Sunteți pe pagina 1din 20

Anul III, I.D.D.

Administraie Publica

PROIECT LA DISCIPLINA DREPTUL FAMILIEI I STAREA CIVIL

Profesor indrumtor: Prof. Maria Harbd.

Student: Alexa Ilie

- IAI, 20

CONVENIILE MATRIMONIALE IN LUMINA NOULUI COD CIVIL (Aspecte comparative cu re imu! comu"itaii #e $u"uri #i" re !eme"tarea a"terioar%&

I!"#$D%&'#'
(n conce)*ia )o)ular, cununiile sunt ru)te din rai+, ,oet-e consider a fi, .nce)utul /i culmea oricrei culturi+, Proud-on a)recia c, cstoria este sacralitatea 0usti*iei, misterul 1iu al armoniei uni1ersale, form dat de .ns/i natura reli2iei s)eciei umane+, o)inie asemntoare /i cu cea formulat de ,.Ibrileanu: ,,&storia ./i are rdcinile .n )ronfun3imile naturii /i 1ie*ii sociale, o crea*ie a biolo2iei naturale /i sociale+. Dic*ionarul de Dre)tul familiei o define/te ca fiind, uniunea liber consim*it dintre un brbat /i o femeie, reali3at .n condi*iile )re13ute de le2e .n sco)ul .ntemeierii unei familii+, defini*ie ce concorda .n 2eneral cu cele )reconi3ate de ma4oritatea 4uri/tilor romani 5M.6.&antacu3ino, "r. Iona/cu, ".#.Po)escu, I.Albu, I.P.7ili)escu8. 0uri/tii strini introduc /i unele elemente )ro)rii sistemului lor de Dre)t, .n 2eneral le2at /i de conce)*iile reli2ioase. 0.Portalis de )ild definea cstoria ca fiind, societatea brbatului /i a femeii care se unesc )entru a se )er)etua, )entru a se a4uta /i s)ri4ini reci)roc, )entru a su)orta .m)reun 2reut*ile 1ie*ii /i )entru a .m)rt/i destinul lor comun+ sau, .ntr-un sens mai strict, este, actul 4uridic )rin care brbatul /i femeia stabilesc .ntre ei o uniune )e care le2ea o )re1ede /i care nu )oate fi ru)t du) bunul )lac+, a/a cum considerau M.Planiol, ,.#i)ert, A.#ouast. "ermenul de cstorie este utili3at acce)*iunea &odului familiei .n dou .n*elesuri: .n sens de act 4uridic )rin care 1iitori soti consimt s se cstoreasc .n condi*iile /i formele )re13ute de le2e /i .n .n*elesul de situa*ie 4uridic, adic de statut le2al al so*ilor. &u19ntul, cstorie+ mai este .ns folosit /i .n alte dou .n*elesuri: .n sens de institu*ie 4uridica a Dre)tului familiei, adic de totalitate a normelor 4uridice ce re2lementea3 at9t actul

4uridic al cstoriei, c9t /i starea le2al de cstorie /i .n .n*elesul de ceremonie ce are loc cu oca3ia .nc-eierii cstoriei. (n sistemul Dre)tului nostru )o3iti1, actul cstoriei este un act 4uridic bilateral )rin care 1iitorii soti consimt .n mod liber /i )e de)lin e2ali s se su)un statutului le2al al cstoriei. &a atare actul cstoriei este numai i31orul 4uridic al strii de cstorie, necesar )entru dob9ndirea situa*iei le2ale de )ersoana cstorit.

Re !eme"tarea 'uri#ica a raporturi!or patrimo"ia!e (Co#u! Fami!iei&(


)( Co"si#era*ii e"era!e( De re2ul, cstoria da na/tere .ntre so*i /i la ra)orturi )atrimoniale care sunt o)o3abile /i ter*elor )ersoane. Dre)tul comun nu este suficient .ns )entru re2lementarea acestor ra)orturi )atrimoniale fiind necesar o re2lementare s)ecial a acestor ra)orturi )rin normele Dre)tului familiei, 1ia*a .n comun a so*ilor, 2os)odria lor comun /i cre/terea co)iilor im)un9nd .m)linirea intereselor )atrimoniale ale celor doi so*i at9t cu )ri1ire la dre)turi, c9t /i obli2a*ii. !o*iune de re2im matrimonial desemnea3 re2imul 4uridic al bunurilor so*ilor, cu alte cu1inte totalitatea normelor 4uridice ce re2lementea3 rela*iile dintre soti cu )ri1ire la bunurile lor. #e2imurile matrimoniale se )ot clasifica du) mai multe criterii. Astfel, du) i31orul lor, re2imurile matrimoniale sunt le2ale, atunci c9nd sunt stabilite )rin le2e, sau contra1en*ionale, atunci c9nd sunt stabilite )rin con1en*ie. Du) structura lor, re2imurile matrimoniale sunt de comunitate uni1ersal sau )ar*ial de bunuri /i de se)ara*ie. De asemenea exista re2imuri matrimoniale electrice care .mbina se)ara*ia de bunuri .n tim)ul cstoriei cu )rinci)iul comunitar care se manifest la desfacerea acesteia. #e2imurile matrimoniale )ot fi imuabile sau muabil, du) cum se )ot modifica sau nu .n tim)ul cstoriei. (n ce )ri1e/te finalitatea ra)orturilor matrimoniale .ntre so*i, masa de bunuri ce constituie comunitatea de bunuri a so*ilor este destinat reali3rii sarcinilor cstoriei. #e2imul matrimonial re2lementea3 at9t comunitatea de bunuri, c9t /i bunurile )ro)rii fiecrui so*, ceea ce .nseamn c ;

ra)orturile matrimoniale sunt subordonate ra)orturilor )ersonale ce decur2 din cstorie .n 1ederea des19r/irii acesteia ca uniune de )ersoane .ntemeiat )e )rietenie /i afec*iune reci)roc. +( O$!i ativitatea comu"it%*ii #e $u"uri( &omunitatea de bunuri este re2lementat .n &odul familiei .n cu)rinsul art.:0 care )reci3ea3 c sunt bunuri comune ale so*ilor acele bunuri care au fost dob9ndite de oricare dintre ei .n tim)ul cstoriei, iar .n art. : din &odul familiei, se face )reci3area c numai anumite bunuri )re13ute limitati1 de acest text sunt bunuri )ro)rii fiecruia dintre so*i. (n aceast situa*ie, a19nd .n 1edere dis)o3i*iile art.:0 /i : , )utem afirma c .n Dre)tul nostru este recunoscut numai re2imul matrimonial al comunit*ii de bunuri, se)ara*ia de bunuri dintre soti exist9nd numai ca o exce)*ie de la acesta. #e2imul matrimonial al comunit*ii de bunuri fiind stabilit de le2e, este deci un re2im matrimonial le2al, obli2atoriu, so*ii ne)ut9nd s se su)un unui re2im matrimonial con1en*ional. De altfel, art.:0 &odul familiei, arat ex)res c orice con1en*ie .n ce )ri1e/te comunitatea de bunuri contrara re2imului instituit )rin normele Dre)tului familiei este nul. (n doctrina au existat /i o)inii .n fa1oarea acordrii dre)tului so*ilor de a dero2a )e cale con1en*ionala de la re2imul matrimonial al comunit*ii de bunuri sau c-iar de a-l .nltura com)let )rin ado)tarea re2imului se)ara*iei de bunuri. De fa)t acest re2im matrimonial nu face dec9t s o2lindeasc unitatea de interese ce st la ba3a familiei, el fiind deci o consecin* fireasc a ra)orturilor )ersonale dintre so*i. Articolul 2< )re1ede ca so*ii sunt obli2a*i s contribuie la c-eltuielile cstoriei, .n ra)ort cu mi4loacele fiecruia+ se .n*ele2e, im)licit, ca aceste c-eltuieli se aco)er at9t din bunurile comune, c9t /i din bunurile )ro)rii ale so*ilor, nea19nd rele1an*a cuantumul a)ortului material adus de fiecare dintre so*i. (n acest sens, un ar2ument .l constituie /i fa)tul c munca de)us de femeia .n 2os)odrie /i )entru cre/terea /i educarea co)iilor este considerat ca fiind a)ort la sarcinile cstoriei. (n )ractic 4udiciara s-a admis ac*iunea introdus de unul dintre soti )entru obli2area celuilalt s contribuie, .n msura mi4loacelor )e care le are, la su)ortarea c-eltuielilor comune ale cstoriei, nea19nd rele1an*a dac so*ii duc o 1ia* .n comun sau sunt des)r*i*i .n fa)t, cu condi*ia ca )entru cea de a doua situa*ie s existe o moti1a*ie temeinica. (n aceast )ri1in* este de re*inut /i fa)tul c no*iunea de c-eltuieli sau sarcini ale csniciei nu se reduce la .n*elesul de c-eltuieli necesare )entru ducerea traiului .n comun /i de 2os)odrire .n comun a so*ilor, ci ./i extinde sfera .n2lob9nd /i c-eltuielile necesare )entru cre/terea, educarea /i

)re2tirea )rofesional a co)iilor, iar c9nd situa*ia este de asemenea natur include /i c-eltuielile de .ntre*inere a so*ului aflat .n inca)acitatea muncii. Art. 0> din &odul familiei re2lementea3 obli2a*ia unilateral a )rin*ilor de a-/i .ntre*ine co)ii minori. Aceast obli2a*ie rm9ne .n sfera obli2a*iei de a su)orta c-eltuielile cstoriei care incumba so*ilor numai )e o )erioad de tim) limitat, adic numa )e )erioada minorit*ii, )erioada .n care ac*ionea3 )re3um*ia le2al de stare de ne1oie instituita )rin art. ?@ alin. 2 din &odul familiei. (n ce )ri1e/te obli2area la su)ortarea c-eltuielilor necesare )entru .ntre*inerea so*ului aflat .n inca)acitate de a munci, aceasta exista numai .n condi*iile strii de ne1oie a so*ului care este .n im)osibilitatea de a munci. S)re deosebire de cele dou obli2a*ii, obli2a*ia de a su)orta c-eltuielile csniciei are o existen* )ermanent /i necondi*ionat. &a atare ea rm9ne so*ilor c-iar /i .n situa*iile de exce)*ie c9nd numai 2os)odresc .n comun, se)ara*ia .n fa)t neaducand la stin2erea obli2a*iei de a-/i acorda a4utor unul altuia la ne1oie /i de a acorda .ntre*inere co)iilor minori. (ndatorirea so*ilor de a-/i acorda unul altuia s)ri4in material sti)ulata .n art. 2 din &odul familiei se reali3ea3 )rin su)ortarea c-eltuielilor cstoriei /i )rin diferite alte forme de asistenta material .ntre so*i, inclu39nd /i c-eltuielile exce)*ionale ale csniciei, a19nd .ns )articularitatea ca ea nu are ca obiecte /i obli2a*ia de .ntre*inere fata de co)ii minori. $bli2a*ia de a su)orta c-eltuielile csniciei .ncetea3 o dat cu desfacerea cstoriei )rin di1or*. Re imuri matrimo"ia!e i"tro#use pri" Nou! Co# Civi! &aracterul de noutate absoluta, al re2imului matrimonial introdus )rin !oul &od &i1il, fata de re2imul matrimonial anterior, este dat de )osibilitatea )entru soti, de a ale2e re2imul matrimonial care ar trebui sa 2u1erne3e relatiile dintre acestia, in conformitate cu art. : 2 alin. #e2imul comunitatii le2aleA #e2imul se)aratiei de bunuriA #e2imul comunitatii con1entionale. . Astfel, noul &od &i1il )re1ede trei ti)uri de re2imuri matrimoniale, re2lementate de art. : 2:

Ale2erea unui alt ti) de re2im 4uridic decat cel al comunitatii le2ale 5care era sin2urul )ermis de le2e )ana la intrarea in 1i2uare a noului &od &i1il8, se face )rin inc-eierea unei conventii matrimoniale: )ractic, )artile trec de la re2imul comunitatii le2ale la re2imul comunitatii
art. : 2 alin. , din noul &od &i1il )re1ede ca, 1iitorii soti )ot ale2e ca re2im matrimonial: comunitatea le2ala, se)aratia de bunuri sau comunitatea con1entionala.

con1entionale de bunuri sau stabilesc sa alea2a re2imul se)aratiei de bunuri.Aceasta este o sc-imbare radicala, a1and in 1edere ca, )otri1it art. :0 din &odul 7amiliei, inca in 1i2uare la date de octombrie 20 , re2ula era cea )re3entata anterior, comunitatea bunurilor dobandite de soti in tim)ul casatoriei, cu excluderea cate2orica a oricarei dero2ari de la acest re2im 4uridic si o relati1a reintoarcere la )re1ederile antebelice. I"c,eierea co"ve"tiei matrimo"ia!e i" -orma aute"tica &onditiile de forma )ri1ind inc-eierea con1entiei matrimoniale sun re2lementate de art. ::0 2 din noul &od &i1il. $ alta 2arantie )entru res)ectarea dre)turilor )ersoanelor care ar )utea fi afectate de inc-eierea con1entiei matrimoniale, este re2lementata de art. ::; din noul &od &i1il, )otri1it caruia, B)entru a fi o)o3abile tertilor, con1entiile matrimoniale se inscriu in #e2istrul national notarial, al re2imurilor matrimoniale, or2ani3at )otri1it le2ii+. Asadar, du)a autentificarea con1entiei matrimoniale, in tim)ul casatoriei sau du)a )rimirea co)iei de )e actul casatoriei 5de la ofiterul de stare ci1ila8, notarul )ublic, ex)edia3a din oficiu, un exem)lar al con1entiei catre urmatoarele institutii: Ser1iciul de stare ci1ila unde a a1ut loc celebrarea casatoriei, )entru a se face mentiune )e actul de casatorieA #e2istrul national notarial al re2imurilor matrimonialeA &elelalte re2istre de )ublicitate- tinand seama de natura bunurilor, con1entiile matrimoniale se 1or nota in cartea funciara, se 1or inscrie in re2istrul &omertului, )recum si inb alte re2istre si e1idente )re1a3ute de le2e 5in toate aceste ca3uri, neinde)linirea formalitatilor de )ublicitate s)eciale, ne)utand fi aco)erita )rin inscrierea facuta in #e2istrul national notarial al re2imurilor matrimoniale8. O$iectu! co"ve"tiei matrimo"ia!e il constituie re2imul matrimonial )e care sotii il ale2 ca alternati1a la re2imul matrimonial le2al. Acest dre)t al sotilor de a ale2e re2imul matrimonial caruia 1or sa i se su)una nu este insa absolut, suferind anumite limitari )re1a3ute de le2e. .u"uri!e comu"e a!e so*i!or (re !eme"tate #e Co#u! Fami!iei&

Acest articol, )re1ede: sub sanctiunea nulitatii absolute, con1entia matrimonial se inc-eie )rin inscris, autentificat de notarul )ublic, cu conssimtamantul tuturor )artilor, ex)rimat )ersonal sau )rin mandatar cu )rocura autentica s)eciala si a1and continut )redeterminat.

>

)( Pri"cipii !e a!e #e #etermi"are a $u"uri!or comu"e (Co#u! Fami!iei&(


(n conformitate cu art. :0 din &odul familiei, bunurile dob9ndite .n tim)ul cstoriei de oricare dintre so*i sunt bunuri comune ale so*ilor, iar art. : determina limitati1 cate2oriile de bunuri )ro)rii ale fiecrui so*. &a atare un bun este comun dac sunt .nde)linite .n mod cumulati1 urmtoarele condi*ii: - 'ste dob9ndit de oricare dintre soti .n tim)ul cstorieiA - !u face )arte din cate2oriile de bunuri )e care le2ea le considera bunuri )ro)rii. "eoretic bunurile dob9ndite de oricare dintre so*i sunt considerate a fi comune .n condi*iile artate, deoarece le2ea )resu)une c ambii soti au a1ut o contribu*ie la aceasta dob9ndire. &ontribu*ia )oate fi direct, const9nd .n munc sau mi4loace ale ambilor so*i ori indirect, )rin economisirea unor mi4loace comune, ca .n ca3ul muncii de)use de femeie .n 2os)odrie /i )entru cre/terea co)iilor. Astfel comunitatea de bunuri este un efect le2al al cstoriei /i bunul dob9ndit de oricare dintre soti, .n condi*iile )reci3ate, este comun c-iar dac numai unul din ei a contribuit efecti1 la acea dob9ndire. Prin urmare, contribu*ia so*ilor la dob9ndirea bunurilor comune este )resu)usa de le2e, dar nu este o condi*ie )entru considerarea bunurilor ca fiind comune. De aceast contribu*ie se *ine seama )entru determinarea )r*ilor ce se cu1in so*ilor .n ca3ul .m)r*irii bunurilor comune.

+( No*iu"ea #e /$u"uri #o$0"#ite 1" timpu! c%s%toriei2(


A/a cum am 13ut, &odul familiei utili3ea3 no*iunea de, bunuri dob9ndite .n tim)ul cstoriei+. Aceast no*iune urmea3 a fi .n*eleas .n sensul ei 4uridic, adic desemn9nd at9t lucrurile ce )ot fi obiect de dre)turi /i obli2a*ii )atrimoniale, c9t /i dre)turile /i ac*iunile )ri1ind lucrurile /i dre)turile )atrimoniale. !o*iunea de bunuri desemnea3 at9t bunurile cor)orale, adic lucrurile mobile /i imobile, c9t /i bunurile incor)orale, adic dre)turile reale, dre)turi de crean*a /i ac*iunile )ri1ind dre)turile )atrimoniale. &onform art. :0 din &odul familiei, bunurile de1in comune dac sunt, dob9ndite+ .n tim)ul cstoriei. (n sensul acestui text, a dob9ndi .nseamn a de1eni titularul unui dre)t real sau de crean*a )rin intermediul unor acte sau fa)te 4uridice ori .n )uterea le2ii. (n cadrul dre)turilor reale, bunul de1ine comun fie c a fost dob9ndit )rintr-un mod de dob9ndire ori2inar 5accesiunea, u3uca)iunea, dob9ndirea fructelor de ctre )osesorul de bun

credin*8, fie )rintr-un mod de dob9ndire deri1at 5contract, tradi*ie, succesiune testamentara .n condi*iile art. : lit. b din &odul familiei, -otr9rile 4udectore/ti constituti1e de dre)turi8. 6unul de1ine comun fr a se face distinc*ia dac .n actul ac-i3i*iei au fost trecu*i ambii so*i sau numai unul dintre ei. "ot astfel bunul de1ine comun dac a fost dob9ndit )rin munca ambilor so*i sau numai )rin munca unuia dintre ace/tia. (n ca3ul .n care .n actul de dob9ndire a unui imobil, act .nc-eiat .n tim)ul cstoriei, fi2urea3 ambii soti, iar actul ar fi transcris .n cartea funciara cu indicarea )r*ii cu1enite fiecruia dintre soti, res)ecti1ul imobil este bun comun /i nu )ro)rietate de cote-)r*i. (n sf9r/it, bunul de1ine comun /i .n ca3ul .n care actul de dob9ndire este transcris sau .nscris .n cartea funciara numai )e numele unui so*, dac dob9ndirea a a1ut loc .n tim)ul cstoriei. (nscrierea .n cartea funciara a dre)tului so*ului asu)ra imobilului este un temei )entru c acel so* s dob9ndeasc bunul. Dar odat dob9ndit, bunul de1ine comun .n temeiul le2ii, de/i .nscrierea .n cartea funciara este numai )e numele unui so*. !econcordan*a .nscrierii .n cartea funciara cu starea de dre)t 1a )utea fi oric9nd .nlturat )rin .nscrierea /i a dre)tului celuilalt so* cu )ri1ire la bunul comun. Asemenea .nscriere se )oate face la cererea ambilor so*i. 6unurile dob9ndite cu 1enitul din munc al unuia dintre so*i /i cele dob9ndite cu .m)rumutul fcut de unul din so*i sunt bunuri comune. De asemenea fructele )ro1enite de la bunuri comune sunt /i ele bunuri comune. (n ceea ce )ri1e/te u3ca)iunea, trebuie fcut urmtoarea )reci3are: - %3ca)iunea de :0 de ani constituie un mod de dob9ndire a bunurilor comune dac data de c9nd termenul )rescri)*iei ac-i3iti1e a .nce)ut s cur2 se situea3 .n tim)ul cstoriei, deoarece u3uca)iunea retroacti1a /i deci u3uca)atul este considerat c a de1enit )ro)rietarul bunului din momentul c9nd a fcut )rimul act de )osesiune cu inten*ia de a dob9ndi )ro)rietatea lui. - %3ca)iunea de la )9n la 20 de ani este mod de dob9ndire a bunurilor comune dac data titlului care ser1e/te de ba3a )rescri)*iei se situea3 .n tim)ul cstoriei, datorit efectului retroacti1 al u3ca)iunii. 6unurile de1in comune dac sunt dob9ndite, .n tim)ul cstoriei+, ceea ce .nseamn c dob9nditorul are calitatea de, so*+. &a atare, sunt comune bunurile dob9ndite se)arat de unul dintre soti, c9t /i cele dob9ndite de so*i .m)reun. (n sc-imb bunurile dob9ndite .nainte de .nc-eierea cstoriei /i cele dob9ndite du) data .ncetrii sau desfacerii acesteia nu sunt comune. &rean*ele dob9ndite de so*i .n tim)ul cstoriei sunt /i ele bunuri comune.

<

.u"uri!e comu"e i"3 !umi"a "ou!ui Co# civi! (re imu! comu"itatii !e a!e& Potri1it art. ::< din noul &od ci1il, sunt considerate bunuri comune ale sotilor: "oate bunurile dobandite de oricare dintre soti in tim)ul casatoriei 5sau daca inter1in modificari de re2im matrimonial, in tim)ul in care casatoria este su)usa re2imului comunitatii8, cu exce)tia acelor bunuri care sunt )ro)rii )otri1it le2iiA Ceniturile din munca, sumele de bani con1enite cu numele de )ensie in cadrul asi2urarilor sociale si alte asemenea, 1eniturile cu1enite in temeiul unui dre)t de )ro)rietate intelectuala, indifferent de data dobandirii lor, atat tim) cat crenta sotului cu )ri1ire la aceasta a de1enit scadenta in tim)ul comunitatii. &odul re2lementea3a o serie de acte 4uridice a1and ca obiect bunuri commune ale sotilor, care )ot fi inc-eiate de unul dintre soti, )entru celalalt sot, o)erand o )re3umtie de mandat tacit reci)roc: Actele de folosinta, conser1are si administrare a bunurilor communeA Actele de dobandire a bunurilor communeA Actele de dis)o3itie de titlu oneros, a1and ca obiect bunuri commune mobile )entru care le2ea nu cere formalitati de )ublicitateA Darurile obisnuite.

Potrivit ar( 456 #i" "ou! Co# civi!, comsintamantul ex)res al ambilor soti este cerut )entru urmatoarele acte 4uridice: Actele de scc-imbare a destinatiei de folosinta economica a unui bun comun 5des)re care am discutat mai sus8A Actele de instrainare cu titlu oneros sau 2ratuitD, sau 2re1are cu dre)turi reale a bunurilor imobile communeA Actele de dis)o3itie cu titlu oneros, a1and ca obiect bunuri mobile commune care sunt su)use )otri1it le2ii unor formalitati de )ublicitateA Actele de dis)o3itie cu titlu 2ratuit, a1and ca obiect bunuri mobile commune, cu exce)tia darurilor obisnuite. .u"uri!e proprii !oul &od &i1il enumera bunurile )ro)rii in cadrul art. ::<, astfel:

6unurile dobandite )rin mostenire le2ala, le2at sau donatie cu exce)tia ca3ului in care detinatorul, a )re1a3ut, in mod ex)res, ca ele 1or fi communeA 6unurile de u3 )ersonalA 6unurile destinate exercitarii )rofesiei unuia dintre soti, daca nu sunt elemente ale unui fond de comert, care face )arte din comunitatea de bunuriA Dre)turile )atrimoniale de )ro)rietate intelectuala asu)ra creatiilor sale si asu)ra semnelor distincti1e )e care le-a inre2istratA 6unurile dobandite cu titlul de )remiu sau recom)ense, manuscrisurile stiintifice sau literare, sc-itele si )roiectele artistice, )roiectele de in1estitii si alte asemenea bunuriA

Indemni3atia de asi2urare si des)a2ubire )entru orice )re4udiciu material sau moral adus unui dintre sotiA 6unurile, sumele de bani sau orice 1alori care inlocuiesc un bun )ro)riu, )recum si bunul dobandit in sc-imbul acestoraA 7ructele bunurilor )ro)rii.

.u"uri!e comu"e i" !umi"a "ou!ui Co# civi! (re imu! separatiei #e $u"uri& Procedura se)aratiei de bunuri este re2lementata de art. :@ din noul &od &i1il si are ca )unct de )lecare, intocmirea in1entarului de catre notarul )ublic in care 1or fi mentionate, bunurile mobile )ro)rii, indiferent de modul de dobandire.acest in1entar trebuie anexat con1entiei matrimoniale si, )entru a fi o)o3abil tertilor, 1a fi su)us aceluiasi re2im de )ublicitate ca si con1entia matrimoniala, des)re care am discutat. In li)sa in1entarului, bunul mobil se )re3uma ca este )ro)rietatea sotului )osesor. '1ident, si acesta )re3umtie este relati1a, )utand fi rasturnata. .u"uri!e comu"e i" !umi"a "ou!ui Co# civi! (re imu! comu"itatii co"ve"tio"a!e& !oul &od &i1il introduce, )rin art. :@@ si :@>, re2imul comunitatii con1entionale, care Bse a)lica atunci cand, in conditiile si limitele )re1a3ute in )re3enta sectiune, se dero2a )rin con1entie matrimoniala, de la dis)o3itiile )ri1ind re2imul comunitatii le2ale.+ Astfel, in ca3ul in care sotii decid sa ado)te comunitatea de bunuri con1entionala, acestia )ot stabili )rin con1entia matrimoniala re2uli cu )ri1ire la unul sau mai multe dintre urmatoarele as)ecte:

Includerea in comunitate, in tot sau in )arte, a bunurilor dobandite sau datoriilor nascute inainte ori du)a inc-eierea casatoriei, cu exce)tia bunurilor )re1a3ute la art. :;0 lit. b. : si c.;

#estran2erea comunitatii la bunurile sau datoriile anume determinate in con1entia matrimoniala, indiferent daca sunt dobandite ori du)a ca3 nascute, inainte sau in tim)ul casatoriei, cu exce)tia obli2atiilor )re1a3ute in art. := lit. c.=

$bli2ati1itatea acordului ambilor soti )entru inc-eierea anumitor acte de administrareA in acest ca3, daca unul dintre soti se afla in im)osibilitate de a-si ex)rima 1ointa sau o)une in mod abu3i1, celalalt sot, )oate sa inc-eie sin2ur actul, insa numai cu incu1iintarea )realabila a instantei de tutelaA

Includerea clau3ei de )reci)utA executarea clau3ei de )reci)ut se face in natura sau, daca acest lucru nu este )osibil, )rin ec-i1alent din e1aluarea acti1ului net al comunitatiiA

Modalitati )ri1ind lic-idarea comunitatii con1entionale.

4( Data #o$0"#irii $u"uri!or(


Aceast dat trebuie s se afle .n tim)ul cstoriei )entru c bunul s de1in comun. Momentul dob9ndirii este acela .n care dre)tul intra .n )atrimoniul unuia dintre so*i sau al ambilor. &a atare, crean*ele nscute .naintea cstoriei .n )atrimoniul unui so*, dar reali3ate .n tim)ul cstoriei, nu sunt bunuri comune, iar cele nscute .n tim)ul cstoriei, dar reali3ate du) cstorie sunt bunuri comune. &u )ri1ire la data dob9ndirii bunurilor .n tim)ul cstoriei )rin con1en*ii afectate de modalit*i, deosebim du) cum este 1orba de termen sau condi*ie. 6unul dob9ndit .n tim)ul cstoriei )rintr-o con1en*ie afectat de termen se considera bun comun, iar bunul .nstrinat .n acela/i tim) /i )rintr-o con1en*ie asemntoare nu 1a mai face )arte din comunitate. (n ca3ul con1en*iilor sub condi*ie, solu*ia difer du) cum aceasta este sus)ensi1a sau re3olutorie. (n ceea ce )ri1e/te situa*ia cstoriilor .nc-eiate du) )unerea .n a)licare a &odului familiei 5 februarie <=;8, s-a stabilit c re2imul 4uridic al bunurilor so*ilor .n acest ca3 este cel stabilit de
: ;

6unuri de u3 )ersonalA 6unurile destinate exercitarii )rofesiei unuia dintre soti, cu conditia ca acestea sa nu faca )arte dintr-un fond de comert su)us comunitatii de bunuri. = $bli2atiile asumate )entru acco)erirea c-eltuielilor obisnuite ale casatoriei.

acest cod, iar bunurile 1or fi comune, conform criteriilor artate. &9t )ri1e/te cstoriile .nc-eiate .nainte de )unerea .n a)licare a &odului familiei, deosebim, du) cum aceste cstorii au fost .n fiin*a la data intrrii .n 1i2oare a codului ori au .ncetat s existe .nainte de aceast dat. (n )rimul ca3, so*ii sunt su)u/i, .n )ri1in*a rela*iilor lor )atrimoniale, de la data intrrii .n 1i2oare a &odului familiei, dis)o3i*iilor acestuia, indiferent care a fost re2imul lor matrimonial, le2al sau con1en*ional. (n al doilea ca3, rela*iile )atrimoniale dintre so*i nu sunt su)use )re1ederilor &odului familiei, ci re2imului le2al al se)ara*iei de bunuri. Stabilirea existen*ei /i .ntinderii dre)turilor so*ilor asu)ra a1erii dob9ndite .n tim)ul cstoriei desfcute .nainte de )unerea .n a)licare a &odului familiei trebuie solu*ionat .n ra)ort cu )re1ederile le2ale .n 1i2oare la acea dat, iar nu de dis)o3i*iile acestui cod, .n acest sens )ronun*9ndu-se /i )ractica 4udiciara. C!asi-icarea $u"uri!or comu"e 7i a#mi"istrarea !or (Co#u! Fami!iei&

)( Ve"ituri 7i activit%*i pro#uctive(


a8 Salariul celor .ncadra*i .n munca .n temeiul contractului de munc. &u )ri1ire la stabilirea cate2oriei de bun comun su )ro)riu a salarului s-au )urtat unele discu*ii .n literatura 4uridic, .ns ca solu*ie care s .mbine dis)o3i*iile Dre)tului familiei cu cele ale Dre)tului muncii ar fi aceea c salarul ne.ncasat 5dre)t crean*a8 s fie bun )ro)riu /i salarul .ncasat 5dre)t real8 s fie bun comun. Solu*ia a fost ado)tat /i de )ractic 4udectoreasca care consider salariul .ncasat c bun comun. (n ce )ri1e/te alte 1enituri asimilate salariului, )ornindu-se de la solu*ia )ri1ind natura 4uridica a salariului .ncasat, s-a decis c sunt bunuri comune: - Sumele de bani dob9ndite .n tim)ul cstoriei, de)use la &asa de A4utor #eci)rocA - 6ursa )rimit de unul dintre soti .n strintate, )e ba3a unei con1en*ii /tiin*ificeA - Sumele de bani )rimite de unul dintre soti cu titlul de )ensie .n cadrul asi2urrilor sociale, )entru munca desf/urat .n trecut. 68 #emunera*ia autorilor. Sumele ce re)re3int dre)turi de autor se )ot )re3enta sub forma dre)tului de crean*a )9n la .ncasare /i sub forma unei sume de bani, obiect al dre)tului real, res)ecti1 bun mobil cor)oral, du) .ncasare. Astfel remunera*ia autorilor sub forma dre)tului de

crean*a este bun )ro)riu /i cea sub forma dre)tului real este bun comun, dac .ncasarea remunera*iei s-a fcut .n tim)ul cstoriei. &8 Sumele economisite /i de)use la &.'.&. (n &odul familiei nu se )re1ede ex)res dac de)unerile fcute la &.'.&. de ctre unul dintre soti )e numele sau exclusi1 sunt bunuri comune sau )ro)rii. Practica 4udectoreasca a stabilit ca sumele de)use de ctre un so* )e numele lui rm9n bunuri comune sau )ro)rii a/a cum au fost .nainte de de)unerea la &.'.&., deoarece aceasta de)unere nu sc-imba natura lor 4uridic.

+( .u"uri imo$i!iare(
a8 &onstruc*ii efectuate de so*i )e terenul unuia dintre ei. (n acest ca3 deosebim urmtoarele situa*ii: 8 %n so* ridica o construc*ie cu mi4loace ce fac )arte din comunitatea de bunuri )e terenul )ro)rietatea celuilalt so* cu consim*m9ntul acestuia. (n situa*ia .n care un so* a construit cu mi4loace bunuri comune )e terenul celuilalt so*, cu consim*m9ntul acestuia, el )oate s dob9ndeasc un dre)t de su)erficie, .ntre so*i stabilindu-se urmtoarele ra)orturi: - So*ul constructor dob9nde/te ca su)erficiar, un dre)t de folosin*a asu)ra acelui teren /i un dre)t de )ro)rietate comun asu)ra construc*ieiA - So*ul, )ro)rietarul terenului, rm9ne )ro)rietar exclusi1 al terenului sau ce continua a fi bun )ro)riu, dar terenul a fost 2re1at de dre)tul de folosin*a al celuilalt so* iar so*ul )ro)rietar dob9nde/te .m)reun cu cellalt so*, dre)tul de )ro)rietate asu)ra construc*iei care de1ine bun comun. (n acest sens o construc*ie nou fcut )e terenul )ro)rietate al unuia dintre soti este bun comun. (n ca3ul construc*iei bun comun, ridicat )e terenul )ro)rietate al so*ului neconstructor, .n ceea ce )ri1e/te terenul, nu se recunoa/te so*ului constructor dec9t un dre)t de folosin*. 28 %n so* ridica o construc*ie cu mi4loace ce fac )arte din comunitatea de bunuri, )e terenul )ro)rietate al celuilalt so*, fr consim*m9ntul acestuia sau .m)otri1a 1oin*ei acestuia. (n acest ca3 so*ul care a ridicat construc*ia se 2se/te .n situa*ia 4uridic a constructorului de rea credin*, dre)turile )re13ute de acest text /i nu construc*ia constituind bun comun. :8 Ambii soti ridica o construc*ie cu mi4loace ce fac )arte din comunitatea de bunuri, )e terenul )ro)rietate a unuia dintre ei. (n acest ca3 construc*ia de1ine )ro)rietate comun a so*ilor, iar

so*ul ne)ro)rietar al terenului dob9nde/te asu)ra acestuia un dre)t de su)erficie )entru )artea aferenta construc*iei. ;8 %n so* ridica o construc*ie cu mi4loace ce sunt bunuri )ro)rii )e terenul )ro)rietate al celuilalt so*, cu consim*m9ntul acestuia. (n situa*ia aceasta so*ul constructor dob9nde/te un dre)t de su)erficie, cellalt so* rm9n9nd )ro)rietarul terenului care continua a fi un bun )ro)riu, dar 1a fi 2re1at de dre)tul de folosin*a cu)rins .n dre)tul de su)erficie al so*ului constructor. =8 %n so* ridica o construc*ie cu mi4loace ce sunt bunuri )ro)rii )e terenul )ro)rietate a celuilalt so*, fr consim*m9ntul acestuia sau .m)otri1a 1oin*ei acestuia. (n acest ca3, so*ul constructor nu dob9nde/te dre)tul de su)erficie, urm9nd a se a)lic art. ;<; din &odul ci1il referitor la construc*ie, )lanta*iile /i lucrrile aflate )e terenul altuia. 68 &onstruc*iile efectuate de so*i )e terenul )ro)rietate al ambilor so*i. (n aceast situa*ie )ot exista mai multe )osibilit*i: 8 %n so* ridica o construc*ie cu mi4loace ce sunt bunuri )ro)rii )e terenul bun comun al ambilor so*i, cu consim*m9ntul celuilalt so*A .n acest ca3 so*ul constructor dob9nde/te dre)tul de su)erficie, construc*ia fiind bun )ro)riu al so*ului constructor. 28 %n so* ridica o construc*ie cu mi4loace ce sunt bunuri )ro)rii, )e terenul bun comun al ambilor so*i, fr consim*m9ntul celuilalt so*A .n acest ca3 so*ul constructor are dre)turile )re13ute de art. ;<; &odul ci1il, care sunt bun )ro)riu, dar nu construc*ia. :8 %n so* ridica o construc*ie cu mi4loace ce sunt .n )arte bunuri comune /i .n )arte bunuri )ro)rii )e terenul bun comun al ambilor so*i, cu consim*m9ntul ambilor so*iA .n situa*ia aceasta construc*ia este, .n mod cores)un3tor, at9t bun comun, c9t /i bun )ro)riu, iar terenul rm9ne cum era .nainte de efectuarea construc*iei /i anume bun comun. &8 &onstruc*ii efectuate de so*i )e terenul )ro)rietate a unei ter*e )ersoane. (n )ri1in*a acestor construc*ii exista mai multe situa*ii: 8 &onstruc*ii ridicate de so*i )e terenul a)ar*in9nd altei )ersoane )otri1it dre)tului comun )ri1ind accesiunea. Posibilit*i ce se )ot i1i .n aceast situa*ie sunt: - Pro)rietarul terenului dore/te s )reia construc*ia /i instan* de 4udecata 1a obli2a )e so*ii constructori, iar )e )ro)rietarul terenului s )lteasc so*ilor constructori dre)turile cu1enite )otri1it distinc*iilor )re13ute de art. ;<; din &odul ci1il /i altor dis)o3i*ii le2ale. - Pro)rietarul terenului refu3a s )reia construc*iaA dac so*ii constructori sunt de rea-credin*, instan* de 4udecata .i )oate obli2a s-o demole3e, c9nd exista autori3a*ie de demolare din )artea

or2anului administrati1 com)etentA dac so*ii constructori sunt de buna-credin* sau au construit )e ba3a unei con1en*ii cu )ro)rietarul terenului, acesta urmea3 s fie obli2at, .n condi*iile le2ii, s )lteasc so*ilor constructori dre)turile cu1eniteA - Pro)rietarul terenului este de acord s cede3e construc*ia so*ilor care au ridicat-o .n contul crean*ei acestora, fiind necesar autori3a*ia de .nstrinare a construc*iei, iar )otri1it Ee2ii nr. <F <<0, )ro)rietarul terenului )oate ceda so*ilor construc*ia )e care au ridicat-o .m)reun cu terenul aferent )9n la 000m). 28 &onstruc*ii ridicate de so*i )e terenul unui ter*, )ro)rietarul terenului nefiind cunoscut ori manifesta li)sa de interes )entru )reluarea construc*iei ridicate. (n situa*iile acestea )ro)rietarul terenului are )osibilitatea, )otri1it art. ;?? /i urmtoarele din &odul ci1il s in1oce dre)tul de )ro)rietate )rin accesiune asu)ra construc*iei edificate de so*i )e terenul sau cu obli2a*ia de a des)2ubi )e so*ii constructori, .n condi*iile )reci3ate. Dre)turile so*ilor constructori )e terenul altuia constituie bun comun al acestora, iar du) le2ile nr. ?F << /i nr. =0F << )ro)rietarul terenului )oate constitui un dre)t de su)erficie, .n folosul constructorului. :8 &onstruc*ii ridicate de so*i )e terenul )ro)rietate a )rin*ilor unuia dintre ei, cu consim*m9ntul acestora. Porti1it le2ilor nr. ?F << modificat /i nr. =0F << modificat co)ii )ot dob9ndi un dre)t de su)erficie .n condi*iile Dre)tului comun. D8 &onstruc*ia efectuat de ctre soti )e un teren atribuit de stat .n folosin*. (n aceast situa*ie dre)tul are un caracter accesoriu fata de cldire, atribuindu-se )e durata acesteia dre)tul de folosin*a asu)ra terenului, ce nu se )oate .nstrina sin2ur, ci numai odat cu construc*ia. (n ca3ul .n care construc*ia este bun comun, dre)tul de folosin*a asu)ra terenului are acela/i caracter, iar dac se .m)arte construc*ia, .n mod cores)un3tor se delimitea3 /i dre)tul de folosin*a asu)ra terenului. &9t )ri1e/te dre)tul de concesiune asu)ra terenului, acesta este bun comun su )ro)riu, du) cum locuin*a este bun comun su )ro)riu 5Ee2ea nr. =0F << modificat8. '8 Eocuin*e construite ori cum)rate de ctre soti cu credite acordate de stat. Eocuin*ele construite sau cum)rate .n tim)ul cstoriei constituie bun comun fr a face deosebire dac a fost .nc-eiat contractul )e numele unuia dintre soti ori )e numele ambilor, dac nu exist 1reun temei )re13ut de art. : &odul familiei care s 4ustifice calificarea bunului ca fiind )ro)riu 5Decretul nr. 220F <<;8.

8 Eocuin*e construite cu credit acordat de Stat. Dre)tul de )ro)rietate asu)ra locuin*ei construit cu credit acordat de Stat se dob9nde/te )e data )redarii-)reluarii locuin*ei, iar dac aceasta se face .n tim)ul cstoriei este bun comun .n .ntre2ul su, indiferent c9nd se )ltesc ratele de )re*, .ntr-o inter)retare mai 1ec-e. Practica 4udiciara ado)ta solu*ia conform creia momentul transferului )ro)riet*ii este acela al .nc-eierii contractului de construc*ie, deci bunul este )ro)riu. 28 Eocuin*e cum)rate cu credit acordat de Stat. Eocuin*ele cum)rate cu credite de Stat sunt bunuri comune dac sunt dob9ndite .n tim)ul cstoriei. 78 "erenuri )rimite .n folosin* ori concesiune )entru construirea de locuin*e. (n ce )ri1e/te dre)tul de folosin*a asu)ra terenului )e care s-a construit de ctre soti, .n condi*iile )re13ute de actele normati1e .n 1i2oare, acestea constituie bun comun. (n ca3ul .n care construc*ia ridicat )e teren este .n )arte bun comun /i .n )arte bun )ro)riu, dre)tul de folosin*a asu)ra terenului 1a a1ea acela/i re2im 4uridic. ,8 Dre)tul de folosin*a asu)ra locuin*ei re3ultat dintr-un contract de .nc-iriere. (n aceast )ri1in* se )ot i1i mai multe situa*ii: 8 &aracterul dre)tului de folosin*a asu)ra locuin*ei, nscut din contractul de .nc-iriere su)us Ee2ii =F <>:. (n acest ca3, so*ul dob9nde/te, .n ba3a contractului de .nc-iriere, alturi de titularul contractului de .nc-iriere /i de ceilal*i membrii de familie, un dre)t )ro)riu de folosin* a locuin*ei, fr a se deosebi du) cum contractul de .nc-iriere s-a .nc-eiat .naintea .nc-eierii cstoriei ori .n tim)ul acesteia. 28 &aracterul dre)tului de folosin*a asu)ra locuin*ei nscut din contractul de .nc-iriere su)us &odului ci1il. (n acest ca3, dre)tul de folosin*a asu)ra locuin*ei este bun comun dac contractul de .nc-iriere s-a .nc-eiat .n tim)ul cstoriei /i este bun )ro)riu dac acesta s-a .nc-eiat .nainte de cstorie. 4& A!te $u"uri mo$i!iare( A8 6unurile cum)rate cu )lata .n rate. (n aceast )ri1in* bunurile sunt comune dac data contractului de 19n3are-cum)rare cu )lata )re*ului .n rate se situea3 .n tim)ul cstoriei /i sunt )ro)rii dac data unui asemenea contract este anterioar ori ulterioar cstorie. &a atare bunurile cum)rate .nainte de .nc-eierea cstoriei, .n rate, sunt bunuri )ro)rii, iar fa)tul c o )arte din rate au fost )ltite .n tim)ul cstoriei trebuie a1ut .n 1edere la stabilirea cotelor )r*i. (n mod cores)un3tor, bunurile cum)rate .n ra*e .n tim)ul cstoriei sunt comune, c-iar dac o )arte din

>

rate se ac-ita du) desfacerea ori .ncetarea cstoriei, acest fa)t )re3ent9nd im)ortant numai )entru stabilirea cotelor )r*i. 68 7ructele /i )roductele. &onform Dre)tului comun, fructele bunurilor )ro)rii sunt bunuri )ro)rii, deoarece folosin*a este un exerci*iu normal al dre)tului de )ro)rietate, iar dre)turile asu)ra bunurilor )ro)rii sunt, at9ta tim) c9t le2ea nu )re1ede altfel, dre)turi com)lete, ce confer toate indriturile le2ale )e care le cu)rind, deci /i )e aceea de a cule2e /i .nsu/i fructele. Dac fructele bunurilor )ro)rii sunt re3ultatul muncii comune a so*ilor, ele sunt bunuri comune. Productele consuma substan*a bunului, astfel c, .n ca3ul bunurilor )ro)rii se a)lic subro2a*ia real cu titlul uni1ersal. &a atare )roductele bunurilor comune 1or fi /i ele bunuri comune, iar )roductele bunurilor )ro)rii sunt bunuri )ro)rii. &8 &9/ti2urile reali3ate .n tim)ul cstoriei )e libret &.'.&. /i la diferite sisteme de loterie. Din )unct de 1edere 4uridic, aceste c9/ti2uri sunt )roducte, deoarece nu au )entru c9/ti2tor caracter de )eriodicitate. Aceste c9/ti2uri dob9ndite .n tim)ul cstoriei sunt bunuri comune sau )ro)rii, du) cum sumele cu care s-a 4ucat a)ar*in uneia sau alteia din aceste cate2orii de bunuri. Potrivit art( 4683 #i" Nou! Co# Civi!3 dis)o3itiile con1entiilor matrimoniale se comoletea3a cu re2imul 4uridic al comunitatii le2ale, cu exce)tia situatiei in care )artile au exclus a)licarea acesui re2im si in masura in care nu s-ar con1eni a)licarea concomitenta a doua re2imuri matrimoniale distincte, as)ect inter3is de le2e, asa cum am aratat mai sus. I" co"c!u9ie3 fata de modificarile aduse )rin noul &od &i1il, )utem afirma ca, in )rinci)iu, si du)a intrarea in 1i2oare a noului &od &i1il re2imul de dre)t comun a)licabil bunurilor dobandite de soti, in tim)ul casatoriei 1a fi tot cel al comunitatii de bunuri, deorece art. :2< din noul &od &i1il, )re1ede ex)res ca Bale2erea uni alt re2im matrimonial decat cel al comunitatii le2ale se face )rin inc-eierea unei con1entii matrimoniale+. Asadar, cata 1reme sotii nu 1or considera de cu1iinta sa inc-eie o con1entie matrimoniala, )rin care sa sti)ule3e ex)res ca doresc sa li se a)lice un anumit re2im, atunci se 1a a)lica re2imul comunitatii le2ale, care constituie in continuare re2ula.De asemenea, in situatia in care con1entia matrimoniala este lo1ita de nulitate, se 1a a)lica re2imul de dre)t comun.!u in ultimul rand in situatia in care nu s-au efectuat formalitatile de )ublicitate )otri1it le2ii, fata de tertii de buna-credinta se 1a a)lica re2imul comunitatii le2ale. $ alta conclu3ie care se des)rinde, este ca destul de multe )robleme nu au )rimit o re2lementare ex)resa, com)leta, astfel ca exista riscul unor inter)retari diferite atat in )ri1inta 4ustitiabililor, cat si in )ri1inta instantelor de 4udecata, )ana cand se 1a stabili o )ractica unitara.

.i$!io ra-ie Co#u! Fami!iei: Tr( Io"a7cu3 Deplin capacitate civil a femeii mritate i mandatul tacit domestic, 1"3 ;usti*ia Noua23 )<58( I(P(Fi!ipescu3 Noiunea de patrimoniu i relaiile dintre soti privind bunurile i datoriile lor23 1"3 Dreptu!23 )<<4( A!( .%!%ci3 Consideraii n legtur cu regimul matrimonial actual, n, Dreptul, +==)( M(E!iescu3 Caracterul salariului n raporturile patrimoniale dintre soti23 1"3 Stu#ii 7i Cercet%ri ;uri#ice23 )<65( N(>( A" e!escu3 n legtur cu renunarea la motenirea soului decedat de ctre soul supravieuitor n lumina Codului familiei23 1"3 Le a!itatea Popu!ar%23 )<?@( C(Oprisa"3 Situaia uridic a bunurilor soilor n timpul cstoriei23 1"3 ;usti*ia Noua23 )<?5(

<

C(Oprisa"3 Salariul fiecruia din soti este bun comun sau bun propriu!, 1"3 Le a!itatea Popu!ar%23 )<?@( C(Oprisa"3 "robleme ale lic#idrii comunitii de bunuri a soilor n practic udectoreasca i literatura uridic de specialitate3 1"3 Le a!itatea Popu!ar%23 )<6=( Pro-( U"iv( Dr( A#ria" Pricopi3 Dreptu! -ami!iei23 Lumi"a LeA3 .ucure7ti3 +==6 Pro-( U"iv( Maria >ar$#3 curs Dreptu! -ami!iei3 Iai +=)) Nou! Co# Civi! B +=))3 pus i" ap!icare pri" !e ea "r( @)C) octom$rie +=))(

20