Decret nr.

62/1975
din 30/05/1975

pentru reglementarea diferendelor relative la investiii intre state si persoane ale altor state, incheiata la ashington la 1!
martie 1965 EXPUNERE DE MOTIVE Prin alaturatul decret al C n!iliului de "tat !e rati#ica C n$entia %entru re&le'entarea di#erendel r relati$e la in$e!ti(ii intre !tate !i %er! ane ale alt r !tate) inc*eiata la Washington la 1+ 'artie 19,5C n$entia %re$ede in!tituirea unui Centru internati nal %entru re&le'entarea di#erendel r re#erit are la in$e!titii) cu !ediul la .anca Internati nala %entru Rec n!tructie !i De/$ ltare 0.-I-R-D-1) c '%u! dintr2un c n!iliu ad'ini!trati$ !i !ecretariatC '%etenta centrului cu%rinde %r cedura ! luti narii di#erendel r de rdin 3uridic intre un !tat c ntractant !i %er! ane #i/ice !au 3uridice ale unui alt !tat c ntractant in le&atura cu in$e!titie) di#erende %e care %artile au c n!i'tit in !cri! !a le !u%una centruluiDi#erendele care ar %utea !ur$eni intre !tatele c ntractante cu %ri$ire la inter%retarea !au la a%licarea c n$entiei !i care nu ar %utea #i re/ l$ate %rin 4una intele&ere !int adu!e inaintea Curtii Internati nale de 5u!titie) la cererea ricarei %arti in di#erend) daca !tatele intere!ate nu au c n$enit alta 'et da de re&le'entareC n$entia e!te de!c*i!a !e'narii de catre !tatele 'e'4re ale .-I-R-D- !i !u%u!a rati#icarii) acce%tarii !au a%r 4arii % tri$it %r cedurii c n!tituti nale a #iecarei tari !i intra in $i& are la 30 de /ile du%a de%unerea in!tru'entel r de rati#icareP tri$it %racticii c n!tante a tarii n a!tre in decret !e %re$ede ca la de%unerea in!tru'entului de rati#icare !e $a #ace declaratie in le&atura cu re&le'entarile art- 70 din c n$entieC n!iliul de "tat al Re%u4licii " ciali!te R 'ania decretea/a6 "rt. 1. - Se ratifica Conventia pentru reglementarea diferendelor relative la investiii intre state si persoane ale altor state, incheiata la Washington la 18 martie 1965. "rt. 2. - a depunerea instrumentului de ratificare a Conventiei pentru reglementarea diferendelor relative la investitii intre state si persoane ale altor state se va face urmatoarea declaratie! "Consiliul de Stat al #epu$licii Socialiste #omania considera ca mentinerea starii de dependenta a unor teritorii la care se refera reglementarile art. %& din conventie nu este in concordanta, cu Carta 'rgani(atiei )atiunilor *nite si cu documentele adoptate de '.).*. cu privire la acordarea independentei tarilor si popoarelor coloniale, inclusiv cu +eclaratia referitoare la principiile dreptului international privind relatiile prietenesti si cooperarea intre state potrivit Cartei 'rgani(atiei )atiunilor *nite, adoptata in unanimitate prin #e(olutia ,dunarii -enerale a 'rgani(atiei )atiunilor *nite nr. .6.5 /0012 din anul 19%&, care proclama in mod solemn o$ligatia statelor de a favori(a reali(area principiului egalitatii in drepturi a popoarelor si a dreptului lor de a dispune de ele insele, in scopul de a pune de indata capat colonialismului."

privind ratificarea Conventiei

C#$%&$'(& pentru reglementarea diferendelor relative la investitii intre state si persoane ale altor state PRE7M.U8 "tatele c ntractante) luind in c n!iderare nece!itatea c %erarii internati nale %entru de/$ ltarea ec n 'ica !i r lul %e care2l detin in ace!t d 'eniu in$e!titiile %articulare internati nale) a$ind in $edere ca di#erende cu %ri$ire la a!t#el de in$e!titii % t !ur$eni in rice ' 'ent intre !tatele c ntractante !i %er! ane ale alt r !tate c ntractante) recun !cind ca daca ace!te di#erende tre4uie !a #aca) in ' d n r'al) 4iectul unui recur! adre!at in!tantel r interne) in anu'ite ca/uri !int indicate ' duri de re&le'entare cu caracter internati nal) ac rdind de !e4ita i'% rtanta in#iintarii un r 'ecani!'e de c nciliere !i ar4itra3 internati nale car ra !tatele c ntractante !i %er! ane ale alt r !tate c ntractante % t !a le !u%una) daca d re!c) di#erendele l r) d rind !a !ta4ilea!ca ace!te 'ecani!'e !u4 au!%iciile .ancii Internati nale %entru Rec n!tructie !i De/$ ltare) recun !cind ca c n!i'ta'intul 'utual al %artil r de a !u%une ace!te di#erende c ncilierii !au ar4itra3ului) %rin recur&ere la 'ecani!'ele a'intite) c n!tituie intele&ere a$ind # rta 4li&at rie care recla'a inde !e4i ca rice rec 'andare a c nciliat ril r !a #ie re!%ectata cu' !e cu$ine !i ca rice !entinta ar4itrala !a #ie e9ecutata) !i declarind ca nici un !tat c ntractant) %rin !i'%lul #a%t al rati#icarii) acce%tarii !au a%r 4arii %re/entei c n$entii) nu $a #i c n!iderat) #ara c n!i'ta'intul !au) ca2!i $a #i a!u'at $re 4li&atie de a recur&e la c nciliatie !au ar4itra3) in $reun ca/ %articular) au c n$enit a!u%ra cel r ce ur'ea/a6 C")('#*+* ( Centrul international pentru reglementarea diferendelor relative la investitii ,ectiunea ( (nfiintare si organi-are ".'(C#*+* 1 /10 Se instituie, in virtutea pre(entei conventii, un Centru international pentru reglementarea diferendelor cu privire la investitii /denumit mai departe centru2. /20 '$iectul centrului este acela de a oferi mi3loace de conciliere si ar$itra3 pentru reglementarea diferendelor relative la investitii, care opun statele contractante unor persoane ale altor state contractante, potrivit dispo(itiilor pre(entei conventii. ".'(C#*+* 2 Sediul centrului este acela al 4ancii 5nternationale pentru #econstructie si +e(voltare /de aci inainte denumita $anca2. Sediul poate fi transferat in orice alta parte prin hotarire a consiliului administrativ, luata cu o ma3oritate de doua treimi a mem$rilor sai. ".'(C#*+* 1

Centrul este alcatuit din consiliul administrativ si un secretariat. 6l tine o lista de conciliatori si o lista de ar$itri. ,ectiunea a 22a Despre consiliul administrativ ".'(C#*+* 3 /10 Consiliul administrativ cuprinde cite un repre(entant al fiecarui stat contractant. *n supleant poate actiona in calitate de repre(entant, daca titularul este a$sent sau este impiedicat sa participe la o reuniune. /20 5n lipsa unei desemnari diferite, guvernatorul si guvernatorul supleant ai $ancii, numiti de catre statul contractant, indeplinesc de drept functiile respective de repre(entant si de supleant. ".'(C#*+* 5 7resedintele $ancii este de drept presedinte al consiliului administrativ /denumit mai departe presedinte2, fara a avea drept de vot. +aca el a$sentea(a sau este impiedicat sa-si e8ercite atri$utiile, sau daca presedintia $ancii este vacanta, persoana care il inlocuieste in cadrul $ancii indeplineste functia de presedinte al consiliului administrativ. ".'(C#*+* 6 /10 9ara pre3udiciul atri$utiilor care ii sint conferite prin celelalte dispo(itii ale pre(entei conventii, consiliul administrativ! a0 adopta regulamentul administrativ si regulamentul financiar al centrului: 40 adopta regulamentul de procedura relativa la recurgerea la instantele de conciliatie si ar$itra3: c0 adopta regulamentele de procedura privind instantele de conciliatie si ar$itra3 /de acum inainte denumite regulamentul de conciliere si regulamentul de ar$itra32: d0 apro$a orice aran3amente cu $anca in scopul folosirii localurilor si serviciilor administrative ale acesteia: e0 determina conditiile de functionare a secretarului general si a secretarilor generali ad3uncti: f0 adopta $ugetul anual de venituri si cheltuieli al centrului: g0 apro$a raportul anual asupra activitatilor centrului. +eci(iile preva(ute de alin. a2, $2, c2 si f2 de mai sus sint luate cu o ma3oritate de doua treimi a mem$rilor consiliului administrativ. /20 Consiliul administrativ poate constitui orice comisie pe care el o socoteste necesara. /10 Consiliul administrativ e8ercita, de asemenea, orice alte atri$utii pe care le considera necesare pentru aplicarea dispo(itiilor pre(entei conventii. ".'(C#*+* 7 /10 Consiliul administrativ tine o sesiune anuala si orice alta sesiune care ar fi hotarita de consiliu sau convocata de presedinte ori secretarul general, la cererea a cel putin cinci mem$ri ai consiliului. /20 9iecare mem$ru al consiliului administrativ are dreptul la un vot si, cu e8ceptia preva(uta de pre(enta conventie, toate chestiunile supuse consiliului sint re(olvate prin hotarirea luata cu ma3oritatea voturilor e8primate. /10 a toate sesiunile consiliului administrativ, cvorumul este 3umatate plus unu din mem$rii lui. /30 Consiliul administrativ poate adopta, cu ma3oritatea de doua treimi a mem$rilor sai, o procedura care autori(a pe presedinte sa ceara consiliului un vot prin corespondenta. ,cest vot nu va fi considerat ca fiind

vala$il decit daca ma3oritatea mem$rilor consiliului a luat parte la acesta in termenele fi8ate prin aceasta procedura. ".'(C#*+* ! 9unctiile mem$rilor consiliului administrativ si ale presedintelui nu sint platite de centru. ,ectiunea a 12a Despre secretariat ".'(C#*+* 9 Secretariatul este compus dintr-un secretar general, unu sau mai multi secretari generali ad3uncti si personal. ".'(C#*+* 15 /10 Secretarul general si secretarii generali ad3uncti sint alesi, la propunerea presedintelui, de catre consiliul administrativ cu o ma3oritate de doua treimi a mem$rilor sai, pentru o perioada ce nu poate depasi 6 ani. acestia fiind reeligi$ili. 7resedintele, in urma consultarii mem$rilor consiliului administrativ, pre(inta unu sau mai multi candidati pentru fiecare post. /20 9unctiile de secretar general si de secretar general ad3unct sint incompati$ile cu e8ercitarea oricarei functii politice. Su$ re(erva derogarii acordate de catre consiliul administrativ, secretarul general si secretarii generali ad3uncti nu pot ocupa alte functii sau e8ercita alte activitati profesionale. /10 5n ca( de a$senta sau de impiedicare a secretarului general sau daca postul este vacant, secretarul general ad3unct indeplineste functiile de secretar general. +aca sint mai multi secretari generali ad3uncti, consiliul administrativ determina anticipat ordinea in care acestia vor fi chemati sa indeplineasca sus(isele functii. ".'(C#*+* 11 Secretarul general repre(inta in mod legal centrul, il conduce si este raspun(ator de administratia acestuia, inclusiv de recrutarea personalului, conform prevederilor pre(entei conventii si regulamentelor adoptate de catre consiliul administrativ. 6l indeplineste functia de grefier si are dreptul de a autentifica sentintele ar$itrale pronuntate in $a(a pre(entei conventii si de a certifica copiile acestora. ,ectiunea a 32a Despre liste ".'(C#*+* 12 ista de conciliatori si lista de ar$itri sint alcatuite din persoane competente, desemnate asa cum se arata mai 3os si care accepta sa figure(e pe aceste liste.

".'(C#*+* 11 /10 9iecare stat contractant poate sa desemne(e, pentru a figura pe fiecare lista, patru persoane care nu sint neaparat cetateni ai sai.

/20 7resedintele poate sa numeasca (ece persoane care sa figure(e pe fiecare lista. 7ersoanele astfel desemnate pe aceeasi lista tre$uie, toate, sa fie de nationalitate diferita. ".'(C#*+* 13 /10 7ersoanele desemnate pentru a figura pe liste tre$uie sa se $ucure de o inalta consideratie morala, sa fie de o competenta recunoscuta in materie 3uridica, comerciala, industriala sau financiara si sa ofere intreaga che(asie de independenta in e8ercitarea functiilor lor. Competenta in materie 3uridica pre(inta o importanta deose$ita pentru persoanele desemnate a figura pe lista de ar$itri. /20 7resedintele tine seama, in numirile facute, si de interesul legat de repre(entarea pe aceste liste a principalelor sisteme 3uridice ale lumii si a principalelor sectoare ale activitatii economice. ".'(C#*+* 15 /10 )umirile sint facute pe perioade de 6 ani si pot fi reinnoite. /20 5n ca( de deces sau de demisie a unei persoane figurind pe una sau alta dintre liste, autoritatea care a numit aceasta persoana poate sa numeasca un inlocuitor pe durata mandatului inca in curs. /10 7ersoanele inscrise pe liste continua sa figure(e pe acestea pina la desemnarea succesorului lor. ".'(C#*+* 16 /10 ,ceeasi persoana poate figura pe cele doua liste. /20 +aca o persoana este numita pentru a figura pe aceeasi liste de catre mai multe state contractante sau de catre unul sau mai multe dintre acestea si de catre presedinte, ea va fi considerata ca a fost desemnata de catre autoritatea care a facut aceasta cea dintii: totusi, daca aceasta persoana este cetateanul unui stat care a participat la numirea sa, va fi considerat ca a fost desemnata de catre (isul stat. /10 ;oate numirile sint notificate secretarului general si ele devin vala$ile incepind cu data primirii notificarii. ,ectiunea a 52a Despre finantarea centrului ".'(C#*+* 17 +aca cheltuielile de functionare a centrului nu pot fi acoperite cu redeventele platite pentru utili(area serviciilor sale sau cu alte surse de venituri, diferenta va fi suportata de catre statele contractante mem$re ale $ancii, proportional cu partile su$scrise la capitalul acesteia, si de catre statele care nu sint mem$re ale $ancii, in conformitate cu regulamentele adoptate de catre consiliul administrativ.

,ectiunea a 62a ,tatut, imunitati si privilegii ".'(C#*+* 1!

Centrul se $ucura de personalitate 3uridica internationala deplina. 6l are, printre altele, capacitatea! a0 de a incheia contracte: 40 de a do$indi $unuri mo$ile si imo$ile si de a dispune de acestea: c0 de a sta in 3ustitie. ".'(C#*+* 19 7entru a-si putea indeplini functiile, centrul se $ucura pe teritoriul fiecarui stat contractant de imunitatile si de privilegiile definite in aceasta sectiune. ".'(C#*+* 25 Centrul, $unurile si averea sa nu pot constitui o$iectul vreunei actiuni 3udiciare decit in ca(ul in care el renunta la aceasta imunitate. ".'(C#*+* 21 7resedintele, mem$rii consiliului administrativ, persoanele care actionea(a in calitate de conciliatori, de ar$itri sau de mem$ri ai comitetului preva(ut la art. 5. alin. <, precum si functionarii si anga3atii secretariatului! a0 nu pot constitui o$iectul unor urmariri din pricina unor acte savirsite de ei in e8ercitiul functiilor lor, afara numai daca centrul ridica aceasta imunitate: 40 $eneficia(a, atunci cind nu sint cetateni ai statului in care isi e8ercita functia, de aceleasi imunitati in ce priveste imigrarea, inregistrarea strainilor, o$ligatiile militare sau de prestatii analoge si de aceleasi facilitati in materie de schim$uri si deplasari ca cele acordate de catre statele contractante repre(entantilor, functionarilor si anga3atilor de rang compara$il ai altor state contractante. ".'(C#*+* 22 7revederile art. .1 se aplica persoanelor ce participa la instantele care fac o$iectul pre(entei conventii in calitate de parti, agenti, consilieri, avocati, martori sau e8perti, alin. $2 neaplicindu-se insa decit la deplasarile si sederea lor in tara in care se desfasoara procedura. ".'(C#*+* 21 /10 ,rhivele centrului sint inviola$ile oriunde s-ar afla. /20 9iecare stat contractant acorda centrului, pentru comunicarile sale oficiale, un tratament tot atit de favora$il ca si altor institutii internationale. ".'(C#*+* 23 /10 Centrul, averea, $unurile si veniturile sale, precum si operatiunile ce ii sint incuviintate prin pre(enta conventie, sint e8onerate de orice impo(ite si drepturi vamale. Centrul este de asemenea scutit de orice o$ligatie cu privire la incasarea sau plata de impo(ite sau de ta8e vamale. /20 )u se percepe nici un impo(it asupra indemni(atiilor platite de centru presedintelui sau mem$rilor consiliului administrativ sau asupra salariilor, onorariilor sau altor indemni(atii platite de catre centru functionarilor sau anga3atilor secretariatului, cu e8ceptia ca(ului in care $eneficiarii sint cetateni ai tarii unde ei isi indeplinesc functiile. /10 )u se percepe nici un impo(it asupra onorariilor sau indemni(atiilor achitate persoanelor care actionea(a in calitate de conciliatori, ar$itri sau de mem$ri ai comitetului preva(ut la art. 5. alin. <, in cadrul instantelor care fac o$iectul pre(entei conventii, daca un asemenea impo(it nu are alta $a(a 3uridica

decit locul unde se afla centrul, acela in care se desfasoara activitatea instantei sau acela unde sint platite (isele onorarii sau indemni(atii. C")('#*+* (( Despre competenta centrului ".'(C#*+* 25 /10 Competenta centrului cuprinde diferendele de ordin 3uridic intre un stat contractant /sau o anumita colectivitate pu$lica sau un anume organism dependent de acesta si pe care-5 desemnea(a centrul2 si persoana unui alt stat contractant, care sint in relatie directa cu o investitie, diferende pe care partile au consimtit in scris sa le supuna centrului. ,tunci cind partile si-au dat consimtamintul, nici una dintre ele nu va putea sa-l retraga in mod unilateral. 7ersoana a unui alt stat contractant inseamna! a0 orice persoana fi(ica care poseda nationalitatea unui stat contractant altul decit statul parte la diferend la data la care partile au consimtit sa supuna diferendul concilierii sau ar$itra3ului, precum si la data la care cererea a fost inregistrata conform art. .8 alin. < sau art. <6 alin. <, cu e8ceptia oricarei persoane care la una sau la alta dintre aceste date poseda deopotriva si nationalitatea statului contractant parte la diferend: 40 orice persoana 3uridica care poseda nationalitatea unui stat contractant altul decit statul parte la diferend la data la care partile au consimtit sa supuna diferendul concilierii sau ar$itra3ului si orice persoana 3uridica care poseda nationalitatea statului contractant parte la diferend la aceeasi data si pe care partile au convenit, in vederea reali(arii telurilor pre(entei conventii, sa o considere ca apartinind unui alt stat contractant din cau(a controlului e8ercitat asupra acesteia de catre interese straine. /10 Consimtamintul unei colectivitati pu$lice sau al unui organism depin(ind de un stat contractant nu poate fi dat decit dupa apro$area (isului stat, afara de ca(ul in care acesta indica centrului ca apro$area nu este necesara. /30 'rice stat contractant poate, in momentul ratificarii, acceptarii sau apro$arii conventiei sau la orice data ulterioara, sa faca cunoscute centrului categoria sau categoriile de diferende pe care le considera ca pot sau nu pot sa fie supuse competentei centrului. Secretarul general transmite imediat notificarea tuturor statelor contractante. ,ceasta notificare nu constituie consimtamintul cerut in temeiul alin. 1. ".'(C#*+* 26 Consimtamintul partilor la ar$itra3 in cadrul pre(entei conventii este considerat, in afara unei stipulatii contrare, ca implicind renuntarea la orice alt recurs. *n stat contractant poate cere, ca o conditie la consimtamintul la ar$itra3 in cadrul pre(entei conventii, ca recursurile administrative sau 3udiciare interne sa fie epui(ate. ".'(C#*+* 27 /10 )ici un stat contractant nu acorda protectie diplomatica sau nu poate formula vreo revendicare internationala privind un diferend pe care una dintre persoanele sale si un alt stat contractant au consimtit sa-5 supuna sau l-au supus ar$itra3ului in cadrul pre(entei conventii, afara de ca(ul in care celalalt stat contractant nu se conformea(a sentintei pronuntate cu oca(ia diferendului. /20 Cit despre aplicarea alin. 1, protectia diplomatica nu are in vedere simplele demersuri avind drept scop numai usurarea reglementarii diferendului. C")('#*+* ((( Despre conciliere

,ectiunea 1 Despre cererea in conciliere ".'(C#*+* 2! /10 *n stat contractant sau persoana unui stat contractant, care doreste sa inceapa o procedura de conciliere, tre$uie sa adrese(e in scris o cerere in acest scop secretarului general, care trimite o copie a acesteia celeilalte parti. /20 Cererea tre$uie sa cuprinda lamuriri privind o$iectul diferendului, identitatea partilor si consimtamintul lor la conciliere potrivit regulamentului de procedura referitor la sesi(area instantelor de conciliere si ar$itra3. /10 Secretarul general tre$uie sa inregistre(e cererea, in afara de ca(ul in care el aprecia(a, dupa cercetarea informatiilor continute in cerere, ca diferendul depaseste in mod evident competenta centrului. 6l tre$uie sa notifice imediat partilor inregistrarea sau refu(ul de inregistrare. ,ectiunea a 22a Despre constituirea comisiei de conciliere ".'(C#*+* 29 /10 Comisia de conciliere /numita mai 3os comisia2 se constituie, imediat ce va fi cu putinta, dupa inregistrarea cererii in conformitate cu art. .8. /20 a2 Comisia se compune dintr-un conciliator unic sau dintr-un numar impar de conciliatori numiti potrivit intelegerii dintre parti. 40 5n lipsa unui acord intre parti asupra numarului conciliatorilor si asupra modului de numire a lor, comisia va cuprinde trei conciliatori! fiecare parte numeste un conciliator, iar al treilea, care este presedintele comisiei, este numit prin intelegere intre parti. ".'(C#*+* 15 5n ca(ul in care comisia nu a fost constituita in cele 9& de (ile care au succedat notificarea inregistrarii cererii de catre secretarul general conform art. .8 alin. < sau in orice alt termen convenit de catre parti, presedintele, la cererea partii celei mai diligente si, daca este posi$il, dupa consultarea partilor, numeste un conciliator sau conciliatorii ce nu fusesera inca desemnati. ".'(C#*+* 11 /10 Conciliatorii pot fi desemnati din afara listei conciliatorilor, cu e8ceptia numirii de catre presedinte, preva(uta la art. <&. /20 Conciliatorii numiti din afara listei de conciliatori tre$uie sa posede calitatile preva(ute la art. 1= alin. 1. ,ectiunea a 12a Despre procedura in fata comisiei ".'(C#*+* 12

/10 Comisia hotaraste asupra competentei sale. /20 'rice cerere de declinare a competentei formulata de una dintre parti si intemeiata pe motivul ca diferendul nu este de competenta centrului sau pentru orice alta cau(a tre$uie sa fie e8aminata de catre comisie, care hotaraste daca cererea tre$uie sa fie tratata ca o chestiune preala$ila sau daca e8aminarea sa tre$uie sa fie legata de aceea a chestiunilor de fond. ".'(C#*+* 11 5ntreaga procedura de conciliere se desfasoara potrivit prevederilor pre(entei sectiuni si, cu e8ceptia unei intelegeri contrare a partilor, conform regulamentului de conciliere in vigoare la data la care acestea au consimtit la actiunea de conciliere. +aca se pune o pro$lema de procedura nepreva(uta in aceasta sectiune sau in regulamentul de conciliere sau in orice alta reglementare adoptata de catre parti, ea este re(olvata de catre comisie. ".'(C#*+* 13 /10 Comisia are atri$utia de a clarifica punctele litigioase dintre parti si tre$uie sa depuna eforturi spre a le conduce spre o solutie mutual accepta$ila. 5n acest scop, comisia poate sa recomande partilor, la o anumita fa(a a procedurii si in mai multe rinduri, termenii unei intelegeri. 7artile tre$uie sa conlucre(e de $una-credinta cu comisia pentru a-i permite sa-si indeplineasca functiile si tre$uie sa tina seama in cel mai inalt grad de recomandarile acesteia. /20 +aca partile ce pun de acord, comisia intocmeste un proces-ver$al prin care inventaria(a punctele in litigiu si ia act de intelegerea partilor. +aca, la o fa(a anumita a procedurii, comisia aprecia(a ca nu e8ista nici o posi$ilitate de intelegere intre parti, ea inchide procedura si intocmeste un proces-ver$al prin care se constata ca diferendul a fost supus concilierii, dar ca partile nu au a3uns la un acord. +aca una dintre parti lipseste sau se a$tine de a lua parte la procedura, comisia incheie procedura si intocmeste un proces-ver$al constatind ca una dintre parti lipseste sau se a$tine de a participa la procedura. ".'(C#*+* 15 Cu e8ceptia unei intelegeri contrare a partilor, niciuna dintre ele nu poate invoca, cu oca(ia unei alte proceduri desfasurate in fata ar$itrilor, a unui tri$unal sau in orice alt mod, opiniile e8primate, declaratiile sau ofertele de reglementare facute de catre cealalta parte in cursul procedurii si nici procesul-ver$al sau recomandarile comisiei. C")('#*+* (% Despre ar4itra6 ,ectiunea 1 Despre cererea de ar4itra6 ".'(C#*+* 16 /10 *n stat contractant sau persoana unui stat contractant care doreste sa inceapa o procedura de ar$itra3 tre$uie sa adrese(e in scris o cerere pentru aceasta secretarului general, care trimite o copie celeilalte parti. /20 Cererea tre$uie sa contina informatii privind o$iectul diferendului, identitatea partilor si consimtamintul lor la ar$itra3 potrivit regulamentului de procedura referitor la recurgerea la instantele de conciliere si ar$itra3.

/10 Secretarul general tre$uie sa inregistre(e cererea in afara de ca(ul in care el, va(ind informatiile continute in cerere, aprecia(a ca diferendul depaseste in mod evident competenta centrului. 6l tre$uie sa notifice imediat partilor inregistrarea sau refu(ul de inregistrare. ,ectiunea a 22a Despre constituirea tri4unalului ".'(C#*+* 17 /10 ;ri$unalul ar$itral /numit mai 3os tri$unalul2 se constituie, indata ce e posi$il, dupa inregistrarea cererii conform art. <6. /20 a2 ;ri$unalul se compune dintr-un ar$itru unic sau dintr-un numar impar de ar$itri numiti in conformitate cu acordul partilor. 40 5n lipsa unui acord intre parti asupra numarului de ar$itri si a modului de numire a acestora, tri$unalul va fi alcatuit din trei ar$itri! fiecare parte numeste un ar$itru, iar al treilea, care este presedintele tri$unalului, este numit prin intelegere intre parti. ".'(C#*+* 1! +aca tri$unalul nu a fost constituit in cele 9& de (ile urmatoare notificarii inregistrarii cererii de catre secretarul general conform art. <6 alin. < sau in orice alt termen convenit de catre parti, presedintele, la sesi(area partii mai diligente si, daca este posi$il, dupa consultarea partilor, numeste ar$itrul sau ar$itrii care nu au fost inca desemnati. ,r$itrii numiti de catre presedinte potrivit prevederilor pre(entului articol nu tre$uie sa fie cetateni ai statului contractant parte la diferend sau ai statului contractant a carui persoana este parte in diferend. ".'(C#*+* 19 ,r$itrii formind ma3oritatea tre$uie sa fie cetateni ai altor state decit statul contractant parte in diferend si decit statul contractant a carui persoana este parte in diferend: se intelege totusi ca aceasta dispo(itie nu se aplica daca, de comun acord, partile desemnea(a ar$itrul unic sau pe fiecare dintre mem$rii tri$unalului. ".'(C#*+* 35 /10 ,r$itrii pot fi alesi din afara listei de ar$itri, cu e8ceptia numirii de catre presedinte, preva(uta la art. <8. /20 ,r$itrii numiti din afara listei ar$itrilor tre$uie sa posede calitatile indicate la art. 1= alin. 1.

,ectiunea a 12a Despre puterile si functiile tri4unalului

".'(C#*+* 31 /10 ;ri$unalul decide asupra competentei sale. /20 'rice cerere de declinare a competentei formulata de catre una dintre parti si intemeiata pe motivul ca diferendul nu este de competenta centrului sau, din oricare alt motiv, de aceea a tri$unalului, tre$uie sa fie e8aminata de catre tri$unal, care decide daca aceasta tre$uie sa fie tratata ca o chestiune preala$ila sau daca e8aminarea sa tre$uie sa fie legata de aceea a chestiunilor de fond. ".'(C#*+* 32 /10 ;ri$unalul statuea(a asupra diferendului in conformitate cu regulile de drept adoptate de parti. 5n lipsa unui acord intre parti, tri$unalul aplica dreptul statului contractant parte in diferend -inclusiv regulile referitoare la conflictele de legi-, precum si principiile dreptului international din domeniul respectiv. /20 ;ri$unalul nu poate refu(a sa 3udece su$ prete8tul lipsei sau o$scuritatii normelor de drept. /10 +ispo(itiile alineatelor precedente nu pre3udicia(a facultatii pe care o are tri$unalul de a decide "e8 ae>uo et $ono" daca partile sint de acord. ".'(C#*+* 31 Cu e8ceptia unui acord contrar al partilor, tri$unalul poate, in orice moment al de($aterilor, daca considera necesar! a0 sa ceara partilor sa pre(inte orice document sau alte mi3loace de pro$a, si 40 sa se deplase(e la fata locului si sa procede(e aci la orice anchete pe care le considera necesare. ".'(C#*+* 33 5ntreaga procedura de ar$itra3 se infaptuieste in conformitate cu prevederile pre(entei sectiuni si, su$ re(erva acordului contrar al partilor, cu acelea ale regulamentului de ar$itra3 in vigoare la data la care partile au consimtit la ar$itra3. +aca se pune o pro$lema de procedura nepreva(uta de pre(enta sectiune sau de regulamentul de ar$itra3 sau de orice alta reglementare adoptata de catre parti, ea va fi solutionata de catre tri$unal. ".'(C#*+* 35 /10 +aca una dintre parti lipseste sau se a$tine sa-si pre(inte mi3loacele /de pro$a2, ea nu poate fi considerata ca a acceptat pretentiile celeilalte parti. /20 +aca una dintre parti lipseste sau se a$tine de a infatisa mi3loacele in orice moment al procedurii, cealalta parte poate cere tri$unalului sa ia in considerare punctele conclu(iilor ce ii sint supuse si de a da sentinta. ;ri$unalul, notificind partii care a fost lipsa cererea de care a fost sesi(at, tre$uie sa acorde acestei parti un termen de gratie inainte de pronuntarea sentintei, daca nu s-a convins ca partea in cau(a nu are intentia de a se infatisa sau de a pre(enta pro$ele ei. ".'(C#*+* 36 Cu e8ceptia unui acord contrar al partilor, tri$unalul tre$uie, la cererea uneia dintre acestea, sa statue(e asupra tuturor cererilor incidente, aditionale sau reconventionale legate in mod direct de o$iectul diferendului, cu conditia ca aceste cereri sa fie acoperite prin consimtamintul partilor si, pe de alta parte, ca ele sa tina de competenta centrului. ".'(C#*+* 37

Su$ re(erva acordului contrar al partilor, tri$unalul poate, daca aprecia(a ca impre3urarile o cer, sa recomande orice masuri conservatorii in scopul salvgardarii drepturilor partilor. ,ectiunea a 32a Despre sentinta ".'(C#*+* 3! /10 ;ri$unalul hotaraste asupra oricarei chestiuni cu ma3oritatea de voturi a tuturor mem$rilor lui. /20 Sentinta este data in scris: ea este semnata de catre mem$rii tri$unalului care s-au pronuntat in favoarea sa. /10 Sentinta tre$uie sa raspunda la toate punctele din conclu(iile supuse tri$unalului si ea tre$uie sa fie motivata. /30 'rice mem$ru al tri$unalului poate adauga sentintei fie opinia sa personala - daca impartaseste sau nu parerea ma3oritatii -, fie mentiunea de(acordului sau. /50 Centrul nu pu$lica nici o sentinta fara consimtamintul partilor. ".'(C#*+* 39 /10 Secretarul general trimite fara intir(iere partilor copiile certificate pentru conformitate ale sentintei. Sentinta se considera a fi fost pronuntata in (iua trimiterii (iselor copii. /20 a cererea uneia dintre parti, care tre$uie pre(entata in =5 de (ile de la darea sentintei, tri$unalul poate, dupa ce a facut notificare celeilalte parti, sa statue(e asupra oricarei chestiuni asupra careia ar fi omis sa se pronunte in sentinta sau sa corecte(e orice greseala materiala pe care ar contine-o sentinta +eci(ia data face parte integranta din sentinta si este notificata partilor in aceleasi forme ca si aceasta. ;ermenele preva(ute la art. 51 alin. . si la art. 5. alin. . curg incepind cu data pronuntarii deci(iei respective. ,ectiunea a 52a Despre interpretarea, revi-uirea si anularea sentintei ".'(C#*+* 55 /10 'rice diferend care ar putea sa se iveasca intre parti privind sensul sau efectul sentintei poate face o$iectul unei cereri de interpretare adresate in scris secretarului general de catre una sau alta dintre parti /20 Cererea este supusa, daca aceasta este posi$il, tri$unalului care a pronuntat sentinta. 5n ca( de imposi$ilitate, se constituie un nou tri$unal in conformitate cu prevederile sectiunii a .-a a capitolului de fata. ;ri$unalul poate, daca aprecia(a ca impre3urarile o cer, sa hotarasca suspendarea e8ecutarii sentintei pina ce se va fi pronuntat asupra cererii de interpretare. ".'(C#*+* 51 /10 9iecare dintre parti poate cere in scris secretarului general revi(uirea sentintei pe motivul descoperirii vreunui fapt de natura sa e8ercite o influenta hotaritoare asupra sentintei, cu conditia ca inaintea pronuntarii sentintei acest fapt sa fi fost necunoscut tri$unalului ca si partii solicitatoare sau ca aceasta sa nu-l fi ignorat. /20 Cererea tre$uie introdusa in urmatoarele 9& de (ile de la descoperirea faptului nou si in orice ca( in urmatorii < ani de la pronuntarea sentintei.

/10 Cererea, daca este posi$il, este supusa tri$unalului care a statuat. 5n ca( de imposi$ilitate, se constituie un nou tri$unal, in conformitate cu sectiunea a .-a a pre(entului capitol. /30 ;ri$unalul poate decide, daca aprecia(a ca impre3urarile o cer, suspendarea e8ecutarii sentintei pina ce se va pronunta asupra cererii de revi(uire. +aca, in cererea sa, partea in cau(a solicita aminarea e8ecutarii sentintei, e8ecutarea este provi(oriu suspendata pina ce tri$unalul va hotari asupra cererii amintite. ".'(C#*+* 52 /10 'ricare dintre parti poate sa ceara, in scris, secretarului general anularea sentintei pentru unul dintre motivele urmatoare! a0 viciu in constituirea tri$unalului: 40 a$u( de putere evident al tri$unalului: c0 coruperea unui mem$ru ai tri$unalului: d0 incalcarea grava a unei reguli fundamentale de procedura: e0 lipsa de motive. /20 'rice cerere tre$uie facuta in urmatoarele 1.& de (ile de la data sentintei, in afara de ca(ul in care anularea este solicitata pe motiv de coruptie, in care ca( cererea amintita tre$uie sa fie pre(entata in urmatoarele 1.& de (ile de la descoperirea coruptiei si, in orice ca(, in cei < ani urmatori datei sentintei. /10 a primirea cererii, presedintele numeste imediat, dintre persoanele al caror nume figurea(a pe lista de ar$itri, un comitet ad-hoc de trei mem$ri. )ici un mem$ru al acestui comitet nu poate fi ales dintre mem$rii tri$unalului care a pronuntat sentinta si nici sa posede aceeasi nationalitate cu vreunul dintre mem$rii acestui tri$unal, aceea a statului parte in diferend sau a statului a carui persoana este parte in diferend, nici sa fi fost desemnat pentru a figura pe lista de ar$itri de catre vreunul dintre statele amintite sau sa fi indeplinit functii de conciliator in aceeasi cau(a. Comitetul este imputernicit sa anule(e sentinta in intregime sau in parte pentru unul dintre motivele enumerate in alin. 1 al pre(entului articol. /30 7revederile art. =1-=5, =8, =9, 5< si 5= si acelea ale cap. 15 si 155 se aplica "mutatis mutandis" procedurii din fata comitetului. /50 Comitetul poate sa decida, daca aprecia(a ca impre3urarile o cer, suspendarea e8ecutarii sentintei pina ce se va fi pronuntat asupra cererii de anulare daca in cererea sa partea in cau(a solicita aminarea e8ecutarii sentintei, e8ecutarea este suspendata in mod provi(oriu pina ce comitetul va statua asupra (isei cereri. /60 +aca sentinta este declarata nula, diferendul este supus, la cererea partii mai diligente, unui nou tri$unal constituit conform sectiunii a .-a din pre(entul capitol. ,ectiunea a 62a Despre recunoasterea si e7ecutarea sentintei ".'(C#*+* 51 /10 Sentinta este o$ligatorie fata de parti si nu poate fi o$iectul vreunui apel sau altui recurs, in afara celor preva(ute de pre(enta conventie. 9iecare parte tre$uie sa asigure e8ecutarea sentintei potrivit termenilor ei, in afara de ca(ul in care e8ecutarea este suspendata in virtutea dispo(itiilor pre(entei conventii. 5n sensul pre(entei sectiuni, o sentinta include orice hotarire privind interpretarea, revi(uirea sau anularea sentintei, luata in $a(a art. 5&, 51 si 5.. ".'(C#*+* 53

/10 9iecare stat contractant recunoaste orice sentinta data in cadrul pre(entei conventii ca fiind o$ligatorie si asigura e8ecutarea pe teritoriul sau a o$ligatiilor pecuniare pe care sentinta le impune, ca si cind ar fi vor$a de o 3udecata definitiva a unui tri$unal functionind pe teritoriul (isului stat. *n stat contractant cu o constitutie federala poate sa asigure e8ecutarea sentintei prin intermediul tri$unalelor federale si sa prevada ca acestea vor tre$ui sa considere o asemenea sentinta ca o 3udecata definitiva a tri$unalelor unuia dintre statele federale. /20 7entru a o$tine recunoasterea si e8ecutarea unei sentinte pe teritoriul unui stat contractant, partea interesata tre$uie sa pre(inte o copie certificata, pentru conformitate, de catre secretarul general tri$unalului national competent sau oricarei alte autoritati pe care (isul stat contractant o va desemna in acest scop. 9iecare stat contractant face cunoscute secretarului general tri$unalul competent sau autoritatile pe care le desemnea(a in acest scop, informindu-l asupra eventualelor schim$ari. /10 68ecutarea este reglementata de legislatia privind e8ecutarea hotaririlor 3udecatoresti in vigoare in statul pe teritoriul caruia se aplica o asemenea procedura. ".'(C#*+* 55 )ici o dispo(itie a art. 5= nu poate fi interpretata ca facind e8ceptie de la normele de drept in vigoare intr-un stat contractant in ceea ce priveste imunitatea de e8ecutare a (isului stat sau a unui stat strain. C")('#*+* % Despre inlocuirea si recu-area conciliatorilor si ar4itrilor ".'(C#*+* 56 /10 'data ce s-a constituit o comisie sau un tri$unal si a fost pornita procedura, compunerea acestora nu poate fi modificata. ;otusi, in ca( de deces, de incapacitate sau de demisie a unui conciliator sau a unui ar$itru, in ca( de vacanta, se procedea(a dupa dispo(itiile cap. 555, sectiunea a .-a, sau dupa acelea ale cap. 51 sectiunea a .-a. /20 'rice mem$ru al unei comisii sau al unui tri$unal continua sa-si indeplineasca functiile sale in aceasta calitate in pofida faptului ca nu mai figurea(a pe lista. /10 +aca un conciliator sau un ar$itru numit de catre una dintre parti demisionea(a fara asentimentul comisiei sau tri$unalului al carui mem$ru este, presedintele numeste in locul vacant o persoana de pe lista corespun(atoare. ".'(C#*+* 57 ' parte poate cere comisiei sau tri$unalului recu(area unuia dintre mem$rii acestora pentru orice motiv implicind o lipsa evidenta in ce priveste calitatile cerute de art. 1= alin. 1. 7artea intr-o procedura de ar$itra3 poate, in plus, sa ceara recu(area unui ar$itru pe motiv ca el nu indeplineste conditiile preva(ute la sectiunea a .-a a cap. 51 pentru numirea tri$unalului ar$itral. ".'(C#*+* 5! Ceilalti mem$ri ai comisiei sau ai tri$unalului dupa ca(, se pronunta asupra oricarei cereri pentru recu(area unui conciliator sau a unui ar$itru. ;otusi, in ca( de egalitate de voturi, sau daca cererea de recu(are vi(ea(a un conciliator sau un ar$itru unic sau o ma3oritate a comisiei sau tri$unalului, deci(ia este luata de catre presedinte. +aca temeiul cererii este recunoscut, conciliatorul sau ar$itrul vi(at de hotarire este inlocuit conform prevederilor cap. 555, sectiunea a .-a, sau cap. 51, sectiunea a .-a. C")('#*+* %( Despre cheltuielile de procedura

".'(C#*+* 59 #edeventele datorate de catre parti pentru utili(area serviciilor centrului sint fi8ate de catre secretarul general in conformitate cu regulamentele adoptate in aceasta privinta de catre consiliul administrativ. ".'(C#*+* 65 /10 9iecare comisie si fiecare tri$unal fi8ea(a onorariile si cheltuielile mem$rilor sai in limitele definite de consiliul administrativ si dupa consultarea secretarului general. /20 5n pofida dispo(itiilor alineatului precedent, partile pot fi8a dinainte, de acord cu comisia sau cu tri$unalul, onorariile si cheltuielile mem$rilor acestora. ".'(C#*+* 61 /10 5n ca(ul unei proceduri de conciliere, onorariile si cheltuielile mem$rilor comisiei, cit si redeventele pentru utili(area serviciilor centrului, sint suportate in mod egal de catre parti. 9iecare parte suporta orice alte cheltuieli pe care le face pentru desfasurarea procedurii. /20 5n ca(ul unei proceduri de ar$itra3, tri$unalul fi8ea(a, su$ re(erva unui acord contrar al partilor, suma glo$ala a cheltuielilor facute de acestea pentru nevoile procedurii si hotaraste modalitatile de repartitie si de plata a (iselor cheltuieli, a onorariilor si cheltuielilor mem$rilor tri$unalului si a redeventelor datorate pentru utili(area serviciilor centrului. ,ceasta deci(ie face parte integranta din sentinta. C")('#*+* %(( Despre locul procedurii ".'(C#*+* 62 7rocedurile de conciliere si de ar$itra3 se desfasoara la sediul centrului, su$ re(erva dispo(itiilor care urmea(a. ".'(C#*+* 61 +aca partile hotarasc astfel, procedurile de conciliere si de ar$itra3 se pot desfasura! a0 fie la sediul Curtii 7ermanente de ,r$itra3 sau al oricarei alte institutii corespun(atoare, pu$lica sau particulara, cu care centrul a incheiat aran3amente in acest scop: 40 fie in orice, alt loc apro$at de comisie sau de tri$unal dupa consultarea secretarului general. C")('#*+* %((( Diferendele intre statele contractante ".'(C#*+* 63 'rice diferend care ar putea surveni intre statele contractante cu privire la interpretarea sau la aplicarea pre(entei conventii si rare nu ar putea fi re(olvat prin $una intelegere este adus inaintea Curtii 5nternationale de ?ustitie, la cererea oricarei parti in diferend, daca statele interesate nu au convenit o alta metoda de reglementare. C")('#*+* (8 "mendamente

".'(C#*+* 65 'rice stat contractant poate propune amendamente la pre(enta conventie. 'rice te8t de amendament tre$uie sa fie comunicat secretarului general cu cel putin 9& de (ile inainte de reuniunea consiliului administrativ in cursul careia amendamentul in chestiune tre$uie sa fie e8aminat si tre$uie sa fie imediat transmis de acesta tuturor mem$rilor consiliului administrativ. ".'(C#*+* 66 /10 +aca consiliul administrativ decide aceasta cu ma3oritate de doua treimi a mem$rilor sai, amendamentul propus este distri$uit tuturor statelor contractante pentru ratificare, acceptare sau apro$are. 9iecare amendament intra in vigoare la <& de (ile dupa e8pedierea de catre depo(itarul pre(entei conventii a unei instiintari adresate statelor contractante, informindu-le ca toate statele contractante au ratificat, acceptat sau apro$at amendamentul. )ici un amendament nu poate sa impiete(e asupra drepturilor si o$ligatiilor unui stat contractant, ale unei colectivitati pu$lice sau ale unui organism depin(ind de acesta sau de una dintre persoanele sale, conform pre(entei conventii, care decurg dintr-un consimtamint privitor la competenta centrului dat inaintea datei intrarii in vigoare a (isului amendament. C")('#*+* 8 Dispo-itii finale ".'(C#*+* 67 7re(enta conventie este deschisa semnarii de catre statele mem$re ale $ancii. 6a este de asemenea deschisa semnarii de catre orice alt stat parte la Statutul Curtii 5nternationale de ?ustitie, pe care consiliul administrativ, cu o ma3oritate de doua treimi a mem$rilor sai, l-ar invita sa semne(e conventia. ".'(C#*+* 6! /10 7re(enta conventie este supusa ratificarii, acceptarii sau apro$arii statelor semnatare, potrivit procedurilor lor constitutionale. /20 7re(enta conventie va intra in vigoare la <& de (ile dupa depunerea celui de-al doua(ecilea instrument de ratificare, acceptare sau apro$are. 9ata de orice stat care va depune ulterior instrumentul lui de ratificare, de acceptare sau apro$are, ea va intra in vigoare la <& de (ile dupa data acestei depuneri. ".'(C#*+* 69 'rice stat contractant tre$uie sa ia masurile legislative sau altele care vor fi necesare pentru aplicarea pe teritoriul sau a dispo(itiilor pre(entei conventii. ".'(C#*+* 75 7re(enta conventie se aplica la toate teritoriile pe care un stat contractant le repre(inta pe plan international, cu e8ceptia acelora care sint e8cluse de catre (isul stat prin notificare adresata depo(itarului pre(entei conventii, fie in momentul ratificarii, acceptarii sau apro$arii, fie ulterior. ".'(C#*+* 71 'rice stat contractant poate denunta pre(enta conventie prin notificare adresata depo(itarului pre(entei conventii. +enuntarea isi produce efectul la 5 luni dupa primirea (isei notificari.

".'(C#*+* 72 )ici o notificare facuta de catre vreun stat contractant in virtutea art. %& si %1 nu poate afecta drepturile si o$ligatiile statului respectiv, ale unei colectivitati pu$lice sau ale vreunui organism depin(ind de el sau de vreuna dintre persoanele sale in termenii pre(entei conventii, care decurg dintr-un consimtamint in competenta centrului dat de unul dintre ei anterior primirii (isei notificari de catre depo(itar. ".'(C#*+* 71 5nstrumentele de ratificare, de acceptare sau apro$are a pre(entei Conventii si a oricaror amendamente ce-i vor fi aduse vor fi depuse la $anca, care va actiona in calitate de depo(itar al pre(entei conventii. +epo(itarul va transmite copii ale pre(entei conventii certificate pentru conformitate statelor mem$re ale $ancii si oricarui alt stat invitat sa semne(e conventia. ".'(C#*+* 73 +epo(itarul va inregistra pre(enta conventie la Secretariatul )atiunilor *nite conform art. 1&. al Cartei )atiunilor *nite si regulamentelor aferente acesteia, adoptate de catre ,dunarea generala. ".'(C#*+* 75 +epo(itarul va transmite notificari tuturor statelor semnatare, cu informatii privind! a0 semnaturile potrivit art. 6%: 40 depunerea instrumentelor de ratificare, de acceptare sau apro$are conform art. %<: c0 data intrarii in vigoare a pre(entei conventii conform art. 68: d0 e8cluderile de la aplicatia teritoriala conform art. %&: e0 data intrarii in vigoare a oricarui amendament la pre(enta conventie in conformitate cu art. 66: f0 denuntarile conform art. %1. 5ntocmita la Washington in lim$ile engle(a, spaniola si france(a, cele trei te8te avind aceeasi valoare, intr-un singur e8emplar care va fi depus in arhivele 4ancii 5nternationale pentru #econstructie si +e(voltare, care a indicat prin semnarea de mai 3os ca ea accepta sa indeplineasca functiile trecute in sarcina sa prin pre(enta conventie.