EUTANASIA
EUTANASIA
Definirea termenului
Definirea termenului
Prin eutanasie, care n grecete nseamn moarte frumoas sau uoar, se subnelege ajutorul medicului n curmarea vieii bolnavului ce sufer de o boal incurabil.
Scurt istoric al eutanasiei
Scurt istoric al eutanasiei
Pentru prima dat n istoria omenirii eutanasia a fost legiferat n anul 1906 n statul Ohio, SUA. A fost practicat i n Germania hitlerist, unde erau omori copiii nou-nscui cu neajunsuri fizice, bolnavii incurabili i invalizii.
Mai trziu, n unele state eutanasia a devenit o normalitate. Numai n anul 1995, n Olanda, au murit prin eutanasie 3% din cei decedai.
Scurt istoric al eutanasiei
Sinuciderea asistat medical a fost legalizat n statul nord-american Oregon pe 27 octombrie 1997.
n noiembrie 2000 organele legislative ale Olandei au votat legea care permite suicidul asistat de medic, pentru pacienii cu boli n faze terminale
Scurt istoric al eutanasiei
Noua lege afirm c pacienii aduli trebuie s fi fcut n prealabil o cerere voluntar, bine ntemeiat, mult nainte de a muri. Pentru a fi eligibil, legal, pacienii trebuie s aib stabilit un diagnostic cu suferine insuportabile i trebuie s nu existe o alt alternativ rezonabil.
Scurt istoric al eutanasiei
Cteva date extrase dintr-un studiu efectuat n Olanda la un lot de pacienti neoplazici: 23 de persoane au primit prescripii pentru medicamente cu efect letal, 15 au decedat n urma administrrii medicamentelor, 6 au murit ca urmare a complicaiilor determinate de boala de care sufereau, 2 au rmas n via i dup 1 ianuarie 1999, data la care s-a ncheiat monitorizarea.
O vrsta medie a celor 15 pacieni care au murit dup ce li s-au administrat substanele ucigtoare era de 69 de ani, 8 dintre pacieni erau brbai, toi cei 15 erau albi, 13 dintre ei aveau cancer,
Monitorizarea fenomenului ,,eutanasie a dus la concluzia c nu exist nici o legtur ntre optarea pacientului pentru eutanasie activ (sinuciderea asistat medical) i gradul de educaie al subiectului; nici chiar situaia asigurrilor sale de sntate nu s-a dovedit a avea vreun impact asupra deciziei.
n cazul unui pacient care sufer de o boal incurabil, chinuitoare, cu evoluie inevitabil fatal, medicul ar avea dou alternative: s-l trateze (incluznd susinerea vital), ceea ce presupune i prelungirea suferinei s-i curme durerea i viaa. Ambele decizii sunt imperfecte din punct de vedere moral. Medicul nu are voie nici s determine suferina ndelungat, nici s aduc moartea. (vezi codurile deontologice)
Eutanasia nu este un proces natural, cci ea implic o alegere.
,,Consider c este moral ca medicul s-i trateze pacientul spre a-l ndrepta nspre sntate i via. Consider de asemenea c medicul are obligaia de a face tot posibilul pentru a salva viaa pacientului. ,,Cei care militeaz pentru legiferarea eutanasiei, consider c ea face parte din drepturile omului i transfer puterea medicului n minile pacientului pentru a-i decide soarta ,,De fapt, medicul nu-l elibereaz pe pacient de suferin, elibereaz familia i societatea de cel care a devenit o povar inutil. ...
(Mihaela Alina Bajilina, Revista Romn de Bioetic, Vol 2, Nr 1, ian-mar 2004)
Clasificarea eutanasiei
Clasificarea eutanasiei
pasiv activ.
Clasificarea eutanasiei
Cea pasiv se reduce la ntreruperea tratamentului i decuplarea bolnavului de la aparatele medicale
Clasificarea eutanasiei
Prin cea activ se nelege stingerea uoar, cu ajutorul medicamentelor, a bolnavului (adic medicul i face bolnavului o injecie care i produce o moarte rapid) Medicul vine i i curm viaa pacientului n condiiile stabilite de bolnav, la ora fixat de acesta.
Probleme etice
Probleme etice
n condiiile dezvoltrii medicinei actuale, distincia ntre via i moarte nu mai este att de clar.
Probleme etice
Putem afirma cu certitudine c un organism n care toate organele i ndeplinesc funcia lor este viu i cu aceeai certitudine c un organism n care nici un organ nu-i ndeplinete funciile este mort.
Probleme etice
DAR ntre aceste situaii exist multe posibiliti intermediare = n cadrul aceluiai organism unele organe sunt moarte n timp ce altele continu s funcioneze.
Cunotinele medicale permit meninerea pe termen lung a unei astfel de situaii intermediare.
Probleme etice
S-a convenit s se considere mort un om al crui creier nu mai funcioneaz, chiar dac toate celelalte organe i ndeplinesc funcia. Aici este vorba despre o convenie acceptabil totui, cci putem asocia existena noastr cu existena contiinei noastre. Lipsa activitii cerebrale presupune i o dispariie a contiinei.
Probleme etice
Unii care militeaz pentru legiferarea eutanasiei, consider c ea face parte din drepturile omului i transfer puterea medicului n minile bolnavului, pentru a-i decide soarta.
Probleme etice
De fapt, medicul nu-l elibereaz numai pe bolnav de suferin, ci elibereaz familia i societatea de bolnavul devenit o povar inutil, dac nu cumva n spatele eutanasiei nu se ascund i interese meschine, cum ar fi spre ex. motenirea.
Probleme etice
Potrivit aprecierilor medicale bine fondate, oprirea sau retragerea tuburilor de hidratare, hrnire, susinere vital, poate fi considerat o opiune moral doar cnd pacientul este ntr-o stare de com ireversibil, sau cnd el este contient, dei se afl evident n ultimele faze ale procesului morii i cere repetat ca hrana i lichidul s fie oprite. Acest al doilea caz nu constituie eutanasie activ sau sinucidere. El accept mai degrab realitatea morii iminente i las ca boala sau trauma trupeasc s-i urmeze cursul natural, acolo unde ngrijirea medical nu mai poate reda sntatea.
Probleme etice
Cum a aprut ins aceast problem a eutanasiei n lumea noastr (care totui are la baz tradiia cretin)?
Probleme etice
Biserica cretin consider c viaa, pe care un om nu o poate da, nu trebuie s fie luat de ctre om, nici chiar dac ar fi vorba de propria via.
Probleme etice
Porunca s nu ucizi este nnscut, aproape instinctual, la oameni ca i la animale. Psihologii spun c, ntr-o confruntare direct, cel care ncearc s-i ucid adversarul este automat inhibat.
Probleme etice
Codurile tradiionale de etic medical nu au aprobat niciodat eutanasia, chiar dac aceasta ar fi fost cerut din motive de compasiune.
Probleme etice
n Declaraia de la Marbella din 1992, Asociaia Mondial a Medicilor a reconfirmat c sinuciderea asistat, aa cum este eutanasia, NU este etic, iar profesia de medic trebuie s o condamne: cnd un doctor ajut in mod deliberat un individ s-i ncheie viaa, acest act medical nu este etic.
Probleme etice
Art.23 Medicul trebuie s ncerce reducerea suferinei bolnavului incurabil, asigurnd demnitatea muribundului, dar n nici un caz nu are dreptul s-i provoace moartea n mod deliberat, act ce constituie o crim, chiar dac a fost cerut insistent de un bolnav perfect contient
Probleme etice
Art.24 Se interzice cu desvrire eutanasia, adic utilizarea unor substane sau mijloace apte de a provoca decesul unui bolnav, indiferent de gravitatea i prognosticul bolii.
Probleme etice
Art.28 Medicul nu va nlesni sinuciderile sau auto vtmrile prin sfaturi, recomandri, mprumutarea de instrumente, oferirea de otrvuri etc. Medicul va refuza orice explicaie sau ajutor n acest sens. Faptul ca infraciunile de omucidere au ca obiect viaa omului le confer acestora un profil specific n cadrul fenomenului infracional, atrage asupra lor atenia ntregului grup social, sensibilizeaz totdeauna contiina colectiva, opinia public.
Probleme etice
Potrivit art. 174 al Codului Penal din Romnia, eutanasia este considerat omor. Pentru a exista infraciunea de omor nu intereseaz mobilul sau scopul urmrit de fptuitor. Legea noastr penal nu admite existena vreunui mobil justificativ. Nu este admis uciderea unei persoane expuse unei mori iminente pentru a-i curma suferinele i a-i produce o moarte uoar (eutanasie).
Probleme etice
Rezervele n considerarea eutanasiei printre cauzele care nltur caracterul penal al omuciderii se explic, pe de o parte, prin necesitatea pstrrii netirbite a ideii de intangibilitate a vieii omului, iar pe de alta, prin grija de prevenire a oricrui abuz i de producere a unui omor la adpostul scuzei eutanasiei.
Probleme etice
Eutanasia tinde s devin una dintre temele majore ale acestui nceput de mileniu.
Probleme etice
Fiecare are dreptul la opinie, dar este esenial ca ea s fie exprimat n cunotin de cauz. i, cu toii, ar trebui s ne gndim c urmrile unui asemenea gest - definitiv, singurul care nu mai poate fi corectat sunt nc foarte departe de a fi cunoscute
APLICATIE PRACTICA
Sunteti medicul curant al unei rude care are diagnostic neoplazic faza terminala (resurse terapeutice depasite). Calitatea vietii pacientului este profund alterata, alimentatie artificiala. Pacientul va solicita intens eutanasierea.
Cum ati proceda?
Eutanasia
Este cea mai controversata problema de bioetica Controverse de natura religioasa, medicala, in special, dar si culturale si filosofice
Revista Romana de Bioetica, vol.3 nr 4, oct 2005, pg 25 ,,Principii de bioetica medicala
Etimologia
Greaca: Eu = bine, bun Thanatos = moarte,
Deci ,,moarte buna, ,,moarte usoara
Definitia
Pa Petit Larousse Illustr (1995) ,,Amsamblul mijloacelor care provoaca o moarte fara suferinta avand drept scop scurtarea unei lungi agonii sau a unei boli foarte dureroase cu sfarsit fatal.
Eutanasia
Este cunoscuta si practicata din antichitate Ex: spartanii eliminau nounascutii malformati aruncandu-i in prapastie Triburile germanice isi ucideau bolnavii incurabili, la fel si eschimosii
Eutanasia
Este sustinuta de Thomas Morus sec XVI si de Francis Bacon sec XVII (defineste termenul si ii sustine utilitatea in ,,Instauralis Magna )
Eutanasia
Actual Este foarte controversata, puternice opinii pro si contra Opinii determinate in primul rand de progresele stiintei si tehnicii biomedicale si farmaceutice (monitorizare pacienti cu aparatura ultraperformanta, medicatie de ultima generatie care poate prelungi viata)
Intrebarea este: ,,pana unde ?
Eutanasia
Alte dileme: In ce moment COSTURILE de intretinere artificiala a vietii depasesc limita morala de prelungire a vietii? Cat timp mentinem terapia de sustinere la bolnavii comatosi?
Argumente
Morale:
Compasiune Bine/rau Blamarea / valorizarea suferintei
Psihologice:
Exprimarea libera a vointei in contextul afectiunilor incurabile, debilitante sau invalidante
Argumente
Sociologice:
Impactul eutanasiei asupra familiei pacientului in cauza
Deontologice:
Menirea medicului este de a vindeca, nu a ucide
Medicale:
Limitele medicale inn tratamentul anumitor afectiuni
Juridice : legiferarea Religioase:
dreptul de viata si de moarte ca atribut exclusiv al Divinitatii
Ex atribut contra: Necesitatea respectarii dreptului la viata al fiecarei fiinte umane. Pro: Libertatea individuala de a decide momentul si felul mortii + pastrarea demnitatii umane in fata mortii (Scripcaru et all, 1998, pg 20)
Criterii majore de clasificare
Vointa pacientului:
Eutanasia voluntara (exprimarea libera si repetata a dorintei de eutanasiere)
Eutanasie involuntara (pacientul nu este consultat in ceea ce priveste actul eutanasiei sau chiar se ignora dorinta sa) Eutanasie non-voluntara: pacient in coma
Trif, Astarastoaie, Cicora 2002, 2004, Circore, Astarastoaie, 2004)
Modul de actiune: Activa (pozitiva, directa, ,,mercy killing) prin mijloace directe Pasiva (negativa, indirecta, ,,letting die)
Responsabilitatea medicala
Se refera in primul rand la eutanasia activa si pasiva Actiunea directa cu scopul decesului pacientului este interzisa Exista totusi situatii in care medicului i se permite retragerea/neinstituirea tratamentului lasand pacientul sa moara (respectul pentru viata nu inseamna neaparat a o prelungi la nesfarsit, in orice conditii)
Exista diferente (prevazute prin legi) specifice fiecarei tari, diferente care fac distinctia intre tratamentul ordinar si cel extraordinar (ex alimentatia artificiala in Germania = tratam. Obligatoriu, ordinar; in Olanda = extraordinar)
Exista cel mai acut dilema medicului in fata pacientului terminal care in suferinta care expres sa fie eutanasiat si/sau sa nu fie reanimat dilema intre indatoririle medicale si principiul autonomiei pacientului.
SUICIDUL ASISTAT MEDICAL
= act de sinucidere intentionala in prezenta medicului care furnizeaza mijloacele si/ sau cunostintele Diferentiat de eutanasia voluntara in care medicul indeplineste actul respectiv Pacientul are rol activ in ambele situatii SAM a fost initiat de medicul Jack Kevorkian, autorul controversatei ,,Suicide machine (mercytron) cu ajutorul careia pacientul isi injecteaza doza de oxid de carbon pe masca.
