Sunteți pe pagina 1din 6

Formarea statului roman din Transilvania

Sistemul politic al principatului. In mod curent se porneste de la 1437, de la faimoasa unio trium nationum.Dar e destul sa aruncam o privire asupra textului uniunii de la 1437, ca sa aflam ca in el nu apare termenul de natiune.Uniunea frateasca (fraternam unionem) o fac Nobiles, Saxones si Siculi. .Partenerii uniunii se numesc doar parti 4 . sa se numesc si in re! afirmarea uniunii, de la "urda, in 143# $.In termeni asemanatori se exprima si textele %con&re&atiei &enerale' in 14$(, de la )edias * universi nobiles, siculi et saxones + , obisnuit termenul de universitas : Universitas siculorum, universitas saxonum."ermen pe care si!l aplica si taranii rasculati la 1437 in conventia lor cu nobilii * universitas hungarorum et valachorum. "ermenii de la 1437 sau din reinnoirile urmatoare ale uniunii continuau pe cei traditionali.Inca de la 1-#( re&ele .adislau vorbeste de nobiles Vungaros, Saxones et Syculos partis Transsiluanae 7, desi&ur in intales de nobili un&ari. "ermenul de trei natiuni si inca in forma de Universitas trium Nationum Transylvamcarum, Nobilium vi elicet , Siculorum at!ue Saxonum, il intalnim mai intai in randuielile militare ale lui )atei /orvinul pentru "ransilvania, datate -+ aprilie 14+3.Dar asupra autenticitatii actului s!au ridicat indoieli.Pe cei trei parteneri ai uniunii ii &asim numindu!se pe sine natiuni in textul dietei din 1$0+, de la Si&1isoara.2otararile sunt luate aici de tres notiones, Nobiles vi" elicent , Siculi et Saxones. 3data cu stabilirea principatului s!a stabilit definitiv si notiunea de trei natiuni, fie ca i se adau&a sau nu si alte determinante, universitas, regnicolae sau altele./ele trei natiuni sunt nobilii, secuii si sasii. Stabilindu!se cele trei natiuni, ele isi delimitea4a treptat si terito!rii proprii in cadrele tarii, isi impart tara in trei, natiunea nobilimii atribuindu!si /omitatele, secuii Pamantul sau "ara Secuilor 5Terra Siculorum) sasii Pamantul 6e&esc 5#un us $egius7.
4

...,, harum trium parcium, ut puta Nobilium, Saxonum, vel Siculorum ...inter partibus suprascriptis Nobilium, Saxonum et Siculorum, pars partem in subsidium invocavertit... Hurmuzaki- ensusianu, !"#, p. $#%-$## & ,,'rchiv des (ereines )ur siebenbur*ische +andeskunde , ,!! -%./40, p. .&-.$ $ ,,Szekel1 okleveltar, !, pp. %.#-%.2. Hurmuzaki- ensusianu, !!"#, p. %#3 %#2 / 4immermann 56erner, 7rkundenbuch, !, p.%$%

8ontinutul social-9uridic al celor trei natiuni . /ontinutul social!8uridic al celor trei natiuni ni!l dau textele repetatelor innoiri ale uniunii celor trei natiuni.Ni!l da mai intai c1iar actul uniunii de la 1437./ele doua parti contractate au facut atunci %uniunea frateasca' pentru a se a8uta una pe alta ori de cate ori s!ar abate vreo %navala' dusmana, vreun atac sau vra8masie de orice fel asupra vreuneia dintre ele. cest prim act invoca doar impre8urari &rave, ar uas causas, impotrivire tuturor dusmanilor tarii, fara vreo preci4are1+. Dar ca urmare a uniunii facute, in ianua!rie 143# nobilii si secuii din tabara de la /lu8 c1emau in a8utor &rabnic pe sasi %pentru starpirea nele&uitilor tarani'.Iar conventia dintre nobili si sasi din tabara de la "urda, din februarie 143#, care reafirma uniunea,marturiseste clar* la /apalna nobilii, sasii si secuii s!au intrunit sa se sfatuiasca cum sa apere %aceste parti ' 5"ransilvania7 %impotriva cute4antei si ra4vratirii blestematilor de tarani prin strivirea si nimicirea lor' si %impotriva navalelor cumplitilor turci'.Nobilii cu sasii fac din nou %aceasta unire si fratie' ca nobilii sa aler&e in a8utorul sasilor daca ar fi atacati de turci, iar sasii %sa aler&e de&raba impotriva dusmanilor si potrivnicilor nobililor, mai ales ca sa 4drobeasca cute4anta blestematilor de tarani' 5a conteren um nefan issimorum rusticorum proterviam) 1#., limpede * uniunea e provocata de rascoala taranilor si se indreapta in primul rand impotriva taranilor.Sensul ei este, deci, in primul rand, intern, social, de clasa, si numai in al doilea rand extern, de aparare impotriva turcilor. ctul nici nu e prele8uit de vreo navala turceasca, si impotriva turcilor erau ridicati doar si taranii. Sensul social al uniunii il clarifica apoi tot mai bine reinnoirile ei succesive. cestea nu se mai indreapta direct impotriva taranilor, se ridica tot mai des impotriva tuturor soiurilor de %raufacatori', adica pentru apararea ordinii interne.In adunarea lor de la )edias,din 14$(,nobilii, secuii si sasii,reinnoind uniunea,se lea&a sa!si apere impreuna toate prero&ativele, libertatile si privile&iile vec1i casti&ate de predecesori, sa se ridice impotriva oricui ar incerca sa strice uniunea sau sa i se impotriveasca in vreun fel, sa se apere c1iar impotriva baronilor si ma&natilor trimisi de re&e, daca ar abu4a. %Natiunile' unite deci nu cuprind si pe ioba&i, se constituie doar tocmai impotriva lor, prin opunerea privile&iatilor celor neprivile&ia!ti.
%$ %.

Hurmuzaki- ensusianu , !"#, p. $#%-$## :'rchiv des (ereines )ur siebenbur*ische +andeskunde; ,!! -%./40, p. .&-.$

/ele trei natiuni devin puterea politica in stat, continutul lor politic in mod firesc se restran&e la clasele stapanitoare alcatuitoare a statului..a viata publica, la functile statului, participa, desi&ur, membrii natiunilor politice.Dar puterea politica se exercita ierar1ic , purtatorii ei sunt repre4entantii proeminenti ai natiunilor politice, %roceres, &agnates, 'omini, Ura(.,i detin functiile inalte in stat, par!ticipa personal la dieta , tin c1iar oaste personala.Natiunea nobililor e or&ani4ata in comitate, a secuilor si sasilor in scaune./omitatele, scaunele, orasele participa la dieta prin repre4entanti.Dar acestia sunt, obisnuit, nobili sau patricieni fruntasi.Nobilimea de rand, nobilimea mica sau cetatenii oraselor populea4a, obisnuit , doar functiile de rand, apar doar in or&anele comitatelor, scaunelor , ora!selor si rar sau deloc in diete.9iata politica, dietele sunt dominate de nobilime./omitatul, transformat de mult din re&al in nobiliar , repre4entat in dieta se va numi si el %nobilul comitat'.Natiunea se! cuiasca insasi, ca sa nu fie pre8udiciata in calitatea sa de natiune politica, se va numi treptat Nemes S)e(ely Nem)et./e!i drept pe secui inca "ripartitul ii califica nobiles privilegiati, totusi nu puteau fi confundati simplu cu nobilii, care constituiau o natiune aparte, natiu!nea principala. In intales social!politic deci natiunea se restran&e, in&ustea4a viata politica la trei natiuni, si mai precis la clasele lor suprapuse./at priveste pe romani, natiunile politice includeau nobilimea romana in natiunea nobililor, dar lasau pe dinafara pe nenobili si, fireste, ioba&imea./onstituindu!se principatul, nobilimea nu mai are in spatele ei totalitatea nobilimii un&are si nici puterea re&ala, ea are tot mai mult nevoie de spri8inul celorlalte doua natiuni.Iar pe acestea le obli&a prepon! derenta puterii nobilimii pe care se intemeia principatul.Disensiunile, ri! valitatile, luptele dintre cele trei natiuni trebuie sa se reduca, sa se supuna unei ardente necesitati. Din 6eforma, care a framantat si "ransilvania decenii de!a randul, cele trei natiuni si!au durat noi temeiuri.6eforma venea nu numai sa dea un puternic imbold sensului national al natiunii, dar si sa!i dea noi teme! iuri reli&ioase.Din reli&ia comuna a popoarelor constitutive ale celor trei natiuni, care era pana aci catolicismul, s!au desprins inca trei, recunoscute treptat si ele de dietele tarii.Dieta din "urda, din iunie 1$+4, recunostea ca libere si indreptatite reli&iile de /lu8 si de Sibiu -#, adica pe cea calvina si cea luterana., recunoscuta apoi si cea unitariana.Dieta din 1$7-, recunos! candu!le pe toate trei, inter4icea orice alta inovatie reli&ioasa -(, adica punea capat inmultirii reli&iilor nascute prin 6eforma./u aceasta se stabi! leau la patru reli&iile le&ale, catolica, calvina, luterana si unitariana, care cu termen latin se vor numi apoi receptae.Dieta din 1$($ le numeste asa

5recepta religio(7. ,le erau reli&iile celor trei natiuni etnice, ale un&urilor, secuilor si sasilor. Drepturile publice sau politice sunt conditionate acum si de reli&iile primite.Sistemul politic se completea4a, se definitivea4a, se asea4a de acum pe trei natiuni si patru reli&ii recepte.

In "ransilvania distinctiile, diferentierile sociale sunt mereu dublate cu distinctii, diferentierile dintre popoare. Procesul de evolutie sociala aci se intreteste si cu un proces de evolutie nationala. ci asuprirea sau lupta sociala, se impleteste mereu si cu o asuprire sau o lupta nationala. Prin natura subiectului trebuie sa urmarim aci acest al doilea proces. De la inceput se fac mereu distinctii intre cele trei popoare care au dat numele celor trei natiuni politice ale "ransilvaniei. Dar distinctiile cele mai mari se fac intre romani si ele. ,lementele care!i distin& pe romani sunt nenumarate. ,i apar in documente de la inceput cu institutii proprii, cu voievo4i sau cne8ii lor, cu or&ani4atii, cu autonomii proprii, cun un drept romanesc,care se prelun&esc si sub stapanire feudala. Sunt raspanditi pe intre& teritoriul tarii, dar apar si cu teritorii distincte, cu districte, cu tari proprii. Se distin& adesea si economic, in resursele vitale, in ocupatii, in felul de viata. )are parte din ei trebuie sa fructifice dealul, muntele, sa imbine in proportii distincte a&riculura cu cresterea vitelor, cu pastoritul, cu pastoritul specific al oii. 6edusi adesea la locuri mai de4avanta8ate economic, sunt expusi la diferentieri vadite de vecinii lor. "rebuind sa traiasca in &enere in afara 4idurilor oraselor si a or&ani4atiilor lor mestesu&aresti, trebuie sa practice mai mult meserii satesti. Sunt pre4enti cu deosebire in industriile dinafara, in minerit, fierarit, aramarit. Social, sunt sca4uti in nobilimea proprie. Nobilimea lor, nobilimea stapana feudala cu deosebire, asimilandu!se treptat, se confunda in nobilimea ma&1iara. 6omaneasca in masa ei ramane doar boierimea :a&arasului si nobilimea de rand sau nobilimea mica. "ot cu asemenea nobilime se face si improspatarea nobilimii romanesti. )area masa a romanilor cade in ioba&ie, in asa masura incat roman, cu timpul, in limba8ul comun devine aproape sinonim cu ioba&. ,ste ioba&ita sau in curs de ioba&ire si o buna parte a romanilor liberi de pe Pamantul /raiesc. ici distinctia e si mai clara* sasii 5oficialitatea lor7 ioba&esc pe romani. Si inca o distinctie * aici, spre deosebire de restul tarii, romanii sunt supusi la di8ma bisericeasca, si nu fata de biserica lor, ci fata de preotimea saseasca.

Dar c1iar in cadrele ioba&iei comune, romanii se distin& adesea si prin sarcini proprii ioba&esti. ,i, nefiind catolici, principal nu sunt supusi la di8mele bisericesti, au adesea si daturi specifice, distinctive, le&ate de cresterea vitelor, de pastorit, ca ;uin;ua&esima, tretina si altele. 9oievo4ii, cne8ii au si ei adesea sarcini distincte, daturile lor. Preotii romani, spre deosebire de ai confesiunilor constitutionale, sunt in cea mai mare parte cate&orie dependenta, au si scutiri, dar si sarcini, daturi specifice. Documentele fac si ele adesea distinctii. 2otarari, inasprite de pedepse se adresea4a uneori direct romanilor, incriminati mai mult decat altii. Dar mai presus de toate, romanii se deosebesc etnic, ca ori&ine, limba, obiceiuri, credinte, imbracaminte etc. ,i fac parte din familia popoarelor romanice, se distin& cate&oric de popoarele conlocuitoare. Sunt le&ati de totalitatea poporului roman dinspre rasarit, spre deosebire de un&uri, de pilda, care prelun&esc masa poporului lor din apus. .a distinctia etnica se adau&a distinctia lor reli&ioasa. ,i sunt credinciosii reli&iei ortodoxe, care!i desparte cate&oric de catolicismul adoptat de celelalte popoare ale tarii. /ad in cealalta mare 4ona reli&ioasa, nu numai distincta ci si adversa, care!i lea&a de masa mare a poporului roman, de aceeasi credinta, si de lumea ortodoxa. Ierar1ic c1iar, ei sunt supusimitropoliei "arii 6omanesti, si prin ea Patriar1iei din /onstantinopol, spre deosebire de catolici care &ravitea4a spre scaunul papal. S!a creat aici nu numai o deosebire intre confesiuni, ci si o opo4itie intre %crestini' si %sc1ismatici'. Separatia se mentine in asa masura, ca in raport cu catolicismul celorlalte popoare, ortodoxia ramane reli&ia distinctiva a romanilor, %le&ea romaneasca'. 6e4istand si 6eformei, ea ramane le&ea romaneasca si in raport cu confesiunile nou!nascute de pe urma ei. Drept urmare a acestor distinctii si orientari, romanii se distin& si cultural, sunt le&ati de cultura comuna romaneasca, le&ata la randul sau de cultura bi4antino!slava, spre deosebire de a celorlalte popoare de aici, le&ata de cultura apuseana. Notiunea de natiune romana. In textele documentare si cronicaresti mai vec1i si romanii apar mai obisnuit sub numele de romani 5valac1i7.Iar cand sunt calificati, sunt nu! miti populus, gens, ca si alte popoare. Sunt pusi in randul lor obisnuit fara vreo subordonare calitativa. De pilda, in 1-(1 ndrei al II!lea tinea la lba Iulia adunarea cu %toti nobilii, sasii, secuiisi romanii din partile "ransilvaniei' 5universis nobilibus, Saxonibus et *lachis in patribus Transilvanis77. Un act de danie al re&elui Si&ismund pentru banul Severinului din 13#7 despre romanii rasculati se exprima * gentem gran em *lachalem#.

"ermenul de natiune li se aplica si lor, ca si natiunilor politice, numai in secolul al <9I!lea. Dar nu li se aplica deloc cu aceeasi consecventa. Si nu li se aplica decat in sens etnic. ,vident, pentru a nu pune si natiunea romana in vreun fel in randul natiunilor politice.