Sunteți pe pagina 1din 2

http://www.scribd.com/doc/42043833/Politica-de-concuren%C5%A3%C4%83-in-Uniunea-Europeana http://www.ier.ro/documente/formare/Politica_concurenta.pdf http://www.inm-lex.ro/fisiere/pag_35/det_361/1098.

pdf
http://www.ier.ro/documente/studiideimpactPaisIII_ro/Pais3_studiu_8_ro.pdf

1. Concurenta poate fi definita si ca preocuparea pentru asigurarea functionarii corecte a regulilor jocului comercial atat din punctul de vedere al autoritatilor publice, actorilor economici, cat si al indivizilor. Politicile in domeniul concurentei permit dezvoltarea unui cadru regulamentar in care guvernele pot mentine si stimula concurenta. Politica de concurenta in UE, la fel ca si in celelalte mari puteri economice mondiale,se bazeaza pe conceptia ca pietele unei concurente pure si perfecte sunt cele maipotrivite, in stare sa asigure bunastarea populatiei. In consecinta, politica deconcurenta vizeaza limitarea, controlarea, chiar interzicerea comportamentelorintreprinderilor care aduc atingere concurentei perfecte politicile concureniale se concentreaz pe patru domenii principale de aciune. Eliminarea acordurilor resrictive ale concurenei i a abuzurilor de poziie dominant Controlul fuziunii firmelor Liberalizarea sectoarelor economice sub form de monopol Monitorizarea subveniilor acordate de ctre stat

Politica concurenial are principii ce stau la baza crearii cadrului legislativ insituit prin Tratatul asupra Uniunii Europene: transparena n privina deciziilor adoptate referitor la comportamentele anticoncureniale; nediscriminarea nici unui agent economic participant la schimburile economice internaionale; stabilitatea unui cadru competitiv internaional; cooperarea ntre diferitele autoriti ale concurenei naionale i internaionale n privina aplicrii legislaiei n domeniu.

2. In momentul adoptarii politicii comunitare in domeniul concurentei statele membre se aflau la un nivel diferit, din punct de vedere national, creand necesitatea unor reguli procedurale pentru a face posibila punerea in aplicare a prevederilor tratatului. Este de mentionat faptul ca statul cel mai devoltat din punctul de vedere al legislatiei concurentei a fost Germania. Tocmai eterogenitatea puternica a legislatiilor nationale in domeniul concurentei a creat premisele unei politici autentic supranationale, controlul ramanand la nivelul Comisiei. Pe parcursul anilor 60, politica in domeniul concurentei a fost sinonima cu practicile restrictive , iar rolul Curtii Europene de Justitie a fost minim. Tocmai la inceputul anilor 70 a fost adusa in discutie problema ajutoarelor de stat si a monopolurilor. Intre anii 60 si anii 70 se produce si o modificare de optica, cultura administrativa a anilor 60 bazandu-se pe premisa protejarii consumatorului si oarecum creand tipologia anti-business, pe cand anii 70 sunt marcati o distinctie clara intre protectia consumatorului si politica in domeniul concurentei. Politica in domeniul concurentei este complementara preocuparilor privind piata comuna, aceasta creand in fapt mecanismele inlaturarii oricaror bariere din mediul privat ce ar putea impiedica integrarea completa a pietelor.

Recesiunea puternica a anilor 70 a creat cadrul perfect pentru ca statele membre sa desconsidere politica in domeniul concurentei, aceasta fiind considerata supercentralizata si superambitioasa, incapabila sa atinga obiectivele preconizate. Insa, dupa incheierea crizei economice statele s-au orientat spre valentele pietei comune, avand loc o revizuire a prevederilor politicii in domeniul concurentei, armonizandu-se activitatea Comisiei cu cea a CEJ, creand posibilitatea unei atitudini proactive si cresterii rigurozitatii in aplicarea principiilor concurentiale.

3. 4. Conform unui raport al UE pentru anul 2010, politica in domeniul concurentei, in special aplicarea normelor
referitoare la ajutorul de stat au jucat un rol essential in raspunsul la criza: s-a permis acordarea de subventii de catre statele membre, s-au redus cazurile de denaturare a concurentei si s-au limitat stimulentele pentru asumarea excesiva de riscuri. De la inceputul lui 2011, toate bancile din UE care au primit sprijin din partea statului (capital, masuri legate de activele depreciate) vor trebui sa prezinte un plan de restructurare. Mai mult, este in curs de elaborare un nou cadru pentru ajutoarele de stat destinate salvarii si restructurarii bancilor, care va fi urmat de o revizuire a orientarilor generale pentru salvarea si restructurarea firmelor aflate in dificultate. Masuri concrete in materie de concurenta in vederea redresarii: Conservarea conditiilor echitabile de concurenta in Europa. De exemplu, garantarea faptului ca ajutoarele acordate industriei autovehiculelor nu sunt insotite de conditii legate de localizarea uzinelor. Prevenirea falimentelor prin intermediul cadrului temporar care permite statelor membre sa asigure acces la finantare companiilor viabile, cadru valabil si in 2011, dar cu un domeniu de aplicare mai limitat, conditii mai stricte si o atentie deosebita acordata intreprinderilor mici si mijlocii (IMM-uri) Sprijinirea investitiilor inteligente, de exemplu prin intermediul Orientarilor privind ajutoarele de stat pentru banda larga, pentru a sustine pe termen scurt redresarea economica si a obtine beneficii pe termen lung pentru competitivitatea europeana

In schimb, la nivel national, unele tari controleaza intr-adevar anumite preturi, uneori in domenii neasteptate. Astfel, tarile de limba germana, Italia, Spania, Grecia si Franta controleaza pretul cartilor. Ideea este ca aceeasi carte trebuie sa aiba acelasi pret, in toate librariile.