Sunteți pe pagina 1din 19

Antropogeografie

PARTEA I
Definitie. Domeniu. Termeni folositi pentru a desemna studiul geografic al omului/societatii
Geografia este modul de a privi lumea prin lentilele locului, spatiului si scarii. Geografia umana/ antropogeografia studiaza colectivitatile umane, activitatile si structurile sociale in context spatial, evidentiind in acelasi timp si modalitatile in care oamenii interactioneaza cu mediul natural. Modul de raspandire al oamenilor poate fi mai ine inteles acordand atentie! " modului in care oamenii isi asigura cele necesare traiului si vietii in general #domeniul geografiei economice$. " valorilor culturale si sociale, organizarii grupurilor #domeniul geografiei sociale si culturale$ " concentrarilor in orase si arii metropolitane #geografia ur ana$ " organizarii politice #geografia politica$ " starii de sanatate, olilor ce afecteaza grupurile umane #geografia medicala$ " evolutiei distri utiei spatiale #pattern"ului$ acestora #geografia istorica$. %atorita faptului ca si alte stiinte au ca o iect de studiu omul si societatea, este nevoie de un termen care sa nu produca confuzii sau intepretari eronate & Antropogeografia. Antropogeografii se deose esc de ceilalti specialisti, prin inter arile ma'ore pe care si le pun in legatura cu societatea. Astfel, dupa ce au identificat fenomenele si o eictele geografice in cauza, ei cauta sa inteleaga cum ? si de ce ? acele structuri si activitati umane s"au dezvoltat, in modalitatile concrete o servate, in anumite locuri si nu in altele. (ea mai vec)e denumire a studiului asupra relatiilor soceitatii cu mediul incon'urator, este antropogeografia. Multi nu sunt de acord cu acest termen, insa se trece prea usor peste faptul ca termenul a fost folosit de parintele fondator al geografiei moderne romanesti si de *.Me)edinti. Termenul antropogeografie propus de +r. Ratzel pentru a desemna studiul geografic al soceitatii umane, este folosit in geografia germana precum si in literatura geografica italiana, spaniola si portug)eza. A doua denumire, mult mai frecvent folosita in zilele noastre de catre geografi romani, este cea de geografie umana, introdusa in anul ,-./ de P.0idal de la 1lac)e, mai ales dupa aparitia cele rei lucrari La Geographie Humaine in ,-,.2 denumirea s"a extins si in lumea anglo"saxona #Human Geography$, fiind folosita si in prezent. In geografia nationala, acceptarea acestui termen s"a produs dupa primul raz oi mondial, intr"un context politic favora il culturii franceze2 este vor a de prezenta si activitatea marelui geograf francez Emmanuel de Martonne. (ei doi termeni 3 antropogeografie si geografie umana 3 marc)eaza cele doua izvoare principale ale geografiei moderne romanesti! cel german #ratzelian$ promovat de prof *.Me)edinti #discipolul lui Ratzel$, sic el francez, promovat de G.0alsan si Emm. de Martonne. %upa ,-45, in perioada comunista, cele doua denumiri sunt inlocuite de notiunea geografie economica, care a continuat sa fie cel mai folosita pana in ,-5-. Argumente in favoarea utilizarii curente a termenului antropogeografie! ,$ denumirea de geografie umana este folosita intr"un sens diferit de cel dat de creatorul sau P.0idal de la 1lac)e, pentru el, termenul reprezentand expresia unei geografii regionale ce defineste doar un segment al domeniului socio"geografic, avand o puternica incarcatura regionala. 6$ *intagma geografie economica acopera mai putin ca realitate stiintifica decat termenul de antropogeografie, geografia economica fiind inclusa antropogeografiei, alaturi de geografia umana. /$ Expresia geografie sociala promovata de geograful francez E.Reclus #in ,554$ si"a concentrat atentia pe analiza grupurilor umane, si mai putin a rezultatelor actiunilor acestora. Acestea din urma sunt studiate de geografia culturala, care in ultimul timp a capatat noi conotatii ce o apropie mai degra a de geografia sociala. ,

In aceste conditii, consideram ca termenul antropogeografie reflecta cel mai clar geografia privita prin prisma omului, locuitor al Terrei, creator de medii #7artificiale8$ si modificator al mediului natural existent. Putem astfel unifica su raport lexical multitudinea termenilor utilizati pentru analiza geografica a omului si putem oferi un termen #nu o sintagma$ pentru disciplina nastra care sa o deose easca de celelalte stiinte preocupate de prezenta si actiunile omului. +aptul ca termenul de antropogeografie a fost creat de +r.Ratzel, fiind consacrat pe meleagurile noastre de fondatorul geografiei romanesti, ofera argumente suplimentare in favoarea acceptarii sale. Geografia umana / antropogeografia este cea mai veche dintre ramurile ma'ore ale goegrafiei, c)iar daca reperele sale teoretico"metodologice au fost precizate destul de tarziu, spre sfarsitul secolului al ,-"lea si inceputul celui urmator. Importanta geografiei umane / antropogeografiei este semnificativa nu doar pentru formarea noastra ocmplexa, a geografilor. Intelegerea geografiei umane este importanta atat su raport intellectual cat si su cel practice. In aceasta din urma privinta, avem in vedere rolul geografiei umane in formarea unei mentalitati favora ile pastrarii si im unatatirii calitatii mediului, in sporirea eficientei activitatilor, in im unatatirea analizelor politice si implicit la faurirea politicii 9.a. :ltimul aspect poate parea usor artificial/fortat ca fiind de domeniul geografiei2 geografia sociala este de doua"trei decenii una din cele mai dinamice discipline geografice, care a reinstalat geografia in atentia autoritatilor, a practicienilor precum si a pu licului larg. Inceputurile a ordarii stiintifice ale realitatilor antropogeografice le aflam in Grecia antica. %e atunci, lumea locuita #oicumena$ s"a sc)im at #s"a modernizat$ si de asemenea, au eveoluat si modalitatile de gandire, de a ordare a geografiei umane.

Evolutia in timp a conceptiilor geografice/antropogeografice. Antichitatea elena si roman.


Geografia este unul din cele mai vec)i domenii ale cunoasterii. 7Primul geograf a fost acea persoana care a trecut un r;u si/sau a urcat un deal, a o servat ceea ce era de cealalta parte, s"a intors acasa si a relatat despre cele vazute8. (eea ce a retinut un persona' de la inceputurile istoriei Europei, faimosul :lisse, din indelungatele sale peregrinari impuse de raz oiul troian, a fost 7cunoasterea cetatilor/oraselor si a obiceiurilor popoarelor intalnite8. Autorul <d=seei, Homer, este considerat parintele geografiei, calificativ ce i"a fost acordat de catre geografii antici, intre si *tra on. Hipocrate - cel mai vec)i o servator al relatiei om"mediu, mai precis al influentei exercitate de mediu asupra omului, a fost 3 parintele medicilor 3 cu lucrarea Despre aer, apa si locuri " afirma ca locuitorii din regiunile muntoase sunt de statura inalta, in timp ce acei din campiile calde sunt marunci si au parul negru si pielea in general mai runa, atunci suntem in plina antropogeografie> "o serva ca naturii locului ii corespund forma corpurilor #omenesti$. Aparitia geografiei in coloniile grecesti de pe tarmul Asiei Mici nu este deloc intamplatoare, ele fiind situate in apropierea marilor civilizatii din Mesopotamia, Persia, +enicia, Egiptul. Alaturi de ?ipocrate, alti filozofi, ganditori au atras atentia asupra actiunii exercitate de mediu asupra oamenilor2 intre cei mai cunoscuti ii amintim pe Platon si Aristotel. In spatiul cultural European, geografii din Milet au fost cei care au introdus notiunea de continent, precum si denumirile de Europa si Asia. Mai tarziu s"a adaugat si numele pentru a treia masa continentala a @umii 0ec)i & Africa, pe care grecii au numit"o @i =a. Herodot "a fost un adevarat explorator al @umii 0ec)i, "a facut cunoscuta grecilor intreaga lume accesi ila cunoasterii lor, si aceasta atat prin calatorii in cele mai indepartate regiuni, cat si prin inregistrarea celor auzite de el in calatoriile respective despre alte locuri, necalcate de el. 6

" a semnalat prezenta populatiei de pigmei in zona de izvoare a Ailului, fapt confirmat a ia la mi'locul sec al ,-lea " adus informatii despre oamenii din A Europei, 7care dorm sase luni pe an8. " este cel mai de seama reprezentant al directiei geografiei regionale antice elene " oferind informatii despre clima, fauna, relief, cai de comunicatii, popare si orase. "consemneaza particularitatile culturale si de viata ale populatiilor cu care a venit in contact sau despre care a aflat informatii #ex. cu educatia tinerilor persani care tinea de la B la 6. ani, timp in care erau invatati trei lucruri! 7sa calareasca, sat raga cu arcul si sa spuna adevarul8$. (ele noua volume ale Historiilor sale #gr.istoria C anc)eta$ sunt extrem de interesante in privinta informatiilor concrete cat si prin explicatiile pe care le aduce autorul diferitelor fenomene naturale si situatii antropogeografice. %upa ?erodot, Aristotel ! "a 'ucat un rol foarte important in progresul teoriei si al ideilor geografiei. " a formulat si a argumentat teoria sfericitatii pamantului "a introdus si conceptia despre atmosfera ca invelis al Terrei "a dezvoltat ideea zonalitatii climatice, in raport cu care a dezvoltat si unele idei antropogeografice. "el spunea ca 7li ienii8 #africanii$ au pielea neagra din cauza ca sunt arsi de soare. :n alt enunt aristotelian cu acoperire in realitate, este acela ca tre uie sa fie un continent si la sud de ecuator, asa cum este unul la nord de acesta. (ea mai imiportanta contri utie a lui Aristotel priveste insa metoda de lucru, stiintifica. Este vor a de metoda inductiva, metoda folosita si in zilele noastre in explicarea fenomenelor lumii reale. Pe cale inductiva, noi pornim de la cazuri particulare si a'ungem la generalizari. *epararea geografiei de stiintele naturii si 7do andirea autonomiei8 acesteia s"a produs odata cu Erathostene " primul care a folosit notiunea/ cuvantul GE<GRA+IE spre a desemna studiul/ descrierea Pamantului2 " tot el este cel care a calculat pe aze geometrice cu o eraoare de doar .,BD dimensiunea Pamantului. " rezultatele mai insemnate pentru stiinta noastra sunt consemnate in cea mai importanta lucrare a sa Geographica, o lucrare in trei volume care a a'uns la noi indirect, prin scrierile altora. "nascut la (=rene #@i ia de azi$ in anul 6EB/6EF G.?r, Erat)ostene face studii si isi petrece prima parte a vietii sale la Atena, supranumita cetatea filosofilor. "in anul 6/B este c)emat de Ptolemeual III"lea, ocnducatorul Egiptului, ca director al faimoasei i lioteci din Alexandria. " este in primul rand un geograf. "duce mai departe un proiect de realizare a unei )arti a lumii cunoscute, proiect inceput de %icaiar)os. "a emis si mai multe idei valoroase intre care cea a oceanului unic, de unde si poi ilitatea de a a'unge in India, pornind din *pania Aceasta )arta a 7oiHumenei8, folosea un sistem de coordonate trasate la distante diferite una de alta. . Hiparh este primul care a incercat sa foloseasca proiectiile in cartografie, tot el ela orand si notiunile de latitudine si longitudine geografica. Strabon "un alt mare geograf al atic)itatii " a facut numeroase calatorii pe aza carora a redactat o impunatoare lucrare in ,E volume, intitulata Geographica "datorita lui a a'uns la noi si fragmente din Geographia lui Erat)ostene. "a realizat acea monumentala opera care il evidentiaza drept cel mai de seama repre entant al geografiei regionale antice. "Pentru antropogeografie, lucrarea lui *tra on este deose it de importanta prin faptul ca evidentiaza si adaptarea activa a omului la mediu. "El a o servat ca egiptenii, a ilonienii sau atenienii au a'uns la civilizatii stralucite nu datorita mediului care le"a fost putin favora il, ci muncii lor. Este pentru prima data cand se pune pro lema reactiunii omului impotriva mediului. /

"preocuparea lui era in principal omul "este primul care afirma ca pamantul este scena pe care se dezvolta activitatea omeneasca, imagine reluata si in timpurile moderne de unii antropogegrafi. "ne spune ca geograful studia a intreaga lume locuita, iar geografia in intregimea ei este orientata spre practica guvernamentala. Ptolemeu "cel mai cunoscut dintre geografii acestei perioade de apogeu a antic)itatii romane, "in opera sa s"a condensat intreaga stiinta geografica a lumii antice grecesti din perioada de apogeu a Imperiului Roman. " a impartit stiinta geografica in doua parti! geografia si chorografia "in geografie el a inclus geografia matematica si cartografia, deoarece el considera ca geografia drept stiinta repre entarii cartografice a !amantului.8 "c)orografia in sc)im , descrie amanuntit diferitele tari si teritorii #& geografie regionala$. "principala lucrare este Geographia, scrisa in 5 carti/volume! primul volum include explicatiile privind principiile de calculare a dimensiunilor Pamantului, a latitudinii si a longitudinii si prezentarea proiectiilor cartografice, iar ultimul volum cuprinde )arti ale diferitelor parti ale lumii2 celelalte F sunt pline de ta ele cu coordonatele matematice a cca 4... locuri. "de la Ptolemeu avem amplasarea Aordului in partea de sus a )artii si a Estului in partea dreapta. %atorita descoperirilor ar)eologice din ultimele decenii, acum se cunoaste ca au existat reprezentari cartografice cu mult mai vec)i decat aceaprima )arta intocmita in Milet, de Anaximandru. Prima )arta a lumii gravata pe o ta lita de lut din 1a ilon, avea in partea centrala Mesopotamia. Pe ea, uscatul era incon'urat de un fluviu mare si amar, dincolo de care sunt gravate animale imaginare ce semnifica necunoscutul, sim olistica perpetuata pana in perioada evului mediu. Concluzii privind geografia (antropogeografia) antica Anticii au cautat sa raspunda la cele trei intre ari fundamentale ale geografiei! unde, cum si de ce I. Pentru aceasta, logografii #scriitori de cuvinte$ sau transformat in geografi #7scriitori despre pamant8$, dezvoltandu" se astfel descrierea geografica. Aceasta avea in vedere in primul rand, prezentarea tinuturilor si populatiilor cu care ei veneau in contact pe diferite cai. * Anticii au impartit Pamantul in uscat si oceane. :scatul l"au considerat o singura masa continentala incon'urata de oceanul universal, atentia principala a lor fiind catre partea locuita a uscatului, asa numita oi"umena. Primele )arti, cele grecesti, situau in centrul lumii locuite, Marea Mediterana. Au o servat si au explicat diversitatea rasiala a omenirii Au dezvoltat geografia regionala #c)orograp)ia$ care a avut un real caracter utilitar. Putem spune ca grecii antici ne"au dat atat stiinta cat si numele sau #geographia descrierea pamantului$, iar romanii, indiferent de originea lor etnica, au impus ca directie prioritara a geografiei, directia practica, utilitara, din care se va dezvolta treptat si tot mai evident egografia umana.

!eografia umana/ antropogeografia in Evul "ediu


(onceptiile avansate ale antic)itatii privind forma sferica a Pamantului au fost a adnonate un timp. Pamantul a 7redevenit8 un disc plat, avand in centrul sau orasul sfant Ierusalim, asa cum ne este redat el pe )artile realizate in perioada cruciadelor. Apar totusi in aceasta lume a cunoasterii dominata de figuri ale isericii, unele idei deose it de indraznete precum cele ale episcopului 0irgiliu de *alz urg , dupa care exista oameni care traiesc 7dincolo de ocean8. In nordul continentului, vi#ingii, oameni ai marilor, au influentat istoria Europei in ansam lul ei si au contri uit la largirea orizontului geografic. Ei au descoperit si colonizat Islanda si mai apoi Groenlanda si c)iar au pus primii piciorul pe continentul nord"american, in (anada de astazi. %ar aceste noi pamanturi au fost 4

considerate simple prelungiri ale uscatului European, asa cum apar ele in unele scrieri si )arti daneze de la inceputul sec ,B. Rasunetul lor in restul Europei a fost practic nul, meritul 7descoperirii8 Americii revenindu"i lui (ristofor (olum . $umea araba a avut un rol foarte important in perpetuarea geografiei ca stiinta. Geografii ara i au preluat mostenirea lui Ptolemeu #au tradus lucrarea acestuia 7Geograp)ia8 su numele de Almagesta$. Mai mult, ei au realizat o seama de )arti si de lucrari care au aprofundat cercetarea geografica. (ei mai importanti dintre acestia sunt! Al Massudi, Al Idrisi, %bn &atutah #cel mai mare geograf si calator ara , stra atand ,6..... Hm in 6B ani$. Ara ii au adus informatii precise asupra ()inei, *udanului, Ara iei si Iranului, regiuni putin cunoscute de greci si romani. *u raportul intinderii spatiului cartografiat, ara ii au depasit cu mult pe antici2 practic, intreaga @ume 0ec)e a fost cunoscuta de catre ara i. *patiul imens unificat politic mai intai de catre ara i si apoi de catre mongoli, a creat si europenilor conditii pentru expansiunea cunoasterii geografice, in ultima parte a Evului Mediu. Initial, cei care au calatorit si descris spatiile extraeuropene, au fost misionarii, calugarii si negustorii, cei din urma originari in special din Italia. %intre misionari, un calugar elgian se face remarcat prin calatoriile sale si aportul de informatii privitoare la Marea (aspica si ()ina, cu care a starnit interesul negustorilor venetieni si genovezi, dintre care se va ridica "arco Polo, a carui experienta asiatica a fost consemnata in cartea numita 7Il Milione8. %esi el afirma ca nu a descris nici 'umatate din cele pe care le"a vazut, lucrurile pareau si erau atat de extraordinare, de neo isnuite pentru contemporanii sai, incat nu a fost crezut de acestia. *e poate afirma ca insemnarile lui Marco Polo 3 cel mai renumit calator al tuturor timpurilor 3 s"au constituit intr" un 7resort8 puternic ce a generat epopeea Marilor %escoperiri Geografice. Putem spune ca antropogeografia ramane in continuare dominanta geografiei practicata de catre geografii medievali, europeni sau ara i. REJ:MAT Geografia umana si economica #antropogeografia$ este a doua ramura ma'ora a geografiei #cealalta fiind geografia fizica$ dar isi revendica in raport cu aceasta o vec)ime mai mare si o importanta practica superioara. Exista mai multe opinii asupra termenului care sa desemneze cercetarea/prezentarea geografica a societatii umane #ca distri utie spatiala si ca actiunea asupra mediului incon'urator$, dominante fiind geografia umana #si economica$ si antropogeografie, termen clasic, cu cea mai vec)e prezenta in lim a'ul stiintific. *e argumenteaza nevoia de revenire la termenul antropogeografie, consacrat de +r.Ratzel pe fondul pastrarii si folosirii in paralel a celui de geografie umana #si economica$. Geografia umana #si economica$/ antropogeografia se dovedeste a fi cea mai vec)e dintre ramurile/ preocuparile geografice, caracterul ei utilitar ca domeniu al cunoasterii umane fiind evident inca din antic)itatea elena is mai ales romana. @argirea orizontului geografic al europenilor 3 pana in pragul Marilor %escoperiri Geografice 3 si contri utiile deloc negli'a ile ale ara ilor se circumscriu spatiului @umii 0ec)i. Modificarile socia"economice si politice ma'ore au avut un impact direct asupra volumului de cunostinte antropogeografice, asupra perceptiei de catre europeni a celorlalte parti locuite ale Terrei. Geografia se dsprinde de filosofie odata cu Erat)ostene si a'unge la deplina ei consacrare 3 in lumea antica 3 prin *tra on si Ptolemeu. Modelele impuse de catre acestia vor fi urmate pana tarziu, in pragul epocii moderne. Evul Mediu nu a fost in intregime o perioada de regres in geografia umana2 mai degra a avem de"a face cu o faza de continuitate 3 pe alte coordonate spatiale si spirituale 3 ce va conduce spre acel moment decisiv din istoria omenirii si al stiintei noastre, cel al Marilor %escoperiri Gegorafice. Raman drept castiguri ale geografiei umane a#ordarea regionala a realitatilor umane $etnice, spirituale, economice, politice, s.a.% si tentativele de e&plicare a realitatilor si a deose#irilor dintre societati si oameni prin raportarea la conditiile de mediu $si nu la divinitate%. Prezentata mai tarziu ca un element negativ, aceasta raportare la mediul incon'urator reprezinta un element de progres pe calea lunga a desprinderii explicatiilor privind lumea reala de factorii religiosi.

PARTEA A II"A
"arile descoperiri geografice
Izolarea autoimpusa de catre noua dinastie c)ineza a indreptat toata atentia europenilor catre Indi si Asia de *E de unde soseau mirodeniile, aurul si diamantele. Pentru a a'unge in India, europenii erau o ligati sa evite marele o stacol in calea drumului pe uscat, reprezentat de Imperiul <toman. In plus, traseul greoi si cu multi intermediari pe care il urmau, ridica foarte mult pretul produselor, un saculet de mirodenii a'ungand sa valoreze cat unul de aur K 'ndra neala care a determinat pe (olum# sa porneasca hotarat spre apus, pe )artolomeo Dia si *asco da Gama spre +ud si pe ,ohn (a#ot spre nord, isi are in primul rand i vorul in vointa deplin constienta de telul ei- de a descoperi in cele din urma pentru lumea occidentala, o cale maritima spre 'ndia, o cale li#era, fara piedici, fara v.mi. 'ndaratul eroilor din aceasta epoca de descoperiri, se aflau comerciantii, ca puteri care pun in miscare o idee/ si chiar si acest dintai impuls eroic pentru cucerirea lumii s0a ivit din motive cat se poate de materiale. Motivatiei comerciale/ economice, tre uie sa"i alaturam o alta la fel de importanta in contextul epocii2 este vor a de raspandirea crestinismului. In mod evident, mai sunt si alte cauze care au condus la Marile %escoperiri Geografice. In primul rand,tre uie sa tinem seama de noua faza economico"sociala in care intrasera tarile din vestul continentului nostru2 lipsa metalelor pretioase folosite in continuare ca principale mi'loace de plata, apare ca unul din motivele cele mai puternice ale epopeei maritime cuceritoare de noi taramuri. In timp ce portug)ezii au avansat rapid in lungul atlantic al Africii, 'ristofor 'olumb de arca la () octombrie (*+) pe insula +an +alvador din ar) 1a)amas, primul uscat din @umea Aoua, incredintat fiind ca a a'uns in apropierea continentului asiatic. Aavigand in continuare printre insule, de arca in 65 octom rie pe o insula mai mare, insula (u a, pe care o considera a fi Laponia din cartea lui Marco Polo. In (u a, spaniolii fac cunostinta cu tutunul, porum ul, cartoful, plante de cultura raspandite azi in intreaga lume. (ristofor (olum a murit in ,B.F, convins ca a 'uns in Asia rasariteana. *e poate spune ca dupa (olum , lumea a aratat si a evoluat pe alte coordonate. In acest timp, portug)ezii au a'uns in India #,4-5, 0asco da Gama$. @a inceputul secolului al ,F"lea are loc un alt eveniment de rasunet si anume expeditia spaniola su comanda portug)ezului +ernando Magellan #,B,- 3 ,B66$ care realizeaza prima calatorie in 'urul lumii si implineste astfel visul lui (ristofor (olum , acela de a a'unge in Est calatorind catre 0est. 7In largirea orizontului geografic, gratie explorarilor, romanii n"au putut 'uca un rol important, caci ei sunt un popor continental si tara lor nu se desc)ide decat pe o mare inc)isa, in coltul cel mai retras al Mediteranei si lipsita de o navigatie activa8 *imion Me)edinti. Marile %escoperiri Geografice au indus un flux enorm de informatii, foarte greu de prelucrat si interpretat2 primul care a facut"o a fost *arenius, unul din cei mai mari geografi din toate timpurile. *unt evidentiate modificarile intervenite in @umea Aoua in urma colonizarii europene si a amplificarii comertului cu sclavi 7importati8 din Africa.

%mmanuel -ant, prectician si teoretician al geografiei


In a doua 'umatate a sec ,5 se remarca figura impunatoare a lui %mmanuel -ant, foarte cunoscut ca filozof dar in acelasi timp un remarca#il geograf. Mant s"a nascut si a trait toata viata in Monigs erg, despre care Mant a scris intre altele! 7un oras mare, punctul central al unui regat, in care se afla sediul guvernarii.....un astfel de oras poate fi luat ca exemplu pertinent pentru cercetarea universului antropic si a celui natural, cercetare ce poate fi reali ata si fara a calatori8. F

Aceasta opinie a lui Mant in privinta deplasarilor mai lungi #el nu a parasit niciodata Prusia <rientala$, are mai multe cauze! unele sunt legate de activitatea sa didactica, legata de prelucrarea enormului material informativ geografic #si nu numai$, necesar cursurilor predate si argumentarii filosofiei sale. <ricum, apare ca interesanta considerarea tinutuli natal drept veritail poligon de testare a cunsotintelor despre naturasi societate privite su raport spatial. In acest fel, Mant a dat dovada aplicarii conceptiei sale asupra geografiei, considerata drept stiinta care analizeaza fenomenele si o iectele ce apartin aceluiasi spatiu. Mant s"a apropiat de domeniul sitintelor naturii, aducand contri utii deose it de importante, precum teoria/ipoteza privind formarea :niversului sau explicarea originii vanturilor de vest precum si a caracteristicilor acestora. El a predat geografia 4. ani la universitatea din Monigs erg, considerand ca studiul geografiei este cel mai nimerit pentru a de volta 1udecata sanatoasa a omului. %intr"un prim eseu pu licat in traducere engleza, afla opiniile lui Mant asupra cutremurelor, opinii dezvoltate pe marginea cataclismului ce distrusese la , nov ,EBB capitala lusitana. Aflam aici aplicarea metodei comparative si cea a distri utiei spatiale. Principala contri utie Hantiana in domeniul geografiei ramane insa cea a fundamentarii filozofice a stiintei noastre. Prin aceasta, Mant propune o viziune asupra geografiei prin care o separa de religie, semnand divortul 7amia il8 dintre cele doua domenii ale cunoasterii umane. Mant clasifica fenomenele accesi ile cunoasterii umane din doua puncte de vedere! primul in raport cu natura lor, iar al doilea in raport cu po itia lor in timp si spatiu. Prima a ordare o defineste ca fiind logica #pun accentul pe similaritati$, iar a doua ca fiind una fizica #pun accentul pe apropiere$. <mul este studiat atat prin 7pozitia8/ situarea sa in timp #istoria$, cat si prin pozitionarea sa in spatiu, intr"un anumit loc #geografia$. %e aceea geografia si istoria au un rol fundamental de a plasa fiinta umana in lume. In viziunea lui Mant, istoria si geografia sunt stiinte esentiale, deoarece fara ele nu se poate a1unge la deplina intelegere a lumii. Astfel, prin viziunea lui Mant, geografia gaseste raspunsuri la intre arile sale fundamentale! unde, cum si de ce I.

Al. von Humboldt si '. .itter, fondatorii geografiei moderne


(u Al.von Humboldt si '..itter incepe o noua faza in dezvoltarea geografiei, modelele de tratare a fenomenelor spatiale, geografice impuse de cei doi fiind urmate in linii generale pana in zilele noastre. Al.von ?um oldt s"a nascut la 1erlin #,EF- 3 ,5B-$ intr"o familie de urg)ezi. Pregatirea tanarului ?um oldt a inclus cursuri de te)nologie, economie, istorie, filologie, c)imie, fizica, ar)eologie... Al.von ?um oldt ar fi devenit un foarte priceput functionar al curtii regale prusace daca in viata lui nu s"ar fi intamplat doua evenimente, pe care le putem numi cruciale. Primul l"a reprezentat calatoria facuta in anul ,E-. in Renania, <landa, +ranta si Anglia impreuna cu Georg +orster #german care participase la a doua calatorie a lui L.(ooH in 'urul lumii$. Aceasta calatorie i"a stimulat am itia de a intelege ceea ce vedea cu oc)ii sai, deplasarea sa tranformandu"se dintr"o deplasare turistica, intr"o adevarata calatorie stiintifica. +orster a contri uit foarte mult la dezvoltarea geografica a tanarului ?um oldt, fiind primul care l"a introdus intr"un studiu geografic. Pe langa +orster, si Im.Mant a avut o influenta asupra lui, ideile sale fiind asimilate in cadrul pregatirii din adolescenta si tinerete. Al doilea moment crucial a survenit atunci cand porneste impreuna cu un otanist francez intr"o lunga calatorie in America spaniola tropicala, calatorie ce se va sfarsi in anul ,5.4. Aceasta calatorie reprezinta prima expeditie cu adevarat stiintifica realizata in @umea Aoua, ?um oldt fiind considerat de contemporani drept al doilea descoperitor al Americii. El a facut o serie de descoperiri si o servatii de rasunet pentru dezvoltarea geografiei ca stiinta, consemnate intr"o monumentala lucrare #/. volume$ pentru care si"a sacrificat toata averea. In paralel cu acest 7'urnal de calatorie8 monumental, Alex.von ?um oldt pu lica si 2a#oluri din natura in care face de asemenea dovada extraordinarului sau simt de o servatie. In cadrul unei calatorii facute in Rusia, face numeroase masuratori de temperatura, o servand ca temepratura variaza la aceeasi latitudine in functie de departarea fata de ocean si apoi pe aza datelor colectate #proprii si de la statiile meteo$, a realizat o )arta cu izoterme la nivelul intregii planete. Totusi, ?um oldt nu a negli'at aspectele de geografie umana, economica si politica. *e evidentiaza in randul lucrarilor cu un pronuntat caracter antropogeografic, monografiile regionale asupra Mexicului si (u ei, pe E

atunci colonii spaniole. (ea mai imiportanta lucrare a sa ramane 3osmos, su intitulata 7sc)ita de descifrare fizica a lumii8, lucrare in B volume. In contrast cu alti naturalisti ai vremii, el a fost mai putin interesat de descoperirea a noi specii #desi adusese din America F... de specii de plante, din care peste /... necunoscute in Europa$, el a fost dominat de ideea intelegerii cone&iunilor, a legaturilor de multe ori doar anuite sau pur si simplu ascunse, neevidente la o analiza mai superficiala. Relatiile dintre lumea animala si cea vegetala, de asemenea ce dintre omenire si conditiile geografice erau in centrul preocuparilor lui. ?um oldt a transferat ideea lui Mant de impartire a domeniului stiintelor naturale in trei sectiuni! " descrierea naturii " istoria geologica a Terrei " p)=siHalisc)e Geograp)ie El nu a dorit sa se limiteze la unul din cele trei domenii. %in cei peste F. ani de munca stiintifica, explorarile sale au reprezentat doar cinci ani, ani in care a cules un extraordinar de vast material informativ, prelucrat si interpretat apoi timp de zeci de ani. 0ederile sale asupra geografiei erau cu totul extraordinare, urcandu0l pe ?um oldt pe piedestalul destinat creatorilor, fondatorilor stiintei noastre a$ El este primul care a privit natura intr"o perspectiva geografica, fara a scapa din vedere societatea omeneasca cu toate aspectele sale. Pamantul a fost considerat un intreg organic insepara il, ale carui parti erau reciproc interdependente. $ A crezut cu tarie in metodele stiintifice, punand accentul pe metoda inductiva, in una traditie aristoteliana c$ El a dorit sa arate modul in care numeroasele fenomene ale naturii interactioneaza unele cu altele in diferite locuri de pe Terra. d$ A pus accentul pe distri utia fenomenelor in natura si nu pe clasificarea simpla a formelor intalnite. e$ Al.von ?um oldt a pus azele cercetarii geografice regionale. f$ A fost primul care a atras atentia asupra rolului pe care il 'oaca omul si influenta sa asupra naturii. g$ Prin studierea legaturii dintre clima si vegetatie, a descoperit legea zonalitatii si eta'arii fitogeografice. )$ A acordat o mare atentie metodei cantitative in caracterizarea faptelor prin intermediul a diversi indici. i$ ?um oldt mentiona ca nu este suficient sa constati faptele si fenomenele, ci important este sa scoti in evidenta insusirile cele mai caracteristice ale fenomenelor. '$ A aratat stransa legatura intre geografia regionala/ descriptiva si cea generala/ teoretica, am ele avand nevoie una de cealalta pentru a progresa. %esi este revendicat de mai multe discipline, ?um oldt ramane in primul rand drept unul din fondatorii geografiei moderne, primul care a conceput geografia ca o descriere rationala si e&plicativa a peisa1elor terestre considerate ca intreguri. Al doilea parinte al geografiei moderne este considerat 'arl .itter, contemporan cu Al.von ?um oldt fata de care nutrea o adevarata prietenie si pretuire. Aascut in ,EE- intr"un targ din *axonia aflat la poalele muntilor ?arz, el a parcurs anii de scoala su influenta unor percepte care stimulau cunoasterea lumii prin cunoasterea directa, prin drumetii si calatorii mai lungi. %upa cum afirma iografii sai, (.Ritter a avut ca o iect favorit in scoala, geografia. :lterior, in anii studentiei, geografiei i s"a alaturat istoria si teologia. Intre anii ,5.4 3 ,5.E, Riter pu lica o serie de studii de geografie asupra Europei, intre acestea aflandu"se si un studiu asupra continentului insotit de F )arti. In lucrarile sale ulterioare, Ritter va folosi astfel de )arti fara a exagera rolul si rostul acestora. El afirma in Erd"unde ca prin folosirea unei culegeri de )arti ca principala sursa pentru demonstrarea stiintei sale, am comite, ca geografi, o mare greseala. 0or ind despre geografia anterioara lui, Ritter com ate ideea potrivit careia a cunoaste )arta este identic cu a sti geografie. (onsacrarea deplina in domeniul geografiei o capata in urma pu)licarii unei geografii a lumii pe regiuni, intitulata Erdkunde. %upa aceasta performanta stiintifica, Ritter este apreciat drept reformatorul geografiei, cel care a transformat un domeniu de cercetare, de studiu, intr"o stiinta. Avand o astfel de pozitie in lumea germanica, in ,56. i se creaza o catedra speciala la universitatea din 1erlin, (.Ritter fiind titularul primei catedre de 5

geografie existente in vreo universitate din lume. In paralel, Ritter a fost si profesor la Academia Militara din 1erlin, unde l"a avut ca student ep viitorul rege al Romaniei, (arol I. Pe plan stiintific, (.Ritter realizeaza a doua editie a lucrarii Erd"unde, mult mai ampla, in ,- volume, lucrare ce a starnit un viu interes din partea pu licului si i"a adus acestuia o medalie de aur. *unt prezentate in Erd"unde, aspecte de geografie regionala ale Africii si Asiei, geografia celorlalte parti ale lumii fiind cuprinsa in alte lucrari de mai mica intindere. El atinge si latura geografiei umane, afirmand ca Npamantul si locuitorii sai se afla in cele mai stranse relatii reciproce...8. 'storia si geografia tre#uie sa ramana pentru totdeauna insepara#ile. Pamantul influenteaza pe locuitorii sai, iar locuitorii, la randul lor, produc modificari in ansam lul mediului natural. Aceasta viziune implica privirea regiunilor individuale sau a continentelor, drept unitati care formeaza o iectul de studiu al geografului. 0iziunea lui Ritter asupra stiintei izvora din credinta ferma in %umnezeu, ca planificator, conducator al :niversului. El privea Pamantul drept Ncasa de educatie a omului8, in care natura a fost creata de Dumen eu cu un anumit scop, spre a"ia arata omului calea dezvoltarii sale, a devenirii sale. El nu privea forma continentelor #de exemplu$ ca pe una accidentala, ci ca pe una determinata de %umenzeu, special pentru a fi capa ila sa 'oace un rol desemnat de %umenzeu pentru dezvoltarea omului. 0iziunea ritteriana asupra relatiei om"mediu era in concordanta cu spiritul timpului sau, cu filosofia lui ?egel, profesor si coleg cu Ritter la univeristatea din 1erlin, fapt care a intarit influenta lor asupra contemporanilor. (arl Ritter a creat o adevarata scoala, din care s"a dezvoltat mai tarziu antropogeografia/ geografia umana. Interesanta este viziunea lui Ritter asupra cercetarii geografice. El spunea urmatoarele! Nsistemul meu este #a at pe fapte si nu pe argumente filosofice. Adunarea datelor nu este un scop in sine2 sistemati area si compararea datelor, regiune cu regiune ar tre ui sa conduca la recunoasterea unitatii in aparenta ei diversitate8. Regula fundamentala propusa de el pentru geografie, este realizarea de o servatii pas cu pas, adica de la un lucru concret la un alt lucru concret, si nu pornirea de la vreo ipoteza. In ,56E, Alexander von ?um oldt se sta ileste la 1erlin, moment din care relatiile dintre cei doi mari oameni de cultura germani, geografi, devin tot mai stranse. ?um oldt spunea ca Nopera lui Ritter este o implinire a planlui lui 0arenius8. Adept al o servatiei directe si al cercetarii de teren, '..itter a fost deci primul mare oponent a ceea ce s0ar putea numi 4geograf de teren. +iind angrenat in sistemul unviversitar, calatoriile si deplasarile sale au fost mai restranse, fara a lipsi cu totul. Intre acestea, se numara si o calatorie prin Europa sud"estica, cand a petrecut cateva saptamani si in Tara Romaneasca. (ontri utia lui (.Ritter la dezvoltarea geografiei poate fi sintetizata pe cinci paliere! cel al unitatii in diversitate, cel al noii stiinte, cel al studiilor inductive, cel al /regionalismului0 si cel al teleologiei. (ontri utii ritteriene! ,. A dezvoltat ideea unitatii in diversitate, recunoscand asemenea lui ?um oldt, marea complexitate a naturii. 6. A militat pentru o 7noua geografie8, prin care el intelegea interconexiunile si interrelatiile existente la suprafata terestra. /. El a considerat necesare cercetarile de teren, geografii tre uind sa faca o servatie dupa o servatie pana cand legile generale devin evidente pentru cercetator. 4. A#ordarea regionala este cea care l"a facut faimos pe (.Ritter, relatiile, interconexiunile dintre multimea fenomenelor fiind analizate la nivelul unor areale, clar delimitate. B. Aspectul teleologic al geografiei lui (.Ritter, prin care, este privit ca un continuator al 7geografului8 Mant. a$ (.Ritter a considerat drept o iect al geografiei, studiul spatiilor de pe suprafata 2errei, impreuna cu populatia, economia si mediul natural. Toate acestea tre uie privitesi studiate prin folosirea metodei istorice. $ (.Ritter introduce in geografie principiul integrarii care incearca sa explice raporturile dintre fenomenele geografice pe aza comparatiei. -

c$ (.Ritter este fondatorul metodei comparative din geografia regionala. El a dat stiintei noastre unitate si coerenta. " " " El nu a fost un verita il om de teren/ cercetator dupa criteriile actuale2 in scrierile sale s"a azat mai mult pe o servatiile facute de altii. El a fost in principal un antopogeograf, fapt ce il deose este de contemporanul si prietenul sau ?um oldt. Ritter nu a ignorat geografia fizica, asa dupa cum ?um oldt nu a ignorat geografia umana. %ar Ritter a folosit geografia fizica pentru a identifica )a itatele umane sau pentru a preciza limitele regiunilor locuite. A a vut o puternica influenta in epoca, eneficiind de catedra de geografie pe care a slu'it"o timp de aproape 4. ani. Intre audientii sai s"au numarat Marl Marxx, Arnold Gu=ot, Elisee Reclus.

Acesti doi titani ai stiintei noastre au marcat dezvoltarea geografiei. Exista desigur diferente considera ile intre (.Ritter si Alex.von ?um old, una fiind mult clamata si anume punctul de vedere stiintific al lui ?um oldt opus celui religios al lui Ritter. In fapt, amandoi au acordat o mare atentie unitatii naturii, a lumii incon'uratoar, apoi amandoi credeau ca scopul final al cercetarii era de a clarifica aceasta unitate. ?um oldt a fost puternic anga'at in dezvoltarea treptata a stiintei naturii, cea mai mare contri utie a sa fiind in domeniul geografiei fizice sistematice2 multi il considera drept fondatorul iogegrafiei si al climatologiei. In privinta lui Ritter, contri utia sa cea mai importanta ramane in domeniul geografiei regionale, modelul de tratare preconizat de el fiind si in prezent folosit de geografii regionalisti din intreaga lume. %ezvoltarea stiintei facea tot mai dificila cuprinderea de catre o singura persoana a ansam lului unei intregi stiinte, astfel ca insusi (.Ritter s"a vazut o ligat sa se concentreze asupra relatiei societate"madiu natural, contri uind esential la individualizarea antropogeografiei.

PARTEA A III"A (onsolidarea geografiei moderne


E1pansiunea geografiei universitare. Speciali2area cercetarilor geografice Geografia reprezentata de Al.von ?um oldt si (arl Ritter a fost numita clasica de catre marele geograf america R.?arts)orne, deoarece ea reprezinta inceputul dezvoltarii moderne a geografiei. Totusi, dupa acest inceput stralucitor, au trecut aproape doua decenii pana la aparitia unei alte perosnalitati geografice impunatoare. 3riedrich .at2el este fondatorul antropogegorafiei, considerat de multi drept cel mai mare si mai influent geograf al tuturor timpurilor. Alexander von ?um oldt si (arl Ritter au ramas personalitati de e&ceptie, care au scos geografia din Nmlastina8 detaliilor si informatiilor de tot felul acumulate timp de cateva secole. Atat de mare a fost personalitatea lui (.Ritter in epoca si identificarea geografiei cu activitatea sa, incat dupa dispartia sa fizica in toamna anului ,5B-, catedra de geografie de la :niversitatea din 1erlin a fost desfiintata. Existenta si dezvoltarea geografiei in lumea germana a celei de"a doua 'umatati a sec al ,-"lea, si gasit o 'ustificare, in parte corelata cu noua structura a invatamantului. Pentru a indeplini scopurile educativ"formative in spiritul noilor realitati politico"economice si implicit geografice, era necesara o formare/ pregatire adecvata a personalului didactic preuniversitar. (omparand aparitia in universitati a geografiei cu a altor discipline stiintifice, vom o serva o anumita devansare din partea celorlalte. Reticienta si c)iar o anumita ostilitate fata de introducerea goegrafiei ca disciplina universitara se leaga in mare masura de startul mai timpuriu dar si nepotrivirii imaginii cosmografice a geografiei din timpul lui ?um oldt si Ritter, cu dezvoltarea universitara a acelor ani. In *:A, geografia a intrat in universitati ca disciplina independenta, in 'urul anilor OE. ai sec ,-. Tot in aceasta perioada a sfarsitului de secol ,-, apar primele reviste de specialitate. Aoua geografie universitara se distanteaza treptat de societatile de geografie pe masura ce"si dezvolta o aza stiintifica, aza cel ipseasocietatilor geografice, asa cum erau ele de la inceput. ,.

Avem astfel un cu totul alt orizont al geografiei care depaseste faza speculativa sau cea descirptiva, antrenand un numar restrans de 7initiati8. Ea capata aspectul unei adevarate miscari stiintifice in care se manifesta idei dintre cele mai diferite, cu impact adesea si in afara lumii geografice. Aoua geografie se insipra, pe de"o parte din unele idei si principii ale lui ?um oldt si Ritter si din evolutionismul generat de lucrarea lui ().%arPin #,5B-$, iar pe de alta parte, din evolutiile din domeniul geografico"politic.

3riedrich .at2el geografia umana.

fondatorul antropogeografiei moderne. Determinismul in

(el care a implementat primul noi metode si a imprimat noi directii in domeniul geografiei, a fost 3r..at2el 456.67.(7** +.67.(+6*8. El are meritul incontesta il de a arata ca si fenomenele antropice aidoma celor naturale, pot fi studiate sistematic de catre geografie. Pana la +r.Ratzel, geografia umana se intalnea ca elemente componente ale unor peisa'e descrise in studiile de geografie regionala, studii care nu ofereau posi ilitatea desprinderii unor legitati si nici posi ilitatea cercetarilor mai detaliate pe anumite directii. %irectia trasata de Ritter, cea a geografiei comparate, era prea mult indatorata spiritului teleologic si pro lemelor de ordin istoric care faceau din geografie o sora mai mica a istoriei, scoasa insa din aceasta pozitie, de marele geograf german. Aascut la Marlsru)e, mare iu itor al naturii, studiaza la ?eidel erg, Lena si 1erlin, luandu"si doctoratul in zoologie. (alatoreste ca 'unralist prin Europa #inclusiv in spatiul romanesc$, participa la raz oiul franco"prusac, dupa care isi reia meseria de reporter, calatorind in lumea noua #(u a, Mexic, *:A$. (ulege in acest timp un ogat material pentru ceea ce va fi teza sa de docenQR, necesara pentru a ilitarea ca profesor univeristar asociat de geografie la Munc)en. Ramane la Munc)en pana in ,55F, an in care este c)emat la universitatea din @eipzig. In urmatorii ani, +r.Ratzel creaza la @eipzig o adevarata scoala geografica, avand intre audienti doi tineri care vor fi la randul lor creatori de scoala & *.Me)edinti. (onceptia sa in geografie este consemnata in cele ra Anthropogeographie #6 volume$, completata de Politische Geographie #Geografia politica$ si de Volkerkunde #/ volume$, ultima lucrare contri uind la fondarea etnografiei ca stiinta. In aceste lucrari el a acordat o semnificatie ma'ora a conditiilor naturale ca facotir formatori ai vietii umane pe Terra, ideea care va contura una din directiile fundamentale de dezvoltare ale geografiei umane, si anume directia determinista. Acest determinism apare mai evident in !olitische Geographie, unde, intre altele, el afirma ca de voltarea statelor este aidoma celei a organismelor vii2 statele apar, se de volta si dispar. Pentru Ratzel, *tatul este un organism legat de un anum ti teritoriu. Acest raport organic permite sa vor im de #iogeografie. In aceasta perspectiva iogeografica, orice stat este o secventa de umanitate legata de un anumit teritoriu de unde isi 7trage8 existenta. +ara teritoriu nu ne putem gandi la om si deci nici la *tat. In acest context, Ratzel ofera si definitia poporului & 7grupare umana sudata politic si constituita din grupe si indivizi care nu sunt in mod necesar inruditi pe plan etnic si lingvistic, dar care traiesc pe un teritoriu comun8. Astfel ca +patiul formea a poporul. (aracterele unui *tat provin din con'ugarea caracteristicilor poporului care il anima si cele ale teritoriului pe care se desfasoara. El mai spunea ca circulatia este conditia preala#ila a cresterii +tatului. In esenta, gandirea geopolitica a lui 5at el poate fi exprimata in sase idei ma'ore! ,$ *tatele sunt organisme vii, care se nasc, traiesc, im atranesc si mor 6$ (resterea statelor in calitate de organisme este determinata apriori. /$ Peisa'ul istoric si geografic marc)eaza oamenii, cetatenii unui stat 4$ Aotiunea de 7spatiu"vital8 este centrala B$ <pozitia dintre puterile continentale si puterile maritime F$ Geografia politica contine si o dimensiune su iectiva, pe care Ratzel o numeste 7sensul spatiului8 si 7energie vitala8. Revenind la 7Antropogeograp)ie8, lucrarea care i"a adus cele ritatea in randul geografilor, sa amintim ca acel determinism, acea dependenta a societatii de conditiile naturale este mult mai temperat in volumul al 6"lea

,,

Primul volum aparut in ,556, a avut un impact mai mare in lumea geografilor. Aceasta lucrare a sigurat de la inceput autorului un loc aparte in lumea stiintifica, deoarece ea s"a dovedit a fi o intregire a geografiei lui ?um oldt si Ritter. P.9idal de la &lache si directia regionala in antropogeografie/ geografie umana Inca din ,-.E, la numai trei ani de la disparitia lui Ratzel, cel mai proeminent opoznat al sau s"a doveid a fi Alfred ?ettner, care afirma ca in privinta influentei naturii asupra omului, avem de"a face cu posi#ilitati si nu cu certitudini #determinari$. <pinia lui ?ettner era ca in relatiile om"mediu, nu exista determinari ci numai posi ilitati. Aceasta a ordare antideterminista, numita de el pos#ilism, a fost popularizata si prin cele ra si lapidara formulare a lui Paul 0idal de la 1lac)e! natura ofera, omul dispune. Radacinile posi ilismului nu se afla in Germania, ci in +ranta, el fiind propagat de P.0.de la 1lac)e si de Lean 1run)es. Posi ilistii francezi nu negau faptul ca natura impune limite activitatilor antropice, dar aratau ca intr"o anumita actiune, optiunea umana este mai importanta decat limitele impuse de natura. Acum, la mai ine de ,.. ani, putem aprecia ca posi#ilismul era in fond, un determinism mai nunantat. %in aceasta viziune s"au dezvoltat noi directii in geografia umana care au dus mai intai la conturarea geografiei culturale si mai tarziu, a geografiei sociale. Paul 9idal de la &lache, considerat al doilea intemeietor al geografiei umane, si"a inceput cariera universitara la Aanc=, ca titular al disciplinelor istorie si geografie.:lterior se sta ileste la Paris, unde va preda geografia, apoi la *or ona, punand totodata azele scolii franceze de geografie umana. P.0.de la 1lac)e se orienteaza spre geografia umana, cam in acelasi timp cu Ratzel influentat de ?um oldt si Ritter. A calatorit mult prin Europa si spatiul mediteranean adiacent, a cules mult material informativ si a cautat sa o tina confirmarea principiilor sale antropogeografice. Pro lemele principale ale geografiei umane le"a dezvoltat intr"o serie de articole pu licate in 7Annales de Geograp)ie8, al carei fondator a fost. (ontri utiile teoretice au fost pu licate postum de ginerele sau, in volumul !rincipes de Geographie Humaine. *e poate spune ca 0idal la 1lac)e prin lucrarile sale si prin discipolii sai, a dat semnalul ela orarii monografiilor complexe regionale, modelul fiind insusit de geografi din toata lumea. El se remarca si printr"o serie de lucrari, intre care amintim 6ranta de Est. %e la inceputul carierei sale s"a dovedit un adversar al determinismului, al manierei de a opune natura" omului. El spunea ca nu este normal sa trasezi limite intre fenomenele naturale si cele culturale #antropice$, deoarece aceastea tre uie privite ca unite si insepara ile. P.0idal considera omul drept un 7agent natural8 care modeleaza suprafata pamantului, sarcina geografiei umane fiind de a cerceta actiunea acestuia si stigmatele pe care le0a imprimat pe fata acestuia. P.0.de la 1lac)e ne arata ca intr"o regiune populata, natura este modificata in mod semnificativ, cu atat mai mult cu cat nivelul culturii materiale al comunitatii traitoare acolo este mai inalt. A devenit practic imposi il, mai psunea la 1lac)e, sa studiezi peisa'ul natural separat de cel antropizat. *e a'unge astfel la cele ra formula a genurilor de viata 3 genres de vie 3 care reprezinta raspunsul cel mai direct al geografiei franceze la determinismul promovat de scoala germana a lui Ratzel. P.0.de la 1lac)e se afla in consonanta cu Al.?ettner atunci cand considera geografia regionala drept nucleu al geografiei. Partea cea mai reduta ila a geografiei umane vidaliene o constituie cele rele genres de vie, expresie aproape intraducti ila, deoarece ea exprima mai mult decat simplul mod de viata/ gen de viata. Acest concept exprima cultura popoarelor si societatilor neafectate de industrializare. El are calitatea de a cuprinde intr"o singura expresie identitatea spatiala si cea sociala, desemnand grupurile umane a caror identitate sociala, economica si spirituala se imprima in peisa'. (u aceasta semnificatie, 7genre de vie8 s"a transformat intr"o modalitate vidaliana de analiza spatiala si unul din conceptele cele mai larg utilizate in perioada clasica a geografiei franceze. Genurile de viata nu sunt doar puternici factori geografici, ele sunt de asemenea si agenti formativi sociali. < idee importanta a marelui geograf francez este ca desi fiecare regiune da posi ilitatea unui anumit gen de viata #genre de vie$, cu timpul se formeaza domenii de civilizatie care a sor mediile locale, impunandu"se o tinuta generala. Astfel, o forma de civilizatie devine un izvor de forte care actionea a independent de conditiile imediate ale mediului. ,6

In introducerea la !rincipii de Geografie umana, P.0idal la 1lac)e dezvolta conceputl de 7geografie umana8, care privit mai indeaproape, este foarte apropiat de cel al antropogeografiei lui +r.Ratzel, 7puntea8 dintre cele doua constituind"o perceptia omului in context regional. 7perele de transformare sau de restaurare sunt acum in puterea omului. Avem in aceasta afirmatie, suficient de clara nuanta posi ilista a gandirii antropogeografice vidaliene. <mul are posi ilitatea de a modifica parametrii cadrului natural, in sens pozitiv sau negativ. %aca +r.Ratzel a creat notiunea de antropogeografie, iar Elisee Reclus pe cea de geografie sociala, P.0idal de la lac)e este cel care foloseste pentru prima oara expresia geografie umana, intr"o lucrare ce desc)ide o colectie intitulata 7Ta louri ale +rantei8 'onclu2ii privind etapa antropogeografiei/ geografiei umane clasice 0or ind de +.Ratzel, P.0idal de la 1lac)e si de discipolii lor, despre determinism si posi ilism, vor im in fapt despre geografia umana in sensul modern al cuvantului, si evolutiile sale timp de mai ine de o 'umatate de veac. Geografia umana/ antropogeografia reprezinta acea parte a geografiei implicata in cercetarea oamenilor, mai precis a activitatilor acestora, a structurilor sociale in conte&tul lor spatial. Geografia umana are de asemenea in vedere, modalitatile in care oamenii interacitoneaza cu mediul natural. %eterministii au ridicat rolul mediului la o pozitie dominanta in raport cu societatea. Influentati de ideile evolutioniste emise de ().%arPin, ei au afirmat ca mediul, conditiile fizice, determina nu numai activitatile oamenilor dar si felul, aspectul, viata si dezvoltarea lor insisi. (onceptul de 7spatiu vital8 a constituit argumentarea 7stiintifica8 a declansarii celui de"al doilea raz oi mondial de catre Germania nazista #superioritatea rasei germane, traitoare intr"un spatiu suprapopulat, in timp ce la rasarit vaste intinderi erau sla populate de o rasa inferioara care nu merita sa traiasca in li ertate$. In Europa, geografii de marca au respins in mod clar determinismul ca modalitate de a ordare a relatiilor dintre om si mediul natural, relevand insa faptul ca influenta mediului asupra omului ramane totusi foarte importanta #dar nu determinanta$. Europenii, mai ales francezii au dezvoltat posi#ilismul environmental dupa care mediul constrange, influenteaza activitatea umana, fara insa a o determina. %isputa stiintifica dintre deterministi si posi ilisti isi pierde din consistenta spre sfarsitul anilor O/., din cauza lipsei unei rigori stiintifice precum si a aparitiei nazismului. Astfel, prin disparitia unuia dintre com#atanti, disputa a fost a#andonata fara a se pronunta numele invingatorului. L.1run)es & 7geografia umana studiaza acea categorie de fenomene de suprafata ale planetei, la care ia parte activitatea omeneasca2 grupul acesta complex de fenomene, desi inglo at in cadrul geografiei fizice, are caracteristic faptul 3 usor de remarcat 3 ca vine in atingere cu omul8. REJ:MAT :ltimele decenii ale secolului al ,-"lea au fost martore ale generalizarii sistemului economic capitalist, mai precis a insertiei ultimelor teritorii ale oi"umenei, necunoscute pana atunci europenilor, in uriasul sistem oclonial. Asistam, in consecinta, la consolidarea functiei informative a geografiei si in puls, pe fondul reformei curiculare din tarile dezvoltate, la aparitia tot mai multor catedre universitare de geografie, menite sa asigure pregatirea stiintifica necesara cadrelor didactice din invatamantul preuniversitar. Accesul geografiei in universitati nu a fost deloc usoara, fiind nevoie de mari personalitati care sa se impuna si sa impuna geografia universitara. Intre ele s"au numarat si cei doi co"fondatori ai geografiei umane/ antropogeografiei stiintifice moderne 6riedrich 5at el si !aul *idal de la )lache. Primul a fauct dovada tratarii de o maniera pozitivista a omului de catre geografie 3 introducand pentru totdeauna omul in cercetarea stiintifica geografica, cel de"al doilea contri uind la aprofundarea geografiei regionale in care elementul definitoriu il reprezinta omul, cu estrea sa culturala transformat in cel mai influent factor geografic. Relatiile om"natura se constituie, pana dupa al doilea raz oi mondial, in principala preocupare a antropogeografilor 7dispusi8 in doua ta ere opuse 3 deterministii si posi#ilistii. Primii acordau o importanta excesiva factorilor naturali #de mediu$ care diri'au, organizaru c)iar mersul vietii oamenilor si influentau semnificativ dinamica sociala. (eilalti 3 posi ilistii 3 priveau societatea ca factor determinant in relatia cu mediul #7natura propune 8 omul dispune8$. In fond, si unii si ceilalti erau adepti si promotori ai geografiei regionale, singura care oferea legitimitate si personalitate in raport cu alte domenii de cercetare universitare. %ata fiind ,/

preocuparea de a identifica regiunile conturate in timp la suprafata Terrei, geografia umana s"a trezit in situatia de a fi contestata in mediile universitare #americane, mai ales$. Motivul, geografia nu dispunea de un aparat teoretic adecvat, in pas cu dinamica celorlalte stiinte.

PARTEA A I0"A
.evolutia cantitativa in !eografia umana
Evolutia geografie in vi2iune filo2ofica 4paradigmatica8 Perioada de dezvoltare a geografiei in anii OB."OF. ai secolului trecut este numita etapa revolutiei cantitative, termen impresionant, inselator in anumite privinte. *"a vazut ca nu toate schim#arile intervenite in acea perioada au fost clar legate de implementarea metodelor matematice si a modelelor. Totusi, acest nume " revolutia cantitativa " s"a incetatenit si este folosit de multa lume atunci cand este vor a de geografia celor doua decenii amintite. Pentru a intelege momentele prin care a trecut geografia in acele vremuri, este nevoie sa apelam la ideea dezvoltarii stiintei geografice prin algoritmul paradigmelor/ paradigmatic. < paradigma reprezinta o multime de a ordari general acceptate, un mod de a privi si de analiza pro lemele, o multime de reguli despre ce fel de fenomene tre uie cercetate si care sunt cele mai une metode de al e cerceta. !aradigma reprezinta 3 printr"o formula mai concisa 3 un intreg set de credinte, valori si tehnici impartasite de mem#rii unei comunitati stiintifice. In raport cu aceste considerente, in evolutia generala a geografiei s"au identificat trei etape ma'ore! Etapa preparadigmatica! caracterizeaza geografia in general, si geografia umana in particular, pana in pragul secolului 6.. Este o perioada in care geografia capata un statut ine precizat in lumea academica, legat de necesitatea pregatirii cadrelor didactice necesare invatamanatului gimnazial si cel liceal. Prima etapa paradigmatica mai este numita si etapa geografiei regionale. (u radacini in antic)itate, ea capata consistenta tot mai pronuntata in cursul sec ,-, incepand cu ?um oldt si Ritter si isi afla implinirea in lucrarile scolii geografice franceze, fondate de P.0.de la 1lac)e. In aceasta faza, geografia regionala devine dominanta si se confunda c)iar cu adevarata si unica geografie posi ila. Apar teoreticieni severi ai gegorafiei regionale care considera geografia regionala singura modalitate de a pastra unitatea si identitatea geografiei, in contextul general al cunoasterii stiintifice. A.?ettner nu vedea deloc potrivita pentru stiinta noastra fragmentarea acesteia in tot mai multe si mai inguste geografii. %upa ,-B., cele mai multe dintre celelalte discipline academice, s"au orientat spre noi directii, noi a ordari, noi metodologii, cu puternica incarcatura matematica si/sau filozofica, astfel ca geografia 3 incremenica aproape in coordonatele dominant regionaliste 3 parea tot mai izolata. < criza se pregatea sa acopere geografia, criza care a condus la o noua paradigma, cea a a#ordarilor cantitative s ia utili arii modelelor. A doua etapa paradigmatica are ca tenta dominanta a ordarile cantitative si cele azate pe modele. Aoua paradigma va furniza, in general, solutii pentru pro lemele pe care precedenta paradigma cu greu le putea a orda, dar ea nu va putea re olva toate pro#lemele, nu va oferi raspuns la toate intre#arile ridicate de noul conte&t stiintific si practic. Pe un plan mai general, in trecerea de la o paradigma la alta, pot exista elemente ale modei, aspect su iectiv, care sla este credinta in o iectivitatea stiintei. (e a fost revolutia cantitativa I %oua sunt caracteristicile principale ale acestui nou demers care a sc)im at din temelii a ordarea de catre geografi a realitatilor antropogeografice, si anume sustinerea si intelegerea po itivismului logic si punerea in centrul noii metodologii a locali arii Pozitivismul logic este acel demers filozofic ce identifica cunoasterea cu stiinta si care are in vedere studiul realitatii concrete si verifica#ilitatea ei. Metodologia rezultata, larg imprumutata din alte discipline, necesita folosirea modelelor si a anali ei statistice. ,4

@ocalizarea se refera la pozitia fenomenelor in spatiu si la interactiunea dintre ele, de unde si numele de analiza locationala dat acestei noi orientari. Putem spune astfel, in esenta, ca aceasta paradigma #cantitativa$ are la aza si propune geografilor modelarea spatiala, azata pe o serioasa pregatire statistico"matematica si insotita, in acelasi timp, de o deplasare la nivel teoretic catre pozitivismul logic.

"odele clasice care au stat la ba2a noii geografii umane


Primul dintre ele, inclusiv cronologic, este un model dezvotlat si descris de :.H.von Thunen, un proprietar funciar din A Germaniei. Acesta pu lica o lucrare in care aflam cum s"ar duspune cel mai ine in enzi concentrice diferitele categorii de utilizare agroforestiera a terenurilor idn 'urul unui oras important. Pentru a o itne o asemenea dispunere, a fost nevoie de anumite conditii ipotetice, precum! Existenta unui stat izolat de restul lumii %ominarea acestui stat de catre un singur mare oras care ofera si singura piata ur ana pentru valorificarea productiei agricole a statului respectiv *ituatia orasului intr"o campie intinsa cu acelasi tip de sol in intreaga arie Existenta unei retele dense si convergente de cai de transport a produselor agricole spre piata singurului oras (autarea profitului maxim de catre toti fermierii agricoli. Toate aceste conditii ne apar azi drept conditii pentru ela#orarea unui model, care simplifica realitatea in scopul intelegerii unora dintre trasaturile acesteia. Pe aza acestor conditii, T)unen a demonstrat ca valoarea terenurilor agricole scade pe masura departarii de oras si, de asemenea, ca productia agricola se structureaza in functie de distanta de oras si specificul culturii practicate. In linii generale, este vor a de urmatoare succesiune a zonelor! zona de cultura a legumelor, zarzavaturilor, zona de crestere intensiva a animalelor pentru lapte, zona forestiera, apoi zona agriculturii extensive in care alaturi de cereale aflam si cresterea animalelor pe pasuni. Ernest &urgess, sociolog american, a propus modelul de voltarii ur#ane, model ce evidentiaza extinderea spatiala a unui oras de o maniera radiala, a'ungandu"se astfel la o structura zonala cu cinci inele concentrice! a$ centrul $ o zona a tranzitiei cu spatii rezidentiale 7invadate8 de activitati comerciale si industriale din zona centrala. c$ arealul rezidential al clasei muncitoare d$ zona rezidentiala a locuintelor unifamiliale e$ zona exterioara a arealelor su ur ane si a oraselor satelit. Mult mai cunoscut este modelul locului central propus de geograful german ;alter 'hristaller. El cauta sa raspunda la doua intre ari importante privitoare la distri utia populatiei intr"un anumit teritoriu! e&ista o anumita ordine in aceasta distri#utie I *i daca da, care sunt fortele care se afla in spatele ei I Raspunsul 3 su forma modelului locului 3 se afla intr"o teza de doctorat ce analizeaza reteaua de asezari din * Germaniei. 2erminologia esentiala a modelului christallerian include locurile centrale, regiunile complementare si centrali area unei ase ari $ur#ane%. a$ locurile centrale sunt identificat cu orasele"centre de servire a comunitatilor rurale regionale, furnizandu" se acestora unuri si servicii. $ regiunile complementare sunt arealele servite de locurile centrale. *colile ofera un un exemplu de organizare a locurilor centrale. Educatia/ invatamantul este doar unul din #unurile centrale si serviciile centrale care concretizeaza o ierar)izare a centrelor populate existente intr"un anumit areal. c$ centralitatea a fost definita de ()ristaller ca raport intre serviciile furnizate si cele necesare numai rezidentilor orasului in cauza. <rasele cu o centralitate ridicata ofera mai multe servicii pe locuitor, in comparatie cu orasele care au o centralitate mai scazuta. ,B

Torsten Hagerstrand, propune folosirea in geografia umana a teoriei difu iei, conform careia un articol, o idee, o #oala sau unele #unuri, produse ale activitatii umane, se difu ea a intr0un areal dat, intr0o anumita perioada de timp. El propune acest model in patru etape/ faze, numite si valuri de raspandire! " fa2a initiala, cand toate lucrurile merg pe fagasul vec)i2 nici o modificare nu este resimtita2 aceasta faza se caracterizeaza prin contraste puternice. " difu2ia, cand se realizeaza reducerea contrastelor puternice specifice etapei initiale " generali2ararea, se caracterizeaza printr"o marire a numarului centrelor care accepta sa puna in practica noile modalitati de lucru " saturarea este marcata de moderarea si c)iar oprirea procesului difuzional

!eografia umana in ultimele trei decenii


A ordarile actuale de geografie umana tind sa fie grupate in termenii a trei directii filozofice! po itivism, umanism, structuralism. Po2itivismul se afla in spatele revolutiei cantitative #analiza locationala, modelarea statistica si alte forme de analiza spatiala$. <manismul s"a ridicat impotriva dezumanizarii geografiei 7stiintifice8, punand pe primul plan rolul su iectivitatii personale, al creativitatii individuale si scopul activitatii umane. :manistii au explorat de secole natura umanitatii, pasiunile, puterile acesteia, in timp ce geografii au studiat Pamantul unde oamenii, intre alte forme de viata, faureau casa terestra. +ilosofic, geografia umanista este cel mai apropiata de fenomenologie si e&istentialism. Geografii umanisti resping o iectivitatea pozitivismului si doresc sa o inlocuiasca cu su iectivitatea. Mia mult, ei resping si incercarile de identificare a principiilor generale sau a legilor. Geografia umanista considera persoanele ca indivi i interactionand permanent cumediul, cu efecte atat asupra mediului cat si asupra lor. Geografia umanista doreste sa arate ca important este sa intelegm oamenii, sa vedem modul in care ei sun 7conectati8 la peisa'ul incon'urator, modul cum ei se comporta in anumite locuri. %e asemenea, ea urmareste sa afle modul in care oamenii interpreteaza lumea si cum se integreaza in ea. Important in geografia umanista este faptul ca intelegerea oamenlor in raportu cu mediul/ lumea in care traiesc este mai importanta decat explicarea respectivei situatii spatiale #ex! +erentari$. Geografii umanisti cred ca acel spatiu influenteaza/ afecteaza modul in care oamenii se comporta in diferite situatii reale. Mai mult decat atat, geograful insusi poate fi influentat in demersul sau, de ceea ce se numeste sensul9 semnificatia locului. Examinarea procesului de sens al locului a reprezentat o una perioada de timp, una din activitatile principale, centrale ale goegrafiei umaniste. (el mai cunoscut dintre geografii promotori ai acestei directii umaniste este Si +u"Tuan, care are si un studiu intitulat c)iar 7Geografia :manist8 Structuralismul s"a nascut odata cu miscarile de protest de acum aproape patru decenii, care a generat in geografie un curent radical tipic geografiei sociale ritanice #cel mai stralucit exponent, D.Harve=$. Este un structuralism de origine marxista, folosit de catre geografii aflati in cautarea unor explicatii mai adanci, profunde, ale sc)im arilor istorice si geografice din timpurile moderne si contemporane. ?arve= cauta saim unatateasca gandirea marxista, fiind promotorul materialismului geografic.

PARTEA A 0"A
%nceputurile geografiei romanesti. Aspecte antropogeografice
Informatii geografice despre spatiul european conturat ca vatra a poprului roman, intalnim mai intai la scriitorii antici, greci si latini, interesati sa descrie aceasta secventa spatio"temporala, inclusa partial inca din sec E I.?r in lumea civilizata a vremii, prin acele orase"colonii elene de pe tarmul Pontului Euxin. ,F

Incepand cu secolul ,4, informatiilor scrise li se adauga si cele cartografice, mai intai su forma portulanelor in care aflam mentionate porturile de la %unare si Marea Aeagra, porturi care se aflau in legaturi stranse, comergiale cu orasele italiene. %intre informatiile scrise se evidentiaza cele ara e #Al Idrisi, I n 1attuta$ apoi cele ale diplomatilor vest"europeni. Mai aproape de spiritul geografic modern, sun lucrarile realizate la sfarsitul secolului al ,E"lea si inceputul celui urmator, de catre Aicolae Milescu spatarul si %imitrie (antemir. Aicolae Milescu este autorul primei lucrari #pe plan mondial$ cu caracter geografic si etnografic asupra *i eriei #,urnal de calatorie in (hina$, iar %imitrie (antemir ela oreaza cele ra lucrare Descriptio ;oldaviae. Aceasta lucrare este insotita de o )arta, fapt care ii aduce un plus de valoare geografica. In Tara Romaneasca iese in evidenta tot in aceasta perioada, stolnicul (onstantin (antacuzino, care tipareste la Padova Harta 2arii 5omanesti, )arta care s"a raspandit repede in Europ, fiind folosita de numerosi invatati in lucrarile lor. (el mai important moment al ultimei parti a sec ,-, a fost reprezentat pentru geografie, de infiintarea *ocietatii Romane de Geografie #,5EB$, act la care a contri uit si principele de atunci, rege mai tarziu, (arol I, fost student al marelui geograf german (arl Ritter.

Scoala geografica romaneasca


Intemeietorul scolii geografice moderne romanesti este Simion "ehedinti, una din figurile ilustre ale culturii nationale, personalitate marcanta in domeniile geografiei, etnografiei, pedagogiei. *imion Me)edinti detine, daca putem spune asa, cateva 7superlative geografice romanesti8! primul #ursier al *ocietatii Romane de Geografie trimis in strainatate, prima te a de doctorat in geografie, primul profesor universitar de geografie, primul geograf ales mem ru al Academiei Romane, primul geograf a'uns intr"o functie ministeriala, prima sinteza teoretica de exceptionala valoare asupra geografiei ca stiinta #2erra, ,-/,$. Pentru noi, cel mai important lucru ramane intemeierea scolii geografice moderne romanesti. +ormat su influenta unor mari personalitati ale geografiei mondiale #0.la 1lac)e, +r.Ratzel$, *imion Me)edinti si"a dezvoltat un sistem propriu, original, de gandire geografica, pe care si l"a facut cunoscut prin numeroase lucrari, intre care magistrala sinteza 3 unica la vremea ei 3 2erra, introducere in geografie ca stiinta, in doua volume. 0iziunea antropogeografica a profesorului *.Me)edinti este insa consemnata in numeroase alte lucrari, cu deose ire in cele in care evidentiaza interactiunea dintre factorii geografici si dezvoltarea istorica. %e altfel, *.Me)edinti fundamenteaza teoretic si metodologic antropogegografia romaneasca inca de la primele sale lucrari tiparite 3 7*tepa romaneasca din punct de vedere antropogeografic8 ca si prin orientarea *eminarului de Geografie 3 unde se dovedeste preocupat in primul rand, de pro lemele geografiei umane. !eorge 9alsan, student si cola orator al lui *imion Me)edinti, cunoscut ca geograf fizician #geomorfolog$, are si contri utii de mare valoare in domeniul antropogeografiei. Amintim in acest sens lucrarile privitoare la popularea 2arii 5omanesti, mai precis a )araganului... George 0alsan este considerat si unul din fauritorii etnografiei moderne nationale, gratie lucrarilor sale cu caracter teoretico"metodologic, precum si activitatii sale vizand orientarea cercetarii etnografice. G. 0alsan a coordonat infiintarea Muzeului Etnografic al Translivaniei, primul mu eu etnografi romanesc reali at dupa principii moderne, stiintifice. In ,-6., la numai /B ani, G.0alsan este ales mem#ru al Academiei 5omane, o recunoastere a exceptionalelor sale calitati de om de stiinta si universitar. 'onstantin &ratescu, de asemenea student si cola orator al lui *imion Me)edinti, se evidentiaza prin studiile sale de geografie umana asupra spatiului ponto"danu ian2 el este supranumit 7geograful %o rogei8, contri uind ca nimeni altul la cunoasterea stiintifica geografica a acestui spatiu romanesc. Profesor la :niversitatea din (ernauti si urmasul prof.*.Me)edinti la :niversitatea din 1ucuresti, (.1ratescu a fost de asemenea si mem ru al Academiei Romane. ,E

%ezvoltarea antropogeografiei romanesti


Inceputurile antropogeografiei in perioada moderna, sunt legate de *ocietatea Geografica Romana. %upa intemeierea invatamantului geografic universitar, se acorda o atentie prioritara pro lemelor de geografie umana, la fundamentarea acesteia contri uind parintele geografiei moderne romanesti *imion Me)edinti2 lui i se alatura *tefan Popescu. Geografia populatiei si asezarilor #sau geografia umana$ conturata de *.Me)edinti, s"a dezvoltat su influenta scolii franceze de geografie umana, c)iar si in privinta metodologiei aplicate. Influenta ma'ora au avut"o lucrarile lui Emm.de Martonne #intre ele, La Valachie$, privind distri utia geografica a populatiei din sudul tarii sau vaita pastorala la romani. Acest ultim filon 3 al pastoritului 3 va fi cu deose ire valorificat in perioada inter elica, fiindu"i consacrate si cateva teze de doctorat. Tematica 7pastorala8 a ordand una din tre ocupatiile caracteristice poporului nostru, si"a gasit incununarea ceva mai tarziu, in cele ra lucrare !astoritul la romani, al carei autor #Romulus 0uia, geograf ca formatie$, este considerat de ma'oritatea etnografilor drept fondatorul etnografiei stiintifice romanesti. %n perioada interbelica, dupa desavarsirea fauririi statului roman unitar, campul investigatiilor se diversifica, geografii romani im ratisand un cerc larg de pro leme! geografie istorica, etnografie, aspecte demografice s.a. *e intocmesc )arti entice ale tarii, se urmaresc deplasarile de trans)umanta, se analizeaza repartitia teritoriala a populatiei pe aza datelor primului recensamant general. In contextul tul ure al anilor O4., marcati de declansarea celui de"al doilea raz oi mondial, se dezvolta geografia politica, al carei reprezentant de seama a fost prof I.(onea, student si cola orator al lui *.Me)edinti2 (onea se evidentiaza de asemenea si prin lucrari de geografie istorica. El a fost profesorul de geografie al viitorului rege al Romaniei, Mi)ai I. Pro lemele de geografiea ase arilor omenesti tratate in lucrari speciale sau in lucrari regionale au retinut atentia tuturor geografilor inter elici. Preocuparile de geografie economica au fost de mai mica amploare, aspectele economice regasindu"se, prioritar, in lucrarile de geografie regionala. *e su liniaza in aceste lucrari, potentialul economic variat al tarii dar si valorificarea unilaterala a acestuia prin implicarea in mare masura a capitalului strain. Putem spune intr"o concluzie partiala asupra perioadei anterioare instaurarii comunismului, ca antropogeografia romaneasca se gasea racordata la marile tendinte evidente pe plan mondial, cu un anumit specific generat de situatia economico"sociala a tarii #accent pe lumea rurala, pe cea a micilor asezari ur ane 3 vezi pastoritul$.

Antropogeografia romaneasca in perioada comunista


%in primii ani post elici, cercetarile geografice au fost orientate prioritar spre studii regionale. Astfel, s"au realizat intre altele, studii detaliate, adevarate monografii asupra a 5. orase ale tarii, studii care au stat ulterior la aza remodelarii ur ane socialiste. < directie de cercetare care se continua din anii ante elici, este cea a studierii relatiilor existente intre centrele ur ane si cezonele lor de influenta. %upa ,-F., se remarca o diversificare si o accentuare a preocuparilor in toate ramurile antropogeografiei, su influenta cenrintelor practicii sociale, ale amena'arii si sistematizarii teritoriale. To mai mult se folosesc metodele sstatistico"matematice, semnaland in acest fel racordarea antropogeografiei romane la tendintele existente pe plan mondial #induse de revolutia cantitativa$. @ipsa de date, explicate prin controlul excesiv al statului, al partidului asupra mi'loacelor de informare, a limitat actiunea de modernizare a geografiei umane romanesti. Geografia sociala, atat de prezenta in geografia occidentala contemporana, a fost practic a senta, primii pasi concreti fiind facuti a ia dupa ,--.. < dezvoltare importanta o inregistreaza geografia ur#ana. *e realizeaza #in ,-E.$ de catre prof.0.(ucu, personalitate a geografiei post elice, prima sinteza moderna asupra oraselor Romaniei. Aoile aspeecte vizeaza! gradul de ur anizare a 'udetelor, cresterea numerica si repartitia oraselor tarii ,5

rolul social"economic al oraselor mici procesul de ur anizare zonele su ur ane asezarile de tip satelit ierar)izarea social"economica a oraselor

In geografia rurala a fost ela orat conceptul de comple& rural privit ca o realitate social"teritoriala, in care vatra, mosia, populatia si activitatile sale tre uie analizate in stransa corelatie. Apare o prima clasificare functionala a asezarilor rurale, alte studii a ordand gruparea sau dispersia asezarilor, dar si distri utia pe altitudine a acestora, dezvoltarea industriala a satelor, ur anizarea satelor... In geografia populatiei sunt a ordate pro lemele privind evolutia repartitiei teritoriale si structura acesteia #a populatiei$, structura miscarii migratorii interne atat la scara nationala cat mai ales in cadrul diferitelor unitati teritoriale, la care se adauga )arti de profil. In cadrul geografiei economice, atentia se indreapta prioritar spre pro lemele de tipologie si regionare a industriei in ansm lu sau pe ramuri, precizandu"se cu acest prile', continutul unor categorii taxonomice! regiunea, nodul industrial, gruparea, centrul industrial s.a. Au fost a ordate totodata, aspecte ale structurii regionale a industriei, ale prezentarii diferitelor ramuri, a raportului dintre industrializare, ur anizare si mediul incon'urator. Pro lemele de geografia industriei au o larga reflectare in numeroase studii regionale ca si in )artile tematice incluse in Atlasul Aational. Geografii consemnau si analizau astfel impactul in teritoriu al intensului proces al industrializarii socialiste. Geografia agriculturii si utili arii ternurilor, geografia transporturilor si a cailor de comunicatii, geografia turismului.......

,-

S-ar putea să vă placă și