REFERAT LA GEOGRAFIE FRANTA

S@ntana

--------------------

Situata in Europa Occidentala, Franta are o suprafata de 547.026 km, respectiv 55 .602 km inlu!and si insula "orsica si o populatie de5#.400.000 de locuitori. Franta are o lar$a iesire atat la Oceanul %tlantic, cat si la &area &editerana. 'armurile sale sunt putin crestate si, in unele locuri, (oase si nisipoaase. )n afara de limitele maritime, Franta are si opt vecini terestri* +u,em-ur$ ./-E0, 1ermania si Elvetia . E 0, )talia si &onaco . S-E 0,&area &editerana, Spania si %ndora . S 0, Oceanul %tlantic . 2 0. Frantei ii apartine si insula "orsica din &area &editerana. 3elieful Frantei este de!voltat pe structuri 4ercinice . unde e,ista podisuri, munti, (osi- care sunt erodati- si campii0 si alpine .%lpii si 5irineii0.

'reapta podisurilor si campiilor 6situata in (umatatea nordica a Frantei - cuprinde, printre altele* &asivul "entral .&assif "entral0 cu inltimi vulcanice . 5u7 de Sanc7 6 .##6 m, 5lom- du "antal 6 .#5# m, 5u7 de 8ome- .4#5 m0, incon(urat de suprafete mai (oase, su- .000 m, lar$ valurite .&arc4e, +imou-sin0 si continuate spre S-E de culmile "evennes . altitudine ma,ima .702 m ce domina valea lar$a a fluviului 34one. &asivul %rmonican . &assif %rmonicain0 4ercinic in partea de /-2 . 9reta$ne, /ormandie0.5odisul %rdeni . %rdennes0 situat in partea de /-E, la $ranita cu 9el$ia. 5e teritoriul Franteise distin$ doua mari drepte de relief* unele mai (oase, in (umatatea nordica, de podis si campie si altele mai inalte, montane, mai ales in sud-vest si sud-est. 3elieful este de!voltat pe structuri 4ercinice si alpine.'reapta podisurilor si campiilor cuprinde &asivul "entral, &asivul %rmorican, 5odisul %rdeni, 9a!inul pari!ian si campiile litorale.'reapta muntoasa include &untii %lpi, :ura si 5irinei. 9a!inul pari!ian . 9assin parisien 0 in partea central-nordica, cea mai mare unitate naturala a Frantei, cu relief tipic de cueste, depresiuni si suprafete structurale in est, cu o !ona (oasa, drenata de +oire si afluentii sai in sud si suprafate din creta acoperite de loess si ar$ila in nord. 9a!inul a;uitanian . 9assin a;uitain 0 in sud-vest, cu podisuri calcaroase in est si nord .5eri$ord, <uerc7, "4arente 0 si o campie nisipoasa .+andes de 1asco$ne0 in vest, de-a lun$ul tarmului $olfului 9isca7a. 'reapta muntoasa include* &untii %lpi .altitudinea ma,ima de 4# 0 m pe varful &ont 9lanc,aflat pe $ranita cu )talia0, cu vai adanci si relief $laciar tipic . $4etari, lacuri, creste ascutite,vai0, situati in partea de S-E a tarii. %ceasta este cea mai mare inaltime de pe continentul european, cu e,ceptia &untilor "auca!, de la $ranita cu %sia. &untii 5irinei, semeti si ei , se afla in sud-vestul tarii. cu altitudinea ma,ima de =.404 m in 5ic d>%neto si =.=55 m pe &ont 5erdu0 formand un fel de !id intre Franta si Spania, au o masivitate accentuata. &untii :ura, la $ranita cu Elvetia, in nordul lacului 1eneva, avand pe varful "ret de la /ei$e altitudinea de .72= m. &untii 2os$i, situati in estul tarii, au caracter disimetric,mai a-rupti spre campia %lsaciei, avand altitudinea ma,ima de .424 m pe 9allon de 1ue-?iler. "orsica 6 insula a &arii &editerane 6 a devenit parte inte$ranta a Frantei in .76#. %re o suprafata de #.6#0 km si 250.000 locuitori. Situata la #0 km in sud-estul orasului /isa, "orsica are un relief accidentat, mai inalt in /-2, unde inaltimea ma,ima a(un$e la 2.7 0 m pe varful &onte "into, iar in partea estica se afla o campie litorala fertila .5laine d>%leria0. /umai aceasta parte, ce repre!inta 2@ din suprafata insulei, se cultiva cu maslini, portocali, vita-de-vie, restul fiind acoperita de paduri. "el mai mare oras, principal port, este 9astia cu A0.000 locuitori, dar capitala traditionala se afla pe coasta sud-vestica a insulei in orasul %(accio. "orsica este cea mai intinsa insula a Frantei si cea de-a patra ca intindere din &area &editerana. 1eo$rafic si cultural este mult mai aproape de )talia decat de Franta. &icul oras 1irolata este situat intr-un $olf stramt apartinand vestului insulei. "lima Frantei este temperata, cu nuante determinate de cele doua fatade maritime .mediteraneana si atlantica0 si de orientarea reliefului. %stfel, clima temperat-oceanica din !ona litorala atlantica se caracteri!ea!a prin veri racoroase, ierni -lande si precipitatii -o$ate. Spre interiorul tarii, iernile sunt mai fri$uroase, iar precipitatiile, ce cad mai ales vara , sunt mai sca!ute. )n sud, Franta se afla su- influenta climatului su-tropical circumscris litoralului &arii &editerane, cu veri uscate, fier-inti si ierni -lande, ploioase. Bneori aici -at mistralul si tramontul, vanturi reci ce pot compromite culturile de citrice. /ivelul precipitatiilor in !ona occidentala este de peste #00 mm, in est numai in

unele locuri atin$e 600 mm, iar in munti, unde clima este mai rece, precipitatiile sunt de peste .000 mm, care in mare parte cad iarna su- forma de !apada . 3eteaua 4idro$rafica este densa si orientata spre patru intinderi marine* - Oceanul %tlantic 6+oire . .0 2 km0, 1aronne .650 km0, 8ardo$ne .472 km 0 - &area &anecii - Seine .776 km0 cu afluentii sai &oselle .550 km 0 si &arne . 525 km 0 - &area &editerana - 34onul .# 2 km din care 552 km pe teritoriul Frantei0 - &area /ordului - 34inul . A5 km pe teritoriul Frantei 0 si afluentul sau &euse . A50 km 0. 5e teritoriul Frantei e,ista si numeroase lacuri din care cele mai cunoscute sunt* +eman C 1eneva la $ranita cu Elvetia . 5#2 km 0, 9our$et . 44 km 0, 1randlieu si d>%nnec7. %pele Frantei sunt le$ate intre ele prin canale navi$a-ile in lun$ime totala de 4.600 km . )n afara apelor enumerate mai sus, mai e,ista si ape su-terane, dintre care cele mai cunoscute sunt apele arte!iene, al caror nume provine de la numele provinciei %rtois. 8atorita intinderii sale considera-ile, in Franta se intalneste o ve$etatie variata. Situate mai ales in muntii %lpi, :ura si 2os$i, padurile de foioase . fa$, ste(ar 0 si de conifere, ocupa peste un sfert din teritoriul Frantei. )n landele nisipoase din S-2 se de!volta paduri de pin, iar in insula "orsica este este dominant ma;uisul mediteranean. Fauna este relativ -o$ata* pasari .flamin$o,e$rete, fluierari 6 in "amar$ue 0, ursi . in 5irinei 0, vulturi, marmote, i-e,, mufloni .in "orsica 0. )n afara faunei auto4tone au mai climati!ate capra nea$ra, cer-ul sika . (apone! 0, muflonul corsican. %cestea traiesc in li-ertate, in padurile Frantei, dar si in parcuri si re!ervatii naturale cum ar fi * parcul +a 2anoise, fondat in A6=, cu o suprafata de 52.#=A 4a D parcul 57renees Orientales, fondat in A67 si avand o suprafata de 46.000 4a si 5ort "ros infiintat in A6= cu 6#5 4a. )n Franta e,ista 2 re!ervatii nationale de vanatoare . "4am-ord 6 fondata in A57 cu 5.450 4a, 9urrus 6 fondata in A64 cu 4.=#7 4a, +es 9au$et, in Savoia, fondata in A55 cu 4.070 4a0, A re!ervatiicine$etice de interes national si 25 de re!ervatii speciale sau particulare, intre care "amar$ue in delta 34one-ului . f. A2# 6A.=66 4a 0 si +es Sept )sles . f. A 2 cu #2 4a 0 si =2 de re!ervatii forestiere de stat. 8esi are un numar insemnat de locuitori 6 5# 400 000 - , datorita suprafetei intinse, densitatea populatiei nu este mare, fiind de apro,imativ 05 locC km. "ele mai mari concentrari de populatie si, implicit, densitati ridicate, se inre$istrea!a in re$iunea pari!iana, in nordul tarii, in %lsacia si pe litoralul mediteranean. 5opulatia este formata din france!i in marea ma(oritate, $ermani in %lsacia si +orena, italieni in "orsica si %lpii &aritimi, -asci in 5irinei, -retoni in 9reta$ne. Se mai intalnesc spanioli, al$erieni, portu$4e!i, iu$oslavi, marocani, turci, sene$ale!i, tunisieni, numarul emi$rantilor ridicandu-se la apro,imativ #@ din totalul populatiei. 3ata natalitatii este de =,=@ , iar cea a mortalitatii de A@ . Eiua nationala a Frantei este 4 iulie 6 aniversarea caderii 9astiliei 6 7#A. &oneda nationala este francul F 00 centimes. 2enitul national la finele anului 2 000 era de A 4A0 dolari C locuitor. Franta este una din cele mai de!voltate tari ale Europei si ale lumii. Ea are o industrie foarte diversificata, de inalta te4nolo$ie in special in domeniul aero-nauticii, productiei ener$iei nucleare . prodictia de electricitate este asi$urata 75@ de catre centrele nucleare 0. Foloseste ener$ia mareelor, a soarelui, 4idro-centralele din %lpi, 5irinei si &asivul "entral. )ndustria c4imica, a medicamen-telor, a materialului rulant, a otelului, te,tila, constructii navale, siderur$ica . +orena 0, metalur$ica neferoasa . aluminiu 0, manufactura, parfumuri, porte-lanuri . vestitele portelanuri de Sevre 0, sticla si cristaluri, im-racaminte . 4aute couture 0, -i(uterii, sunt numai cateva din ramurile industriale ce au dus faima Frantei in intrea$a lume.

8easemenea, Franta este o mare putere a$ricola , ocupand locul ) in Europa la cereale . $rau, or!, porum-, sfecla de !a4ar si cartofi 0 si locul )) pe $lo- la stru$uri si vinuri . se cultiva in sud , "4ampa$ne, 9our$o$ne, re$iunea 9ordeau, 0. "resterea animalelor . -ovine, porcine, ovine 0 ocupa o pondere de 5=@ din valoarea productiei a$ricole, la care participa in mare masura si pescuitul e,trem de de!voltat in !ona litorala a %tlanticului si a &arii &anecii. 3esursele minerale ale Frantei sunt* fier . +orena, &asivul "entral 0, -au,ita . %lpii France!i, 5irinei 0, car-une superior in 5odisul %rdeni, $a! metan. 8esi variate, aceste resurse au productii modeste sau in scadere deaceea Franta apelea!a la importul de materii prime semifa-ricate. 8e-a lun$ul Frantei intalnim mai multe forme de reli$ie si anume catolicism . A0@ din populatie 0, protestantism, islamism, mo!aism. "apitala Frantei este orasul 5aris. Situat in partea central nordica a tarii, pe fluviul Sena, in aval de confluienta acestuia cu &arna, 5arisul are o suprafata de 450 km si mai este numit siG &arele 5arisG. Fondat pe insula )le-de-"ite . in forma de -arca 0 ase!are a tri-ului celtic al parisilor, apoi dupa cucerirea 1aliei de catre "aesar .52 iHr.0 oras roman . +utetia parisiorum, 5arisia 0, 5arisul devine in 50# capitala re$atului franc al lui "lovis. )n A#7 statutului de capitala i se adau$a si acela de principal centru economic, politic si cultural al Frantei medievale si moderne,istoria 5arisului se identifica cu cea a tarii* revolutiile din 7#A, #=0, #4#, "omuna din #7 . 5arisul concentre!a 50@ din activitatea comerciala si financiara a tarii si peste 25@ din industria Frantei, caci aici se produc automo-ile, avioane, articole electrote4nice, tractoare,medicamente, parfumuri, confectii, incaltaminte, mo-ila fina, etc. 5arisul este cel mai mare nod de comunicatii, avand 25 ma$istrale rutiere si feroviare, = aeroporturi internationale . Orl7, +e 9our$et, "4arles de 1aulle 0, iar pe Sena se practica un activ trafic de marfuri. 5ari!ienii folosesc metroul inca din A00. "apitala Frantei este si o adevarata metropola a culturii caci aici isi desfasoara activitatea = universitati, G "olle$e de FranceI. fondat in 5=0 0, %cademia France!a . fondata in 6=5 0, asociatii si societati stiintifice si culturale, 4# de mari -i-lioteci, 45 mari mu!ee .G+ouvreI, G"arnavaletI, G&usee de l>%rt &oderneI0, peste 60 de teatre , "atedrala /otre-8ame . sec. 2- = 0, 9iserica Saint Eustac4e, 5alatul El7see .sec. # 0 %rcul de triumf . #0# 0, 8ome des )nva-lides . sec. 0 cu mormantul lui /apoleon ), 'urnul Eiffel . ##A 0, Opera . #62- #740, "entrul culturalG1eor$e 5ompidouI. 9eau-our$- =46 6 406 0,-a!i-lica Sacre-"oeur. 8upa toata aceasta insiruire ne dam seama cata dreptate a-vea poetul Eustac4e 8esc4amps, autorul celor doua 9alade pentru preaslavirea 5arisului, cand spunea * &aretia fara seaman, minunatele ei monumente de arta si ar4itectura, palatele si catedralele amintind istoria !-uciumata, ase!area $eo$rafica, au facut din Franta o tara deose-it de cautata de vi!itatori, astfel incat turismul are o contri-utie insemnata la venitul Frantei, anual aducand la -u$et miliarde de dolari. Si in plan turistic, 5arisul se situea!a pe primul loc. "onstruita in secolele 2 6 = in lea$anul primitiv al orasului si renovata complet in sec. %l J)J lea, "at4edrale /otre-8ame, mai pastre!a inca ceva din vec4iul spirit. G8oamnaI din istoria catedralei a fost o I fecioara nea$raI, sim-ol al fertilitatii. "ladirea este o capodopera a artei $otice. Spirala centrala .#2 m este mar-$inita de doua turnuri patrate.2i!itatorii pot urca sa vada 9ourdon-ul, clopotul de alama de 6 tone pe care il tra$ea cocosatul <uasimodo in romanul lui 2ictor Hu$o, /otre-8ame de 5aris. )ntre turnuri se intinde o $alerie lun$a, iar dedesu-tul ei 3o!eta, cu un diametru de A m, formand o aureola deasupra sta-tuii Fecioarei

&aria. Fereastra se continua in sus, de-a lun$ul 1aleriei 3e$ilor, cele 2# de statui ale re$ilor )ndiei si )sraelului decapitate in timpul revolutiei. &ai pot fi vi!ionate cele trei porti ale -isericii /otre-8ame * 5oarta fecioarei, 5oarta (udecatii si 5oarta Sfintei %na. Fiecare este acoperita cu sculpturi comple,e relatand scene -i-lice si din vietile sfintilor. )n !iua eli-erarii 5arisului . A44 0, in timp ce clopotul 9urdon -atea vesel in semn de sar-atoare, "atedrala /otre-8ame l-a avut ca oaspete pe "4arles de 1aulle. Briasul %ltar al catedralei repre!inta 8onatia lui +udovic al J))) lea cu oca!ia nasterii mostenitorului sau. )n spatele "atedralei /otre-8ame, se afla un parc care adaposteste un monument numit &emorial de la 8eportation in memoria celor 200 000 de martiri france!i care au murit in la$arele de concentrare in timpul celui de al )) lea 3a!-oi &ondial. "onstruit de 5in$usson si impresionand prin simplitate, monumentul marc4ea!a un mormant necunoscut. +a coltul <uai de l>Horlo$e, se afla inc4isoarea "oncier$erie.)n trecutul intunecat ,in timpul 3evolutiei France!e s-au savarsit multe sentinte. 5ri!onierii mureau uneori de spaima inainte de a a(un$e la teroarea $4ilotinei. 'ot aici a fost pri!oniera re$ina &aria-%ntoaneta, intr-o celula ce pastrea!a inca reli$vele re$ale ale ultimelor ei !ile. Ea a parasit "oncier$erie cu parul tuns scurt si mainile le$ate in lanturi, intr-o caruta murdara, cu spatele la cal pentru ca multimea sa nu o poata insulta in fata . 5etit 5ont uneste "ite cu rive $auc4e. "el mai scurt pod al orasului are cea mai lun$a istorie ,intorcandu-se la ori$inile lutetiei romane. )nitial, un pod de lemn, a fost ars in mai multe randuri in timpul nenumaratelor -atalii. )n 7 # podul a ars in conditii -i!are. &ama unui -aietel ce murise a trimis pe apa un vas cu paine si o lumananre, iar podul, a$lomerat de case de lemn, a luat foc. 5ont /euf .5odul /ou0 se $aseste la capatul vestic al "ite>si ,in ciuda acestui nume, este cel mai vec4i pod terminat in 607. 5rimul pod construit in intre$ime din piatra, cel mai lat si sin$urul dotat cu alei ascendente pentru trecatori.8e pe c4eiul inferior sau de la -ordul unui -ateau se pot o-serva cele A00 de fete sculptate ale partilor laterale ale podului, fiecare unica in felul ei. "ulorile sclipitoare din 1radina 'uilleries repre!inta intrarea din partea vestica a &u!eului +ouvru. +ouvru este un palat vast care a fost marit continuu de la constructia initiala de la 546, cu incaperi nepretuite de arta, inclu!and c4iar si faimoasa &ona +isa a lui +eonardo da 2inci. 5alatul 2ersailles este situat pe un platou la doar 6 km . apro,imativ 0 &ile 0 de S-2 5arisului. % fost decorat in stilul palatului re$al, construit pe locul foisorului de vanatoare a lui +udovic J))) in 62=. +udovic J)2, 3e$ele Soare, a transformat foisorul intr-o re!identa spectaculara cu =00 de camere ,incon(urata de un parc si de o $radina de 00 de 4ectare . 247 acri 0. 'urnul Eiffel * inalt de =20 metri . 050 picioare 0 . 8esenat de in$inerul %le,andre-1ustave Eiffel pentru marea e,po!itie din ##A , monumentul ofera o ima$ine spectaculara la intrarea in orasul luminilor. "omertul este foarte activ, Franta avand o pondere de peste 5@ in comertul mondial. E,porta* masini si utila(e, utila(e de transport, fona si otel, produse te,tile, $rau, produse petroliere, produse c4imice, metale neferoase, fructe, vin. Statuia +i-ertatii a fost initial ridicata in 5aris in ##4 ca parte a darului facut de Franta Statelor Bnite. 1i$anta statuie era pe atunci neterminata si a fost transportata, pe apa, spre /e? Kork unde a fost terminata. 1enerosii pari!ieni au construit o versiune de dimensiuni mai mici a statui de(a faimoase, care asta!i este ase!ata pe o insula de-a lun$ul Senei, lan$a 'urnul Eiffel.

Bna din renumitele frumuseti ale 5arisului este colosalul %rc de 'riumf . %rc de '4riomp4 0. %ceasta imensa sculptura in piatra are o inaltime de 50 metri . 64 picioare 0 si se intalneste in partea vestica a 9ulevardului "4amps El7sees."onstructia arcului a inceput in #04 si a luat sfarsit =0 de ani mai tar!iu.+a acea data, /apoleon, cel ce i-a dat G viata G, si-a sar-atorit victoria militara si a inscris pe peretii arcului numele a =#6 din $eneralii sai, respectiv numele a A6 din victorii. 8upa ) 3a!-oi &ondial, Franta isi inmormantea!a Geroul necunoscutI la poalele arcului. "ote-d>Or, re$iune a 9ur$undiei, produce unele dintre cele mai distinse vinuri din lume. Bna din cele mai faimoase re$iuni producatoare de vinuri este 2osne-3omanee, care produce annual 6000 de -utelii din unul dintre cele mai e,presive vinuri din lume. &ont-Saint-&ic4el *a fost construit in peste 500 de ani si este considerat a fi unul dintre cele mai impunatoare monumente medievale. % fost terminat in 52 si este situat pe o insula din "oasta /ormandiei. 5alatul :ustitiei* cladirile masive ale tri-unalelor se intind pe toata latimea insulei. 'urnurile vec4i aliniate pe c4eu formea!a o priveliste splendida. 5e acest loc au e,istat constructii inca din perioada romana, apoi aici a fost sediul autoritatii re$ale, pana cand "arol 2 a mutat curtea in &arais in secolul J)2.)n aprilie 7A=, 'ri-unalul 3evolutionar a inceput sa imparta dreptatea din 5remiere "4am-re."amera Superioara 0. %sta!i, acest loc intruc4ipea!a marea mostenire a lui /apoleon, sistemul (uridic france!. Sainte-"4apelle* eterica si fermecatoare, Sainte-"4apelle are faima uneia dintre cele mai mari capodopere ar4itectonice ale lumii occidentale. )n Evul &ediu, credinciosii considerau aceasta -iserica Go poarta spre ceruriI. %sta!i toti vi!itatorii simt cu emotie cum sunt scaldati de lumina infiltrata prin cele 5 ferestre cu vitralii, separate de coloane e,trem de in$uste care se inalta 5 metri pana la cupola.Ferestrele infatisea!a 000 de scene reli$ioase intr-un caleidoscop de rosu, auriu, verde, al-astru si mov. "apela a fost construita in 24# de +udovic )J pentru a adaposti coroana de spini considerata a fi a lui Hristos si alte relicve.+udovic )J era un re$e atat de pios, incat a fost numit +udovic cel Sfant . )n 2=A a cumparat "oroana de spini de la imparatul "onstantinopolului si in 24 alte relicve, printre care si o -ucata din crucea lui Hristos.El a platit pentru relicve de trei ori mai mult decat pentru a construi Sainte-"4apelle, intemeiata pentru a le adaposti. )n <uartier +atin, la-irintul de stradute este plin de activitate . Studentii si tinerii intra si ies din li-rarii, iar noaptea se avanta prin restaurantele $recesti, )taliene si c4ine!esti,spre teatre ,cinemato$rafe sau clu-uri latine. 5e 3ue de la Hauc4ette, intr-un teatru mic, se (oaca de 40 de ani

consecutiv , piesele lui E.)onesco* I+ectiaI si I"antareata c4ealaI. &u!ica clasica rasuna adesea din Sf.Severin, o alta -iserica ma$ica medievala, armonios proportionata si delicat impodo-ita. 9ulevardele principale ale acestui cartier sunt Sf. &ic4el si Sf. Sermain. +a coltul acestor -ulevarde se afla &usee de "lun7 care adaposteste ruinele +utetiei romane, cuprin!and 9aile romane. "entrul "artierului +atin este dominat de Sor-ona , una dintre cele mai vestite si distinse institutii de invatamant din lume, fondata in A2= drept cole$iu pentru educatie studentilor teolo$i saraci . )n capela Sor-onei este inmormantat "ardinalul 3ic4elieu , deasupra mormantului sau fiind suspendata palaria sa, despre care le$enda spune ca ea va cadea cand el va fi eli-erat din iad. 8e-a lun$ul stra!ii 3ue Sf .:ac;ues se $aseste 5ant4eonul , monument din secolul al J2)))- lea , unde se odi4nesc in pace france!i ilustrii printre care si 2ictor Hu$o, 2oltaire, 3ousseau, Eola. Bnicul vesti$iu roman din 5aris este vec4ea arena %renes de +utece. &arais* este considerata a fi una din cele mai frumoase !one ale 5arisului. +ocul in care se afla resedinta re$ala in secolul J2)),in timpul 3evolutiei !ona a ca!ut fara mila in mainile populatiei si a a(uns in para$ina , pana a fost restaurata in anii >60. % inceput sa renasca dupa ce in A62 $uvernul lui "4arles de 1aulle a declarat-o in mod oficial monument istoric. "ladirile au reinflorit , !ona devenind iar ele$anta ,cu $alerii si restaurante noi ,ma$a!ine sic si centre culturale. 5rincipalele stra!i si pasa(e in$uste sunt iar animate. 8estui comercianti au fost descura(ati de preturile mari , dar au supravietuit multi arti!ani , -rutari si mici ca fenele, precum si amestecul etniilor * evrei, al$erieni, asiatici , etc . 3ecent, multe restaurante si conace au fost transformate in mu!ee. Bnul dintre cele mai interesante ar fi "arnavalet. 8edicat istoriei 5arisului, acest vast mu!eu ocupa 2 conace alaturate. %ici se afla sali complet mo-ilate si lam-risate, multe opere de arta ,picturi si sculpturi ale unor mari personalitati, si $ravuri ce o$lindesc intemeierea 5arisului.5rincipala cladire este Hotel "arnavalet, construit ca locuinta in 54# de /icolas 8upuis.)n Hotel le 5eletier ridicat in secolul J2)) si adau$at mu!eului in A#A, este pre!entata reconstituirea super-a a unor interioare de la ineceputul secolului JJ. +a moartea artistului de ori$ine spaniola 5a-lo 5icasso . ## - A7=0, care si-a petrecut cea mai mare parte a vietii in Franta ,statului i-au revenit multe dintre lucrarile sale in locul ta,elor de mostenire."u aceste lucrari a fost infiintat &u!eul 5icasso,desc4is in A#6. %cesta se afla intr-un conac mare din secolul J2)), Hotel Sate din &arais. % fost pastrat stilul acestui conac construit in 656 pentru %u-ert Fontena7, un perceptor de impo!ite pe sare .saliF sarat 0. %mpla colectie reflecta atat de!voltarea artistica a lui 5icasso ,inclu!and perioada al-astra, cea ro! si cea cu-ista,cat si felul in care a utili!at materiale foarte diverse. Hotel de 2ille* sediu al consiliului orasului,cladirea este o reconstituire din secolul J)J a primariei construite in secolul J2)) si distrusa de incendiu in #7 . Este -o$at ornamentata cu modele complicate, sculpturi in piatra, turnuri si statui. 9ran!eturile una din $loriile care incoronea!a Franta.Ele e,ista su- toate formele si su- toate marimile posi-ile* forma de patrat, de piramida, de inima sau crottin. 2arietatea re$ionala este formida-ila ,de la cremosul "amem-ert la -ran!eturile spalate in -ere sau campioanele marmorate in al-astru 3o;uefort si 9leu d>%uver$ne. G/imeni nu poate sa adune o natiune care are 265 de tipuri de -ran!aIspunea $eneralul 8e Saulle.Franta are mai mult de =65 de feluri de -ran!a. GFroma$e fermierIeste o marca de calitate, o -ran!a preparata la ferma din lapte nepasteuri!at.Fata de -ran!eturile industriale,$ustul acestor -ran!e-turi din Glait cruI este mai profund si mai su-til. Fiecare tip de -ran!a isi are propriul proces de maturi!are.9rie de meau, din "4ampa$ne are nevoie de 20 de litri de lapte pentru un calup de -ran!a cu diametrul de =5 cm. )n %uver$ne, pentru

a produce "antal, laptele -atut este trecut manual prin strecuratoare de -ran!a si presat,apoi lasat sa se maturi!e!e mai mult de an.Spre deose-ire de "amem-ert,"amem-ert fermier se modelea!a cu polonicul. +aptele nepasteuri!at se incal!este si se coa$ulea!a in c4ea$uri inainte ca -ran!a sa prinda muce$ai si sa se transforma in "amem-ert. %poi se scoate -ran!a din muce$ai , se sarea!a si se presara cu o -acterie care accelerea!a procesul de coacere.8upa o luna, ele de!volta propria floare de muce$ai. "4evre fermier .-ran!a de capra0 se poate condimenta in multe feluri. %ditivii populari include ier-uri,-oa-e de piper, cenusa sau infasurarea in frun!e de castan sau nuc.