urmareste restituirea unui imprumut, plata unei datorii, revendicarea unui bun etc. o nepatrimonial (moral) ca de exemplu, in cazul punerii sub interdictie, masura este de natura a"l apara atat pe cel pus sub interdictie cat si pe tertii cu care ar putea incheia diferite acte juridice. " pot fi considerate ca lipsite de interes! o partea care a obtinut castig de cauza nu are interes in exercitarea caii de atac o cererea prin care creditorul urmareste aducerea unor valori in patrimoniul debitorului care este solvabil o promovarea unei contestatii in anulare prin care se invoca nelegala citare a adversarului o exceptia prin care se invoca o nulitate care nu vatama pe cel care o invoca o daca s"a dispus prin hotarare irevocabila rezolutiunea unui contract de vanzare"cumparare, este lipsit de interes sa se ceara anularea aceluiasi contract de vanzare"cumparare. " pentru a justifica sesizarea instantei de judecata, interesul trebuie sa indeplineasca anumite conditii! o sa fie legitim, corespunzator cerintelor legii materiale si procesuale o sa fie nascut si actual, adica sa existe in momentul in care este formulata cererea, intrucat rolul judecatorului este de a rezolva litigii deja nascute o sa fie personal si direct, adica sa fie propriu celui care recurge la forma procedurala respectiva. " sanctiunea lipsei interesului sanctiunea procesuala a inexistentei interesului sau a lipsei uneia din conditiile acestuia consta in respingerea actiunii ca fiind lipsita de interes o invocarea lipsei de interes se face pe cale de exceptie, care este o exceptie de fond, putand fi invocata de oricare din parti, procuror sau instanta, in orice stare a pricinii.

1,

$apacitatea procesuala reprezinta aptitudinea persoanei fizice sau juridice de a avea drepturi si de a"si asuma obligatii pe plan procesual, de a exercita aceste drepturi si de a aduce la indeplinire aceste obligatii. $apacitatea procesuala de folosinta apare ca fiind aptitudinea unei persoane de a avea drepturi si de a"si asuma obligatii pe plan procesual " persoanele fizice dobandesc capacitatea de folosinta la momentul nasterii si o pierd odata cu moartea o drepturile unei persoane fizice sunt recunoscute de la data conceptiei, daca copilul se naste viu. " persoanele juridice au capacitatea de a avea drepturi si obligatii de la data inregistrarii lor o daca nu sunt supuse inregistrarii, dobandesc capacitatea de folosinta de la data actului de dispozitie care le infiinteaza, de la data recunoasterii ori a autorizarii infiintarii lor sau de la data indeplinirii oricaror alte cerinte prevazute de lege o capacitatea de folosinta a persoanei juridice inceteaza odata cu incetarea acesteia prin comasare, divizare totala sau dizolvare. " sanctiunea lipsei capacitatii procesuale de folosinta in doctrina s"a aratat ca actele de procedura savarsite de o persoana fara capacitate de folosinta ori impotriva unei astfel de persoane sunt lovite de nulitate absoluta o astfel, cererea va fi respinsa ca fiind nefondata o lipsa capacitatii procesuale de folosinta se invoca pe cale de exceptie (de fond, preemptorie, absoluta) de catre oricare dintre parti, de procuror sau de instanta din oficiu, in tot cursul procesului. $apacitatea procesuala de exercitiu constituie capacitatea persoanei de a"si exercita drepturile si de a"si asuma obligatii, savarsind acte juridice (adica aptitudinea de a sta in judecata) " persoana fizica dobandeste capacitatea de exercitiu la varsta de 11 ani, iar minora de 10 sau 13 ani care se casatoreste, la data casatoriei o aceasta capacitate inceteaza prin deces, punere sub interdictie sau anularea casatoriei inainte ca minora sa fi implinit varsta de 11 ani o de precizat! minorii intre 1, si 11 ani se bucura de o capacitate de exercitiu restransa (fiind necesara incuviintarea parintelui ori a tutorelui pentru a face acte juridice) o de precizat! minorii avand varsta sub 1, ani sunt lipsiti de capacitate de exercitiu. " persoana juridica dobandeste capacitatea de exercitiu la data infiintarii sale si o pierde la momentul incetarii printr"unul din modurile de incetare prevazute de lege o asociatiile si societatile care nu au personalitate juridica pot sta in judecata ca parate daca au organe proprii de conducere o de precizat! capacitatea de exercitiu nu poate depasi capacitatea de folosinta a persoanei juridice

10

"

"

o de precizat! capacitatea de exercitiu este mai restransa decat cea de folosinta, deoarece ea se circumscrie numai posibilitatii de a dobandi drepturi si asuma obligatii exclusiv prin incheierea de acte juridice. persoanele care nu au exercitiul drepturilor lor nu pot sta in judecata decat daca sunt reprezentate, asistate sau autorizate, potrivit legislatiei sau statutelor care randuiesc capacitatea si organziarea lor o reprezentarea vizeaza acele imprejurari in care o persoana, lipsita de capacitate de exercitiu, nu poate sa stea personal in instanta, ci numai printr"o alta persoana, numita reprezentant exemplu! minorul care nu a implinit varsta de 1, ani (reprezentantii legali sunt parintii ori tutorele) si persoana pusa sub interdictie (tutorele sau curatorul provizoriu, numit pana la solutionarea cererii de punere sub interdictie). o asistarea intervine in situatiile in care o persoana cu capacitate de exercitiu restransa poate sta personal in instanta, insa numai impreuna cu o alta persoana, care sa"i intregeasca capacitatea exemplu! minorul intre 1,"11 ani va fi citat si va sta personal in proces, dar va fi asistat de parinti sau, in lipsa acestora, de catre tutore (care va semna alaturi de minor cererile adresate instantei, pentru a"i intregi capacitatea). o autorizarea intervine in cazul in care reprezentantul legal al celui lipsit de capacitate de exercitiu sau ocrotitorul legal al celui cu capacitate restransa de exercitiu face acte procesuale de dispozitie! renuntarea la judecata sau la dreptul subiectiv, achiesarea, tranzactia de precizat! autorizarea trebuie sa fie anterioara savarsirii actului (altfel este lovit de nulitate). sanctiunea lipsei capacitatii de exercitiu atat in cazul persoanei fizice cat si al persoanei juridice, este de nulitate relativa a actelor de procedura savarsite in aceste conditii o lipsa capacitatii procesuale de exercitiu se invoca pe cale de exceptie de catre orice parte, cat si de procuror sau instanta din oficiu, in orice stare a pricinii.

$alitatea procesuala presupune existenta unei identitati intre reclamant si cel care este titularul dreptului din raportul juridic dedus judecatii (calitate procesuala activa), precum si intre parat si cel obligat in acelasi raport juridic (calitate procesuala pasiva) " de precizat! examinarea calitatii procesuale a partilor se poate face in tot cursul judecatii " transmiterea calitatii procesuale pe parcursul judecatii, drepturile si obligatiile procedurale (care determina calitatea procedurala activa sau pasiva) pot fi transmise fie unei alte parti din proces, fie unei persoane straine de proces " transmiterea calitatii procesuale poate fi legala sau conventionala! 13

"

" "

o transmiterea legala priveste doua aspecte! in cazul persoanelor fizice, transmiterea legala a calitatii procesuale se realizeaza prin succesiune in cazul persoanelor juridice, transmiterea legala a calitatii procesuale se realizeaza prin reorganizarea sau transformarea persoanei juridice parte in proces. o transmiterea conventionala are loc in urma unei intelegeri stabilite de una dintre parti in proces cu un tert astfel, aceasta are loc daca intervine! cesiunea de creanta, cesionarul preluand pozitia procesuala pe care a avut"o cedentul preluarea de datorie, care confera aceluia care a preluat datoria legitimare procesuala pasiva fata de creditorul care a pornit actiunea vanzarea sau donarea bunului litigios, care confera cumparatorului sau donatarului calitatea procesuala de reclamant ori parat, dupa cum aceeasi calitate a avut"o vanzatorul sau donatorul. transmiterea calitatii procesuale, din punct de vedere al intinderii, poate sa fie universala, cu titlu universal si cu titlu particular! o transmiterea este universala daca exista un singur mostenitor legal sau un legatar universal, iar in cazul persoanei juridice atunci cand are loc o fuziune, absorbtie, transformare o transmiterea este cu titlu universal cand exista mai multi mostenitori legali ori un legatar cu titlu universal, sau se pune problema divizarii totale sau partiale a persoanei juridice o transmiterea este cu titlu particular in cazul legatului cu titlu particular sau al transmiterii conventionale. de precizat! persoana care dobandeste calitatea procesuala ca urmare a transmiterii acesteia va lua procedura in starea in care se gaseste la momentul introducerii sale in proces, actele de procedura indeplinite anterior fiindu"i opozabile sanctiunea lipsei calitatii procesuale lipsa calitatii procesuale poate fi invocata pe cale de exceptie (de fond, peremptorie, absoluta), de catre oricare din parti, de procuror sau de instanta din oficiu, in orice stare a pricinii (iar admiterea exceptiei face de prisos cercetarea fondului dreptului) o in urma admiterii exceptiei, actiunea se va respinge ca fiind introdusa de o persoana fara calitate procesuala sau ca fiind introdusa impotriva unei persoane lipsite de calitate procesuala.

3. Clasificarea actiunilor civile $lasificarea actiunilor in functie de scopul material urmarit de reclamant in functie de acest criteriu se disting urmatoarele! " actiuni in realizarea dreptului (numite si in condamnare, in adjudecare sau in executare) acelea prin care reclamantul, care se pretinde titularul unui drept,

14

"

"

solicita instantei sa il oblige pe parat sa"i respecte dreptul, iar daca acest lucru nu mai este posibil, sa il oblige la despagubiri pentru prejudiciul suferit o de precizat! specific acestor actiuni este faptul ca hotararea prin care instanta se pronunta asupra lor este susceptibila de executare silita, constituind titlu executoriu o exemple! actiunea in revendicare, actiunea pentru repararea pagubei cauzate printr"un fapt ilicit etc. actiuni in constatare (numite si in recunoasterea dreptului sau in confirmare) acelea prin care reclamantul solicita instantei sa constante existenta unui drept al sau impotriva paratului sau inexistenta unui drept al paratului impotriva sa, fara ca instanta sa condamne la executarea unei prestatii o particularitati! actiunea nu presupune existenta ori inexistenta unui fapt, ci doar a unui drept hotararea pronuntata intr"o actiune in constatare nu constituie titlu executoriu si nu poate fi pusa in executare silita actiunea in constatare nu poate fi exercitata daca se poate cere realizarea dreptului. o clasificarea actiunilor in constatare! actiuni in constatare pozitive prin care se cere sa se constate existenta unui drept al reclamantului actiuni in constatare negative prin care se cere sa se constate inexistenta unui drept al paratului fata de reclamant actiuni in constatare declaratorii prin care se solicita instantei constatarea existentei sau inexistentei unui raport juridic actiuni in constatare interogatorii prin care titularul dreptului, in mod preventiv, cheama in judecata o persoana care ar putea eventual sa"i conteste dreptul, pentru a fi intrebata, a raspunde si a se consemna daca ii recunoaste sau nu dreptul (insa reclamantul trebuie sa justifice un interes pentru aceasta constatare) actiuni in constatare provocatorii prin care titularul unui drept cheama in judecata pe cel care, prin atitudinea sau prin actele sale il impiedica pe reclamant in exercitiul normal al dreptului, cauzandu"i o tulburare serioasa pentru ca paratul sa isi valorifice pretentiile sau sa"si dovedeasca dreptul, sub sanctiunea de a nu"l mai putea invoca, daca nu"l demonstreaza. actiuni in constituire de drepturi (numite si in transformare) acele actiuni prin care se urmareste schimbarea sau desfiintarea unor raporturi juridice vechi si crearea unora noi intre parti (fiind invocate de reclamant) 11

o in principiu, hotararile pronuntate asupra lor produc efecte numai pentru viitor (ex.! actiunea de divort, actiunea pentru punerea sub interdictie etc.) o insa, sunt si hotarari pronuntate in actiuni in constituire de drepturi care produc efecte retroactiv, precum! actiunea de anulare a casatoriei, de anulare a adoptiei etc. $lasificarea actiunilor in functie de natura dreptului care se valorifica prin actiune in functie de acest criteriu se disting urmatoarele! actiuni patrimoniale si actiuni nepatrimoniale (ex.! actiunea de divort, actiunea de stabilire a paternitatii etc.) )a randul lor, actiunile patrimoniale sunt! " actiuni reale acelea prin care se urmareste valorificarea unui drept real o exemplu! actiunea in revendicare (prin care se apara dreptul de proprietate), actiunea posesorie (prin care se apara posesia ca situatie de fapt) etc. o actiunile reale se impart in! actiuni reale mobiliare, care au ca obiect un bun mobil (ex.! actiunea in revendicare a bunului mobil de la posesorul de rea"credinta, hot sau gasitor) actiuni reale imobiliare, care au ca obiect un imobil, si care pot fi! actiuni petitorii, prin intermediul carora se urmareste apararea unui drept real actiuni posesorii, prin care reclamantul urmareste apararea posesiei ca situatie de fapt. " actiuni personale acelea prin care se valorifica un drept personal, de creanta o exemplu! actiunea prin care se cere executarea unui contract, actiunea pentru plata unor despagubiri etc. o actiunile persoanle se impart in! actiuni personale mobiliare, daca dreptul de creanta are ca obiect un bun mobil actiuni personale imobiliare, daca dreptul de creanta are ca obiect un imobil. " actiuni mixte acelea prin care se valorifica in acelasi timp atat un drept real cat si un drept de creanta, care au aceeasi cauza si izvorasc din acelasi act juridic sau se gasesc intr"un raport de conexitate o exemplu! actiunea in anularea, rezolutiunea, rezilierea unui act juridic prin care s"a constituit sau s"a transmis un drept real. $lasificarea actiunilor in functie de calea procedurala aleasa de parte pentru valorificarea dreptului sau potrivit acestui criteriu, actiunile se impart in! " actiuni principale acelea prin care se declanseaza procedura judiciara " actiuni accesorii acelea a caror rezolvare depinde de solutia data actiunii (cererii) principale

12

"

actiuni incidentale acelea care pot avea o existenta de sine"statatoare si care pot fi formulate ca actiuni principale, dar in cadrul unui proces deja pornit o exemplu! cererea reconventionala, cererea de interventie voluntara, cererea de interventie fortata.

4. Instanta judecatoreasca participant la procesul civil #nstanta judecatoreasca constituie organul imputernicit de lege sa solutioneze un conflict intre parti. $ompunerea instantei presupune alcatuirea instantei cu numarul de judecatori prevazut de lege " astfel, cauzele date in competenta de prima instanta a judecatoriilor, tribunalelor si curtilor de apel se judeca de un singur judecator o exceptie! conflictele de munca se judeca in prima instanta de catre complete formate din doi judecatori, asistati de doi asistenti judiciari. " la judecata apelurilor si recursurilor se aplica intotdeauna sistemul colegialitatii o astfel, apelurile se judeca de tribunale si curtile de apel in complet format din ' judecatori o iar recursurile se judeca de tribunale, curti de apel si #nalta $urte de $asatie si %ustitie in complet format din * judecatori. $onstituirea instantei desemneaza alcatuirea completului de judecata cu toate persoanele si organele prevazute de lege " astfel, este vorba de participarea, alaturi de judecatori a grefierului, a magistratului asistent la #nalta $urte de $asatie si %ustitie si a procurorului precum si a asistentilor judiciari in conflictele de munca. &e precizat! in cursul procesului, gresita compunere sau constituire a completului poate fi invocata pe cale de exceptie " este o exceptie de procedura intrucat vizeaza incalcarea regulilor privind compunerea instantei " este o exceptie dilatorie deoarece tinde la amanarea judecatii " este o exceptie absoluta pentru ca normele care reglementeaza compunerea sau constituirea instantei sunt norme de organizare judecatoreasca, imperative. " de precizat! instanta se pronunta asupra exceptiei, indiferent de solutie, printr"o incheiere interlocutorie, care poate fi atacata numai odata cu fondul. #ncidente procedurale privind compunerea sau constituirea instantei. #ncompatibilitatea regimul de incompatibilitati vizeaza capacitatea subiectiva a judecatorului de a face parte dintr"un complet de judecata " potrivit $odului de procedura civila, exista * cazuri de incompatibilitate! o judecatorul care a pronuntat o hotarare intr"o pricina nu poate lua parte la judecarea aceleiasi pricini in apel sau in recurs o judecatorul care a pronuntat o hotarare nu poate lua parte la judecarea aceleiasi pricini in caz de rejudecare dupa casare (priveste expres cazul casarii cu trimitere si rejudecarii cauzei) '+

o judecatorul nu poate solutiona o pricina in care a fost martor, expert sau arbitru. " exista si situatii in care un judecator care s"a pronuntat intr"o pricina sa judece din nou in acea pricina, fara a fi incompatibil, si anume! o nu exista incompatibilitate in cazul solutionarii cailor extraordinare de retractare (contestatia in anulare si revizuirea) pentru ca judecatorul se afla in fata unei situatii de fapt noi, pe care nu a avut"o in vedere cu ocazia primei judecati o judecatorul care a participat la judecarea recursului nu este incompatibil sa participe la rejudecare dupa casarea cu retinere o judecatorul care a solutionat un recurs, fara sa intre in cercetarea fondului, nu este incompatibil sa judece un nou recurs in aceeasi pricina o nu exista incompatibilitate in cazul in care judecatorul este sesizat din nou cu aceeasi cauza, dar nu in urma casarii cu trimitere, intrucat este vorba de incidenta autoritatii de lucru judecat o nu exista incompatibilitate nici in cazul contestatiei de executare pentru judecatorul care a participat la solutionarea litigiului in care s"a pronuntat hotararea ce se executa silit, intrucat prin intermediul contestatiei la executare se pot invoca numai neregularitati procedurale privind actele de executare, iar nu si aparari de fond vizand titlul executoriu. " de precizat! )egea nr. 131-'++* consacra si alte cazuri de incompatibilitate, precum! o daca sunt soti sau rude pana la gradul #? inclusiv, intre ei o daca ei, sotii sau rudele lor pana la gradul #? inclusiv au vreun interes in cauza. " procedura de solutionare a incompatibilitatii pe parcursul judecatii, incompatibilitatea se invoca pe cale de exceptie o exceptia incompatibilitatii este o exceptie de procedura pentru ca priveste incalcarea regulilor referitoare la compunerea instantei o este o exceptie dilatorie, ca efect al admiterii sale, intrucat tinde la amanarea judecatii o exceptia este absoluta deoarece normele care reglementeaza incompatibilitatea sunt norme de organizare judiciara, imperative o exceptia poate fi invocata de oricare din parti, de procuror sau de instanta din oficiu, in orice stare a pricinii o asupra exceptiei, in caz de admitere cat si de respingere, instanta se pronunta prin o incheiere interlocutorie, care nu poate fi atacata decat odata cu fondul. 9btinerea acea situatie in care un judecator care stie ca se afla intr"unul din cazurile prevazute de lege, declara ca se retrage de la judecarea unei anumite pricini. 6ecuzarea situatia in care una din parti poate cere, in cazurile prevazute de lege, indepartarea unuia sau mai multor judecatori de la solutionarea unei anumite pricini. '1

&e precizat! cazurile de recuzare si de abtinere fiind strict si limitativ prevazute de art. '4 $od de procedura civila, nu pot fi extinse prin analogie si la alte situatii. &eosebiri intre abtinere si recuzare! " abtinerea este reglementata prin norme imperative, iar recuzarea prin norme dispozitive " abtinerea este propusa de judecator de indata ce cunoaste existenta motivului de recuzare, iar recuzarea poate fi propusa de partea interesata inainte de inceperea oricarei dezbateri. Procedura de solutionare a abtinerii si recuzarii competenta de a se pronunta asupra abtinerii si recuzarii apartine instantei sesizate cu pricina in care s"a pus problema abtinerii si recuzarii " cererea va fi solutionata de un complet din care nu va face parte judecatorul care s"a abtinut ori care a fost recuzat, sub sanctiunea nulitatii hotararii " judecarea cererii de abtinere sau recuzare se face in camera de consiliu, fara prezenta partilor, dar si in lipsa judecatorului respectiv, care va fi ascultat " in cursul judecatii cererii de abtinere sau de recuzare nu se va face nici un act de procedura (adica judecata se suspenda) " actul de procedura prin care instanta se pronunta asupra cererii de abtinere sau de recuzare este o incheiere, care se citeste in sedinta publica " daca se admite cererea, in incheiere se va arata in ce masura actele indeplinite de judecatorul respectiv urmeaza sa fie pastrate, iar in lipsa acestei mentiuni, actele de procedura savarsite de acesta urmeaza a fi refacute " consecinta admiterii cererii consta in retragerea de la judecata a judecatorului recuzat ori care s"a abtinut si inlocuirea acestuia cu un alt judecator. 9lte incidente procedurale privind alcatuirea instantei privesc urmatoarele! " instanta este gresit compusa atunci cand! o completul de judecata este format din un alt numar de judecatori decat cel prevazut de lege, fie mai mic, fie mai mare o la judecata participa un judecator stagiar care nu a sustinut sau nu a promovat examenul prevazut de lege o din completul de judecata faca parte un judecator care nu a depus juramanul o in compunerea completului de judecata intra un judecator suspendat sau eliberat din functie. " instanta este gresit constituita atunci cand! o la judecata nu participa procurorul, desi prezenta acestuia ori concluziile lui sunt obligatorii, potrivit legii o completul de judecata se constituie cu un procuror care nu a depus juramantul o procurorul care participa la judecata nu a obtinut dreptul de a pune concluzii in instanta o in alcatuirea completului intra un procuror suspendat sau eliberat din functie o la judecata nu participa grefierul sau magistratul"asistent, la #nalta $urte de $asatie si %ustitie ''

o completul de judecata se constituie cu un grefier care nu a depus juramantul. 1. Partile participant la procesul civil Parti in procesul civil sunt acele persoane care intrunesc conditiile generale de exercitiu ale actiunii civile, care au interese contradictorii si intre care s"a legat raportul juridic dedus judecatii. $oparticiparea procesuala atunci cand in raportul juridic sunt implicate mai multe subiecte este posibil ca mai multe persoane sa fie impreuna reclamante sau parate, daca obiectul pricinii este un drept sau o obligatie comuna ori daca drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cauza " coparticiparea procesuala nu poate exista in afara unui proces civil o ea exista in fata primei instante si poate continua in caile de atac, insa poate inceta in cazul in care unul dintre coparticipanti nu exercita calea de atac sau nu exercita in termenul legal sau calea de atac este exercitata numai impotriva unuia dintre coparticipanti ori achieseaza la hotararea instantei numai unii dintre coparticipanti. " clasificarea coparticiparii procesuale in literatura de specialitate au fost propuse diferite criterii de clasificare, precum! o coparticiparea procesuala poate fi subiectiva si obiectiva " dupa cum se refera la existenta unei pluralitati de persoane cu interese identice sau la reunirea intr"un singur proces a doua sau mai multe cereri in care sunt si alte parti o coparticiparea procesuala poate fi facultativa sau obligatorie (necesara) " dupa cum este rezultatul vointei partilor sau al legiuitorului ori al imprejurarilor obiective ale cauzei o coparticiparea procesuala poate fi activa, pasiva sau mixta " dupa cum in proces sunt mai multi reclamanti si un singur parat, un singur reclamant si mai multi parati sau mai multi reclamanti si mai multi parati. " efectele coparticiparii procesuale raporturile dintre coparticipanti sunt guvernate de principiul independentei procesuale, potrivit caruia actele de procedura, apararile si concluziile unuia dintre reclamanti sau parati nu pot folosi si nici pagubi celorlalti o exceptie! efectele hotararii se intind asupra tuturor reclamantilor sau paratilor (atunci cand intre coparticipanti exista raporturi de solidaritate sau indivizibilitate). 2. Tertii participant la procesul civil Participarea tertilor in procesul civil este posibil ca pe parcursul procesului sa apara interesul largirii cadrului procesual initial, fixat de reclamant prin cererea de chemare in

'*

judecata, astfel incat hotararea ce se va pronunta sa fie opozabila si altor persoane decat reclamantului sau paratului " partile pot formula cereri de interventie fortata pentru introducerea in judecata a unor terte persoane, straine de proces pana la acel moment (chemarea in judecata a altor persoane, chemarea in garantie, aratarea titularului dreptului) " de asemenea, tertii pot solicita introducerea in cauza, prin intermediul interventiei volunare. #nterventia voluntara definita ca fiind cererea unui tert de a intra intr"un proces pornit de alte parti, pentru a"si apara un drept propriu sau pentru a apara dreptul unei parti din acel proces (reclamant sau parat) " rezulta astfel doua forme ale interventiei voluntare! o interventie principala interventia in interes propriu o interventie accesorie interventia in interesul uneia din parti. #nterventia voluntara principala cererea prin care un tert solicita introducerea sa intr" un proces in curs de judecata pentru a i se recunoaste sau pentru a i se stabili un drept propriu " natura juridica interventia voluntara principala se face sub forma unei chemari in judecata, indreptata impotriva ambelor parti initiale (reclamant si parat), prin care se urmareste valorificarea unui drept subiectiv (tertul tinzand sa castige pentru sine bunul litigios) " termenul de depunere a cererii de interventie principala interventia principala poate fi facuta numai in fata primei instante si inainte de inchiderea dezbaterilor care preced hotararea finala a procesului o inchiderea dezbaterilor are loc atunci cand, dupa ascultarea concluziilor in fond ale partilor, instanta se socoteste lamurita si urmeaza sa se retraga in vederea deliberarii o prin exceptie, interventia principala se poate face, cu invoirea partilor, si in instanta de apel. " admisibilitatea interventiei principale in diferite materii in doctrina si jursiprudenta! o se considera inadmisibila cererea de interventie principala in pricinile cu caracter strict personal, tinand cont de faptul ca ele nu pot fi exercitate decat de titularul dreptului subiectiv insa, cand in litigiul declansat prin o cerere cu caracter strict personal partile formuleaza si cereri accesorii sau incidentale, care nu au un astfel de caracter, interventia voluntara principala devine admisibila daca vizeaza pretentiile formulare in cererile accesorii sau incidentale. o in litigiile de munca nu este admisibila interventia principala, intrucat o alta persoana nu poate cere sa i se stabileasca drepturi decurgand dintr"un raport de munca insa, daca este vorba despre un conflict colectiv de munca, o terta persoana ar putea solicita si ea

',

"

despagubiri pentru pagubele ce i"au fost cauzate, de pilda prin greva. o intr"un litigiu arbitral, s"a apreciat ca interventia voluntara nu este admisibila in fata instantei arbitrale, exceptand situatia in care tertul ar adera la conventie, iar partile conventiei si arbitrii ar consimti, ceea ce ar insemna o modificare a conventiei initiale o in materie posesorie nu este admisibila formularea unei cereri de interventie principala, deoarece prin cererile posesorii se urmareste apararea unei situatii de fapt, si nu de drept o interventia principala este admisibila in materie de ordonanta presedintiala, cu conditia ca tertul sa nu puna in discutie fondul dreptului, ci sa urmareasca numai luarea unor masuri vremelnice o in materia contenciosului administrativ ar putea fi admisa interventia principala (difera de la caz la caz) o in materia incredintarii in vederea adoptiei, cererea de interventie voluntara este inadmisibila o in materie necontencioasa, interventia principala nu este admisibila, deoarece altfel s"ar transforma intr"o procedura contencioasa o interventia principala nu este admisibila in calea extraordinara de atac a revizuirii (similar si in cazul contestatiei in anulare). solutionarea cererii de interventie principala fiind o cerere incidentala, cererea de interventie in interes propriu este de competenta instantei care judeca cererea principala o dupa depunerea la dosar a cererii, instanta trebuie sa se pronunte asupra admisibilitatii ei in principiu, aceasta trebuind sa verifice! daca tertul justifica un interes si pretinde un drept propriu daca cererea sa are legatura cu cererea principala daca cererea este facuta in termen (iar daca este facuta in apel, trebuie sa se constate daca partile din apel si"au exprimat acordul cu privire la primirea cererii) daca, in raport cu natura litigiului dintre reclamant si parat, interventia voluntara principala este admisibila. o asupra admisibilitatii in principiu a cererii de interventie in instanta se pronunta printr"o incheiere prin care, dupa caz, va incuviinta in principiu sau va respinge cererea ca inadmisibila incheierea are caracter interlocutoriu, anume instanta nu poate reveni asupra ei si sa dea o alta solutie decat cea pe care o contine incheierea respectiva incheierea poate fi atacata numai odata cu fondul (in cazul respingerii cererii ca inadmisibila).

'0

o dupa incuviintarea in principiu, cererea va produce mai multe efecte, si anume! instanta este investita cu judecarea cererii tertului are loc o prorogare a competentei instantei si asupra cererii de interventie tertul devine parte in proces se intrerupe cursul prescriptiei extinctive privitor la pretentia dedusa judecatii de intervenient (acest efect se produce de la data depunerii cererii si nu a incuviintarii in principiu), afara de cazul cand cererea este respinsa, anulata, perimata ori s"a renuntat la ea. o de precizat! cel care intervine in proces va lua procedura in starea in care se afla in momentul admiterii interventiei, iar actele de procedura urmatoare se vor indeplini si fata de cel care intervine. #nterventia voluntara accesorie cererea prin care un tert participa voluntar la judecata pentru a apara drepturile uneia din partile initiale ale procesului (reclamant sau parat) " natura juridica a interventiei accesorii este de aparare " din punct de vedere al formei, interventia accesorie apare ca o simpla cerere " termenul de depunere a cererii interventia accesorie poate fi formulata in orice faza a procesului civil, chiar si in fata instantei de recurs (aceasta intrucat tertul nu supune judecatii o pretentie proprie) " admisibilitatea in diferite materii ca regula, interventia accesorie este admisibila in orice materie, inclusiv in contestatia la executare, precum si in litigiile privitoare la starea si capacitatea persoanelor insa! o in pricinile cu caracter strict personal interventia voluntara accesorie este inadmisibila daca este in legatura cu capatul de cerere prin care se valorifica dreptul strict personal o cererea de interventie accesorie nu este admisibila in revizuire si in contestatia in anulare, intrucat instanta va verifica legalitatea si temeinicia hotararii atacate numai in raport de persoanele care au avut calitatea de parte in procesul in care s"a pronuntat acea hotarare. " solutionarea cererii de interventie voluntara accesorie precum cererea de interventie principala, aceasta este si ea o cerere incidentala, de competenta instantei investite cu judecarea cererii principale o instanta va incuviinta in principiu cererea de interventie accesorie prin o incheiere interlocutorie, dar numai dupa ce se verifica! daca tertul justifica un interes propriu pentru a interveni daca cererea sa are legatura cu cererea principala daca, in functie de obiectul acesteia din urma, cererea de interventie este admisibila.

'3

o precum in cazul interventiei principale, din momentul admiterii in principiu tertul devine parte in proces si va lua procedura in starea in care se afla in momentul admiterii interventiei, iar actele de procedura urmatoare vor fi indeplinite si fata de intervenient o de precizat! avand natura juridica a unei aparari, interventia accesorie se judeca intotdeauna impreuna cu cererea principala, ea neputand fi disjunsa si judecata separat o solutia depinde de solutia data cererii de chemare in judecata, insa diferit dupa cum tertul a intervenit in favoarea reclamantului sau in favoarea paratului cererea de interventie in favoarea reclamantului! se va admite, daca se admite si cererea principala, intrucat apararea tertului i"a folosit reclamantului se va respinge, daca se respinge si cererea principala pentru ca in acest caz apararea tertului nu l"a ajutat pe reclamant daca reclamantul renunta la judecata sau la dreptul subiectiv, cererea de interventie ramane fara obiect si va fi respinsa. cererea de interventie in favoarea paratului! se va admite, daca se respinge cererea de chemare in judecata, intrucat daca reclamantul a cazut in pretentii inseamna ca apararea tertului a fost favorabila paratului se va respinge, daca se admite cererea principala, pentru ca paratul a cazut in pretentii ceea ce inseamna ca apararea tertului nu a fost utila daca paratul achieseaza la pretentiile reclamantului, cererea de interventie ramane fara obiect si va fi respinsa ca atare. de precizat! tertul nu are dreptul la apel sau recurs daca partea pentru care a intervenit nu a facut ea insasi apel sau recurs. #nterventia fortata presupune implicarea unei terte persoane intr"un proces care se poarta intre alte persoane, facandu"se abstractie de vointa tertului sau chiar impotriva vointei lui " $odul de procedura civila reglementeaza * forme de interventie fortata in procesul civil, si anume! chemarea in judecata a altor persoane, chemarea in garantie si aratarea titularului dreptului. $hemarea in judecata a altor persoane acea forma de participare a tertilor la activitatea judiciara care confera partilor principale, in scopul preintampinarii unui litigiu viitor, posibilitatea de a solicita introducerea in proces a acelor persoane ce ar putea pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul

'4

conditia specifica pentru chemarea in judecata a altor persoane acea ca tertul introdus in proces la cererea uneia din partile initiale sa poata pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul o chemarea in judecata a altor persoane nu poate fi folosita pentru introducerea in proces a unui al doilea parat, atunci cand reclamantul doreste ca hotararea sa fie opozabila si acestuia, pentru ca paratul nu ar putea pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul o de precizat! cel chemat in judecata are o pozitie asemanatoare cu aceea a reclamantului, dobandind in proces calitatea de intervenient in interes propriu. " procedura de judecata a cererii de chemare in judecata a altor persoane cererea de chemare in judecata a altor persoane poate fi promovata numai in fata primei instante, putand fi formulata de oricare din partile procesului o termenul de depunere difera astfel! cererea facuta de parat se depune odata cu intampinarea sau, cand intampinarea nu este obligatorie, cel mai tarziu la prima zi de infatisare cererea facuta de reclamant se depune cel mai tarziu pana la inchiderea dezbaterilor inaintea primei instante. o sanctiunea nerespectarii termenelor de depunere a cererii de chemare in judecata a altor persoane atrage judecarea separata a cererii indreptate impotriva tertului, cu exceptia cazului in care partile consimt sa se judece impreuna. " efectele chemarii in judecata a altor persoane! o tertul chemat in judecata dobandeste calitatea de intervenient principal o tertul se va bucura de toate drepturile si obligatiile specifice partii (ex.! acesta poate renunta la judecata, la dreptul subiectiv, poate exercita caile de atac prevazute de lege indiferent daca partile initiale au atacat sau nu hotararea). " efect specific scoaterea din proces a paratului atunci cand, chemat in judecata pentru o datorie baneasca, el recunoaste datoria si declara ca vrea sa o execute fata de cel care isi va stabili judecatoreste dreptul, depunand suma respectiva (caz in care judecata va continua numai intre reclamant si intervenient). $hemarea in garantie acea institutie juridica procesuala care confera partilor posibilitatea de a solicita introducerea in proces a persoanelor care ar avea obligatia de garantie sau de despagubire in ipoteza in care ar pierde procesul " chemarea in garantie presupune existenta cu necesitate a unui proces civil aflat in faza judecatii in prima instanta o de asemenea, trebuie sa existe o legatura intre cererea principala si cererea de chemare in garantie, astfel incat solutia ce se va da cu privire la cererea principala sa influenteze solutia ce se va da asupra cererii de chemare in garantie.

"

'1

"

"

"

admisibilitatea chemarii in garantie frecvent, chemarea in garantie este folosita in materie contractuala o cererea de chemare in garantie este deseori intalnita in cadrul actiunilor in revendicare, in actiunile izvorate dintr"un contract de locatiune o cererea de chemare in garantie nu este admisibila in materia de ordonanta presedintiala, deoarece cea din urma nu prejudeca fondul cauzei, pe cand chemarea in garantie este legata exclusiv de fondul dreptului o cererea de chemare in garantie este inadmisibila si in cazul unor actiuni posesorii, precum si in cazul litigiilor de munca, intrucat intre persoana incadrata in munca si tert nu exista raporturi juridice de munca o in procedura necontencioasa nu se poate recurge la o cerere de chemare in garantie. procedura de judecata a cererii de chemare in garantie cererea de chemare in judecata trebuie sa se faca cu respectarea conditiilor de forma stabilite de lege pentru cererea de chemare in judecata o aceasta cerere se poate formula de oricare din partile procesului poate fi introdusa si de intervenientul voluntar principal, precum si de tertul chemat in judecata, intrucat ar putea sa pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul. o termenul de depunere difera dupa cum urmeaza! cererea de chemare in garantie formulata de reclamant se poate depune pana la inchiderea dezbaterilor inaintea primei instante cererea paratului trebuie depusa odata cu intampinarea sau, daca intampinarea nu este obligatorie, cel mai tarziu la prima zi de infatisare. o sanctiunea nedepunerii in termen a cererii de chemare in garantie atrage judecarea ei separata fata de actiunea principala, cu exceptia cazului in care ambele parti consimt sa se judece inpreuna o dupa depunerea cererii, instanta va dispune comunicarea acesteia tertului, acordandu"i un termen pentru a depune intampinarea si a"si pregati apararea o dupa ce instanta va lua act prin incheiere de formularea unei astfel de cereri, din acel moment tertul devine parte in proces (acesta bucurandu"se de toate drepturile si obligatiile partilor principale) solutia cererii de chemare in garantie depinde de solutia data cererii principale, fiind necesar sa se distinga dupa cum cererea incidentala a fost formulata de reclamant sau de parat o cererea de chemare in garantie formulata de reclamant!

'2

se va admite, daca este intemeiata, atunci cand cererea principala este respinsa, pentru ca in acest caz reclamantul a pierdut procesul se va respinge ca lipsita de obiect sau de interes, daca cererea de chemare in judecata este admisa, pentru ca reclamantul nu a pierdut procesul si deci nu are interes sa se indrepte impotriva tertului cu o cerere in garantie sau despagubiri. o cererea de chemare in garantie formulata de parat! se va admite, daca este intemeiata, in cazul in care cererea de chemare in judecata este admisa, pentru ca in acest caz paratul a pierdut procesul se va respinge ca lipsita de obiect sau interes, daca cererea de chemare in judecata este respinsa, pentru ca paratul nu a pierdut procesul. 9ratarea titularului dreptului acea institutie procesual civila prin care paratul dintr" un proces, detentor cu titlu precar al unui bun sau care exercita astfel un drept real asupra acelui bun, tinde la introducerea fortata in proces a persoanei in numele careia detine bunul sau exercita dreptul " conditii de admisibilitate cererea pentru aratarea titularului dreptului trebuie sa indeplineasca, pe langa conditiile comune tuturor formelor de participare a tertilor la judecata, anumite cerinte specifice, si anume! o formularea cererii sa se faca de catre paratul din cererea de chemare in judecata o paratul sa fie un simplu detentor al bunului asupra caruia poarta dreptul real invocat de reclamant sau sa exercite un drept cu privire la acel bun (fara a fi nevoie detinerea materiala a bunului respectiv) o paratul sa afirme ca titularul dreptului este o terta persoana, cu care trebuie sa se gaseasca intr"un raport juridic, detinand bunul acestuia sau exercitand dreptul in numele acestuia o prin actiune, reclamantul sa urmareasca valorificarea unui drept real, adica sa introduca o actiune reala o procesul in care se face aratarea titularului dreptului sa fie in fata primei instante. " procedura de judecata cererea privitoare la aratarea titularului dreptului va fi motivata si se va depune odata cu intampinarea, iar daca intampinarea nu este obligatorie, cel mai tarziu la prima zi de infatisare o cererea poate fi depusa numai in etapa judecatii in prima instanta o in ceea ce priveste solutionarea cererii de aratare a titularului dreptului, sunt posibile urmatoarele situatii! cel aratat ca titular al dreptului recunoaste sustinerile paratului si reclamantul consimte, el va lua locul paratului, care va fi scos din judecata

*+

tertul aratat ca titular al dreptului se infatiseaza, recunoaste sustinerile paratului, dar reclamantul nu consimte la inlocuirea paratului cu tertul indicat ca titular al dreptului, caz in care procesul se va purta in continuare intre reclamant, parat si cel aratat ca titular al dreptului situatia in care tertul aratat ca titular al dreptului se infatiseaza, dar tagaduieste aratarile paratului situatia in care cel aratat ca titular al dreptului, desi regulat citat, nu se infatiseaza.

1+. eprezentarea conventionala a persoanelor fizice participant la procesul civil 6eprezentarea prin mandatar neavocat ia nastere in temeiul unui contract de mandat intre partea litiganta si terta persoana care o reprezinta pe aceasta in proces " justificarea calitatii de reprezentant se face prin procura, care se alatura cererii, in original sau in copie legalizata " de precizat! orice persoana fizica poate avea calitatea de reprezentant al partii in procesul civil, daca poseda deplina capacitate de exercitiu si de folosinta. Procura, potrivit $odul de procedura civila, prezinta cateva particularitati! " mandatarul cu procura generala poate sa reprezinte in judecata pe mandant numai daca acest drept i"a fost dat anume o astfel, simpla procura generala nu poate justifica reprezentarea judiciara decat atunci cand mandantul nu are domiciliul si nici macar resedinta in 6omania sau cand mandatar este un prepus al sau. " procura trebuie sa fie ad litem, adica sa fie data pentru exercitiul dreptului de chemare in judecata sau reprezentare in judecata o insa nimic nu"l impiedica pe mandant sa imputerniceasca aceeasi persoana atat pentru exercitarea actiunii, cat si pentru reprezentarea in judecata. " sub aspectul formei, procura trebuie facuta prin inscris sub semnatura legalizata o exceptie! procura data mandatarului pentru a raspunde la interogatoriu sa fie autentificata. " dreptul de reprezentare poate fi dat si prin declaratie verbala, facuta in instanta si trecuta in incheierea de sedinta " daca procura a fost intocmita pe teritoriul unui alt stat, pentru a fi valabila pe teritoriul statului roman, trebuie sa poarte o apostila eliberata de catre autoritatea competenta a statului din care emana documentul o exceptie! cazul statelor cu care 6omania are incheiate tratate sau conventii de asistenta juridica bilaterala in acest domeniu. " mandantul poate restrange mandatul de reprezentare judiciara numai la anumite acte procedurale sau doar la anumite instante " mandatarul neavocat nu va putea pune concluzii decat prin intermediul unui avocat exceptii! o consilierii juridici, intrucat ei reprezinta partea *1

"

"

"

o doctorii sau licentiatii in drept, dar numai cand acestia sunt mandatari in cauzele sotului sau rudelor pana la gradul #? inclusiv o asistarea de catre avocat nu este obligatorie la judecatorie cand partea este reprezentata prin sot sau ruda pana la gradul #? inclusiv o asistarea de avocat nu este obligatorie cand dreptul de reprezentare izvoraste din lege sau dintr"o dispozitie judecatoreasca o comisia locala sau judeteana, fiind reprezentate legal prin prefect ori primar sau pe baza unui mandat conventional de catre unul din membri, nu este obligata la asistarea prin avocat. in privinta intinderii puterilor acordate mandatarului, mandatarul nu poate face acte de dispozitie, precum renuntarile la judecata, renuntarile la drept, incheierea unei tranzactii, achiesarea, decat in temeiul unei procuri speciale date in acest scop privitor la durata mandatului, mandatul nu inceteaza prin moartea celui care l"a dat si nici daca acesta a devenit incapabil, el dainuind pana la retragerea lui de catre mostenitori sau de catre reprezentantul legal al incapabilului o incetarea mandatului poate fi si rezultatul retragerii sau renuntarii la mandat renuntarea sau retragerea mandatului nu poate fi opusa celeilalte parti decat de la comunicare, afara numai daca a fost facuta in sedinta in prezenta partii mandatarul care renunta la imputernicire este tinut sa instiinteze atat pe cel care i"a dat mandatul, cat si instanta, cu cel putin 10 zile inainte de termenul de infatisare sau de implinirea termenelor cailor de atac. o incetarea mandatului poate interveni si in cazul mortii mandatarului daca decesul mandatarului are loc cu mai putin de 10 zile inainte de ziua fixata pentru judecata, procesul se suspenda de drept sau instanta va acorda un nou termen pentru care va cita partea. de precizat! in procedura disciplinara in fata sectiilor $onsiliului 7uperior al 5agistraturii, magistratul poate fi reprezentat de un alt magistrat sau poate fi asistat ori reprezentat de un avocat.

11. Procurorul participant la procesul civil Procurorul ca reprezentant al interesului general al intregii societati in activitatea judiciara, are urmatoarele atributii in materie civila! " pornirea procesului civil " participarea la judecata procesului civil *'

" "

exercitarea cailor de atac cererea de punere in executare a hotararilor.

Pornirea procesului civil 5inisterul Public poate porni actiunea civila ori de cate ori este necesar pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie si ale disparutilor, precum si in alte cazuri expres prevazute de lege " daca procurorul declanseaza actiunea civila este obligatorie introducerea in cauza a titularului dreptului dedus judecatii. Participarea la judecata procesului civil procurorul poate pune concluzii in orice proces civil, in oricare faza a acestuia, daca apreciaza ca este necesar pentru apararea ordinii de drept, a drepturilor si libertatilor cetatenilor " in calitatea sa de participant la procesul civil, procurorul poate formula cereri, invoca exceptii, propune dovezi, iar in finalul judecatii poate prezenta propriile sale concluzii cu privire la imprejurarile cauzei si la aplicarea legii " in anumite cazuri, prevazute de lege, participarea si punerea concluziilor de catre procuror sunt obligatorii, si anume! o punerea sub interdictie si ridicarea interdictiei o declararea disparitiei si a mortii pe cale judecatoreasca o anularea hotararii declarative a mortii o rezolvarea cererii de inregistrare tardiva a nasterii o judecarea cererilor cu privire la anularea, modificarea sau completarea actelor de stare civila o in materia incuviintarii deschiderii procedurii adoptiei interne, incredintarii in vederea adoptiei si incuviintarii adoptiei o solutionarea cauzelor avand ca obiect stabilirea masurilor de protectie speciala a copilului o in procedura de control a averii demnitarilor, magistratilor, functionarilor publici si a unor persoane cu functii de conducere o acordarea personalitatii juridice unei asociatii sau fundatii atunci cand se constata neregularitati care privesc dispozitiile art. *4 alin. ' din $onstitutie o solutionarea cererii de expropriere o solutionarea cererii de inregistrare a unui partid politic o judecarea de catre instanta a intampinarilor, contestatiilor si a oricaror cereri prevazute de )egea nr. 34-'++, pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale o judecarea de catre instanta a intampinarilor, contestatiilor si a oricaror cereri privind procesul electoral o solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a unei legi sau ordonante o judecarea recursului in interesul legii. " de precizat! obligativitatea participarii procurorului va persista si pentru caile de atac care se exercita in procesul respectiv.

**

:xercitarea cailor de atac procurorul poate, in conditiile legii, sa exercite caile de atac impotriva oricaror hotarari " procurorul poate sa exercite caile de atac indiferent daca a participat sau nu la judecarea pricinii in care s"a pronuntat hotararea respectiva " procurorul poate exercita toate caile de atac reglementate de $odul de procedura civila (apelul, recursul, contestatia in anulare, revizuirea si recursul in interesul legii), precum si caile de atac reglementate in acte normative speciale (plangere, contestatie, reexaminare) " de precizat! procurorul poate sa exercite caile de atac si impotriva hotararilor pronuntate asupra unor cereri cu caracter strict personal. $ererea de punere in executarea a hotararilor judecatoresti procurorul poate sa ceara executarea silita numai in cazurile in care poate sa si porneasca procesul civil si numai daca hotararea este in favoarea persoanelor prevazute in art. ,0 alin. 1 din $odul de procedura civila (minori, interzisi, disparuti) " acest drept al procurorului poate fi exercitat numai in legatura cu executarea silita a hotararilor judecatoresti, iar nu si a titlurilor executorii " de precizat! aceasta forma de participare a procurorului la procesul civil poate fi exercitata indiferent ca procurorul a pornit sau nu procesul civil, singura conditie fiind ca hotararea sa fie in favoarea persoanelor prevazute de lege, anume minori, interzisi, disparuti. 1'. Competenta materiala $ompetenta materiala presupune repartizarea pricinilor intre instante de grad diferit, pe linie verticala. $ompetenta materiala a judecatoriei potrivit $odului de procedura civila, judecatoriile judeca in prima instanta, in ultima instanta, precum si in orice alte materii date prin lege in competenta lor " competenta privind judecata in prima instanta judecatoria judeca toate procesele si cererile in prima instanta, cu exceptia acelora date prin lege in competenta tribunalelor sau a curtilor de apel ori a #naltei $urti de $asatie si %ustitie " competenta privind judecata in ultima instanta judecatoria judeca plangerile impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitate, in cazurile prevazute de lege o astfel, judecatoria exercita un control judecatoresc asupra hotararilor pronuntate de organe cu activitate jurisdictionala, din afara sistemului instantelor judecatoresti o exemplu de caz in care judecatoria judeca astfel! plangerile impotriva proceselor"verbale de contraventie

*,

"

plangerea impotriva refuzului executorului judecatoresc de a indeplini un act sau de a efectua o executare silita. competenta privind judecata in alte materii date prin lege are in vedere urmatoarele exemple! o cererea de recuzare sau de abtinere a judecatorilor de la judecatorie o cererea de incuviintare a executarii silite o cererea de asigurare a dovezilor pe cale principala o inscrierea asociatiei sau fundatiei in 6egistrul asociatiilor si fundatiilor o cererea privind masura de protectie alternativa a tutelei copilului etc.

$ompetenta materiala a tribunalului tribunalul judeca in prima instanta, in apel, in recurs, precum si in orice alte materii date prin lege in competenta sa " competenta privind judecata in prima instanta de exemplu, tribunalul judeca in prima instanta! o conflictele de munca, cu exceptia celor date prin lege in competenta altor instante o procesele si cererile in materie de contencios administrativ, in afara celor date in competenta curtilor de apel o cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare savarsite in procesele penale o procesele si cererile in materie comerciala al caror obiect este neevaluabil in bani (sau are o valoare de peste 1++.+++ lei) etc. " competenta privind judecata in apel tribunalele judeca, ca instante de apel, apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii in prima instanta " competenta privind judecata in recurs tribunalele judeca, ca instante de recurs, recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului " competenta privind judecata in alte materii date prin lege cu titlu de exemplu, tribunalele judeca! o conflictele de competenta dintre doua judecatorii din raza sa teritoriala o cererea de recuzare cand la judecatorie nu se poate constitui completul din cauza recuzarii o cererea de stramutare de la o judecatorie la alta din raza sa teritoriala, pe motiv de rudenie sau afinitate o indreptarea erorilor materiale, lamurirea sau completarea propriilor hotarari etc. $ompetenta materiala a curtii de apel curtea de apel judeca in prima instanta, in apel, in recurs, precum si in orice materii date prin lege in competenta sa

*0

"

" "

"

competenta privind judecata in prima instanta curtile de apel judeca, in prima instanta, procesele si cererile in materie de contencios administrativ privind actele autoritatilor si institutiilor centrale o de precizat! in materie civila si comerciala, curtea de apel nu are competenta in prima instanta. competenta privind judecata in apel ca instanta de apel, curtea de apel judeca apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii si tribunale in prima instanta competenta privind judecata in recurs curtea de apel judeca, ca instanta de recurs, recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in apel sau impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de tribunale care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului, precum si in orice alte cazuri expres prevazute de lege competenta privind judecata in alte materii date prin lege curtea de apel judeca, de exemplu! o conflictele de competenta intre doua tribunale sau intre un tribunal si o judecatorie din raza sa teritoriala o recuzarea si abtinerea judecatorilor de la curtile de apel o stramutarea pricinilor, pe motiv de rudenie sau afinitate, de la un tribunal la altul din circumscriptia sa teritoriala o contestatia in anulare si revizuirea introduse impotriva propriilor hotarari etc.

$ompetenta materiala a #naltei $urti de $asatie si %ustitie potrivit $odului de procedura civila, #nalta $urte de $asatie si %ustitie judeca in recurs, recurs in interesul legii si in orice alte materii date prin lege in competenta sa " competenta privind judecata in recurs #nalta $urte de $asatie si %ustitie judeca recursurile declarate impotriva hotararilor curtilor de apel si a altor hotarari, in cazurile prevazute de lege " competenta privind judecata recursului in interesul legii potrivit $onstitutiei, institutia asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti, potrivit competentei sale " competenta privind judecata in alte materii date prin lege de exemplu, #nalta $urte de $asatie si %ustitie judeca! o cererile de delegare a instantei o conflictele de competenta intre doua curti de apel, precum si intre doua tribunale sau un tribunal si o judecatorie ori doua judecatorii, care nu se afla in circumscriptia aceleiasi curti de apel o recuzarea tuturor judecatorilor de la o curte de apel sau cand, din cauza recuzarii, nu se poate constitui completul de judecata la curtea de apel o recursul impotriva incheierii curtii de apel de respingere a cererii de sesizare a $urtii $onstitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate etc.

*3

1*. Competenta teritoriala $ompetenta teritoriala dupa stabilirea competentei materiale pentru solutionarea litigiului, trebuie determinata in concret instanta competenta sa judece cauza, in functie de circumscriptia teritoriala " de precizat! in privinta competentei teritoriale a #naltei $urti de $asatie si %ustitie aceasta se intinde pe intreg cuprinsul tarii. $ompetenta teritoriala de drept comun din punct de vedere teritorial este instanta de la domiciliul sau sediul paratului (persoana fizica sau juridica) " reclamantul, fiind cel care declanseaza procesul civil, este cel care trebuie sa se deplaseze la instanta in circumscriptia careia domiciliaza paratul o justificarea acesteia consta in faptul ca atata timp cat procesul nu a fost judecat si nu s"a pronuntat o hotarare, paratul beneficiaza de prezumtia ca nu datoreaza nimic, care corespunde in procesul civil prezumtiei de nevinovatie care functioneaza in cadrul procesului penal. " particularitati! o notiunea de domiciliu se refera la adresa unde paratul locuieste efectiv o pentru determinarea competentei, intereseaza domiciliul paratului la momentul sesizarii instantei o daca paratul are domiciliul in strainate sau nu are domiciliu cunoscut, cererea se face la instanta resedintei sale din tara, iar daca nu are nici o resedinta cunoscuta la instanta domiciliului sau resedintei reclamantului o daca paratul este o persoana juridica de drept privat, cererea se face la instanta in a carei raza teritoriala se afla sediul principal al acesteia. $ompetenta teritoriala alternativa in cazurile prevazute de lege pot fi deopotriva competente mai multe instante astfel, in afara de instanta domiciliului paratului mai sunt competente urmatoarele instante! " in cererile privitoare la executarea, anularea, rezolutiunea sau rezilierea unui contract, instanta locului prevazut in contract pentru executarea, fie chiar in parte, a obligatiunii " in cererile ce izvorasc dintr"un raport de locatiune a unui imobil, in actiunile in justificare sau in prestatiune tabulara, instanta locului unde se afla imobilul " in cererile ce izvorasc dintr"o cambie, cec sau bilet la ordin, instanta locului de plata " in cererile privitoare la obligatiile comerciale, instanta locului unde obligatia a luat nastere sau aceea a locului platii " in cererile ce izvorasc dintr"un contract de transport, instanta locului de plecare sau de sosire " in cererile impotriva unei femei casatorite care are resedinta obisnuita deosebita de cea a sotului, instanta resedintei femeii

*4

in cererile facute de ascendenti sau descendenti pentru pensie de intretinere, instanta domiciliului reclamantului " in cererile ce izvorasc dintr"un fapt ilicit, instanta in circumscriptia careia s"a savarsit acel fapt. &e precizat competenta teritoriala este alternativa si in ipoteza alegerii de domiciliu, daca alegerea este in favoarea partii care declanseaza procesul " astfel, partea va putea opta intre instanta domiciliului real al paratului si instanta domiciliului ales prin conventie. &e precizat in toate cazurile de competenta teritoriala alternativa, alegerea instantei apartine reclamantului, iar odata facuta aceasta alegere el nu mai poate reveni asupra sa " nici paratul si nici instanta nu pot contesta optiunea reclamantului. $ompetenta teritoriala exclusiva presupune ca unele pricini pot fi solutionate numai de o anumita instanta, prevazuta de lege, partile nemaiavand posibilitatea sa convina sub acest aspect astfel, este vorba de competenta teritoriala exclusiva in urmatoarele cazuri! " cererile privitoare la bunuri imobile se fac numai la instanta in circumscriptia careia se afla imobilele o aceasta situatie vizeaza numai actiunile reale imobiliare (nu si actiunile personale imobiliare). " in materie de mostenire, sunt de competenta instantei ultimului domiciliu al defunctului! o cererile privind validitatea sau executarea dispozitiilor testamentare o cererile privitoare la mostenire, precum si cele privind pretentiile pe care mostenitorii le"ar avea unul impotriva altuia o cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului impotriva vreunuia dintre mostenitori sau impotriva executorului testamentar. " cererile in materie de societate, pana la sfarsitul lichidarii in fapt, sunt de competenta instantei locului unde societatea isi are sediul principal " cererile in materia reorganizarii judiciare si a falimentului sunt de competenta exclusiva a tribunalului in circumscriptia caruia se afla sediul principal al debitorului " competenta teritoriala este exclusiva si in pricinile privitoare la persoane, precum si in cazul altor pricini ce nu sunt privitoare la bunuri &e precizat de exemplu, in alte materii, prin legi speciale, s"a stabilit competenta teritoriala exclusiva astfel! " cererea de divort este de competenta judecatoriei in circumscriptia careia se afla cel din urma domiciliu comun al sotilor " cererea in materie de adoptie este de competenta tribunalului in a carui raza teritoriala se afla domiciliul adoptatului " cererea de declarare a disparitiei sau mortii unei persoane este de competenta instantei in cirscumscriptia careia persoana respectiva si"a avut ultimul domiciliu " plangerea impotriva procesului"verbal de constatare a contraventiei se judeca de judecatoria in a carei circumscriptie a fost savarsita contraventia

"

*1

" "

cererea de inregistrare a unui partid politic este de competenta @ribunalului Aucuresti acordarea personalitatii juridice unei asociatii sau fundatii se face prin inscrierea acesteia in registrul asociatiilor si fundatiilor aflat la grefa judecatoriei in a carei circumscriptie teritoriala isi are sediul etc.

1,. Proro!area de competenta Prorogarea de competenta constituie aptitudinea unei instante competente sa solutioneze, pe langa cererea cu care a fost investita, si cereri care, in mod obisnuit, nu intra in competenta sa. Prorogarea legala de competenta intervine in cazuri expres prevazute de lege, si anume! " in cazul pluralitatii de parati, reclamantul poate introduce cererea la instanta competenta pentru oricare dintre ei " cererile accesorii si incidentale sunt in caderea instantei competente sa judece cererea principala o daca cererile incidentale ar fi de competenta unor organe de jurisdictie din afara sistemului instantelor judecatoresti, prorogarea nu mai poate avea loc, intrucat s"ar nesocoti normele de competenta generala, fara sa existe un temei legal pentru aceasta. " conexitatea pricinilor (litigiilor) " partile vor putea cere intrunirea mai multor pricini ce se afla inaintea aceleiasi instante sau instante deosebite, de acelasi grad, in care sunt aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti si al caror obiect si cauza au intre ele o stransa legatura o intrunirea poate fi facuta de judecator chiar daca partile nu au cerut"o o dosarul va fi trimis instantei mai intai investita, afara numai daca amandoua partile cer trimiterea lui la una din celelalte instante o cand una din pricini este de competenta unei instante si partile nu o pot inlatura, intrunirea se va face la acea instanta o de precizat! conexitatea pricinilor este posibila doar daca nu se incalca normele de competenta generala, materiala si teritoriala exclusiva, intrucat partile pot deroga numai de la normele de competenta teritoriala relativa o de precizat! atat partile, cat si instanta din oficiu pot invoca conexitatea prin intermediul mijlocului procedural al exceptiei, care este o exceptie de procedura, dilatorie si absoluta in cazul admiterii exceptiei, instanta va pronunta o incheiere daca exceptia este respinsa, instanta va pronunta o incheiere interlocutorie, susceptibila de a fi atacata numai odata cu fondul.

*2

Prorogarea judecatoreasca de competenta este dispusa printr"o hotarare judecatoreasca in urmatoarele cazuri! " delegarea instantei cand, din pricina unor imprejurari exceptionale, instanta competenta este impiedicata un timp mai indelungat sa functioneze, #nalta $urte de $asatie si %ustitie, la cererea partii interesate, va desemna o alta instanta de acelasi grad care sa judece pricina " cand recuzarea impiedica alcatuirea completului de judecata instanta investita cu judecarea cererii de recuzare va dispune trimiterea pricinii la o instanta de acelasi grad, in cazul cand gaseste ca cererea de recuzare este intemeiata " administrarea de dovezi prin comisie rogatorie cand administrarea dovezilor urmeaza sa se faca in alta localitate, eea se va indeplini de catre o instanta de acelasi grad sau chiar mai mica in grad, daca in acea localitate nu exista o instanta de acelasi grad o in acest caz, prorogarea de competenta este doar partiala, intrucat vizeaza numai un aspect al procesului, anume administrarea probei respective, si nu intregul proces. " admiterea recursului si casarea cu trimiterea spre rejudecare la o alta instanta decat cea care a pronuntat hotararea recurata, egala in grad cu aceasta " stramutarea pricinilor " cand una din parti are doua rude sau afini pana la gradul #? inclusiv printre magistratii sau asistentii judiciari ai instantei, cealalta parte poate cere stramutarea pricinii la o alta instanta de acelasi grad o stramutarea pricinii se mai poate cere pentru motive de banuiala legitima sau de siguranta publica o cererea de stramutare se judeca in camera de consiliu, cu citarea partilor o instanta se pronunta asupra stramutarii printr"o incheiere care nu se motiveaza si nu este supusa nici unei cai de atac o daca cererea de stramutare se admite, pricina va fi trimisa la o instanta egala in grad cu aceea de la care s"a dispus stramutarea, pentru ca partile sa nu fie lipsite de grade de jurisdictie o in cazul respingerii cererii de stramutare, instanta investita cu solutionarea cererii introductive va continua judecata, iar daca intre timp pricina fusese suspendata, cauza va fi repusa pe rol o de precizat! cand cererea de stramutare este facuta cu rea" credinta, instanta va putea sanctiona partea care a facut"o cu amenda judiciara si, la cererea partii interesate, o va putea obliga la despagubiri pentru paguba cauzata prin amanarea judecarii pricinii. Prorogarea conventionala (voluntara) de competenta intervine in temeiul acordului de vointa al partilor care, iar aceasta este posibila numai in cazul competentei teritoriale reglementate prin norme dispozitive, de la care partile pot deroga " acordul de vointa al partilor poate rezulta din o conventie prin care partile consimt ca litigiul sa fie judecat de o anumita instanta, alta decat cea careia, in mod obisnuit, ii revenea competenta de a solutiona respectiva pricina

,+

"

pentru a exista prorogare conventionala ori voluntara de competenta trebuiesc indeplinire urmatoarele conditii! o partile sa aiba capacitate procesuala de exercitiu, iar consimtamantul lor sa fie liber exprimat si neviciat o conventia partilor sa fie expresa o in conventie trebuie sa se determine instanta aleasa o instanta aleasa de parti sa nu fie necompetenta absolut.

10. "xceptia de necompetenta :xceptia de necompetenta reprezinta mijlocul procedural prin intermediul caruia se contesta, in cursul judecatii, competenta instantei alese de reclamant " invocarea exceptia de necompetenta se invoca diferit, dupa cum norma care reglementeaza competenta are caracter imperativ sau dispozitiv o exceptia de necompetenta absoluta (in cazul incalcarii competentei generale, materiale sau teritoriale exclusive) poate fi invocata de oricare dintre parti, de procuror sau de instanta din oficiu, in orice stare a pricinii o exceptia de necompetenta relativa poate fi invocata numai de parat, prin intampinare sau cel mai tarziu pana la prima zi de infatisare (daca intampinarea nu este obligatorie sau nu a fost asistat ori reprezentat de avocat). " clasificarea exceptiei de necompetenta! o este o exceptie dilatorie, atunci cand scopul urmarit prin invocarea acesteia este amanarea solutionarii fondului cauzei o este o exceptie peremptorie (dilatorie), atunci cand prin invocarea ei se urmareste respingerea cererii o poate fi absoluta sau relativa, dupa cum competenta insasi este absoluta sau relativa. " daca se respinge exceptia, instanta pronunta o incheiere interlocutorie care poate fi atacata cu apel sau cu recurs numai odata cu fondul " daca exceptia este admisa si instanta se declara necompetenta, instanta se pronunta prin hotarare care, in functie de etapa procesuala in care se afla procesul, poate fi sentinta sau decizie o declarandu"se necompetenta, instanta poate sa pronunte urmatoarele solutii! sa decline competenta de solutionare a pricinii in favoarea unei alte instante sau organ cu activitate jurisdictionala sa respinga cererea ca inadmisibila, daca este de competenta unui organ al statului fara activitate jurisdictionala sa respinga cererea ca nefiind de competenta instantelor romane, atunci cand apreciaza ca este de

,1

"

competenta unei instante din alt stat, care nu este membru al Bniunii :uropene. de precizat! actele indeplinite la instanta necompetenta sunt lovite de nulitate, cu exceptia probelor care raman castigate judecatii, instanta competenta dispunand refacerea lor numai pentru motive temeinice.

13. Conflictele de competenta $onflictele de competenta potrivit $odului de procedura civila, exista doua tipuri de conflicte de competenta, si anume! " conflict pozitiv " cand doua sau mai multe instante se declara deopotriva competente sa judece aceeasi pricina o de precizat! este necesar ca toate instantele aflate in conflict sa fie competente, acestea respingand prin incheiere exceptia de necompetenta. " conflict negativ " cand doua sau mai multe instante, prin hotarari irevocabile, s"au declarat necompetente de a judeca aceeasi pricina conditii pentru existenta conflictului negativ de competenta! o doua sau mai multe instante sa fie sesizate cu aceeasi pricina, in care exista tripla identitate de parti, obiect si cauza o instantele sa se fi declarat necompetente prin hotarari irevocabile o declinarile de competenta sa fie reciproce, intrucat numai astfel are loc o intrerupere a cursului judecatii o una din jurisdictii sa fie competenta sa solutioneze cauza, pentru ca altfel instanta investita cu judecarea conflictului de competenta va trimite dosarul instantei pe care o considera competenta de asemenea, aceasta din urma instanta isi poate verifica competenta si poate declina solutionarea cauzei, nefiind tinuta de hotararea instantei superioare. 7olutionarea conflictului de competenta, pozitiv sau negativ, se face printr"o hotarare care se numeste regulator de competenta, deoarece! " in cazul conflictului pozitiv de competenta exista riscul pronuntarii unor hotarari contradictorii " in cazul conflictului negativ de competenta are loc intreruperea cursului judecatii, ceea ce contravine scopului urmarit de reclamant prin sesizarea instantei, si anume obtinerea unei hotarari judecatoresti. Procedura de solutionare a conflictului de competenta este declansata de instanta inaintea careia s"a ivit conflictul, adica de instanta care s"a pronuntat ultima asupra competentei (in cazul conflictului pozitiv), respectiv instanta a carei hotarare a ramas irevocabila ultima (in cazul conflictului negativ) " instanta va suspenda din oficiu orice alta procedura si va inainta dosarul instantei in drept sa hotarasca asupra conflictului ,'

"

"

o suspendarea judecatii se dispune printr"o incheiere. instanta va solutiona conflictul in camera de consiliu, fara citarea partilor, printr"o hotarare care poate fi atacata cu recurs in termen de 0 zile de la data comunicarii, cu exceptia celei pronuntate de #nalta $urte de $asatie si %ustitie care este irevocabila din momentul in care regulatorul de competenta devine irevocabil, hotararea are putere de lucru judecat si este obligatoriu pentru instanta careia i se trimite dosarul, asa incat aceasta din urma nu va mai putea invoca din nou exceptia de necompetenta.

14. Actele de procedura conditii pentru indeplinire 9ctul de procedura definit ca fiind orice act facut pentru declansarea procesului, in cadrul si in cursul procesului civil de catre instanta judecatoreasca, parti si ceilalti participanti la proces, legat de activitatea procesuala a fiecaruia. $onditii pentru indeplinirea actelor de procedura in literatura de specialitate au fost retinute doua reguli cu caracter general privitoare la conditiile in care trebuie sa fie intocmit un act de procedura, si anume! " actul de procedura trebuie sa imbrace forma scrisa pentru a se poate dovedi cu usurinta existenta actului si pentru a se asigura conservarea lor exceptii, cand actul de procedura poate fi facut si verbal, in fata instantei de judecata! o cererea de recuzare a judecatorului o mandatul judiciar o renuntarea la judecata o pronuntarea dispozitivului hotararii in sedinta publica o renuntarea partii la calea de atac. " actul de procedura trebuie sa relateze in continutul sau faptul ca au fost indeplinite toate cerintele legii anume acesta nu poate fi completat cu probe extrinseci, ci trebuie sa faca dovada prin el insusi o exceptia o reprezinta principiul echipolentei sau al echivalentei, potrivit caruia, in cazurile anume prevazute de legiuitor, un act de procedura poate fi inlocuit printr"un alt act de procedura care sa produca acelasi efect o cazurile de aplicare a principiului echipolentei! infatisarea partii in instanta, in persoana sau prin mandatar, acopera viciul de procedura decurgand din faptul necomunicarii citatiei cu cel putin 0 zile inaintea termenului de judecata termenele incep sa curga si impotriva partii care a cerut comunicarea actului de procedura, de la data cand a cerut"o termenul de apel curge chiar daca comunicarea hotararii s"a facut odata cu somatia de executare

,*

daca o parte face apel inainte de comunicarea hotararii, aceasta se considera comunicata la data depunerii cererii de apel in cererile avand ca obiect revocarea termenului de gratie acordat debitorului, atunci cand datornicul a fugit, citatia i se va da la ultimul domiciliu.

11. Nulitatea actului de procedura (ulitatea actului de procedura acea sanctiune procedurala care intervine in cazul actului de procedura care nu indeplineste conditiile prevazute de lege pentru validitatea lui, lipsindu"l total sau partial de efectele sale firesti. $lasificarea nulitatilor actelor de procedura se face dupa mai multe criterii! " dupa caracterul normelor juridice incalcate la efectuarea actului de procedura! o nulitati absolute care intervin in cazul incalcarii normelor cu caracter imperativ o nulitati relative intervin in cazul incalcarii normelor cu caracter dispozitiv. " dupa cum exista sau nu un text de lege care sa prevada in mod expres sanctiunea nulitatii sau dupa modul de exprimare a legiuitorului! o nulitati exprese (explicite, textuale) acelea prevazute de lege o nulitati virtuale (implicite, tacite) cele care decurg din faptul ca la intocmirea actului de procedura nu au fost respectate cerintele legale care stabilesc conditiile pentru incheierea actului si care rezulta! fie din modul de exprimare al legiuitorului fie din finalitatea unor dispozitii legale fie din principiile dreptului procesual civil. " in functie de intinderea efectelor! o nulitati totale cand sanctiunea afecteaza intregul act de procedura o nulitati partiale cand sanctiunea intervine numai asupra unei parti a actului de procedura. " dupa cum nulitatea intervine pentru nerespectarea conditiilor proprii unui act de procedura sau datorita dependentei acelui act de procedura de un alt act de procedura invalidat! o nulitati proprii o nulitati derivate. " dupa cum privesc forma exterioara sau intrinseca a actului de procedura! o nulitati extrinseci atunci cand au fost incalcate conditii externe ale actului de procedura o nulitati intrinseci care sanctioneaza nerespectarea conditiilor proprii actului de procedura respectiv, privitoare la forma sau continutul acestuia.

,,

"

dupa cum implica sau nu existenta unei vatamari! o nulitati conditionate de existenta unei vatamari o nulitati neconditionate de existenta unei vatamari.

$azurile de nulitate a actelor de procedura potrivit $odului de procedura civila, actele de procedura indeplinite de un judecator necompetent sau cu incalcarea formelor procedurale ori de catre un functionar necompetent sunt nule " necompetenta instantei actele de procedura indeplinite de un judecator necompetent sunt nule, fiind vorba in aceasta situatie de un caz de nulitate neconditionata de producerea vreunei vatamari o desi legiuitorul face referire la .judecatorul necompetent/, in realitate necompetenta se raporteaza la instanta, intrucat competenta este definita ca fiind aptitudinea unei instante de a solutiona un litigiu. " incalcarea formelor procedurale si necompetenta functionarului actele indeplinite cu neobservarea formelor legale sau de catre un functionar necompetent se vor declara nule numai daca prin aceasta s"a pricinuit partii o vatamare care nu se poate inlatura prin anularea lor o vatamarea desemneaza un prejudiciu procesual, care poate sa rezulte! din amanarea nejustificata a procesului impiedicarea partii in pregatirea apararii, prin necitarea conform legii impiedicarea partii de a pune concluzii, prin nedarea cuvantului ei sau reprezentantului ei surprinderea paratului prin faptul ca nu i s"a comunicat copia cererii de chemare in judecata judecarea cauzei peste rand, in lipsa partii etc. o constatarea existentei vatamarii este lasata la aprecierea instantei, care o poate deduce din imprejurarile cauzei si din finalitatea formei procedurale nerespectare ori poate sa ceara partii care o invoca sa produca dovezi. 9lte cazuri de nulitate neconditionata sunt prevazute in dispozitii speciale, nulitatea neconditionata intervenind si pentru! " neplata taxelor judiciare de timbru sau a timbrului judiciar " nelegala compunere ori constituire a completului de judecata " nerespectarea termenului prohibitiv (dilatoriu). 5ijloacele de invocare a nulitatii invocarea nulitatilor in procesul civil poate fi facuta sub doua forme, in functie de momentul in care intervine, si anume! " sub forma de exceptie, daca procesul este in curs in functie de caracterul normelor incalcate, nulitatea poate fi! o absoluta invocata de partea interesata sau de instanta din oficiu, in orice stare a pricinii, chiar direct in apel sau recurs o relativa invocata numai de partea ale carei interese sunt ocrotite prin norma incalcata si numai intr"un anumit termen, respectiv la ,0

prima zi de infatisare care a urmat dupa aceasta neregularitate si inainte de a pune concluzii in fond de asemenea, nulitatea relativa poate fi invocata in apel sau in recurs nimeni nu poate invoca neregularitatea pricinuita prin propriul sau fapt. " prin mijlocirea cailor legale de atac, dupa pronuntarea hotararii, respectiv apelul, recursul, contestatia in anulare, revizuirea, contestatia la executare. 9ctul de procedura prin care este solutionata exceptia nulitatii de catre instanta il constituie incheierea sau hotararea, care poate fi sentinta sau decizie, in functie de etapa procesuala in care se afla judecata " daca exceptia se respinge, instanta pronunta o incheiere interlocutorie, care poate fi atacata numai odata cu fondul si ramane in continuare investita cu solutionarea cauzei " daca exceptia se admite, instanta pronunta! o o incheiere, atunci cand instanta ramane in continuare investita cu judecarea pricinii o o hotarare, daca se dezinvesteste (ex.! declina competenta sau respinge cererea ca inadmisibila). :fectele nulitatii se concretizeaza in lipsirea actului de procedura de efectele recunoscute de lege " daca actul cuprinde manifestari de vointa, declaratii sau constatari de fapt, acestea isi vor produce efectele o astfel, o cerere de chemare in judecata lovita de nulitate poate fi folosita ca o marturisire extrajudiciara sau ca un inceput de dovada scrisa o de asemenea, nulitatea pentru necompetenta nu afecteaza valabilitatea probelor administrate, care vor fi refacute de instanta competenta numai pentru motive temeinice. " de precizat! anularea unui act de procedura atrage si nulitatea actelor urmatoare, in masura in care acestea nu pot avea o existenta de sine statatoare " actul de procedura anulat trebuie refacut o judecatorul va putea sa dispuna indreptarea neregularitatilor savarsite cu privire la actele de procedura o operatiunea de indreptare a actelor de procedura poate sa imbrace forma! refacerii, anume inlocuirea actului viciat cu unul nou care intruneste toate conditiile legale remedierii, adica completarea, modificarea sau rectificarea actului respectiv. 12. Termenele procedurale sanctiunea pentru nerespectarea conditiilor privitoare la termenele procedurale

,3

@ermenul procedural constituie intervalul de timp inauntrul caruia trebuie indeplinit sau, dupa caz, este oprit sa se savarseasca un anumit act de procedura. &ecaderea potrivit $odului de procedura civila, neexercitarea oricarei cai de atac si neindeplinirea oricarui alt act de procedura in termenul legal atrage decaderea, afara de cazul cand legea dispune altfel sau cand partea dovedeste ca a fost impiedicata printr"o imprejurare mai presus de vointa ei " astfel, decaderea poate fi definita ca fiind acea sanctiune procedurala care consta in pierderea unui drept procedural care nu a fost exercitat in termenul imperativ sau in ordinea procesuala prevazuta de lege " conditiile decaderii dispozitiile $odului de procedura civila prevad cerintele esentiale pentru a opera sanctiunea decaderii, si anume! o existenta unui termen legal imperativ o neexercitarea unui drept in termenul prevazut de lege o inexistenta in lege a unei derogari exprese de la aplicarea sanctiunii decaderii. " cazurile in care intervine decaderea! o cand legiuitorul a stabilit un termen fix pentru savarsirea unui act de procedura sau pentru exercitarea unui drept, iar partea a lasat sa expire acel termen fara sa beneficieze de el o cand legea a stabilit ca exercitarea unui drept trebuie sa se faca intr"o anumita etapa a procesului sau intr"un anumit moment procesual, iar partea nu a respectat aceasta cerinta o cand prin lege s"a stabilit o anumita ordine in efectuarea actelor de procedura, pe care partea nu a respectat"o. " cazurile in care nu intervine decaderea sanctiunea decaderii este inlaturata daca! o nu a fost constatata de instanta o partea care poate sa invoce sanctiunea a renuntat la acest drept o decaderea priveste pe una din partile legate printr"un raport de solidaritate sau de indivizibilitate, cu conditia ca cel putin una dintre parti sa fi savarsit actul de procedura in termen o decaderea se acopera potrivit legii o partea interesata a fost impiedicata de o imprejurare mai presus de vointa ei sa efectueze actul de procedura in termen si s"a admis cererea de repunere in termen. " invocarea decaderii intrucat decaderea nu opereaza de drept, aceasta trebuie sa fie invocata, iar apoi, instanta, in urma verificarii conditiilor legale, sa se pronunte asupra ei o daca s"a incalcat o norma imperativa, decaderea poate fi invocata de oricare dintre parti, de procuror sau de instanta din oficiu o daca norma incalcata are caracter dispozitiv, decaderea poate fi invocata numai de partea interesata o in privinta mijloacelor prin intermediul carora poate fi invocata decaderea!

,4

"

daca procesul este in curs de judecata, sanctiunea poate fi invocata pe cale de exceptie, diferit, dupa cum norma nesocotita este absoluta sau relativa daca s"a pronuntat o hotarare de prima instanta nedefinitiva, decaderea poate fi invocata pe calea apelului daca s"a pronuntat o hotarare definitiva, decaderea poate fi invocata pe calea recursului. efectele decaderii decaderea are ca efect principal pierderea dreptului procedural care nu a fost exercitat in termenul legal imperativ o decaderea lipseste actul de procedura de efecte in ceea ce priveste functia sa procedurala o daca actul savarsit peste termen cuprinde manifestari de vointa, declaratii sau constatari de fapt ele isi vor produce efectele.

6epunerea in termen decaderea nu opereaza atunci cand partea dovedeste ca a fost impiedicata printr"o imprejurare mai presus de vointa ei sa savarseasca actul de procedura in termen, caz in care actul de procedura trebuie sa fie indeplinit in termen de 10 zile de la data impiedicarii si tot in acelasi termen vor fi aratate si motivele impiedicarii " pentru a se dispune repunerea in termen se cer a fi indeplinite mai multe conditii! o partea care nu si"a exercitat dreptul procedural inauntrul termenului legal imperativ sa faca dovada ca a fost impiedicata dintr"o imprejurare mai presus de vointa ei o imprejurarea ce a impiedicat partea sa"si exercite dreptul procedural sa se fi produs inainte de implinirea termenului legal imperativ o partea interesata sa formuleze cererea de repunere in termen si sa efectueze si actul de procedura pe care nu l"a indeplinit in termenul legal, in cel mult 10 zile de la data incetarii impiedicarii. " crerea de repunere in termen se solutioneaza de instanta competenta sa solutioneze calea de atac sau sa indeplineasca actul de procedura cu privire la care a intervenit decaderea " instanta se va pronunta asupra cererii de repunere in termen printr"o! o incheiere, atunci cand s"a cerut repunerea in termen cu privire la un act de procedura care trebuia indeplinit pe parcursul judecatii (anume inainte de pronuntarea unei hotarari) incheierea are caracter interlocutoriu si poate fi atacata numai odata cu hotararea data asupra fondului. o incheiere, atunci cand s"a cerut repunerea in termenul de exercitare a unei cai de atac si cererea este admisa, fara ca la acelasi termen sa aiba loc si judecata caii de atac incheierea poate fi atacata numai odata cu hotararea pronuntata in calea de atac respectiva, daca aceasta

,1

"

din urma este susceptibila de a fi atacata prin vreo cale de atac. o decizie, daca s"a cerut repunerea in termenul de exercitare a unei cai de atac si cererea a fost admisa si, la acelasi termen, se judeca si fondul, sau cererea a fost respinsa ca tardiva sau nefondata, iar calea de atac ca tardiva. de precizat! daca s"a cerut repunerea in termenul de apel, decizia poate fi atacata cu recurs, iar daca s"a cerut repunerea in termenul de recurs, hotararea prin care se solutioneaza cererea este irevocabila.

,2