Sunteți pe pagina 1din 3

555.referat.

ro

JIM
` Caracterizarea directa realizata de narator in capitolul al patrulea scoate in evidenta faptul ca tanarul este un exponent al societatii mondene interbelice: ,, Nu era inchipuit si nu se credea frumos, dar un instinct de conservare fizica il facu sa- si umfle bicepsii si cosul pieptului si sa fandeze plastic cu piciorul drept inainte, pentru a obtine maximum de volum al pulpei. ra imbracat americaneste intr- un combinezon de crep, ceea ce- i dadea aerul unui sportiv. Ca sa- si atenueze putin trepidatia san!elui, incepu sa faca fi!urile !imnastice din Mon s"stem. #...$ Cand vru sa se aseze pe spate, spre a incerca in aer supletea picioarelor, praful din covoarele vechi ale %anti Ma!dalina ii ineca rasuflarea.& 'ortretul tanarului, sportiv, dinamic, plin de viata, iubitor de box, dans si inot, se contureaza in anititeza cu al matusilor din ,, casa cu molii& , pe care Jim le considera,, mumii ambulante, mate uscate& . (e altfel, femeile care se impotrivesc orcarei noutati, oricarei activitati care le- ar putea da iluzia ca traiesc, scotandu- le din inertie, il numesc pe Jim,, nebunu&. Caracterizarea indirecta, care se desprinde din fapte, vorbe, !esturi si relatia cu celelalte persoane scoate la iveala trasaturile din portretul moral al lui Jim. Inzestrat cu simtul umorului, inventativ si nonconformist, tanarul incearca sa- si creeze, atata timp cat locuieste in casa matusilor sale, iluzia luxului si a confortului. In acest scop foloseste stropitoarea pe post de dus, si isi ima!ineaza ca serveste la micul de)un un meniu complicat, alcatuit din cele mai fine specialitati frantuzesti. Nubil, tanarul cauta implinirea prin iubire* ,, +imtea nevoia sa iubeasca, sa aiba o fata a lui, pe care s- o ocroteasca si s- o tina inchisa in casa lui, in stapanirea lui. -orba .abei Chiva, cand il vedea venind distrat si fluierand: // 0ei, hei, mi se pare a ti sa facut de insuratoare122&3 . (e aceea, incearca sa se apropie de vechile lui prietene din adolescenta, 4ola, (ora si Med", vazand in fiecare dintre ele o posibila partenera. (ar amicele nu se pot transforma prin minune in idealul de feminitate a lui Jim. +pontan si Indraznet, el o saruta pe frumoasa necunoscuta din tren, fascinat de condoarea ei. Mai tarziu, dupa ce o descopera pe inocenta -era 'olicrat in aceasta necunoscuta si dupa ce se intalneste de cateva ori cu ea, Jim da dovada tot de spontanitate, cerand- o pe fata de sotie foarte repede si oarecum la intamplare. Casatoria se va dovedi insa de bun au!ur, ea aducand implinirea erotica atat pentru -era, cat si pentru Jim. In plus, tanarul reuseste ca prin intemeierea noii familii sa evadeze din atmosfera de!radanta a ,, casei cu molii& . %ehnica balzaciana de reportare a persona)ului la mediul din care provine, este utilizata si in cazul persona)elor romanului: matusile- ,,molii&, +ilvestru- coplesit de sudorile lui, Jim- asociat cu tot ce este viata moderna, vie, trepidanta. +pre sfarsitul romanului, potrivit dorintei unchiului sau, +ilvestru Capitanovici, Jim redecoreaza,, casa cu molii&, dupa propriul !ust si al -erei, transformand- o intr- un spatiu al tineretii: ,, 4a inceput din entuziasm, apoi din voluptarea facerii in necaz, Jim si -era facura niste inovatii scandaloase. %ransformara apatamentele putrede si afumate din fata, dar trainice

totusi, in cuburi moderniste, cu ferestre late ca la cabinele de vapor si cu terase mar!inite ce bare de metal. 6acura un !ard de fier acoperit cu tabla, ca sa inchida vederea strazii sin chiar mi)locul curtii, tapetate cu !azon en!lezesc, sapara un bazin destul de incapator.& 7omanul se incheie intr- o nota optimista, cu vestea venirii pe lume a copilului -erei si a lui Jim, ceea ce ar semnifica victoria tineretii si a vietii asupra decrepitudinii si a motii.

- 78
(aca Jim Marinescu nu are naivitatea lui (aphnis, in schimb -era reediteaza zbuciumul erotic trait de Chloe. 4ipsita de afectiune parinteasca - orfana de tata, ne!li)ata de mama -, -era isi daruie iubirea fara reticente. 8semeni fetei de imparat din poemul eminescian 4uceafarul, -era aspira la altceva, ce o umple si de spaima, dar si de o dulce asteptare. Iubind, isi descopera propriul trup: &+edea multa vreme inaintea o!linzii, lipita cu umarul !ol si cu obrazul de cristalul rece, tulburata de cealalta sora lipita de trupul sau. +anii mici o dureau cu corespondente dulci de-a lun!ul coapselor. Cand isi tra!ea ciorapii, prelun!ea cat mai mult alunecarea mainii de-a lun!ul pulpelor si-i placea sa mear!a cu piciorul !ol pe parchet.& Jim si -era descopera iubirea, sexul, si participa la 6acerea lumii. ste ceea ce nu vor putea face impreuna 6elix si 9tilia, in ni!ma 9tiliei, desi conditiile le erau date. (ar ei raman, in esenta, un cuplu al inocentilor *cf. Nicolae .alota3. 'entru deplina intele!ere a persona)ului, recomandam spre lectura trei fra!mente, sa le spunem &introductive& in vederea marii iubiri: descrierea -erei in momentul intalnirii cu Jim, in tren :&'antofii mici, trotteur, aproape baietesti, rochia plisata, ce-i cadea pana la concavitatea incheieturii !ambei, bluza alba, prin care se stravedeau umerii nedezvoltati inca si pan!licile camasii, !ulerul circular, ondulat, in )urul unui !at metalic, subtire, oxidat de vant, ii dadeau aerul unei adolescente, crude inca, eleva de scoala poate, de!hizata in ;domnisoara<&3, reintalnirea celor doua persona)e in casa profesorului de istorie +ilvestru Capitano-vici, unchiul lui Jim *&-era 'olicrat pasi in curte, dezorientata de atatea apartamente si intrari. 'rezenta unei domnisoare in casa cu molii era un lucru atat de neobisnuit, incat la inceput Jim nu pricepu cine poate fi domnisoara cu rochie simpla, stransa lipit de trup, si cu epoleti in doua petale, la umeri, care ii lateau spatele in chip asa de !ratios. Cand insa domnisoara inainta hotarata spre el, inlemni si simti stin!erea brusca a motorului inimii. ra fata din tren&3, si intalnirea de la +osea *Jim uitase cu desavarsire ca ii daduse intalnire -erei Ia ora =, iar ea l-a asteptat rabdatoare pana in noapte: &Clatinarea lampionului electric descoperi un cap mic, cu basc, varat intrun !uler mare de astrahan alb. ; -era, tresari Jim. Ce cauta ea aici, la ora asta><&3. Jim Marinescu o cere in casatorie pe -era 'olicrat, scriitorul refacand pe plan livresc ceea ce se intamplase in realitate. (-na 8lice -era Cali-nescu povesteste: & ram tanara, foarte tanara - cand l-am cunoscut *pe ?. Calinescu, n.n.3, eleva %rifu, in ultima clasa de

liceu. *3. 8m aflat ca numele celui pe care-l cunoscusem era ?. Calinescu. Numele nu mia spus nimic. M-a impresionat numai faptul ca era profesor. 'entru un elev, pe vremea aceea, profesor insemna neaparat catalo!, chestionare, note. *3. Nici eu nu stiam ca voi fi ceruta in casatorie. 8tata m-am auzit spunand: ;Mama, domnul vrea sa-ti spuna ceva<, si am si fu!it din odaie, lasandu-i pe ei sa-mi hotarasca viata. +i ne-am casatorit in ziua de @A aprilie BC@D&. 8poi, lucrurile se deruleaza firesc: casatoria Eimbracata in alb si cu cununa !rea de beteala in )urul luciosului breton. -era era an!elica. 9chii ii sclipeau ca panselele ude, si coltul !urii ii tremura intr-un zambet continuu de sfiala, uimire si fericire&3, calatoria la .rasov, sarcina. 7omanul se incheie apoteotic prin cuvintele -erei: &ilprivi cu cea mai profunda recunostinta si. intinzand mana spre mana lui, sopti: - Jim, te iubesc ca pe nimeni pe lume1 %e iubesc fiindca tu esti tatal copilului nostru1&