Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Raport final
Sef proiect: Dipl.-Ing. Simina Fulga Fraunhofer-Institut fr Produktionstechnik und Automatisierung (IPA) Stuttgart Coordonator technic - Dr. Mario Ragwitz Fraunhofer Institute Systems and Innovation Research (ISI) Karlsruhe Prelucrat de catre: Dr.-Ing. Tosca Zech; Dipl.-Ing. Marius Mohr; Dipl.-Ing. Brigitte Kempter-Regel; Prof. Dr. Walter Trsch Fraunhofer-Institut fr Grenzflchen- und Bioverfahrenstechnik (IGB) Stuttgart Dipl.-Ing. Alexander Arnoldt Fraunhofer Anwendungszentrum Systemtechnik (AST) Ilmenau Dipl.-Ing. Brisa Ortiz Fraunhofer Institut fr Solare Energiesysteme (ISE) Freiburg Dipl.-Ing. Hans Reinerth; Dipl.-Ing. Raluca Stanca Fraunhofer-Institut fr Produktionstechnik und Automatisierung (IPA) Stuttgart
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
9 10
10 11 14 17 18 19 19 19 20 21 22 22 23 24 24 25 25 26 27 28 29 30 30 31 32 32 32 33 33 35 35 36 37 38
BIOMASA
Biomasa uscata si biomasa umeda Potentialul biomasei n Romania
1.3 Potentialul biomasei n Timi 1.3.1 Deseuri din agricultura (de recoltare) 1.3.2 Biomasa uscata 1.3.3 Plante energetice 1.3.4 Reziduuri de provenienta animala 1.3.5 Deseuri domestice urbane si rurale 1.3.6 Deeuri municipale organice 1.3.7 Potentialul din deseuri de tip ape reziduale 1.3.8 Biogaz din namoluri si sedimente de la epurarea apei 1.3.9 Investigarea potenialului energetic al nmolurilor de epurare 1.3.10 Compozitia nmolurilor de epurare 1.3.11 Emisiile de metan 1.4 Evaluarea potentialului energetic al biomasei in Timis
1.5 Tehnicile de generare a biogazului 1.5.1 Fermentare umeda si uscata 1.5.2 Fermentare uscata 1.5.3 Fermentare umeda 1.6 Stadiul actual al tehnologiilor de producere a biogazului 1.6.1 Incarcarea volumica si timpii de sedere in digestor 1.6.2 Container pentru depozitarea reziduurilor de fermentare 1.6.3 Situatia tehnologica actuala: Fermentare performanta cu microfiltrare 1.6.4 Utilizarea biogazului 1.7 Definirea de proiecte pentru implementarea utilizarii biomasei 1.7.1 Instalatie pilot de fermentare a namolului - localitati cu retea canalizare existenta 1.7.2 Utilizarea energetic industrial a deeurilor din industria alimentar 1.7.3 Utilizarea energetic la scar industrial a deeurilor animale 1.7.4 Producia i utilizarea de biogaz din biomasa la nivel local Comun pilot 1.8 Stabilirea prioritatii de implementare a proiectelor pentru biomasa
1.9 Posibiliti de finanare a proiectelor de implementat pentru biomasa 1.9.1 Subprogramul Cooperare al PC 7 - UE 1.9.2 Subprogramul Capaciti al PC 7 - UE 1.9.3 EuroStars Eureka
2
2.1
ENERGIA GEOTERMALA
Potentialul geotermal n Romania
39
39 41 41 43
2.2 Baz de date pentru evaluarea potentialului geotermal 2.2.1 Institutul Geologic din Romnia 2.2.2 ICEMENERG
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
Banca European pentru Reconstrucie i Dezvoltare Aplicaii ale utilizarii energiei geotermale n Timi Analiza potentialului geotermal n Timis
44 45 45 46 49 50 51 52 53 53 54 55 55 56 56 56 57 57 57 57
2.4 Estimarea potentialului geotermal n Timis 2.4.1 Concluziile evaluarii potentialului geotermal 2.5 Tehnologii pentru conversia energiei geotermale 2.5.1 Aplicatii termice ale energiei geotermale 2.5.2 Aplicatii pentru generarea de energie electric 2.6 Definirea de proiecte pentru implementarea utilizarii energiei geotermale 2.6.1 Geotermia de adancime - Concept si implementare centrale geotermale 2 MW 2.6.2 Geotermia de suprafata Alimentarea cladirilor rezidentiale Instalatie in o Cladire publica pilot 2.6.3 Geotermia de suprafata Retele descentralizate de alimentare termica - Comuna pilot 2.6.4 Geotermia de adancime Studiu detaliat in Timis-Vest: Potential, Gradiente, Roci, Debite forabile 2.7 Stabilirea prioritatii de implementare a proiectelor pentru energia geotermala
2.8 Posibilitati de finantare a proiectelor de implementat pentru energie geotermala 2.8.1 Geotermie de adancime Concept centrala de 2 MW 2.8.2 Geotermie de adancime Implementarea (construirea) centralei 2.8.3 Geotermie de suprafata Alimentarea cladirilor 2.8.4 Geotermie de suprafata Retea decentralizata de incalzire a unei comune pilot 2.8.5 Geotermie de adancime Studiul detailiat al potentialului pentru scaderea riscului
ENERGIA SOLARA
59
59 59 59 60 60 61 62 62 64 65 65 65 66 69 70 70 72 73 73 74 75 75 77 79 81
3.1 Potenialul tehnic n Romnia 3.1.1 Consumul de energie 3.1.2 Ipoteze si procedere pentru evaluarea potentialului 3.1.3 Prognoza potenialului tehnic solar - centrale termice si fotovoltaice 3.1.4 Potenialul de energie solar i eolian 3.1.5 Potenialul de energie solar din hri de radiaie globala 3.2 Caracteristicile radiatei solare n Timis 3.2.1 Radiaia solara n Timisoara (METEONORM) 3.2.2 Radiaiile solare pentru Timioara (NASA, 2002) 3.2.3 Analiza datelor i efectuarea msurtorilor necesare 3.3 Potenialul fotovoltaic n Timis 3.3.1 Evaluarea potenialului fotovoltaic n Europa 3.3.2 Potenialul fotovoltaic al energiei solare n judeul Timi 3.3.3 Analiza technico-economica a potenialului de energie solar fotovoltaic n judeul Timis 3.4 Sisteme fotovoltaice i tehnologii de conversie a energiei solare 3.4.1 Module i celule solare 3.4.2 Module fotovoltaice 3.4.2.1 Inspectia calittii modulelor 3.4.2.2 Reciclarea modulelor solare 3.4.3 Aplicatii fotovoltaice 3.4.3.1 Sistemele fotovoltaice de alimentare cu energie 3.4.3.2 Sisteme fotovoltaice pentru aparate electrice si mici consumatori 3.4.3.3 Sisteme fotovoltaice pentru aplicaii din afara retelei, de la distan 3.4.3.4 Sisteme fotovoltaice conectate la retea 3.4.3.5 Fotovoltaica n reelele de distribuite
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
3.4.3.6 Furnizarea de energie fotovoltaic pentru case, cabine de munte, i sate mici 3.4.3.7 Sisteme fotovoltaice mici, distribuite, conectate la retea 3.4.3.8 Centrale fotovoltaice conectate la retea 3.4.4 Sisteme de stocare pentru sisteme fotovoltaice (baterii PV) 3.4.4.1 Clasificarea condiiilor de funcionare a bateriei n sistemele FV 3.4.4.2 Acumulatori electrochimici secundari cu memorie interna 3.4.5 Motoare de combustie standard 3.4.5.1 Motoare termice 3.5 Sisteme si tehnologii pentru conversia termica a energiei solare 3.5.1 Pompe de caldura
81 82 83 84 85 86 87 87 88 89
3.6 Definirea de proiecte pentru implementarea utilizarii energiei solare 90 3.6.1 Sisteme PV decentrale cuplate la retea cu sistem Back-Up - Instalatie pilot pentru o cladire publica 90 3.6.2 Monitorizarea centralelor PV 91 3.6.3 Sisteme independente PV pentru aplicatii autonome in domeniul: sistemelor de comunicare, al retelelor de telefonie mobila, iluminare stradala inteligenta, statii meteo, etc. 91 3.7 Stabilirea prioritatii de implementare a proiectelor pentru energia solara 92 92 92 93 93
3.8 Posibilitati de finantare a proiectelor de implementat pentru energia solara 3.8.1 Sisteme PV de tip Back- Up - ERDF 3.8.2 Sisteme PV de tip Stand-Alone ERDF si EAFRD 3.8.3 Centrale solare PV si sisteme hibride PV
ENERGIA EOLIANA
94
94 94 95 96 97 101 104 104 105 108 108 109 109 110 112 115 115 118 118 124
4.1 Baza de date pentru evaluarea potentialului de energie eoliana 4.1.1 Departamentul naional de meteorologie 4.1.2 ARCE Agenia Romn pentru Conservarea Energiei 4.1.3 ICEMENERG Institut de cercetare n domeniul energetic i modernizarea institutiilor 4.1.4 Meteosim TrueWind Sl 4.1.5 Datele NASA (Centru pentru cercetarea atmosferei) 4.2 Analiza datelor pentru evaluarea potentialului eolian 4.2.1 Dependena de nlime 4.2.2 Analize ale datelor TrueWind SI 4.2.3 Analize ale datelor NASA 4.2.4 Sumar 4.3 Metode de estimare a potentialului eolian 4.3.1 Estimare anual a potenialulul eolian 4.3.2 Estimarea lunar a potenialului eolian 4.3.3 Estimarea capacitii maxime 4.3.4 Concluzii 4.4 Tehnologii de conversie a energiei eoliene
4.5 Anex evaluare potential eolian 4.5.1 Distribuii ale vitezei lunare a vntului dup RAYLEIGH pentru date NASA 4.5.2 Analiza datelor pentru Beba Veche
4.6 Definirea de proiecte pentru implementare in viitor a utilizarii energiei eoliene 127 4.6.1 Crearea unei harti pentru potenialul vntului in judetul Timis ncepand cu harta zonelor de potenial ridicat eolian 127 4.6.2 Stabilirea prioritatii de implementare a proiectelor definite pentru energia eoliana 127
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
4.7 Posibilitati de finantare a proiectelor de implementat pentru energia eoliana 4.7.1 Crearea unei harti pentru potenialul eolian in judetul Timis ncepand cu regiuniile cu cel mai mare potential eolian stabilit in acest studiu
127 127
ENERGIA HIDRAULICA
129
129 129 130 130 131 131 133
5.1 Baz de date pentru evaluarea potentialului hidraulic 5.1.1 Rul Bega 5.1.2 Rul Timi 5.1.3 Analiza potentialului raului Timis 5.2 5.3 5.4 Evaluarea potentialului energiei hidraulice Tehnologii pentru conversia energiei hidraulice Definirea de proiecte pentru implementare in viitor a utilizarii energiei hidraulice
134
6.1 Definierea de proiecte pentru implementarea combinata 134 6.1.1 Combi Centrale cu Cogenerare in Comuna Pilot Biomasa, Solar, Geotermie 134 6.1.2 Casa pasiva 134 6.1.3 Complex pilot de spital 135 6.1.4 Parc Inteligent Energetic cu Combi-Centrale - Studii de cercetare si optimizare a utilizarii energiilor regenerabile 135 6.2 Stabilirea prioritatii de implementare a proiectelor pentru utilizarii combinate a resurselor regenerabile de energie 6.3 Posibilitati de finantare a proiectelor pentru implementarea utilizarii combinate a resurselor regenerabile de energie 6.3.1 Combi-Centrale (Biomasa, Solar, Geotermie) cu Cogenerare Comuna Pilot 6.3.2 Casa pasiva 6.3.3 Complex pilot de spital 6.3.4 Parc Inteligent Energetic de Combi-Centrale pentru energii regenerabile 136 136 136 136 136 137
EFICIENTA ENERGETICA 8
8.1
145 145
147 153 154 155
8.2 Eficienta energetica in industrie 8.2.1 Eficienta energetica in industria din Romania 8.2.2 Eficienta energetica la retelele electrice si energetice din Romania
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
8.3
156
9
9.1
158
159
9.2 Proiecte de implementat in Timis pentru cresterea eficienei energetice in instalaii si sisteme de tratare a apelor reziduale 160 9.2.1 Concept modern de dezvoltare durabila pentru managementul apelor reziduale - locatii pilot semicentrale in Timis 160 9.2.2 Concept pentru reducerea costurilor de operare prin optimizare energetica a instalatiei de tratare a apelor reziduale din Timisoara 160
10
161
161 162 164 169 170 170 170 170 171 171 171 172 172 172 173 173 174 175 175 176 176 176 177 178 178 179 179 179 180 180 180 180 181 181
10.1 Caracteristicile industriei din Timis 10.1.1 Eficienta energetica in productia industriala 10.2 Tehnici pentru imbunatatirea eficientei energetice in industrie
10.3 Metode, tehnici si tehnologii de reducere a consumului de energie in procesele de productie industriala 10.3.1 Reducerea pierderilor termice 10.3.2 Reducerea pierderilor prin frecare 10.3.3 Reducerea pierderilor de conversie 10.3.4 Reducerea pierderilor cu mentenana (ntreinerea) 10.3.5 Procesele de oprire si pornire 10.3.6 Reducerea supradimensionarii energetice 10.3.7 Reducerea multipla a consumului de energie in procesele de productie 10.3.8 Scheme si sisteme de control 10.3.9 Coordonarea 10.3.10 Sisteme in cascada 10.3.11 Bilanul de energie 10.3.12 Proiectarea de sisteme 10.3.13 Optimizarea principiilor tehnice 10.3.14 Modificarea principiilor tehnice 10.3.15 Optimizarea domeniilor de actiune eficient a energiei de proces 10.3.16 Constructii cu greutatea redus 10.3.17 Schimbarea materialelor utilizate 10.3.18 Utilizarea optim a resurselor 10.3.19 Optimizarea prin ajustarea condiiilor limit (marginale) 10.4 Posibiliti de economisire a energiei n parcurile industriale 10.4.1 Sistemul de iluminat 10.4.2 Sistemele de aer condiionat 10.4.3 IT 10.4.4 Personal 10.5 Recomandari in urma analizei eficientei energetice in industrie
10.6 Proiecte de implementat pentru imbunatatirea eficientei energetice in industria din judetul Timis 10.6.1 Analiza fluxului valorilor de energie pentru industria de productie din judetul Timis (Energiewertstrom/Energy Value Stream) 10.6.2 Instalatii de lacuit eficient energetice pentru operatorii sistemelor de lacuit din Timis 10.6.3 Turnare prin injectare/ in cochilie eficient energetica pentru operatorii de sisteme din Timis 10.6.4 Management energetic integrat in firmele de productie (TEEM)
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
10.6.5 Optimizarea rezervei de energie primara din functionarea sistemelor si instalatiilor Colterm 10.6.6 Cresterea eficientei costurilor cu rezerva de energie a firmelor industriale
182 182
10.7 Posibilitati de finantare a proiectelor de implementat pentru imbunatatirea eficientei energetice in industrie 183 10.7.1 Cresterea eficientei costurilor pentru rezerva de energie a firmelor industriale 183
11
11.1 11.2 11.3 11.4 11.5
SURSE DE LITERATURA
Bibliografie pentru biomasa si eficienta energetica a instalatiilor de tratarea apei reziduale Bibliografie pentru eficienta energetica in industrie Bibliografie pentru energia geotermala Bibliografie pentru energia solara Bibliografie pentru energia eoliana
184
184 185 186 186 187
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
Euro Area
Germania
Contributia energiilor din surse regenerative se ridica la 29.2 % si este realizata aproape in totalitate prin aportul energiei hidraulice la consumul total de energie.
Figura 1.1: Capacitatea de generare a energiei dupa tipurile de surse de energie utilizate
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
1 Biomasa
Biomasa este reprezentata de componente organice, care s-au format prin fotosinteza, utilizand energia solara, precum si prin fixarea azotului din aer si a CO2. De aceea biomasa este considerata un acumulator de energie. Utilizarea biomasei se face prin conversie termica (biomasa uscata, lemnoasa) sau prin conversia in surse de energie de tip solid, lichid sau gazos. Conversia anaeroba a biomasei in biogaz este cea mai raspandita metoda de conversie a biomasei. Biomasa este transormata in biogas in absenta aerului, biogazul continand ulterior in mare parte energia acumulata in forma initiala de biomasa. Efectul util al utilizarii energiei solare acumulate in biomasa apare din utilizarea biogazului ca si combustibil. Reziduurile biogene, putin considerate anterior, castiga tot mai multa atentie. Potentialul tehnic al reziduurilor din silvicultura si industria lemnului, agricultura, industria alimentara, precum si cele rezultate din gestiunea deseurilor si a apelor reziduale, se estimeaza la 70 milioane tone anual, iar o mare parte din acesta nu este utilizat energetic. Spre exemplu, reziduurile umede pot contribui substantial la producerea de biogaz. In SUA biogazul posibil de produs ar putea acoperi 7% din consumul total de energie. (Rittmann, 2008) Pe plan mondial acest potential de acoperire a consumului de energie este si mai ridicat. Germania este cel mai mare producator de biogaz in EU (situatia la nivelul anului 2006). Momentan exista 3750 de instalatii pentru producerea de biogaz cu o putere instalata de 1250 MW (BMU 2008). Puterea electrica instalata a majoritatii instalatiilor in functionare este intre 70 si 500 kW (kWel). Potentialul productiei de biogaz din reziduri si deseuri va fi estimat in cadrul acestui studiu pentru regiunea Timis. Pentru aceasta este necesar sa se identifice tipurile de reziduuri si deseuri care se pot utiliza. Identificarea se va face prin nume, cantitate, potentialul teoretic de producere a biogazului, precum si prin disponibilitatea debitelor de deseuri pentru utilizarea energetica. Trebuie considerate si metodele de utilizare acestor deseuri si reziduuri momentan.
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
10
Figura 1.2 arat caile de recuperare a deeurilor uscate prin incinerare i gazeificare si de recuperare a deeurilor umede prin compostare i fermentare anaerob, cu avantajele i dezavantajele fundamentale ale tehnologiilor. Biomasa umeda reprezinta biomasa cu un continut relativ ridicat de apa si scazut de lignina. Biomasa de tip umed este adecvata productiei de biogaz prin conversie anaeroba datorita acestor proprietati ale compozitiei. Productia de biogaz se bazeaza pe o metoda universala, aplicabila pentru cele mai variate substrate organice, dar mai ales pentru deseurile reziduale existente. In principiu pentru fermentatie sunt adecvate substrate cu un continut ridicat de material organic. Biomasa de tip umed utilizata se refera astfel la ape reziduale, deseuri reziduale cu continut organic ridicat si biomasa cultivata in scopul productiei de biogas (plante energetice). Biomasa disponibila pentru producia de biogaz provine din domeniile agricultura, intretinerea spatiului rural i domeniul de gestiune si eliminare a deeurilor. Biomasa adecvata pentru productia de biogaz provine din: Agricultura Dejectii animale Plante enrgetice Fan, deseuri rezultate la recoltare, si biomasa verde (masa verde si plante neutilizate) Intretinerea suprafetelor Lemn de la defrisaj Materiale pentru intretinerea suprafetelor Deseuri Deseuri industriale si din productie Deseuri domestice urbane si rurale Namoluri si sedimente din bazine decantare ale statiilor de epurare rezidentiale si industriale. Biomasa uscata este reprezentata de biomasa cu continut ridicat de lignina si continut scazut de apa. Acest tip de biomasa nu este adecvata tratamentul anaerob in scopul productiei de biogaz, deoarece continutul de lignina nu se poate converti anaerob si astfel nu contribuie la conversia in energie utila. Datorita continutului redus de apa aceste deseuri sunt ideale pentru utilizarea termica. Pentru utilizare termica intra in discutie urmatoarele tipuri de deseuri: deseuri din silvicultura, deseuri communale sau pomi si tufisuri defrisate de pe proprietati private, lemn vechi, deseuri de lemn si lemn de de foc. Distributia regionala in Romania a biomasei uscate (lemnul) este variata: aproximativ 90% din lemnul combustibil si 55% din deseurile de provenienta lemnoasa se regasesc in zona Carpatilor si a Subcarpatilor. Peste 54% din deseurile agricole se gasesc in zona de sud a Romaniei si in Moldova. (ebrdrenewables.com) In Romania se regasesc mari cantitati de deseuri lemnoase sub forma de bucati mici, insa lipseste organizarea colectarii si transportului acestora. Studiile facute arata ca aceste deseuri reprezinta resurse valoroase. (ebrdrenewables.com).
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
11
Pentru aceste regiuni, s-a evaluat potenialul biomasei n ceea ce privete biomasa din silvicultur, deeuri de lemn, biomasa agricola, biogaz i deeuri urbane organice. Datele pentru fiecare regiune sunt prezentate n tabelul 1.2. Judetul Timis este situat in Cmpia de Vest. Tabel 1.2: Potentialul energetic al biomasei la energiile regenerabile din cele 8 regiuni ale Romaniei
(Potential_energetic-pdf)
Regiune Biomasa forestiera mii t/an TJ 54 451 166 1728 1873 19552 835 8721 347 3622 1248 13034 204 2133 4727 49241
Deseuri lemenoase mii t/an TJ 19 269 58 802 583 8049 252 3482 116 1603 388 5366 62 861 1478 20432
Biomasa agricola mii t/an TJ 844 13422 2332 37071 1101 17506 815 12956 1557 24761 2569 40849 3419 54370 12637 200935
Biogaz Ml mc/an TJ 71 1477 118 2462 59 1231 141 2954 212 4432 177 3693 400 8371 1178 24620
Deseuri urbane mii t/an TJ 182 910 474 2370 328 1640 548 2740 365 1825 1314 6570 1350 6750 4561 22805
Total
1 2 3 4 5 6 7 8 Total
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
12
Figura 1.3 arat cantitatea de energie regenerabil pentru cele opt regiuni, n comparaie. n consecin, Regiunea de Vest are un potenial de 60 906 TJ / a.
140000 120000 Energie (TJ) 100000 80000 60000 40000 20000 0 1 2 3 4 5 6 7 8 Region
Figura 1.3: Potentialul de energie regenerabil din biomas provenita din silvicultur i agricultur, deeuri de lemn, din biogaz, din deeuri municipale (Potential_energetic.pdf) Biomasa este utilizata momentan la nivelul Romaniei in scopul producerii de caldura, in mod special utilizand cuptoare (0,8 4 kW) pentru gatit si incalzirea apei. 95% din biomasa este utilizata astfel momentan, restul de 5% fiind utilizat industrial la generarea de apa calda si aburi, de exemplu in fabrici de prelucrarea lemnului. Puterea medie instalata pentru biomasa utilizata industrial este de 3.3 MW pana la 4.7 MW. In tabelul 1.3 se prezinta utilizarea suprafetelor in Romania, precum si cantitatile de produse recoltate (tone/an), date despre prelucrarea lemnului si despre numarul de animale existent in agricultura. Tabel 1.3: Date reprezentative in Romania pentru resurse regenerabile de tip biomasa
Resurse de tip biomasa
Procente din suprafata totala acoperite cu: Paduri Pasuni, fanete (savana) si pajisti (stepa si silvostepa) Suprafata agricola si arabila/mozaic vegetativ natural Suprafete urbane si de constructii Suprafete aride, inzapezite si inghetate Suprafte mlastinoase si cu ape stagnante Productie recolta primara [tone] Total recolta primara (grad COO)
TJ
Productie totala
28% 1% 69% 1% 0% 1% (media 1999-2001, tone) 53,291,420 (6)
Densitate de productie
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
13
Cartofi Amestec masa verde, leguminoase Trifoi pentru hrana furajera (verde) si silozuri Leguminoase si radacinoase, plante furajere (uscate) Struguri (Vii si pepiniere viticole) Efective de animale [numar unitati] Bovine Pasari de curte Porcine Productia anuala forestiera de lemn Total Lemn combustibil Lemn industrial Placi aglomerate si fibrolemnoase Hartie si carton Hartie reciclata
3,742,300 2,949,367 2,704,367 1,244,867 1,170,786 (numar) 3,097,000 69,312,000 6,521,000 (1996-98, 000 m3) 12476 3174 9302 390 (1996-98, 000 tone) 310 92
162 128 117 54 51 (numar / 1000 ha) 134 3,009 283 (m3 / ha) 541.6 137.8 403.8 16.9 (tone/ ha) 13.5 4.0
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
14
Figura 1.4 arat potenialul biomasei din agricultur i silvicultur pentru judeele din Romnia. In Timis, potenialul insumeaza 21 336 TJ, din care 98,6% din agricultur, si doar 1,4% din industria forestier (energtic.pdf potenial) (Potential energetic.pdf)
Figura 1.4: Potenialul biomasei din agricultur i silvicultur pentru judeele din Romnia (Potential
energetic.pdf)
Judetul Timis este cel mai mare judet din cele 41 de judete ale Romaniei, avand o suprafata totala de 8 697 km2. In judetul Timis exista 2 orase mari, Timisoara si Lugoj, alte 8 orase (Buzias, Ciacova, Deta, Faget, Gataia, Jimbolia, Recas, Sannicolau Mare) si 85 de comune cu 230 de sate. In tabelul 1.5 sunt listate cele mai mari orase din judetul Timis. Tabel 1.5: Orase mari din judetul Timis Localitatea Timisoara Lugoj Snnicolau Mare Jimbolia Lovrin Recas Numar locuitori 336.089 46.540 12.938 11.605 8.945 8.599
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
15
In Faget se gasesc mai ales paduri, ce apartin orasului sau se afla in proprietate privata. Totodata de Faget apartin rezervatiile naturale Lacul cu narcise, precum si Lacul fosilifer Radmanesti. In Gataia suprafata impadurita e redusa, suprafetele agricole fiind predominante prin culturile de grau si porumb. In apropiere de Barzava domina culturile legumicole (cartofi, ardei), silvicultura fiind foarte redusa in aceasta regiune. Un loc special ocupa cultura viticola. Aceste produse din agricultura si silvicultura prezinta potential pentru castigul de energii din surse regenerabile. Valoarea acestui potential urmeaza a fi determinata, in mod special se va face referinta la utilizarea alternativa a acestor produse, cum ar fi de exemplu utilizarea ca hrana furajera la cresterea porcinelor in proprietate privata. Timisoara se intinde pe o suprafata totala de 12 926 ha, din care 7 902 ha reprezinta suprafata agricola (61%). Din suprafata agricola 90 % este suprafata arabila (cu tractoare), 5 % este utilizata ca pajiste, 0.4 % revine viticulturii si 1 % revine livezilor. Tabelul 1.6 centralizeaza utilizarea suprafetelor in Timisoara. Tabel 1.6: Utilizarea suprafetei in orasul Timsoara (ha) Suprafata totala in Timisoara (ha) Suprafata agricola Suprafata arabila Pajiste Fanete Viticultura Livezi Padure (Suprafata forestiera) Ape si lacuri Suprafata construita 12 926 7902 7131 426 223 39 84 649 317 2920
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
16
1063 75
Sursa: Rapoartele statistice pentru anul 2004 selectiv aliniate cu acquis-ul comunitar n domeniul statisticii agricole. (INS 2009)
Cantitatea de deeuri rezultata de la cultivarea acestor plante nu este cunoscut n detaliu. Pentru frunzele de sfecl de zahr, cartofi si legume s-ar putea calcula considerand suprafata cultivata cu acestea. Astfel pentru deeurile de sfecl ar rezulta 50 de t FM/ha.a cu 10% oTS (substanta organica uscata), pentru cartofi ar rezulta 14.7 t/ha*a cu 20% coninut de oTS i pentru deeurile vegetale din legume 14 t FM/ha*a cu 8% coninut de oTS (dup Kaltschmitt et al., 2003). Cu ratele de obtinere a biogazului date anterior a fost calculat potentialul de productie de biogazului din aceste reziduuri. Datele sunt prezentate centralizat si pe scurt n tabelul 1.8. Ca rezultat se obtine un
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
17
potenial de energie de 285 MWh/an pentru sfecla de zahr, aproximativ 173 000 MWh/an din plante de tomate, i din nou, de aproximativ 61 000 MWh/an de la celelelalte reziduuri vegetale.
Tabel 1.8: Potentialul de biogas din reziduuri din agricultura Suprafata Reziduuri cultivata in 2007 [t oTR/a]1) [ha] Sfecl de 20 100 zahr Cartofi 12 268 35 986 Alte 12 926 14 477 legume
1)
calculat dup: Kaltschmitt, M., Merten D. (2003): Energie din biomas. Expertiz extern pentru Hauptgutachten WBGU 2003 "Lumea n tranziie: sisteme de energie spre o dezvoltare durabil", la Berlin.
2)
de
7 (hartie: 4,6, folii 58 968 PE 12); (1/3 folie PE, 2/3 hrtie)
Paie (Fn) Din suprafaa cultivat cu cereale in judetul Timis (a se vedea tabelul 3), din randamentul productiei de paie de 5,5 t TS/(ha*a) i o putere calorific inferioar LCV de 5.17 kWh/kg TS poate fi calculat un potenial de energie la arderea paielor de 7 970 074 MWh/an. (TS = substanta uscata) Arderea deseurilor menajere Compar paragraful 1.3.5.
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
18
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
19
face premiza ca gazul din deeurile depozitate se elibereaza si este disponibil pe o perioad lung, de ordinul a zeci de ani. Daca se porneste de la cele 180 000 de tone de deeuri produse n anul 2003 ca valoare medie, considerand o productie de gaz de 230 m/t de deeuri (DAS-IB), dup 20 de ani de sedimentare i o produciei de gaze pe o perioada de 20 de ani cu o rat de conversie conservativ de 10% ( DAS-IB), se obtine un potenial al gazului de deponeu de 4.14 milioane m/a. Acest gaz cu o valoare medie de 6 kWh/m poate fi ars pentru nclzire termica reprezentand 24 840 MWh/an. Deeurile ar putea fi n viitor termic reciclate, avnd n vedere de asemenea interzicerea depozitelor de deeuri. Valoarea calorific a deeurilor uscate pare s fie mai mare dect valoarea calorific a crbunelui de pe piata interna. La arderea celor 313 950 de tone de gunoi produse n judetul Timis n 2007, (APMTM 2008), s-ar obine o energie rezultata de 872 083 MWh/a, considerand o putere caloric de 8-10 MJ/kg (Wikipedia) corespunzatoare pentru deeurile menajere. Deseuri de la salubritatea publica (curatenie stradala si containere publice) Anual sunt colectate la Timisoara aproape 12 000 de tone de deeuri de la curatenia stradala publica (mturat) i containerele de deeuri publice. Din acestea ar putea fi generate 0.9 milioane m de biogaz pe an i respectiv o energie generat de aproximativ 5 600 MWh de pe an. (Vezi tabelul 1.10) (VOS=Volatile Organic Substances) Tabel 1.10: Biogaz din deeuri de la curarea strzilor i a containelor publice de deeuri (informaii Retimer Ecologic Services SA Timisoara) Cantitatea de Randamentul de Biogaz deseuri [t/Year] productie a [Mio m3/a] biogazului [prezumtie VOS 20 %] [m3/kg oTS] 11 700 0,4 0,936 Potential energetic [MWh/a]
5 616
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
20
estimrilor facute se adaug deseuri de la populaia rural de aproximativ 150 de kg/(loc*a) (GUA). Acestea reprezinta 36 396 de tone suplimentare (242 637 locuitori). Prin urmare se genereaza deeuri per ansamblu de pana la 172 030 t/a. Tabel 1.11: Dup I.C.I.M. Detalii de operatori de a deeurilor raportate n 2001 a reziduurilor menajere [ICIM, citat n GUA, 2005] Deeuri Deseuri de la municipale total populatia urbana colectate [t] Deeuri de uz Populatie casnic (t) (Locuitori) 135 634 86 763 389 945 Dintre care de provenienta industriala si comerciala publica Cantitate de deseuri Deseuri de uz casnic [t] special obtinuta [t/locuitor*a] 0,22 48 871
Aceste deeuri menajere la care se face referire nu sunt presortate. Compoziia deeurilor menajere n 2001 (informaie de la Ministerul de Mediu) este redat n tabelul 1.12. Tabel 1.12: Compoziia deeurilor menajere n anul 2001 dupa datele I.C.I.M. Hartie, carton [%] Timis 2001 17 Timisoara 1999 1)
1)
1)
15,72
Autoritile locale de protecie a mediului, Ministerul Mediului, ICIM Studii conexe n: Planul national de gestionare a deeurilor. Romnia
Presupunnd un procent de deeuri biologice de 38% in judetul Timis, rezulta c acesta corespunde unei cantitati generate de deseuri de 65371 t/a. Daca deseurile biologice constau n primul rnd din deeuri de buctrie, randamentul de biogaz este de circa 0,8 8 m3/kg oTR, iar cantitatea de biogaz rezulta la 5.23 Mio. m3 Biogaz/an. Aceasta corespunde unei energii termice de 313 800 MWh pe an, considerand o valoare medie calorica de 6 kWh pe an. Daca deseurile biologice constau n primul rnd din deeuri cu continut mare de lemnoase, care nu sunt fermentabile, atunci randamentul de productie a biogazului este semnificativ mai mic (aproximativ 0,2 m3/kg oTR). Acumularea de deeuri n sectorul comunal municipal are o tendin de cretere. Ca si comparaie, n judetul Timis, n 2007, s-au colectat 143 930 de tone de deeuri menajere. [APMTM 2008] Proporia de deeuri organice de buctrie era de aproximativ 36% in 2008 [Berechet 2008] i a rmas stabil n raport cu anchetele anterioare.
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
21
productie potenial de energie de 57,900 MWh pe an, considerand o putere calorifica medie de 6 kWh/m3. Standul tehnologic din Europa la tratarea apelor uzate se bazeaza pe procesele aerobe, cum ar fi cu nmol activat, pentru care n este n curs de renovare si instalaia de tratare a apelor reziduale de la Timisoara. La procesele cu nmolul activat o parte din componentele organice din apa uzata este oxidata, si nu mai este posibila prin urmare utilizarea acestora la producerea de biogaz, ele nemaifiind disponibile. Numai nmolul rezultat mai poate fi utilizat pentru producerea de biogaz (a se vedea 1.6.7). La Fraunhofer IGB este n curs de dezvoltare o procedur n cadrul creia toate apa uzata este tratata anaerob, i poate fi apoi evacuata n raurile din mediul inconjurator. Aceast metod anaeroba de epurare a apelor uzate ofera posibilitatea utilizarii maxime a potenialului de biogaz existent n apele uzate provenite din oraele mai mici, care nu au nc un tratament de epurare in exploatare. Mecanismul acestui tratament, se poate, de asemenea adapta pentru irigaii i pentru productia de nutrieni utilizati ca ngrmnt n agricultur, dac nu sunt eliminate substantele hranitoare necesare fertilizarii solului.
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
22
pentru a putea face pentru investigaiile planificate. Staiile de epurare sunt ori n construcie, ori au in dotare doar instalatie de curare mecanic. Dup refacerea si repunerea n funcionare a staiei de tratare a apelor reziduale din Timisoara, nmolul de epurare rezultat are ca destinatie finala arderea (comunicare oral). Pentru planificarea procesului de ardere a fost deja efectuat un studiu, care porneste de la premiza generarii a 38 873 t/an de namol de epurare in viitor. Acest studiu mentioneaza un coninut uscat de namol de 35% (TR= continut uscat la uscare termica la 105C). Deoarece apele reziduale netratate sunt foarte adecvate pentru producerea de biogaz, tocmai datorit coninutului ridicat de ap, se calculeaza n continuare comparativ randamentul energetic de la procesele de conversie anaeroba in biogaz cu cele de la incinerarea nmolului de epurare. Comparatia o gasiti mai jos si este utila pentru a stabili randamentul energetic al proceselor posibile de pus in aplicare. Ardere (Combustie): Nmolul cu TR 35% este uscat in continuare pana la atingerea unui coninut de TR=80%. Pentru aceasta uscare este necesar un aport de energie de 16 142,850 MWh (800 kWh/t H2Oevaporat). Puterea calorific inferioara este de aproximativ 9000 MJ pe tona de nmolul de epurare (TR 80%, pierdere de material prin uscare la 550C: GV=50%), si considerand un venit anual de namol de epurare de 12 556 [t-TR/an], rezulta aadar ca prin ardere se poate realiza un potential de energie de 141 249 938 MJ/a, respectiv de 39 267,5 MWh/a (Pondus, 2009). Aceasta reprezint un ctig net de energie de 23 125 MWh/a. Nu a fost luat n considerare consumul de energie pentru stabilizarea aerob n statia de epurare, stabilizare necesara pentru a preveni emisiile de miros. Alternativ, nmolul poate fi stabilizat chimic cu oxid de calciu. Costurile cu aceste procese sunt ignorate n aceasta considerare a energiei de la arderea namolului. Conversie anaeroba in biogaz: Pornind de la productia de namol de epurare de 38 873 de tone, cu un grad de continut uscat de TR=35% i un coninut organic uscat estimat la oTS=25g/l*an, rezulta ca se poate produce o cantitate de biogaz de 4 394 443 m (la un randament al instalatiei de producere a biogazului de 0,5 m3/kg oTR). Aceasta reprezint 26 366,7 MWh/an, respectiv 94 844 245 MJ/a.
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
23
Tabel 1.13: Analiza de nmol (din date puse la dispoziie) Continut de materie uscata TR (105C) [%] 89 Pierderea de Zinc material prin [mg/kg incalzire de TR] aprindere GV (550C) [%] 46 61 % 1180 1330 2500 Cupru [mg/kg TR] Nichel [mg/kg TR] Cadmium [mg/kg TR] Crom [mg/kg TR]
5 Masuratori
252284
5682 200
2733 10
Valori limita 800 1) legale 1) Legislatia cu referire la namoluri de epurare din anul 1996
2002
2004
An u l
2006
2008
Figura 1.5: Evolutia emisiilor de CH4 pe perioada 2002 - 2008 Producia de biogaz i utilizarea sa energetica este exact activitatea propus de ctre agenia local de protecie a mediului pentru a reduce emisiile de metan i pentru protectia globala climatica.
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
24
organice din deeurile menajere, utilizabil ca surs de energie doar dac se practic colectarea separat a deseurilor menajere. Dintr-o perspectiv economic sunt interesante n special utilizarea energetica a potenialului biomasei din agricultur i de la reciclarea deseurilor organice. Din punct de vedere al comunelor, sunt de interes utilizarea energetica a potenialului nmolului apelor reziduale comunale, n funcie de mrimea comunei, precum i a altor deeuri ce pot fi utilizate ca surs de energie regenerabil. Pentru anumii operatori industriali, in functie de condiiile locale, poate fi valoroasa recuperarea de energie din deeuri de tip biomas. (De exemplu: abatoare, fabrici de bere.) Tabel 1.14: Potentialul energiei din biomasa in judetul Timis Tipul de biomasa Potential teoretic [GWh/a] 1.1 Nmolul apelor reziduale Ape reziduale Deeuri municipale (Deeuri de uz casnic) Deeuri organice de casnic Hrtie, carton, Folii PE Deeuri stradale 1.3 26 58 872 uz 314 59 6 315 314 59 6 5 002 0,3 173 61 3 985 >1 800 25 315 314 59 6 5 002 0,3 173 61 1 993 >1 800 25 Potential tehnic [GWh/a] 26 Potential realizabil (pana in 2020) [GWh/a] 12
1.2
Total deseuri organice (din 10 004 agricultur) Sfecla de zahar Rosii Legume Paie (Fan) Porci 0,3 173 61 7 970 >1 800 250
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
25
Ambele metode de procesare prim fermentare, atat cea uscata cat si cea umeda, se pot desfasura in una sau mai multe etape, prin procesele criofil (<20 C), mezofil (32-42 C) sau termofil (50-58 C). n scopul de a aduce reactoarele la temperatura de 55-58 C, este necesar un consum mare de energie sub forma de cldur, metoda este cu toate acestea bine adaptat pentru o igienizare. Pentru fermentare la temperaturi <20 C, nu este necesar energie suplimentar pentru nclzirea reactorului, cu toate acestea, procesul de degradare i de producere a biogazului ruleaz n mod normal mai lent, astfel nct sunt necesari timpi de remanenta (de edere a biomasei in reactor) mai lungi. Acest timp ar putea fi scurtat si deci procesul ar pute fi mbuntit, de exemplu, prin utilizarea unei membrane.
Figura 1.6: Vedere de ansamblu a proceselor de fermentare uscata (modificat conf. Weiland & Wetter et al. 2003) Procesul de fermentare uscat este limitat prin reactoarele de volum mic, i funcioneaz de obicei n modul de operare Batch. Coninutul reactorului nu este miscibil. Este nevoie de mai puin energie pentru nclzire, deoarece coninutul de ap este sczut. Coninut mai mic de ap determina un efort tehnic redus al aparatajelor pentru drenaj. Contaminanii, cum ar fi de exemplu folii, lemn, nisip, nu ridic nici o problem. Nu exista aproape nici un proces de fermentaie uscat continuu. Procesele de fermentare uscata de tip discontinuu pot fi mprite n trei tipuri de baz: percolare, acumulare prin retentie i procesare de sarje. Reactorul (tancul de fermentare) pentru procese de fermentare uscat discontinue este proiectat procedural simplu, deoarece nu sunt necesare sisteme de alimentare cu material si nici sisteme de extragere a reziduurilor, totodata nu are loc nici amestecarea coninutului in reactorul de fermentare. Procesele de percolare (Perkolationsverfahren) se pot opera in una sau doua faze. Daca fermentarea are loc intr-o etapa se utilizeaza de obicei un tanc de fermentare tip cutie sau garaj. Substratul este pulverizat periodic sau continuu cu percolator. In acest timp se desfasoara toti cei patru pasi de degradare intr-un singur reactor. La fermentarea in dou etape are loc in prima faz percolarea substratului. Percolatul filtrat (fr substante solide) urmeaza apoi a fi alimentat ntr-un al doilea reactor, n care are loc faza metanogena, adica formarea biogazului. Avantajul consta in continutul sczut de ncrcare cu substante solide al reactorului al doilea. Pentru o bun percolare este necesara o structur granulata a substratului, astfel nct percolatul sa se poata scurge (filtra). Pentru a realiza aceeasi productie de gaz ca si la fermentarea umeda sunt necesari timpi de sedere (expunere/remanenta) mai lungi. Control i comanda metrologica a proceselor de percolare este dificil. Procesele de percolare sunt, de asemenea, vulnerabile la nisip i particule fine (de exemplu la gunoiul de grajd de la pui). Aproape toate procedurile sunt efectuate in mod Batch (Instalatii cu canal tip plug-flow sau flux cu piston), ceea ce inseamna ca se
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
26
fermenteaza i golete in arje. Deschiderea tancului de fermentare pentru golire duce la de emisii i pierdere de biogaz. Procesul se caracterizeaza prin stabilitate ridicate de procesare, ceea ce inseamna ca este aproape imposibila acidifierea totala a acestui proces. (Fischer si Krieg). Pentru procesele cu acumulare prin retentie (Aufstauverfahren - Instalatie cilindrica tip up-flow amestecat) substratul va fi acoperit cu lichid de proces, astfel se poate garanta o distribuie uniform a fazei lichide, spre deosebire de cazul proceselor de percolare. Pentru procesele cu sarje (Haufwerkverfahren sau Instalatie tip super flow pentru biomasa superdensa) substratul este amestecat cu dejectii proaspete nainte de pomparea sa in reactor (digestor). Astfel se obtine un amestec cu un raport bun, de aproximativ 1:1, a substratului proaspat (dejectii sau biomasa proaspete) i a digestatului (resturi de la fermentarea din digestor / reactor) pentru a evita acidifierea. Astfel, coninutul fermentului este utilizat doar in proportie de 50% pentru materiale n stare proaspt. Procesele continue de fermentare uscata cunoscute pana azi pe piata prezinta un rol subordonat datorita complexitatii tehnice ridicate. De asemenea, si aici se disting trei tipuri de baz: percolare, procese cu piston (tip plug flow sau Propfenstromverfahren) i fermentatori siloz (Silofermenter) (Weiland, 2006).
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
27
Tehnologiile de pompare i de manipulare a substraturilor lichide pentru instalaiile de biogaz au la baza de obicei pompe submersibile de tiere, pompe rotative/centrifuge, pompe melcate cu excentricitate (excentric elicoidale) sau pompe cu piston rotativ, respectiv pentru substraturi mai uscate, din plante, au la baza statii de dozare cu melc (elicoidale) sau banda transportoare, etc (Mitter Leitner 2003, Helffrich, 2004). Dozarea substratului are loc de obicei semi-continuu, de 4 pana la 24 ori pe zi. Pentru amestecarea substratului n containerul ablon, containerele sunt dotate n mod special cu agitatoare mecanice cu propela, respectiv cu agitatoare mecanice motorizate si submersibile, cu ajustare reglabil a adncimii (resp. nlimii) de submersie. Reactoarele de biogaz sunt proiectate de obicei ca si constructie cilindrica, sub forma de containere de oel sau beton partial subterane, extinse suprateran n nlime. Dimensiunile containerului variaz de la cteva sute la cteva mii de metri cubi, volume care sunt legate n paralel sau n serie. Rectoarele de biogaz sunt operate de obicei la 37C, cu izolatie termica. Instalatiile (digestoarele/reactoarele) termofile la 55C sunt o excepie de la regula. Amestecarea n reactorul de producere a biogazului este de o importan deosebit, n principal in cazul utilizrii materiei vegetale brute, pentru a preveni formarea drojdiei plutitoare la suprafat. Sistemele mecanice de amestecare care sunt folosite aici, sunt sisteme de amestecare submersibile cu motor, cu elice sau lamelare. Acestea sunt completate de sisteme pentru amestec de gaze sau sisteme de amestec hidraulice. n special, pentru instalatiile de fermentare a plantelor vegetale nu se poate mentiona sau identifica un stand tehnologic curent al sistemelor de amestecare in digestor.
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
28
Comanda si organizarea de proces asigura o funcionare optima prin inspectia periodica a instalaiei, respectarea intervalelor de ntreinere si reparatie, controlul si examinarea materialului de fermentat din punct de vedere al conditiilor de amestec precum si al resturilor /reziduurilor dupa fermentare (digestatul) din punct de vedere al fermentarii (BMU, 2008). Aceste msuri trebuie s fie nelese ca o cerin minim pentru o operaiune bun a instalaiei i ca o condiie necesar pentru o producie de biogaz durabil, eficient i considerand conservarea resurselor de biogaz.
Figura 1.7: Rata de ncrcare n instalaiile de biogaz (Weiland, 2006) (Weiland, 2006) Timpii de edere ai fermentului n digestor sunt n general mai mari de 50 de zile. Reziduurile de digestat prezinta cu toate acestea deseori un potential semnificativ al gazului de deseu remanent, datorita continutului ridicat de fibre ale substratului provenit din plante energetice. n funcie de amestecul din substrat, conceptele de procesare i modul de funcionare apar pierderi de metan de mai mult de 20% raportat la producia de gaze din digestor, chiar i la temperatura de depozitare normal de circa 20C.
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
29
40 35
relative frequency (%)
30 25 20 15 10 5 0 0-5 5 - 10 10 - 15 15 - 20 20 - 25 > 25
Methane production potential of the digestate at 20 C based on the methane yield
Figura 1.8: Randamentul produciei metanului din reziduurile de fermentare (depozitare la 20C) referit la producia totala de biogaz a instalaiei de generare a biogazului (Weiland 2006)
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
30
energetic i cu un necesar de ntreinere redus, care a fost dezvoltat la IGB Fraunhofer. Procesul acesta reprezinta momentan stadiul tehnologic cel mai perfomant pentru nmoluri de epurare si este utilizat standard si cu succes la staiile de epurare (existente sau care urmeaz a fi construite i exploatate) (Merz et al., 1999; Regel- Kempter et al., 2003; Kempter-Regel, si Troesch, 2009). Timpi de edere (fermentare in digestor) mai scurti Chiar si pentru un coninut ridicat de solide timpul de reziden a nmolurilor de epurare in digestor este de aproximativ 5 pn la 7 zile n loc de 20 - 30 de zile ca si la procesele anterior utilizate. Astfel se ating rate de ncrcare organica volumic cu particule solide de 8-10 kg oTS/m3*d n loc de 1-2 kg oTS/m3*d. Randament mai mare de producere a biogazului In cazul fermentrii de mare performant, productia de biogaz din nmolurile de epurare se ridic pn la 23 de litri de biogaz pe unitatea de populaie echivalenta si pe zi. La fermentarea convenional se ating n schimb doar 18 - max. 20 de litri de biogaz pe unitatea de populaie echivalenta si pe zi. Mai puin continut organic in reziduurile rezultate dupa fermentare n urma de produciei sporite de biogaz, fermentarea de mare performan reduce, de asemenea coninutul de materie organica - n funcie de combinaiile specifice ale procedurilor cu 50-70%. Coninutul organic in reziduul uscat de nmol fermentat nu are voie s depeasc 50%. Nmolurile pot fi drenate mai bine astfel. Totodat rezult cantiti mult mai mici de nmol, care pot fi eliminate cu uurin i cu costuri reduse.
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
31
aprindere Combustibil inlocuitor Gaz lichefiat in cazul lipsei sau benzina biogazului Clasa de putere (kW) 5 - 30
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
32
Beneficii calitative - Rezolvarea problemelor de eliminare a deseurilor - Reducerea costurilor de operare - Generarea de ingrasaminte de calitate superioara - Producia durabila si autonoma de energie
1.7.4 Producia i utilizarea de biogaz din biomasa la nivel local Comun pilot
Proiectul pentru punerea in aplicare a utilizrii biomasei i a produciei de biogaz ntr-o comun pilot (municipalitate pilot) din districtul Timis poate fi implementat n trei etape.
1.8.4.1 Planificare detaliata a produciei de biogaz i utilizarii biogazului la nivel local comuna pilot
Continut proiect Puncte de lucru: - Determinarea potenialului utilizabil al biomasei pentru proiectul comunei pilot - Determinarea consumatorilor locali - Inginerie de baz a sistemului de productie a biogazului - Efectuarea de msurtori n colaborare cu Universitatea Rezultate: - Concept de baza pentru implementarea direct a utilzarii biomasei n comuna pilot - Planificarea de baza pentru ingineria de detaliu Aspecte cu referire la costurile implicate: - Utilizarea datelor locale - Investigarea si colectarea locala a datelor lipsa Avantaje din proiect pentru client
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
33
Beneficii calitative - Concept energetic de dezvoltare durabil ca model n Romnia - Reducerea dependenei de combustibilii fosili - Reducerea problematicii deeurilor - Management energetic indepenedent (autarc sau de autointretinere)
1.8.4.2 Realizarea instalatiei pilot pentru producia de biogaz i utilizarea biogazului la nivel local - comuna pilot
Continut proiect Puncte de lucru: - Determinarea potenialului utilizabil al biomasei pentru instalatia comunei pilot (deeurilor organice, gunoi de grajd, reziduuri organice de plante, de canalizare) - Determinarea consumatorilor locali - Inginerie de baz a instalatiei de productie a biogazului - Efectuarea de msurtori n colaborare cu Universitatea Rezultate: - Concept de baza pentru implementarea direct a utilzarii biomasei n comuna pilot - Planificarea de baza pentru ingineria de detaliu Aspecte cu referire la costurile implicate: - Utilizarea datelor locale - Investigarea si colectarea locala a datelor lipsa Avantaje din proiect pentru client Beneficii calitative - Concept energetic de dezvoltare durabil ca model n Romnia - Reducerea dependenei de combustibilii fosili - Reducerea problematicii deeurilor - Management energetic indepenedent (autarc sau de autointretinere)
1.8.4.3 Implementarea produciei de biogaz i a utilizarii biogazului la nivel local - comuna pilot
Continut proiect Puncte de lucru: - Determinarea potenialului utilizabil al biomasei pentru instalatia comunei pilot (deeurilor organice, gunoi de grajd, reziduuri organice de plante, de canalizare) - Determinarea consumatorilor locali - Inginerie de baz a instalatiei de productie a biogazului - Efectuarea de msurtori n colaborare cu Universitatea Rezultate: - Concept de baza pentru implementarea direct a utilzarii biomasei n comuna pilot - Planificarea de baza pentru ingineria de detaliu Aspecte cu referire la costurile implicate: - Utilizarea datelor locale - Investigarea si colectarea locala a datelor lipsa Avantaje din proiect pentru client Beneficii calitative - Concept energetic de dezvoltare durabil ca model n Romnia - Reducerea dependenei de combustibilii fosili - Reducerea problematicii deeurilor - Management energetic indepenedent (autarc, semicentral sau de autointretinere)
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
34
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
35
subsectoare: Cooperare, Oameni, Idei, Capaciti, Euratom, i Colaborare Centre de Cercetare. Subprogramele Cooperare si Capaciti pot fi interesante pentru cooperari germano-romne cu oportunitati de finantare UE.
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
36
-Activitatea 6.2 Managementul durabil al resurselor -Activitatea 6.3 Tehnologii de mediu Propunerea (Apelul) ENV.2010.3.1.1-1 Tehnologii si sisteme pentru serviciile urbane ale ciclului de ap se prezinta mai jos pe scurt. Exemplu: IMM-urile relevante de cercetare n domeniu i abordrile de tip "de jos n sus" Iniiativele recente ale UE pentru mbuntirea eficienei energetice i crearea unei economii de tip postcarbon ridica probleme suplimentare pentru modelele actuale ale sistemelor urbane pentru ciclul utilizarii apei, precum i infrastructura corespunztoare acestora, n termeni de eficien a costurilor, de performan, siguran i durabilitate. Prin urmare, este urgent s se extind aceste activiti - pentru a aborda dezvoltarea de noi tehnici n domeniul fiabilitii i evalurii riscului sistemelor de ape urbane, n special n contextul condiiilor de deficit de ap i de aprovizionare neregulat - , s se mbunteasc controlul lecajelor (scurgerilor), s se mbunteasc tehnologiile de gestionare in avans a activelor, s se creasca independenta energetic a instalaiilor de ap, sa se faciliteze evaluarea adaptrii la schimbrile climatice i a opiunilor de atenuare a dependentei de ap n sectoare multiple, pentru a mbunti astfel eficiena energetic i gestionarea cerere/oferta de ap la utilizatorii de ap, i s se evalueze durabilitatea resurselor de ap alternative n orae . Propunerile de proiecte pentru finantare ar trebui s ia n considerare sistemul complet de ape urbane, inclusiv ciclul de tratare a apelor reziduale (uzate) i opiunile de reutilizare a acesteia (reciclarea apelor de la instalatiile de epurare). Soluiile propuse ar trebui s fie susinute de analizele corespunzatoare ale ciclului de via cu abordarea aspectelor de mediu, a impactului economic i social. Elemente de evaluare comparativ a durabilitatii sistemelor de ape urbane pot fi dezvoltate de asemenea. O atenie deosebit trebuie acordat dimensiunilor socio-economice, n special, celor de acceptare social a unor modaliti noi de gestionare a apei, comportamentul social, i de reglementare/bariere de guvernare/facilitatori. O participare relevanta a partenerilor industriali, precum i a IMM-urilor se solicit i acest lucru va fi luat n considerare n evaluarea finantrii proiectelor. Schema de finantare: Proiect colaborativ (proiect de integrare la scara mare) Impactul preconizat: Asisten pentru autoritile si utilitarii de gestionare a apei n formularea politicilor urbane adecvate pentru ap, precum i la formularea criteriilor pentru nivelurilor de servicii i implementarea lor ulterioar. Crete nelegerea relaiei ape urbane energie i se dezvolt instrumente i tehnici de implementare a unui management integrat al apelor urbane i resurselor de energie. O alta propunere de proiect interesanta este ENV.2010.3.1.1-2 Soluii inovatoare pentru sisteme de tratarea i de gestiunea nmolurilor municipale, alaturi de alte propuneri similare ateptate pentru anul viitor. Mai multe informaii despre apelurile curente pot fi gsite aici: http://cordis.europa.eu/fp7/dc/index.cfm?fuseaction=UserSite.FP7CallsPage
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
37
Rata de finanare este de 75% pentru activitati de cercetare i dezvoltare a institutiilor publice, institutiilor RTD non-profit si IMM-uri i 50% pentru alii. Activitile cu scop demonstrativ sunt finanate cu 50% i activitile consoriului de administraie, de diseminatie i de exploatare sunt finanate 100%. Bugetul maxim de proiect reprezinta 110% din activitile de cercetare i dezvoltare tehnologic externalizate (outsourced RTD activities). Executanii activitatilor externalizate de cercetare i dezvoltare tehnologic (RTD activities) sunt remunerai 100% pentru munca lor de cercetare i dezvoltare tehnologic, dar se obliga sa renunte la toate drepturile asupra obiectivului de cercetat i dezvoltat tehnologic (RTD Foreground or IP) n acest proiect (inclusiv elemente ulterioare) in favoarea consoriului IMM-urilor. Bugetul mediu de proiect este ntre 0.5 - 1 Mio. pentru proiecte dezvoltate pe o perioada de 24 de luni. Participare Cel puin 3 participani trebuie s fie IMM-uri independente, stabilite n cel puin 3 MS sau AC. Cel puin 2 participani trebuie s fie executani de cercetare i dezvoltare tehnologic, independeni de orice alte participant. Mai multe informaii despre acest program pot fi gsite aici: http://cordis.europa.eu/fp7/dc/index.cfm?fuseaction=UserSite.FP7CallsPage
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
38
2 Energia geotermala
2.1 Potentialul geotermal n Romania
Geotermia este utilizata in Romania din anii 1960. Momentan sunt instalati 137 MWt prin forari in 61 de locatii geotermale. Puterea instalata este utilizata doar pentru aplicatii termice. Exista tendinta pentru utilizare suplimentara a potentialului geotermic, in special pentru aplicatii termice, cum ar fi incalzirea spatiilor si productia apei calde.
Figura 2.1: Harta sistemelor geotermale din Romania (prospectate prin forare si posibil exploatabile) Harta geotermala prezinta temperaturi de peste 120C inregistrate la o adancime de 3 km in vestul judetului Timis. Harta geotermala pentru adancimi de 3 km: Temperaturi intre 70C 120C Adecvata pentru sisteme de incalzire Generare electricitate la temperaturi mai mari de 180 C (adancimea de forare) Adancimea de investigare 3 km Temperaturi masurate in judetul Timis T_West > 120 C T_Mean ~ 90 C
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
39
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
40
Figura 2.4: Harta geotermal a Romniei - IGR 1985 Figura 2.5 prezinta focalizat harta geotermala a judetului Timi. Legenda este adugat pentru analiza.
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
41
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
42
2.2.2 ICEMENERG
Institutul ICEMENERG facut un studiu cu privire la potenialul energiei regenerabile n Romnia, n 2006. Acesta a cooperat cu Institutul GeoSurvey Romnia (IGR). Studiul conine dou hri geotermale furnizate de IGR, anume pentru temperaturi de la 60C la 120C i pentru temperaturi de peste 140C. Hrile sunt prezentate n imaginile 2.6 i 2.7.
Aceste hri sunt bazate pe datele de msurare de la IGR, dar nu exist informaii despre capacitatea fiecarei tip de zona. Raportul nu ofer nici o adncime n mod explicit pentru domeniile de temperatur din imaginea 2.6. Se mentioneaza doar c la baza acestei hrti se afla cele peste 200 de puuri a caror adncime variaz de la 800 m la 3500 m.
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
43
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
44
Locaie Berecsau Mic Beregsau Calacea Comlosu Grabat Jimbolia Lenauheim Lovrin Periam Sannicolau Saravale TEREMIA Timisoara Tomnatic Varias
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
45
aproximativ 15% din Timi i sunt situate n regiunea dintre Jimbolia si Giera i de la Sannicolau Mare la Saravale. Rocile n zona de interes sunt din perioada de neogen. Tipul predominant de formatiuni este molasa. Molasa se compune din sedimente de la munte. Printre acestea se numara gresie, isturi i conglomerate. Judetul Timi are o structura de roci cu fracturi profunde. O astfel de fractur trece pe lang Timisoara. Fracturile profunde pot fi exploatate de asemenea pentru utilizarea geotermal. Zona cu temperaturi de peste 100C este marcat ca acvifer geotermal. In plus harta IGR contine informaii despre fluxul geotermal. Acesta este marcat cu linii verzi, pe hart, compar imaginile 2.4 i 2.5. Partea de est a judetului Timi prezinta un flux ntre 80 i 90 mW/m. Partea de vest a Timi, are un flux ntre 90 i 100 mW/m. Aceasta valoare este mai mare dect media global, care este de aproximativ 60 mW/m. n general, fluxul geotermal este prea sczut pentru exploatarea energiei, dar este suficient pentru umplerea rezervoarelor geotermale. Tabelul 2.1 listeaza aplicaiile geotermale n Timi, n anul 2001. Cele mai multe dintre ele au temperaturi intre 70C si 90C. Dar nu exist informaii suplimentare cu referire la adncimea sau debitele acestor puuri, ceea ce face dificila o comparaie obiectiv. Comparaia cu harta geotermal din figura 2.4 arat c temperaturi mult mai mari pot fi exploatate. Puurile din Timisoara, de exemplu, extrag doar energie geotermala cu temperaturi ntre 31C i 60C, cu toate ca Timisoara are un potenial ntre 100C i 110C la o adncime de 3000 m, dupa cum se vede in harta din figura 2.4. Chiar i n harta BERD din figura 2.8 se prezinta un potenial geotermal mai mare pentru Timisoara decat cel exploatat, potential de temperaturi de aproximativ 80C.
Calculul capacitii se bazeaz pe diferena de temperatur ntre suprafa i rezervor. Ca temperatura de suprafa se alege T S = 30C. Un alt parametru este volumul de rezervor care este parametrul cel mai dificil de estimat. Prin urmare, potenialul este calculat pentru o variatie de nlime de la 1 m la 100 m. Pentru estimarea potenialului geotermal n Timi, va fi utilizat urmtoarea formul: . Legenda:
Analiza hrtii IGR arat c in zona de interes sunt prodominante formatiunile de molas. Din cele trei tipuri de roca mentionate se alege gresia (roci nisipoase) pentru estimarea potentialului. Pentru estimarea potenialului geotermal n judetul Timi sunt utilizati urmtorii parametrii:
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
46
Dou curbe au fost reprezentate grafic, prima pentru potenialul temperaturilor de 100C i mai mari i a doua curba pentru temperaturi de 130C i mai mari. Nu exist nici o informaie cu referire la grosimea formatiunilor de roci. Din acest motiv se calculeaz energia potenial pentru o nlime (adancime) de la 0 la 100 m n pai de 1 m. In Timi se inregistreaza deja valori foarte ridicate de energie termic pentru formaiunile de roc plat. La o adancime de 20 m zonele cu temperatura de 130C au un potenial termic de 5 PJ (5*1015 J), iar regiunile cu temperatura de 100C un potenial termic de 12 PJ ( 12*1015 J).
Figura 2.9: Potenial geotermal in Timis pentru ipoteza rocilor de tip gresie Pentru estimarea potenialului geotermal in orasul Timioara sunt utilizati urmtorii parametri:
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
47
Figura 2.10: Potenial geotermal in Timisoara pentru ipoteza rocilor de tip gresie Potentialul geotermal in Timisoara a fost de asemenea estimat. Rezultatele arat (figura 2.10) c pentru o temperatur de 100C i la o inaltime de 20 m a formatiunilor de tip gresie exist un potenial de 55.5 TJ sau 55.5*1012 J. Colterm a furnizat 1.012636*106 MWh energie termica n 2008. Aceast cantitate de energie termica este foarte redusa n comparaie cu potenialul geotermal disponibil la Timisoara, n sol, si anume 199.8*1015 MWh (= 55.5*1012 J). Capacitatea termic din subsolul judetului Timi i cea a orasului Timioara au fost estimate. Aceasta capacitate disponibila nu poate fi utilizata in intregime. Capacitatea de recuperare a energiei din potentialul geotermal estimat depinde de parametrii sistemului hidrodinamic. n literatura de specialitate se mentioneaza rate de recuperare medie ntre 15 i 30%. Pentru Timisoara aceasta nseamn c s-ar putea folosi energie termic ntre 8.325*1012 J i 16.65*1012 J din potentialul geotermal. Rezervoarele termice se vor epuiza n timp, deoarece cantitatea de energie extrasa din rezervor este mai mare decat potentialul ce se poate regenera prin intermediul fluxului geotermal. Durata de viata a rezervoarelor geotermale din Timi sau Timisoara nu se calculeaz in acest studiu, ea depinde de instalatiile de exploatare a resurselor geotermale, de capacitatile rezervoarelor in exploatare. Totodata nu sunt cunoscuti parametrii concreti cu referire la tipul de formatiuni geologice i debitul rezervoarelor geotermale. Toti acesti parametrii necunoscuti ar duce la o estimare a perioadei exploatabile a rezervoarelor cu un grad ridicat de eroare; datorita gradului ridicat de incertitudine al unei estimari a duratei de viata s-a renuntat la efectuarea acesteia. Diverse surse mentioneaza ca de obicei energia geotermal a unui rezervor poate fi folosita de la 25 pn la 50 de ani, dup care rezervorul trebuie sa se regenereze.
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
48
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
49
necesara utilizarea energiei geotermale de adancime. Aplicaiile instalate de acest ultim tip ating o adncime de 100 m pana la 150 m [comparati cu (2)]. Seciunea 2.6.1 prezint tehnologii pentru utilizarea energiei geotermale de suprafa. Pentru realizarea unui proiect productiv de utilizare a energiei geotermale este necesar un studiu detaliat al regiunii specifice de interes. Sugestii pentru acest subiect se gasesc n paragraful despre concepte respectiv proiecte posibile de dezvoltare durabila.
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
50
Toate aplicatiile tehnice (instalatiile) au acelai principiu tehnic comun: ele transport energie termic printr-un mediu fluid ntr-un sau dintr-un rezervor. Pentru toate procesele este necesar doar energia pentru a opera i controla pompele.
Figura 2.12: Principiul funcional al pompei de cldur (1) 2.6.1.2 Pomp de absorbie Pompele de absorbie recurg la principiul fizic, c ele absorb o mulime de gaz, de exemplu, NH 3, la temperaturi sczute (temperatur de camer), precum i la temperaturi mai puin ridicate. n continuare este descris ciclul de rcire. Initial se absoarbe gaz la temperaturi sczute, dup care acesta este nclzit i se emit gaze. Apoi gazul este n expansiune i se rcete. Pentru incalzire se aplic procesul n direcia invers.
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
51
1.6.1.3 Rezerv de cldur Caldura si racirea pot fi, de asemenea, stocate n acvifere geotermale. Pentru aceasta se conecteaza dou acvifere la un sistem de climatizare. Figura 2.13 arat principiul de aclimatizare Reichstag-ului german. Acviferul situat mai la adancime are potenialul geotermal mai ridicat i este utilizat pentru a stoca cldura utilizat n timpul verii pentru rcirea cldirii. Acvifer situat mai la suprafata are potenial geotermal mai mic. n timpul iernii acesta este utilizat pentru a stocata temperaturile scazute ce vor fi utilizate in timpul verii la racirea cladirii. Acviferul de suprafata este situat la o adancime de aproximativ 60 m, iar cel de adncime la aproximativ 300 m de sub suprafata.
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
52
Tabel 2.3: Exemple de diferite substrate organice utilizabile la ORC, comparativ cu ap Medie Temperatura de fierbere (1 ATM) [K] Evaporarea de cldur (1 ATM) [kJ / kg] Ap 373,0 2256,0 NH 3 239,7 1347,0 R12 243,2 166,1 HFC-236fa 272,0 168,8 CFC-114 276,7 136,2 n tabelul 2.3 se remarca faptul ca toate substraturile exemplu, au o temperatur mai mic de fierbere. De asemenea, este mai puin cldur necesara pentru a evapora acest substrat. ORC a fost dezvoltat primul i este folosit cel mai des. n literatura de specialitate se spune c pentru producia de energie electric sunt necesare temperaturi de peste 120C. 2.6.2.2 Kalina Cycle Inginerul rus Aleksandr Kalina a dezvoltat ciclul Kalina. n loc de a folosi un singur substrat organic pentru producia de energie electric, Kalina a folosit un amestec de amoniac i ap, amestec organic care are un punct de fierbere i de topire mai mic. De asemenea, este mai putina energie necesara pentru a se evapora masa de amestec. Ciclul este mai eficient dect ciclul organic Rankine i poate fi folosit la nivel de temperatur mai scazut (aproximativ 90C). 2.6.2.3 Perspectiv Singura ar care utilizeaz potenialul geotermal la un nivel ridicat este Islanda. Datorit mulimii de factori necunoscui n aplicaiile geotermale de adncime aceasta tehnologia are cel mai mare potenial de dezvoltare. Romnia, in general si judetul Timis in particular are un potenial ridicat geotermal si reprezinta locatia ideala pentru dezvoltarea aplicaiilor geotermale de adncime. Din cauza utilizrii istorice a energiei geotermale i a forajelor existente pentru resurse (gaz, petrol), subsolul este mult mai bine documentat dect n multe alte ri. Acest fapt minimizeaza riscul de foraj i economisete costurile de prospectare. Judetul Timi, poate juca un rol-cheie n dezvoltarea de aplicaii geotermale n Romnia i n statele vecine acesteia.
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
53
Rezultate: - Randamentul energetic teoretic al site-ului ales - Conceptul de centrala pentru site-ul selectat - Detaliere costuri (investitii vs. profit, amortizare cheltuieli, etc.) Aspecte cu referire la costurile implicate: - Studiu detaliat - Proiectare Avantaje din proiect pentru client (COLTERM, Kreis TIMIS, ENEL, UNI) Beneficii calitative - Concept de dezvoltare durabila pentru centrale geotermale - Concept de investitie
2.6.1.2 Implementarea de centrale geotermale de 2 MW Jimbolia, Timisoara, San Nicolau Mare, Lovrin
Continut proiect Puncte de lucru: - Proceduri de aprobare legala - Procurare de mijloace de finantare - Licitatie - Constructie si gestionarea de constructie - Punerea in functiune - Predarea Primirea instalatiei - Instructaj personal Rezultate: - Complex centrale de alimentare - Instruirea personalului - Producie de energie electric i termic Aspecte cu referire la costurile implicate: - Constructia centralei - Cordonare si conducere de proiect - Cheltuieli cu aprobarile legislative - Instructaj Avantaje din proiect pentru client (COLTERM, Kreis TIMIS, ENEL, UNI) Beneficii calitative - Reducerea emisiilor de CO2 - Transfer de cunostinte de specialitate - Productie durabila de energie - Livrant de energie - Personal calificat la locul instaltiei - Dezvoltare tehnologica nationala
2.6.2 Geotermia de suprafata Alimentarea cladirilor rezidentiale Instalatie in o Cladire publica pilot
Continut proiect Puncte de lucru: - Evaluarea potentialului si a necesarului de energie - Proceduri de aprobare legislativa - Selectia tehnologiei optime - Dezvoltarea unui concept pentru climatizarea unei cladiri publice - Implementarea conceptului
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
54
- Functionarea de tip insula in reteaua energetica (Se considera si energia solara si eoliana pentru modul de functionare a instalatiei) Rezultate: - Alimentarea cu energie termica - Climatizarea cladirii Avantaje din proiect pentru client Beneficii calitative - Instalatie pilot tehnologic avansata - Conservarea eficient a energiei - Transfer de informatie si cunostinte - Climatizarea incaperilor - Costuri de exploatare foarte reduse
2.6.4 Geotermia de adancime Studiu detaliat in Timis-Vest: Potential, Gradiente, Roci, Debite forabile
Continut proiect Puncte de lucru: - Studiu tuturor forarilor de testare in judetul Timis de vest - Clasificarea locaiilor posibile, innd cont de infrastructura local - Planul de masuri si de aciune pentru fiecare locaie Rezultate: - Harta comprehensiva a potentialului de utilizare a energiei geotermale de adancime - Catalog pentru locatii cu tehnologiile adecvate corespunzatoare
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
55
- Deciziile strategice pentru dezvoltarea judetului Avantaje din proiect pentru client Beneficii calitative - Evaluare concreta a riscului pentru investitori - Selectia de tehnologii adecvate
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
56
functiona de sine statator, pentru promova si sprijini utilizarea si implementa energiei geotermale in Romania. In continuare pot fi achizitionate fonduri structurale conform GD 718/2008 si GD 750/2008. Aceste linii incurajeaza si sprijina o dezvoltare regionala durabila, scaderea emisiilor si implementare resurselor regenerative.
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
57
Pentru acest proiect pot fi obtinute fonduri in cadrul Axei de prioritate 2.1 si 2.2. Rezultatele acestui proiect vor atrage investitori in regiunea Timis in domeniul geotermiei. Rezultatele pot fi puse la dispozitie acestor invetitori prin cadrul Clusterului definit mai sus.
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
58
3 Energia solara
3.1 Potenialul tehnic n Romnia
3.1.1 Consumul de energie
Dup cum indic studiul International Network for Sustainable Energy (INFORSE) Europe and Prietenii Pamantuluiau fost estimate valorile ateptate de cretere ale consumului de energie n procente. Nu au fost introduse valori (cum ar fi metri ptrai). Energia, respectiv consumul de electricitate n sectorul consumatorilor casnici, e prognozat pe baza unei creteri de 40% pe perioada de prognoz (din 2000 pn n 2010), datorita utilizarii aparatelor electrice de uz casnic. Se estimeaz o cretere de 10% pentru anul 2010 ca perioad de prognoz. Pentru sectorul de prestri servicii, bazat de asemenea pe utilizarea aparatelor electrice de uz casnic, se estimeaz o cretere de 50% pentru perioada de prognoz din 2000 pn n 2010. Pentru industrie i agricultur se ateapt o cretere de 2% pe an pn n 2020 din cauza mecanizrii. Pentru sectorul de construcii se ateapta o cretere de 70% a consumului de energie din 2000 pn n 2010.
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
59
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
60
n cadrul UE, angajamentele pentru utilizarea energiei regenerabile n Romnia (bazate pe consumul primar de energie) trebuie s ajung la 11% pentru anul 2010 i la 11,2% pentru anul 2015. Tabelul 3.2: Ponderea energiei regenerabile n Romnia Sursa regenerativa Energie solara Echivalent energie Echivalent energie (mii toe) (mii toe) 2010 2015 7,50 7,34 0,16 Energie eoliana 27,00 17,00 16,00 1,00 86,10 Domenii de aplicare
Figura 3.1: Harta intensitatii specifice a radiatiei globale pentru module PV montate cu inclinare optima
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
61
Figura 3.2: Harta intensitatii specifice a radiatiei globale pentru module PV montate orizontal
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
62
Tabelul 3.4: Suma lunar a radiaiei globale, difuze si directe pe suprafee orizontale la temperatura medie
Legend:
H_Gh: Suma radiaiilor globale pe orizontal. H_Dh: Suma radiaiilor difuze pe orizontal. H_Bn: Suma radiaiilor directe normale Ta: Temperatura aerului
Graficele urmtoare arat distribuia radiaiilor solare cu temperatura pe perioada unui an. Datele au fost colectate cu ajutorul METEONORM.
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
63
Tabel 3.6: Valorile lunare medii si suma intensitatii radiatiei solare in Timisoara, 2002
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
64
Parametrii utilizati pentru obtinerea tabelul de valori sunt: - Latitudine: +45.76 (4545'36"N) - Longitudine: +21.23 (2113'48"E) - Fusul orar: UTC+2 ore - Ora locala: 16:14:38 - Tara: Romania - Subregiune: Europa de Est - Altitudine: ~9 m
Figura. 3.5: Date msurate i calculate pentru ultimele ase luni a anului 200 n Timisoara Date ale radiaiilor pot fi calculate pentru locaii diferite i specifice, dar sunt necesare msurtori curente i in mai multe locuri.
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
65
Pentru fiecare tar din EU 25+5 s-a calculat potentialul in modul descris mai sus, considerand randamentul Standard al modulelor PV cu nclinare optima la generarea a 1 kWpeak energie electrica. Rezultatele arat suprafata modular fotovoltaic necesar a fi instalata in fiecare ri pentru a putea acoperi 1% din consumul national de energie. Figura 3.6 arat suprafaa necesar de module PV, de la 0.1 pn la 0.9 m2 pe cap de locuitor, prin care ar putea fi produs Energia solar suficienta pentru a acoperi 1% din consumul de energie. Datorit unui consum foarte mare de energie pe cap de locuitor, trei ri nu ndeplinesc aceste dimensiuni.
Figura. 3.3: Necesarul suprafetei modulare PV (Potentialul modulelor PV) pentru a putea acoperi 1% din consumul de energie din fiecare tar. Romnia ar avea nevoie de 0.17 m2 module PV pe locuitor pentru a acoperi 1% din consumul national de energie.
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
66
Potenialul fotovoltaic realizabil n judeul Timi pentru 2020. Ipotezele se bazeaza pe acoperirea consumului de energie prin energie solar fotovoltaica in sectorul casnic (marcate in rosu in tabel). Valorile in rosu pot fi nlocuite. Valorile calculate precum i ipotezele acceptate depind de informaiile furnizate i de aceea valorile trebuie verificate, respectiv revizuite. Tabel 3.6: Parametri si date ale potentialului FV realizabil n regim casnic pentru 2020
Potential Timis A Numar locuitori in Timis Numar locuitori/gospodarie estimat in B medie. C Numar gospodarii Consum energie /cap de locuitor in D Romania / 2006 E Consum energie/ gospodarie Radiatie solara globala (Timis F Database) G Rata de performanta FV H Realizabil /instalatie/gospodarie I Productie energie / gospodarie Acoperire solara fotovoltaica a J consumului de energie Info Estimare (C=A/B) Info (F= B*E) METEONORM Info Estimare Info (=I/E) Valoare 687377 2 343689 2401 4802 1275 0,75 2,5 2391 49,78 Unitate Locuitori Locuitori/gospodarie Gospodarie kWh/cap de locuitor kWh/(an*gospodarie) kWh/an kW kWh/gospodarie %
Tabelul 3.7: Calcularea potenialului energiei solare n Timi bazat pe sectorul casnic Potential FV in Timis in sectorul casnic C Numar gospodarii H Instalatie FV / gospodarie L Instalatie FV Timis Potential capacitate FV N gospodarii in Timis Potential productie energie O FV gospodarii in Timis Estimare realizabil (L=C*H) (N=C*H/10) (O=L*F*G/106) Valori Unitate 343689 Gospodarii/Timis 2,5 859221 859 822 kWp kWp MWp GWh/a
Potenialul PV realizabil n Timi pentru 2020 bazat pe utilizarea suprafeelor libere Ipoteze bazate pe acoperirea energiei solare fotovoltaice prin utilizarea terenurilor libere. Tabelul 3.9 da indicaii ale parametrilor pentru potenialul realizabil fotovoltaic de utilizare a suprafeelor libere in 2020. Tabel 3.8: Parametri i date pentru potenialul realizabil FV in utilizarea suprafeelor libere pentru 2020 Potential Timis A B Timis suprafata m Utilizare FV a spatiilor libere Info Annahme Valori 8697 1 Unitate km %
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
67
c D E F
Potential FV pentru spatii libere (C=A*B) Timis Productie anuala radiatii solare MEOTONORM Timis Rata de performan FV Penetrare FV Info
km kwh/An*m2
MW/m
Tabelul 3.9: Potenial solar FV din folosirea terenului liber calculat pe judeul Timi Potential FV n Timis n sectorul casnic Valori G H I Teren utilizabil FV Timis Potential capacitate FV m2 Potential productie FV gospodarii in Timis (G=A*B) (H=G*F) (I=H*D*E) 87,0 8697 8317 Unitate km/Timis MWp GWh/a
Tabelul 3.10: Rezultate generale centralizate pentru utilizarea potential a energiei solare FV in judetul Timis 2020 Potenialul FV realizabil general Teren liber utilizabil FV 2020 FV liber - realizabil 2020 FV liber - realizabil 2020 Potential casnic FV Potential casnic FV Total Potential realizabil FV Timis 2020 Potential realizabil FV Timis 2020 Estimare Calculat Calculat Calculat Calculat Valori 1,2 101 96,4 859 822 960 918 Unitate % MWp GWh/An MWp GWh/An MWp GWh/An
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
68
Informatii referitoare la potenialul fotovoltaic: Potential PV Transformator Productie PV 2020 Anuitatea: Interval de timp Dobnd Component FV Convertor Sistem FV LEC 20 2 Ani % nlocuire ($/yr) 0 248 248 Euro/kWh O&M ($/yr) 144 135 279 Total ($/yr) 1,905 686 2591 2 nlocuiri transformator. complete de
960 90 127,872
MW MW GWh/a
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
69
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
70
Solar Cell
Compound Semiconductors
Chalcogenidele sunt rar folosite pentru aplicaii tehnice. Prin urmare, au nevoie n special de efort intens pentru a ajunge la o performan bun, i de efort deosebit pentru a dezvolta tehnologii de fabricaie unice. Alte concepte cum ar fi celulele colorante sensibilizate si semiconductorii ecologici sunt nc n faza de dezvoltare i nu joac nici un rol pe pia. Chalcopyritele sunt o clas de compui cu compoziia general I-III-VI2. "I" reprezint un element din prima grup a tabelului de elemente, n acest caz, cupru (Cu) sau argint (Ag), "III" este un element din grupa a treia, de exemplu, de aluminiu (Al), galiu (GA) sau indiu (In). i "VI" este un chalcogenide cum ar fi seleniu (Se) sau sulf (S). Toi compuii acestei compoziii sunt semiconductori, i ctiva din acetia arat proprieti fotoelectrice bune. Celulele solare au fost fabricate din 1983, pe baz de straturi subtiri policristaline n principal cupru indiu diselenide (CuInSe2, CSI)), dar i dintr-un aliaj de CIS cu compusi coninnd galiu (CIGS). n plus, compuii cu coninut de sulf indic de asemenea proprieti fotovoltaice bune. Arseniura de galiu (GaAs) este un semiconductor cu o structur care se potrivete n mod ideal spectrului solar. Prin urmare, celulele solare GaAs arat cea mai mare eficien pentru orice celul cu monojonciune. Un alt avantaj este faptul c exist o serie ntreag de alti III-V compui cu diferite structuri, i toate aceste materiale pot fi introduse n aliaje care conduc la o variaie nelimitat de diferite materiale cu proprieti optice i electronice. Prin urmare, compuii III-V au un potenial mai bun pentru proiectarea de celule multi-structurale, i pn n prezent ar putea fi obinut o eficien mai mare de 35%. Astzi, celulele solare pe baza Telluride Cadmiu (CdTe) sunt singurele bazate pe compui II-VI care nc prezint interes industrial. Fabricarea lor este relativ uoar, i o serie de tehnici de producie au fost dezvoltate n acest sens. Tabelul 3.12 arat valorile tipice pentru eficiena tehnologiilor de celule comune n laborator (anul 2004) i n producie.
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
71
Rezumat, trei condiii trebuie s fie cunoscute la msurarea parametrilor unei celule solare: temperatura, nivelul de iluminare, spectrului de lumin. Avnd n vedere faptul c comparaia celulelor solare ar trebui s fie posibil la nivel mondial, au fost definite condiiile de testare standard (STC), acceptate de ctre toate instituiile care caracterizeaz i certific celule solare. Aceste STCs sunt: Temperatura: 25 C Nivelul de iluminare: 1.000 W/m2 Lumina spectrului de frecvene radio: Air Mass AM1.5
Puterea maxim (la PPM) msurat n condiii de STC se numete putere la vrf, iar unitatea este peakWatt (WP).
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
72
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
73
reutiliza celule, laminatul trebuie s fie tratat termic i chimic pentru ndeprtare, lsnd n urm celule goale. Acestea pot fi utilizate apoi fie din nou direct dup curare i msurare corespunztoare, sau suprafata lor poate fi eliminat mecanic sau prin decapare, practic lasand in urma o plachet similar cu cea de la nceputul produciei de celule, care este gata de reprocesare. Panourile pot fi topite i reintegrate apoi n procesul de fabricaie. Materialele de suprafa i materialele plastice pentru conexiuni sunt, n general, incinerate. Modulele de pelicul subire au materiale mai puin active dect modulele de cristalin; substanele principale sunt sticl i material plastic. Siliciul amorf ar putea fi, astfel, ars direct i poriunea din sticl recuperat; legtura modulelor ar putea fi dizolvat n prealabil. Alte tehnologii de pelicul subire, cum ar fi CdTe sau module ale CSI, care au unele poriuni din metale grele (care sunt, totui, legate chimic), vor avea nevoie, probabil, de un ciclu de funcionare nchis, atent monitorizat.
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
74
Off-grid power supply Consumer applications indoor calculators electric balances watches electric tools mobile phones outdoor charging devices fountains torches garden lights house numbers car ventilation boats telecommunication traffic signs telematics displays navigation lights cathodic protection remote monitoring mountain restaurants/hotels vaccine cooling electric lanterns solar home systems village power supply battery charging water purification irrigation street lighting schools Industrial applications Remote habitation
Distributed
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
75
charge regulator
PV generator
voltage regulator
DC load
storage battery
Figura 1.9: Schema principala a unui sistem fotovoltaic pentru un aparat electric sau un mic consumator
Pentru a preveni suprancrcarea sau descrcarea extrem a bateriilor de stocare utilizate, este utilizat un regulator de ncrcare ntre generatorul fotovoltaic, baterie, i sarcin. Regulatorul de ncrcare, n general, conine de asemenea o diod de protecie pentru descrcare, care mpiedic bateria de la descrcarea peste noapte, prin intermediul generatorului fotovoltaic. Un regulator de ncrcare bun consum foarte puin energie i are o deconectare de joas tensiune care protejeaz bateria de stocare de descrcare extrem. Bateria de stocare depoziteaz energia produs de generatoare fotovoltaice i o face disponibil pentru consumator n timpul vremii nefavorabile sau pe timp de noapte. Aparate care se alimenteaz n principal din fotovoltaic, utilizeaz n principal baterii nichel-cadmiu (NiCd) sau nichel-metal-hidrur pentru depozitare. Cu toate acestea, bateriile cu plumb, bateriile litiu-ion i condensatorii (numii condensatori cu strat dublu) sunt, de asemenea, folosii. n cazul sistemelor mici alimentate fotovoltaic, bateriile cu plumb sunt de obicei utilizate. Astfel, modele speciale de baterii auto cu plci de plumb de grosime suplimentar (numite baterii solare) sunt utilizate pentru aplicaii mobile, de exemplu pentru alimentarea consumatorilor de energie electric n camping-uri, brci, i case de vacan. n cazul sistemelor fotovoltaice pentru alimentarea caselor cu rezideni permaneni, i cicluri de descrcare / ncrcare zilnice, sunt folosite de obicei, bateriile cu plac tubulare ("OPzS"). Acestea au cicluri profunde i, prin urmare, via lung de utilizare. Uneori, baterii normale de main sunt utilizate n sisteme solare pentru case (Solar Home Systems), deoarece ele sunt mai uor accesibile i mai ieftine. Pentru unele aplicaii sunt utile baterii cu plumb fr necesitate de ntreinere; electrolitul lor este capturat ntr-un nveli de protecie sau gel. Aceste baterii au de 100 de ori mai puin vapori de acid sulfuric dect bateriile plumb cu electrolit lichid, care le permite s fie instalate n aceeai carcas sau spaiu ca i aparatele electronice. Bateriile cu plumb fr necesitate de ntreinere un au scurgeri, i astfel pot funciona n orice poziie. Un regulator de tensiune poate fi necesar pentru a adapta tensiunea sistemului fotovoltaic la tensiunea consumatorului. n cazul dispozitivelor alimentate fotovoltaic, acest regulator este de obicei un transformator DC/DC, care transform un curent direct n altul. Atunci cnd cererea i oferta apar n acelai timp, pentru sistemele de la aparatele electrice i a consumatorilor mici, bateria de stocare nu este necesar (figura 3.10, Sursa: Fraunhofer ISE, Freiburg). Cteva exemple de acesti consumatori sunt calculatoare de buzunar, ventilatoare, i pompe de ap.
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
76
PV generator
voltage regulator
consumer
Figura 3.10: Design principal sistem fotovoltaic pentru alimentarea unui aparat electric sau mic consumator
PV generator
inverter
house grid
storage battery
La latitudinea noastr, o alimentare cu energie bazat exclusiv pe fotovoltaic necesit generatoare fotovoltaice de mare capacitate din cauza fluctuaiilor n radiaia solar. Acelai lucru este valabil i pentru sistemele fotovoltaice care trebuie s aib o mare disponibilitate. Prin urmare, un amestec de tipuri de generator este, n general, combinat pentru a forma sisteme hibride. Combinnd generatoare fotovoltaice si generatoare cu motor se asigur aceeai securitate a puterii ca i n reeaua public (figura 3.12, Sursa: Fraunhofer ISE, Freiburg, Germania).
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
77
PV generator
charge regulator
storage battery
inverter
house grid
motor generator
battery charger
Figura 3.12: Design principal al unui sistem hibrid format dintr-un generator fotovoltaic i cu motor n cazul n care radiaia solar este bun, generatoare fotovoltaice pot satisface cererea de energie ntreag ntr-un mod ecologic, fr emisii i fr zgomot. Un exces de energie este stocat n baterii. Pe timp de noapte sau de vreme rea, bateriile pot acoperi cererea de energie. Cnd acumulatorul este n pericol de a fi adnc descrcat, un motor generator - cum ar fi un motor diesel sau cu gaz petrolier lichefiat - este pornit pentru a acoperi nevoile de putere i a rencrca bateriile de depozitare, n acelai timp.
PV generator
charge regulator
wind turbine
battery charger
storage battery
inverter
house grid
motor generator
battery charger
Figura 3.13: Design principal sistem hibrid compus dintr-un generator fotovoltaic, turbine eoliene si generator cu motor n zonele cu vnt, o turbin eolian poate fi adugat la sistem (figura 3.13, Sursa: Fraunhofer ISE, Freiburg, Germania). Datorit faptului c generatoarele fotovoltaice i turbinele eoliene se completeaz reciproc foarte bine atunci cnd sunt proiectate corect, orele de funcionare a generatorului motorului sunt reduse, i astfel, de asemenea, este redus i consumului de energie fosil. Dac utilizatorii / aplicaiile trebuie s fie complet independente de aprovizionarea cu combustibil i au un sistem integral autonom, vor fi integrate un electrolizor i un sistem pe baz de stocare de hidrogen (figura 3.14, Sursa: Fraunhofer ISE, Freiburg, Germania). Electrolizorul este exploatat n timpul verii, atunci cnd generatorul fotovoltaic produce un exces de energie i bateriile de plumb sunt complet ncrcate. Hidrogenul creat este stocat i este disponibil pentru celula de combustibil n timpul iernii.
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
78
PV generator
charge regulator
inverter
house grid
charge regulator
electrolyser
Figura 3.14: Sistem de alimentare autonom combinat dintr-un generator de energie solar i un sistem pe baz de stocare hidrogen
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
79
house grid
PV generator
energy consumption
utility
Figura 3.15: Sistem fotovoltaic mic, distribuit, cu alimentare n liniile de case n cazul n care compensarea energiei solare alimentat la reea este mai mare dect preul de cumprare de energie electric de la reea, sistemul este proiectat, n general, dup cum se arat n figura 3.16 (Sursa: Fraunhofer ISE, Freiburg, Germania).
House grid
PV generator
energy consumption
utility
Figura 3.16: Sistem fotovoltaic mic, distribuit, cu alimentare direct la reeaua public Caracterul modular al fotovoltaicii permite, de asemenea, construcia de centralele electrice mari, conectate la reea. Acestea alimenteaz direct reeaua de medie sau nalt tensiune prin intermediul unui invertor.
utility
PV generator inverter
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
80
PV
house grid
house grid
wind power
large PV generator
fuel cell
storage battery
PV generator
Figura 3.18: Design al unui sistem de alimentare viitor cu generarea de energie electric distribuit
3.4.3.6 Furnizarea de energie fotovoltaic pentru case, cabine de munte, i sate mici
n Europa, numeroare case si cabane de munte sunt att ndeprtate c nu sunt conectate la reea, deoarece costurile pentru aceasta ar fi prea mari. Singura soluie pentru aceti proprietari era instalarea unui generator de electricitate propriu - n general, un motor diesel cu un generator. De obicei, aceste generatoare au fost folosite n mod direct pentru consumatorii de energie. Aceasta a nsemnat c de multe ori motoarele diesel au funcionat n operaiuni cu sarcin parial, cu absolut nici un fel de electricitate disponibil atunci cnd motorul era oprit. n acelai timp, utilizarea n mod constant a astfel de motoare pentru a asigura alimentarea cu energie electric nu a avut mult sens, avnd n vedere eficiena sczut n operaiunile cu sarcin parial, zgomotul i emisiile - s nu mai vorbim de durata de funcionare limitat a motoarelor cu combustie.
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
81
Casa de munte Rotwand Lodge (figura 3.19, Sursa: Fraunhofer ISE, Freiburg, Germania) este un exemplu de cladire folosita de-a lungul ntregului an i alimentat de la un sistem hibrid compus dintr-un generator fotovoltaic, turbine eoliene, precum i un generator diesel. Sistemul aprovizioneaz fiabil cldirea cu energie electric.
Figura 3.19: Casa Rotwand cu generator de energie solar i turbine eoliene Modulele solare instalate pe acoperis transform lumina solar n electricitate ecologic - fr zgomot i emisii. n timp ce consumatorii electrici pot fi pe deplin alimentai energetic atunci cnd lumina soarelui este suficient de puternic, i excesul energetic poate fi stocat n baterie, electricitatea fiind utilizat de la baterie pe timp de noapte i pe timp de vreme rea. n cazul n care viteza vntului este destul de mare, turbina eolian furnizeaz energie i ncarc bateria. De ndat ce bateria este complet ncrcat, producia turbinei eoliene este redus atunci cnd vntul este puternic. Un invertor transform curentul direct de la baterie n 230 V, alternnd curentul astfel nct toate aparatele electrice comerciale obinuite s poat fi folosite. Un generator diesel asigur securitatea energiei chiar i atunci cnd vremea este rea. Pentru a profita de aprovizionarea cu energie pe ct de bine posibil, un computer monitorizeaz i controleaz ntregul sistem.
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
82
Figura 3.20: Generatoare fotovoltaice conectate la retea pe acoperiul unei case (Kirchzarten Germania)
Sursa Imagini: Fraunhofer ISE, Freiburg, Germania
Dei instalarea vertical a modulelor reduce producia de energie, faadele - n special cele de prestigiu rmn o aplicaie interesant pentru modulele fotovoltaice. Figura 3.21 arat turnurile de la gara central din Freiburg, Germania. Aici, faadele de sud ale turnurilor au fost acoperite cu module de faad. "Solar Tower" din stnga cuprinde 246 module, cu o putere total de 34.4 kWp. Producia de energie este in jur de 24 MWh / a.
Figura 3.21: Constructia de la gara central din Freiburg, Germania. "Solar Tower" este n centru
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
83
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
84
Rat sczut de descrcare de la sine Cerine de ntreinere sczute Disponibilitate mare la nivel mondial Disponibilitate ridicat de energie Estimare uoar a strii de ncrcare i de funcionare Expunere minim Reciclare uoar Toxicitate sczut a materialelor Comportamentul sigur la suprancrcare sau descrcare extrem Extindere facil a tensiunii i a capacitii prin conexiuni n serie i n paralel Diferen de tensiune minimal ntre ncrcare i descrcare (permite conectarea direct a sarcinilor la baterie) Capacitatea de ncrcare rapid Nici un efect de memorie Potenial sczut de explozie nalt fiabilitate n funcionare, care corespunde unui timp mediu lung de funcionare ntre defectri (MTBF).
Clasa 2 Clasa 3
Clasa 4
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
85
Tabel 3.14: Identificarea unor clase conform indicatorilor de sistem tipici (fraciune solar, dimensiune depozitare) pentru diferite condiii de funcionare i importana caracteristicilor bateriei pe diferite clase
System indicators solar fraction storage size / days of autonomy Capacity throughput necessary battery features number of lifetime cycles capability to withstand long periods in deep discharged states low self discharge rate resistance against corrosion low (< 300) important Important (< 1% per month) Important high (> 1200) less important less important (5% per month) less important class 1 100% 3 - > 10 days 10 to 25 class 2 70 - 90% 3 - 5 days 30 to 80 class 3 about 50% 1 - 3 days 100 to 150 class 4 < 50% about 1 day 150 to 200
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
86
Tabelul 3.15: Privire de ansamblu asupra datelor tehnice pentru diferite baterii secundare, bazate pe produse disponibile n prezent
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
87
reeaua, numai pentru a alimenta o reea existent sau pentru a ncrca bateria prin intermediul unui link DC. Motoarele cu combustie pentru producerea de energie electric sunt disponibile pentru mai mult de 1 kW energie electric. Conform specificrilor de investiie (de anulare a zgomotului, electronica de putere, monofazate, cu trei faze sau de ieire DC, cu start-up mecanic sau electronic), costurile pot varia ntre 250 i 1250 EURO per kilowatt energie electric. Ar trebui luate n considerare lipsa posibilitilor de control al generatoarelor mai vechi i eficiena dramatic redus a acestora n perioada de ncrcare parial. Cu toate acestea, unele generatoare moderne cu motor i-au mbuntit mult eficiena pentru perioada de ncrcare parial. n general, aproape toate generatoarele cu motor disponibile sunt echipate cu un generator sincron, acestea fiind exploatate ca o substituire a reelei comune, fiind astfel capabile s funcioneze n modul de controlreea. Pentru cazuri excepionale, cum ar fi ncrcturile foarte asimetrice, este recomandat utilizarea unui generator asincron suplimentar. Randamentul electric de benzin convenional sau motoare diesel variaz ntre 30% i 40%. n timpul de ncrcare parial, eficiena poate s scad pn la 10% i chiar mai puin. Lrgimea de band larg este un rezultat al dimensiunii (sistemele mai mari de multe ori indic eficien mai bun), proiectrii i construciei productorului. Aceste caracteristici se vor reflecta n preul sistemului. Fabricaia complex, proiectarea i adaptarea optim ntre motor i generator (precum i utilizarea de electronic de putere, cum ar fi un convertor de frecven pentru vitez variabil) sunt costisitoare, dar n general sporesc eficiena general a sistemului. Pentru utilizarea staionar n sistemele autonome de alimentare cu energie, o durat de funcionare de minim 20000 ore de funcionare ar trebui s fie atins, eventual cu 40000 la 80000 ore realizabile. Intervalul de ntreinere ar trebui s fie nu mai mult de 2.000 - 4.000 de ore. Cu toate acestea, pentru motoare mici, aceste valori sunt rareori atinse.
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
88
Tabel 3.16: Potentialul Sisteme solar termice in anul 2005 Suprafata totala Productie Rezerva de colectoare solare energie solara MWh/m2*a 2 m MWh 2.000.000 0,45 900.000 200.000 100.000 100.000 200.000 0,40 0,40 0,40 0,30 80.000 40.000 40.000 60.000 Energie conventionala suplinita Electricitate, Carbune, Gaz Electricitate, Titei, Gaz Electricitate, Titei, Gaz Titei, Gaz Titei, Gaz Emisii Total emisii evitate CO2 evitate t/MWh t/a 1,00 0,40 0,40 0,40 0,40 900.000 32.000 16.000 16.000 24.000
Tabel 3.17: Productia de colectoare solar termice in Romania inainte de anul 1994 Anul 1979 1980 1981 1982 1983 1984 1985 1986 1987 1988 1989 1994 TOTAL Productie nationala m2 2.000 17.200 54.000 80.300 125.700 217.200 231.800 149.300 71.500 50.200 34.600 800 1.034.600 Importuri Exporturi m2 m2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Vanzari totale (Piata domestica) m2 2.000 17.200 54.000 80.300 125.700 217.200 231.800 149.300 71.500 50.200 34.600 800 1.034.600
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
89
Boilere de incalzire pe baza de gaz si cu emisii reduse de NOx, cu randament util anual de 97% Potentialul pompelor de caldura poate fi caracterizat ca si potential indus de cererea de pe piata, cerere potentiala bazata pe numarul de resedinte cu consum redus de energie construite recent. (OPET Romania ENERO Bucharest, Romania) Potentialul tehnologic al sistemelor de conversie a energiei solare pentru Timis: Potential ridicat pentru utilizarea sistemelor fotovoltaice in alimentarea cu energie electrica Potential ridicat pentru utilizarea sistemelor termice solare la incalzirea apei
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
90
3.6.3 Sisteme independente PV pentru aplicatii autonome in domeniul: sistemelor de comunicare, al retelelor de telefonie mobila, iluminare stradala inteligenta, statii meteo, etc.
Continut proiect Puncte de lucru: - Solutii specifice cu sisteme PV, auto sustinute de energie - Concepte pentru alimentarea sistemelor in parcari, statii de urgenta, statii meteorologice, iluminare stradala - turism - parcuri nationale Rezultate: - Concepte standard pentru aplicatii specifice - Concepte de securitate - Produse PV specializate Aspecte cu referire la costurile implicate: - Studiul - Masina/instalatia prototip - Testari in laborator si in contextul real Avantaje din proiect pentru client Beneficii calitative: - Scaderea costurilor de intretinere - Economisirea conbustibilului - Folosirea resurselor locale
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
91
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
92
comuniti de cercetare. Schema de finantare: cofinantare ERDF: 95% + buget local 2-5%
de uz casnic
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
93
4 Energia eoliana
Potentialul eolian al Romaniei este mare, conform multor surse de informatii. Potentialul eolian este mai ridicat decat in tarile vecine, dar mai scazut, de exemplu decat potentialul eolian al Germaniei. Judetul Timis are conditii defavorabile pentru utilizarea energiei eoliene, in comparatie cu zonele de coasta ale Romaniei. In proiectele publicate pentru parcuri eoliene nu se mentioneaza nici un proiect in judetul Timis. Viteza medie a vantului in judetul Timis este mai mica decat viteza medie a vantului in regiunile de coasta. Evaluarea potentialului eolian in judetul Timis urmeaza a fi facuta. Eficienta economica a unui parc eolian depinde considerabile de programele si directivele nationale de promovare si sustinere a energiei eoliene.
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
94
Figura 4.2: Harta potenialulul eolian ANM 2006 Harta potenialului eolian din figura 4.2 provine dintr-un raport ICEMENERG. Aceasta ofer informaii despre viteza vntului la o inlime de 50 m deasupra solului.
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
95
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
96
Acest atlas eolian, ICEMENERG, a fost publicat n 1993. Acesta face referire la mai multe documente i se bazeaz pe mai multe argumentaii, care spun c Romnia are un potenial ridicat n utilizarea energiei eoliene. Studiul original nu a fost localizat pn acum. Sunt oferite viteze ale vntului pentru o nlime de 10 m deasupra solului. (Sursa: http://www.ebrdrenewables.com/sites/renew/countries/Romania/profile.aspx)
Figura 4.5: Viteza medie a vantului la 80 m altitudine (in anul 2008) Din comparatia studiilor ICEMENERG (1993) cu Atlasul Resurselor Energetice Eoliene din anul 2008 de la Truewind reiese ca in anul 2008 exista instalatii eoliene cu puterea instalata totala de 7.45 MW.
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
97
Wind speed
Percent
Anomaly
n continuare urmeaz dou tabele 4.2 i 4.3. Primul dintre ele conine hri ale vitezei eoliene din judeul Timi, anomalii i procente cu medii anuale din 1997 pn n 2008. Al doilea tabel va conine aceleai hri, dar cu media lunar din ianuarie 2008 pn n iulie 2009. Tabelul 4.2: Hart a mediei anuale cu focalizare pe judeul Timi
Year 1997
Wind speed
Percent
Anomaly
1998
1999
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
98
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
99
n tabelul 4.2 se poate observa c hrile de anomalie i procente sunt aproape identice. Ambele exprim aceeai stare de fapt, viteza vntului, o dat n [m / s] i o dat n [%]. n tabelul de mai jos 2 <-3 sunt doar hri cu viteza vntului i procente. Tabelul 4.3: Hart a mediei lunare cu focalizare pe judeul Timi
Month 1
Percent 2008
Percent 2009
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
100
10
11
12
Figura 4.6: Harta eoliana a regiunii de Vest si Sud a Romaniei focalizat pe judeul Timi - Centrul de Cercetare al Atmosferei NASA
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
101
6 puncte de coordonate geografice NASA: 46 N 2030 E 46 N 2130 E 46 N 2230 E 4530 N 2030 E 4530 N 2130 E 4530 N 2230 E
Figura 4.7: Harta judetului Timis pentru coordonatele geografice specificate (NASA) Analiza pe baza datelor NASA: Viteza lunara: pe baza masuratorilor efectuate pe o durata de 22 ani Viteza vantului: la o altitudine de 50 m Traiectoriile si domeniul de valori din grafic: corespunzatoare valorilor de la Meteosim TrueWind SI Distributia: este data cu un pas de 3 m/s o Incrementul gradual de diferentiere (pasul) este o aproximare grosiera o Conditie de baza pentru validitatea distributiei Rayleigh la o anumita marime a erorii Planificat: efectuarea unei analize raster pe baza datelor NASA
Figura 4.8: Vitezele lunare medii ale vantului la 50 m altitudine pe o perioada de 22 ani
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
102
Au fost descrcate adiional date numerice. Datele reprezint 12 locaii n, i n jurul judeului Timi (figura 4.9) i se pot vedea si n tabelul 4.4. Spre exemplu, in tabelul 4.4 se poate observa aceleai valori pentru latitudine de 4515 N, 4530 N si de 4545 N. Perioada medie de evaluare este de 22 de ani, dar nu se poate spune cu exactitate ct de complete sunt aceste date pentru Romnia.
Figura 4.9: Insemnri cu galben pentru msurarea unor coordonate de date [ by bing] Tabelul 4.4:Cumularea vitezei vntului [m/s] (NASA Atmospheric Sience Data Center) Lat N
45.25 45.25 45.25 45.50 45.50 45.50 45.75 45.75 45.75
Lon O
20.50 21.50 22.50 20.50 21.50 22.50 20.50 21.50 22.50
Jan
4.02 4.08 4.15 4.02 4.08 4.15 4.02 4.08 4.15
Feb
4.39 4.34 4.29 4.39 4.34 4.29 4.39 4.34 4.29
Mrz
4.40 4.28 4.16 4.40 4.28 4.16 4.40 4.28 4.16
Apr
4.35 4.22 4.08 4.35 4.22 4.08 4.35 4.22 4.08
Mai
3.85 3.77 3.68 3.85 3.77 3.68 3.85 3.77 3.68
Jun
3.68 3.62 3.57 3.68 3.62 3.57 3.68 3.62 3.57
Jul
3.63 3.58 3.53 3.63 3.58 3.53 3.63 3.58 3.53
Aug
3.44 3.52 3.59 3.44 3.52 3.59 3.44 3.52 3.59
Sep
3.54 3.76 3.98 3.54 3.76 3.98 3.54 3.76 3.98
Okt
3.71 3.86 4.02 3.71 3.86 4.02 3.71 3.86 4.02
Nov
3.99 4.00 4.00 3.99 4.00 4.00 3.99 4.00 4.00
Dec
4.15 4.16 4.17 4.15 4.16 4.17 4.15 4.16 4.17
Ann ual
3.93 3.93 3.94 3.93 3.93 3.94 3.93 3.93 3.94
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
103
.
Viteza vntului v2 la nlime h2 se calculeaz cu valoarea vitezei de referin a vntului v1 la nlimea h1. Lungimea rugozitii z0 se adapteaz formulei site-ului din regiune. Judetul Timi are suprafee plane deschise, precum i pduri i cmpii. Prin urmare, sunt alese dou lungimi de rugozitate, pentru spaiu plan deschis z0 = 0,055 i-z0 = 0.4 pentru pduri i dealuri. n figura 4.10 se arat gradientul vitezei vntului n funcie de nlimea celor dou lungimi de rugozitate.
Figura 4.10: Analize ale vitezei medii ale vntului ce depind de nlime ase curbe au fost generate pe baza parametrilor menionai. Prima linie, care este de culoare ocru, marcheaz nlimea de 50 m pentru a compara amploarea acestor date NASA, iar a doua linie marcheaz
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
104
nlimea de 80 m pentru a compara datele TrueWind SI. Se poate observa, c la o inaltime de 50 m sunt viteze maxime ale vantului n jur de 6.8 m/s i minime de circa 3,3 m/s, iar la o inaltime de 80m, n jur de 7,5 m/smaxim i minim de 3,5 m/s.Cu ct rugozitatea crete mai mult, cu att viteza vntului de gradient este mai puternic, iar cu ct rugozitatea scade mai mult, cu att viteza vntului de gradient este mai slab. Pe de alt parte nu ofer hrilor eoliene de la seciunile 4.1.1 4.1.3 nici o informaie despre abaterea anual sau lunar sau abaterea standard.
Anul 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Viteza vntului min 4,00 4,00 4,00 4,00 4,00 4,00 4,00 4,00 4,00 4,00 4,00 4,00
Viteza vntului max 6,00 6,00 7,00 6,00 7,00 6,00 6,00 6,00 6,00 6,00 6,00 6,00
Anomalie min -0,30 -0,30 -0,30 0,00 -0,30 0,00 -0,30 -0,30 -0,30 -0,60 -0,30 -0,30
Anomalie max 0,30 0,60 0,30 0,60 0,30 0,60 0,30 0,30 0,00 0,00 0,30 0,30
Procent min -3,00 -3,00 -3,00 0,00 -3,00 3,00 -3,00 -3,00 -3,00 -3,00 -3,00 -3,00
Procent max 3,00 6,00 3,00 6,00 6,00 9,00 3,00 6,00 0,00 0,00 3,00 3,00
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
105
Figura 4.11: Analiza grafica a valorilor din tabelul 3-1 Tabelul 4.5 i vizualizarea acestuia, figura 4.11, arat c viteza anual medie, minim i maxim a vntului, nu s-a schimbat o perioad de 12 ani (1997 - 2008). Viteza maxim a vntului este de 7 m/s i viteza minim este de aproximativ 4 m/s. Dar, pentru o perioada de peste 12 ani, viteza medie maxim a vntului este de aproximativ 6 m/s. Abaterea medie, dat prin intermediul anomaliei, variaz cu o magnitudine de maxim 0,6 m/s. Comparnd figura 4.11 cu figura 4.10, observm c amploarea acestor date TrueWind SI se stabilete ntre cele dou axe ale ambelor rugoziti. Aceasta dovedete c toate hrile eoliene descriu aceeai situaie a vntului ca TrueWind SI. Fiecare imagine arat medii anuale ale vitezei vntului. Tabelul 4.6: Analiza numeric a hrii eoliene a vntului de la Metosim TrueWind Sl
YearMonth 2008-01 2008-02 2008-03 2008-04 2008-05 2008-06 2008-07 2008-08 2008-09 2008-10 2008-11 2008-12 2009-01
Wind Speed min 5,00 4,00 5,00 4,00 4,00 3,00 4,00 4,00 3,00 4,00 5,00 6,00 4,00
Wind Speed max 8,00 6,00 7,00 6,00 5,00 5,00 6,00 6,00 5,00 6,00 8,00 9,00 7,00
Percent min 6,00 -9,00 0,00 -9,00 -12,00 -9,00 0,00 -3,00 -12,00 -9,00 3,00 12,00 -9,00
Percent max 21,00 0,00 12,00 -3,00 -6,00 -3,00 6,00 6,00 -6,00 -3,00 9,00 18,00 9,00
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
106
Figura 4.12: Analiza grafic a valorilor din tabelul 4.6 Comparnd figura 4.12, ce conine viteza medie lunar a vntului, cu figura 4.10, ce conine viteza medie anual a vntului, observm c valorile lunare depesc datele din figura 4.10. Acest fenomen a fost de ateptat, atta timp ct hrile eoliene dau valori medii anuale sau pe o perioad de timp i mai mare. Valoarea minim este de aproximativ 3 m/s, n timp ce valoarea maxim este de aproximativ 9 m/s. Abaterea medie maxim este de aproximativ 1, 5 m/s. Variaia medie lunar a vitezei vntului i abaterea sa, este mult mai mare dect cea anual. Valorile anuale sunt foarte constante i nu s-au schimbat prea mult n ultimii 12 ani.
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
107
Figura 4.13: Viteze medii, lunare ale vntului[m/s], tabelul 4.4 n figura 4.13 observm un grafic, pentru tabelul 4.4. Categoriile vitezei vntului de la 3.44 m/s pn la 5,8 m/s, la o nlime de 50 m/s. Comparnd imaginile 4.10 cu 4.13, se observ valorile lunare n intervalul de 3,3 m/s la 6,8 m/s din figura 4.10. De asemenea, viteza medie anual a vntului din tabelul 24 se gsete n intervalul categoriei cu un minim de 3.93 m/s i un maxim de 4.78 m/s.
4.2.4 Sumar
n figura 4.13 respectiv 4.12 observm viteza medie lunar a vntului. Ambele imagini arat un minim n perioada de var i un maxim n timpul iernii. Dar insemnatatea ambelor imagini este diferit. Dupa datele TrueWind SI, viteza vntului n centru, este mai puternic cu aproximativ 1 m/s. Acest lucru se datoreaz urmtoarelor dou motive. n primul rnd, TrueWind SI ofer viteze ale vntului la o nlime de 80 m. n al doilea rnd, datele NASA au generat valori medii lunare ale msurrii din ultimii 20 de ani, n timp ce TrueWind SI d valori medii lunare pentru un anumit an. Prin urmare, variaia datelor TrueWind SI este mai mare. Analiznd valorile din tabelul 4.4, se observ, c n partea de nord- est a judeului Timi este localizat cel mai mare potenial eolian, dup care urmeaz centrul din partea de nord. Viteza vntului n celelalte regiuni este mai mic i reprezint zona principal a judeului Timi. Harta eolian din imagine 4.6 are acelai coninut. Dar frontierele dintre ri nu sunt n locul potrivit, aceasta ar putea fi din cauza erorilor de interpolare a programului grafic. n imaginile 4.2 i 4.3 se observ c cel mai mare potenial eolian se afl n zona de sud a judeului Timi, iar cel mai mic potenial se afl n partea de nord- est i n centrul prii de nord a judeului Timi. Imaginile 4.3 i 4.4 sunt prea dificil de citit pentru a face o declaraie clar. Tabelele 4.2 i 4.3 de la TrueWind SI arat cel mai mare potenial la sud / sud vest de Timi. S-ar putea dovedi, c toate sursele au viteze medii anuale ale vntului de aproximativ aceeai magnitudine. Dar, locaiile cu cel mai mare potential eolian, sunt foarte diverse. Prin urmare, nu se poate preciza cu exactitate o locaie / locaii cu cel mai mare potenial eolian.
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
108
n paragraful cu date de la Meteorologie, se observ a doua hart eolian cu viteze ale vntului la o nlime de 50 m deasupra solului. Analiza hrii arat trei regiuni cu potenial eolian: 3-4 m/s, 4-6 m/s i 6-8 m/s Viteza maxim a vntului 8 m/s depete cu mult celelalte viteze.
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
109
Figura 4.14 prezint distribuia vitezei vantului dup RAYLEIGH pentru viteza medie anuala a vntului. Pentru aceste distribuii, s-au facut estimatii pentru statiile energiei eoliene Vestas V112-3.0MW.
Figura 4.15: distribuia vitezei vntului de la RAYLEIGH al centrului NASA Atmospheric Science Data Figura 4.14 i 4.15 arat c frecvena lor maxim a vitezei vntului este de aproximativ 3 m / s pentru vitezele medii sczute ale vntului i este n cretere lent cu viteza medie a vntului. Linia roz arat grania dintre lungimea de und limit i spaiul de lucru. Acest frontier depinde de tipul de staie eolian i variaz dup cum va fi prezentat n seciunea 4.3. Pe de alt parte, arat c cele mai multe curbe de generare a energiei eoliene se fac cu viteze reduse ale vntului, care domin n judeul Timi.
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
110
Figura 4.16: distribuia vitezei vntului dup RAYLEIGH al TrueWind SI NASA are, de asemenea, o vitez medie lunar a vntului. n ceea ce privete suma, va fi estimat doar luna minim (august) i maxim (decembrie). Distribuiile de la RAYLEIGH sunt prezentate n figura 4.17 i 4.18. Anexa de la capitolul energie eoliana conine distribuiile pentru toate lunile anului.
Figura 4.17: distribuia vitezei vntului de la RAYLEIGH al NASA pentru luna august
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
111
Figura 4.18: distribuia vitezei vntului de la RAYLEIGH al NASA pentru luna decembrie
Figurile de la 4.16 pn la 4.18 conin aceleai caracteristici ca figura 4.14 i 4.15. Distribuiile de date NASA conin pentru cele mai multe coordonate, frecvenele lor maxime, n decembrie, ntre 3 i 4 m / s. n luna august, maximul se situeaz ntre 2 i 3 m / s pentru cele mai multe dintre coordonate.
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
112
Figura 4.19: normalized power curves of various wind power stations Curbele de putere au toate un spaiu de lucru similar, aa cum se arat n figura 4.19. Diferenele sunt tiate de pe viteza maxim a vntului. Majoritatea lucrrilor sunt de pn la 25 m / s n timp ce dou au o tietur mai mic de pe viteza vntului. Vitezele eoliene cut off sunt comparate cu distribuiile, artnd, c viteza mare a vntului are o influen foarte mic n producerea energiei eoliene pentru judeul Timi. Tiat n viteza vntului difer. Tiat n viteze ale vntului sunt mai mult sau mai puin, distribuite uniform. Tabelul 4.7: Cut in and cut off vitezele vntului ale diferitelor staii eoliene Wind power station Enercon E33 330 kW Enercon E44 900 kW Enercon E48 800 kW Enercon E53 800 kW Enercon E70 2300 kW Enercon E82 2000 kW Gamesa G52 850 kW Gamesa G58 850 kW Gamesa G80 2000 kW Gamesa G87 2000 kW Gamesa G90 2000 kW Nordex N100 2500 kW Nordex N80 2500 kW Nordex N90 2300 kW Cut in [m/s] 3 2 2 2 2 2 4 3 4 4 3 4 4 4 Cut off [m/s] 25 25 25 25 25 25 25 23 25 25 25 20 25 25
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
113
Analiza figurilor 4.14 pn la 4.18 ofer cele mai nalte frecvene ale vitezei vntului de la 2 pn la 4 m/s. Prin urmare, este analizat partea dintre 2 i 6 m/s a curbei de putere, comparat cu figura 4.20.
Figura 4.20: mrirea imaginii de la 2 la 6 m/s a curbelor energiei eoliene a imaginii 4-6 Pentru o analiz simbolic vor fi selectate trei curbe de putere. Pentru selecie este analizat perioada 2 - 5 m / s. Curba de sus este una din Enercon E53 800 kW (linia turcoaz). Spaiu de lucru ncepe la 2 m/s. n mijloc este situat Gamesa G58 850 kW (linia albastr), cu o reducere a vitezei vntului de 3 m/s. Una dintre staiile de energie eolian n partea inferior este @ Nordex N100 2500 MW (linia roz). Are o reducere a vitezei vntului de 4 m/s. Pentru o estimare anual simbolic a capacitii maxime vor fi alese 3 viteze ale vntului 3, 3.5 i 4 m/s. Acestea acoper o gam larg de viteze medii ale vntului ale datelor NASA. Va fi analizat suplimentar cea mai mare vitez medie a vntului de 4.33 m/s cu ajutorul NASA . n plus, va fi analizat viteza medie a vntului de 5,5 m/s ca medie a datelor TrueWindSI. Rezultatele estimrilor sunt prezentate n tabelul 4.8.
Tabelul 4.8 Rezultatul estimrilor capacitii maxime pentru diferite viteze ale vntului i staii ale energiei eoliene Viteza vntului Enercon E53 800 kW Gamesa G58 850 kW Nordex N100 2500 MW 3 m/s 338,74 h 301,70 h 249,58 h 3.5 m/s 556,41 h 521.40 h 469.70 h 4 m/s 838,94 h 810,16 h 762,53 h 4.33 m/s 1058,2 h 1035,0 h 990,6 h 5.5 m/s 1980.1 h 1977.3 h 1942.5 h
Un an are 8760 h. n comparaie cu un an, rezultatele estimate sunt destul de reduse. Coordonatele cu cea mai mare vitez medie a vntului, au atins capacitatea maxim de peste 1050 h pentru datele NASA i peste 1980 h pentru datele TrueWind SI. Aceste analize arat n mod clar, dependena n partea de jos a
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
114
caracteristicilor pentru viteze medii mai mici ale vntului . Dependena este mai mare dect viteza medie, sczut a vntului.
4.3.4 Concluzii
n seciunea 4.2.1 s-a artat, c viteza medie a vntului depinde, de asemenea, de nlimea sa.. O cretere de 50 - 80 m a nlimii poate realiza o cretere de cel puin 0,5 m / s, dup cum se poate vedea n imagine 3-1. Din aceast cauz, va fi rezultatul creterii cu nlime mai mare. Rezultatele capacitii maxime estimate la punctul 4.3.3 au fost foarte mici. Vitezele medii utilizate i calculate ale vntului au fost, de asemenea, reduse. Pentru estimarea capacitii maxime, s-au utilizat date NASA i TrueWind. Este vorba de o nlime de 50 m pentru NASA i, respectiv, 80 m, pentru TrueWind SI. Cu datele NASA, referitoare la viteza vntului, rezultatul cel mai mare a fost de aproximativ 1058 h i aproximativ 1980 h pentru datele TrueWind SI. Rezultatele sunt foarte diverse. Rezultatul datelor NASA este att de sczut, nct, din punct de vedere economic, va fi dificil s se ruleze cu succes turbine eoliene de putere. Rezultatele TrueWind SI sunt mult mai bune. Acestea sunt toate cele, mai sus enumerate, 1900 capaciti maxime. Rularea unei turbine eoliane, care este de succes din punct de vedere economic , depinde n continuare de condiiile din Romnia. Selelctarea staiei de energie eolien influeneaz, de asemenea, energia eolien n mare msur, dup cum s- a demonstrat la punctul 4.3.3. Curba de optim de putere ar trebui s fie selectat pentru o regiune caracteristic a vntului. Datorit acestor rezultate diverse este dificil s se sugereaz punerea n aplicare a turbinelor de energie eolien n Timi. Pentru a primi un rezultat obiectiv pentru instalarea de energie eolian n Timi, trebuie s se fac msurtori noi. Pe de alt parte sunt valorile agregate de date pentru o regiune mare i vizualiz numai vitezele medii ale vntului. Site-uri locale pot varia foarte mult. Seciunea 4.2.4 subliniaz regiuni din Timi, care ar putea aspira la viteze mai mari ale vntului: nord- est, nord, sud i sud- vest. Exist, de asemenea, o mulime de parametri locali, care influeneaz puternic viteza vntului. Prin urmare, se recomand s se fac o msurare a locurilor, n cazul n care o staie de energie eolian va fi plnuit sau gndit.
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
115
Figura 4.21: principiul functional al unei turbine de vnt (1) Figura 4.22 ofer o imagine de ansamblu predominant a tipurilor de rotor cu raportul de vitez de vrf i puterea coeficientului Cp. Rezultatele raportului de divizare a paletelor prin viteza vntului n faa turbinelor eoliene. n figura 4.22 se poate observa, c 3 maini de pale de rotoare au coeficientul cu cea mai mare putere urmat de cele 2 pale de rotor. Datorit celei mai nalte eficiene tipurile cu ax orizontal sunt cele mai nsemnate.
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
116
Regulamentul Pitch este folosit pentru a optimiza producia de energie pe o gam larg de viteze ale vntului. De asemenea, designul paletelor este optimizat pentru a crete producia de energie i pentru a reduce emisiile de zgomot. n concluzie se poate spune c producia de energie eolian este o tehnologie stabilit. Nu exist nc un potenial de optimizare, dar multe optimizri sunt dezvoltate i aplicate.
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
117
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
118
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
119
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
120
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
121
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
122
Sprijin n dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in judeul Timi
123