Sunteți pe pagina 1din 15

VALORIFICAREA RESURSELOR ENERGETICE LA NIVEL GLOBAL

CUPRINS

INTRODUCERE............................................................................................... .............3 CAP.1. PRINCIPALELE TIPURI DE RESURSE ENERGETICE....................4 CAP.2. PRINCIPALELE TIPURI DE SURSE ENERGETICE..........................8 CONCLUZII..................................................................................................... ..............13 BIBLIOGRAFIE............................................................................................... ............15

INTRODUCERE
Dimensiunea globala a problemei resurselor naturale, cu deosebire energetice, este data de amploarea fara precedent a solicitarii acestor resurse, concomitent cu faptul ca a devenit tot mai evident caracterul limitat si spectrul epuizarii lor, ca s-a amplificat gradul de independenta a tarilor privind valorificarea acestor resurse, aparand noi si complexe probleme cu privire la necesitatea asigurarii acestora, in vederea sustinerii dezvoltarii economice. Resursele naturale sunt substante care apar in mod natural, dar care sunt considerate valoroase in forma lor relativ nemodificata. O materie este considerata o resursa naturala atunci cand activitatile primare asociate cu ea sunt extragerea si purificarea, ele fiind opuse creatiei. Mineritul, extragerea petrolului, pescuitul si silvicultura sunt, in general, considerate industrii ale resurselor naturale, in timp ce agricultura nu e. Acest termen a fost introdus unei audiene largi de catre "c#umac#er in cartea $"mall %s &eautiful$ din anul '()*. nergia reprezinta o necesitate vitala pentru societatea contemporana. Omenirea a trecut de- a lungul timpului prin incercari de colaborare internationala in vederea asigurarii cu energie, dar si prin conflicte armate, pentru resursele energetice. +uterea economica a unei tari depinde foarte puternic de forta ei energetica. Accesul diferentiat la resurse afecteaza relatiile dintre state cu consecinte dintre cele mai distrugatoare. Asistam la o accentuare a dezastrelor naturale, epuizare a resurselor energetice, crestere demografica, corelata cu reducerea resurselor de apa si #rana, incalzire a climei etc., fenomene ce continua sa influenteze stabilitatea si securitatea globala. conomia mondiala depinde inca de petrol ca resursa centrala de energie, iar lupta pentru resurse domina geopolitica secolului ,,%. +roblema resurselor .!.

prezinta multe fatete, deficitul acestora avand un rol important in declansarea sau amplificarea unor conflicte, de polarizare si.sau de catalizare a fortelor. Resursele energetice si de materii prime sunt, in general, limitate si repartizate neuniform pe intinderea /errei. De altfel, exista si o lege a raritatii resurselor, care consta in aceea ca volumul, structura si calitatea resurselor economice se modifica mai incet decat volumul, structura si intensitatea nevoilor umane. "pectrul epuizarii in urmatorii ani a resurselor energetice a facut ca o parte insemnata a politicilor externe, dar si a celor de putere, sa fie preocupata, pe de o parte, de accesibilitatea conductelor si terminalelor, viitoarele trasee ale rutelor energetice, parteneriate etc., iar pe de alta parte, de identificarea celor mai eficiente cai de utilizare si a posibilitatilor de substituire a acestor resurse, diminuarea dezec#ilibrelor de mediu determinate de exploatarea, condiionarea, prelucrarea si utilizarea resurselor.

CAP.1. PRINCIPALELE TIPURI DE RESURSE ENERGETICE


Resursele energetice ocupa un loc central in avutia nationala, constituind atat conditiile materiale, cat si forta necesara pentru dezvoltarea productiei bunurilor materiale si a serviciilor. %storia moderna este, mai ales in a doua 0umatate a secolului ,,, puternic marcata de sporirea considerabila si diversificarea productiei, de consumul de energie si de modificarea profunda a structurii acesteia. 1a etapa actuala de dezvoltare a progresului te#nic, omenirea beneficiaza, in fond, de trei categorii de surse de energie, bazate respectiv pe 2 arderea combustibililor fosili 3carbune, titei, gaze4, fisiunea nucleara,

captarea si convertarea energiilor regenerabile 3energia vantului, energia solara, energia potentiala a apelor din rauri, energia termica a apelor subterane, energia valurilor etc.4. Aceste trei categorii de resurse se deosebesc considerabil din multe puncte de

vedere 2 al capacitatii de a produce energie in cantitati si la perioade de timp solicitate 3ziua-noaptea, vara-iarna etc.4, al pretului energiei produse, al impactului asupra mediului, datorat producerii resurselor energetice primare si a energiei finale. Resursele clasice sunt considerate resursele energetice epuizabile2 carbunele, petrolul, gazele naturale, sisturile bituminoase, nisipurile asfaltice si minereurile radioactive. +osibilitatile in resurse energetice clasice oferite de /erra pentru viitor sunt limitate. 6onsumul lor reclama o mai 0udicioasa folosire a lor pe plan mondial si national. Combustibilii sunt materiale, in general, de origine organica, ce ard cu viteza mica in contact cu oxigenul din aer, cu formare de dioxid de carbon si apa 3 sau numai apa in cazul #idrogenului4 cu dega0are de caldura. 6ombustibilii sunt clasificati dupa2 starea de agregare in conditii normale de temperatura si presiune, dupa provenienta, mod de preparare, destinatie. Combustibilii solizi naturali includ2 carbunii 3antracit, #uila, lignit 7 cu o putere calorica variabila de la 8.*** 9cal.9g pentru antracit pana la -.*** 9cal.9g pentru lignit4, turbe 3carbune tanar, lemnul, paiele, tizicul 3de0ectii animale si vegetale4. Combustibilii lichizi , naturali si artificiali sunt, in general, produsele petroliere propriu-zise, folosite in diferite scopuri, rezultate din prelucrarea titeiului. Combustibilii gazosi naturali sunt de diferite #idrocarburi incepand cu metanul singur impreuna cu omologi superiori 3etan, propan, butani etc.4- putere calorica :.***'-.:** 9cal-mc. Combustibilii gazosi artificiali cuprind biogazul 3metan4, acetilena, #idrogen, etena, gazele rezultate din incalzirea la temperaturi ridicate a carbunilor in operatiile de gazificare, cocsificare. ;azele lic#efiate rezulta, in special, de la prelucrarea titeiului si cuprind propan si butan, sau amestecul lor.

Combustibilii nucleari sunt materiale care contin in compozitia lor materiale fisionibile. nergia nucleara reprezint< energia care se obtine prin procesul de fisiune a nucleelor de uraniu 7 2-: 3izotop radioactiv4 si elibereaza la un gram de =2-: o cantitate ec#ivalenta cu a 2.:** 9g carbune 32** mil. 9cal.gr =2-:4. Din nevoile globale de energie actualmente cca (*> sunt acoperite prin arderea combustibilului fosil, din care petrol 7 -(>, carbuni 7 2)>, gaze naturale 7 25> 3fig.'4.

Fig.1

+onderea combustibilului fosil in producerea energiei pe plan mondial constituie ?->, din care carbuna 7 -)>, gaze naturale 7 '?>, titei 7 '*> 3fig. 24.

Fig.2

Resursele de combustibil fosil sunt relativ reduse. 6alitatea resurselor carbonifere disponibile devine tot mai scazuta. 6reste costul obtinerii combustibilului fosil, devine tot mai important impactul producerii si folosirii acestuia asupra mediului.

"tudiile ne arata ca la tendintele actuale privind consumul anual de energie, cresterea populatiei, cresterea economica si dezvoltarea te#nologica a tarilor 7 consumul de combustibil fosil ar putea satisface nacesitatile mondiale pe o perioada de cca )* ani 7 cu titei, '** ani 7 cu gaze naturale, ?** ani 7 cu carbune. Rezervele de carbuni au fost evaluate intre '*.*** mld. tone, din care '.*** mld. tone sunt rezerve certe 3):> carbuni superiori, 2:> carbuni inferiori@ cf. Averett, "=A, '(?)4. Rezervele mondiale de petrol sunt evaluate la -?* mld. tone, din care certe '-) mld. tone. O parte importanta dintre acestea se regaseste la adancimi foarte mari, in platformele submarine si in regiunile submarine polare si subpolare 3Alas9a, "iberia Occidentala4, in regiunile ecuatoriale 3;olful, ;uineea si Amazonia4 sau tropicale 3"a#ara4. Rezervele ar putea asigura populatia /errei pe o perioada de -*-5* de ani. Repartitia geografica a rezervelor de petrol releva locul detinut de tarile din Orientul Mi0lociu 3Arabia "audita, AuBeit, %ran, miratele Arabe =nite, %ra94, America de Cord, America 1atina, carora le revin peste 8*> din rezervele sigure. uropa, in general saraca in petrol, dispune de zacaminte submarine in Marea Cordului 3Corvegia, Danemarca, Marea &ritanie4. Rezervele mondiale de gaze naturale sunt apreciate la '5? mil. mc. 6ele mai mari rezerve de gaze naturale se gasesc in 6.".%. 3peste -:> din volumul total al rezervelor sigure4, si restul in Orientul Mi0lociu 3Datar, %ran, Arabia "audita, AuBeit, %ra94, ;olful Mexic, "=A, 6anada, uropa 3Olanda, Corvegia, Marea &ritanie, Romania, ;ermania4. stimarile arata ca exista cantitati insemnate de gaze naturale neexploatate in Orientul Mi0lociu, zonele offs#ore ale Americii de "ud 3"urinam4 si Africii 36ongo4, in ;roenlanda 3nord-est4, in Marea 6aspica. 6antitati importante de gaze naturale neexploatate sunt estimate a fi prezente in Orientul Mi0lociu, in bazinul "iberiei de vest, Marea &arents, Marea Aara, Marea Corvegiei. Resursele neregenerabile sunt limitate pentru ca, o data ce rezervele disponibile sunt folosite ele nu pot fi inlocuite. "e prevede ca la consumul actual de energie, rezervele disponibile de petrol si gaze naturale vor scadea considerabil in secolul ,,%. 6arbunele este mai raspandit, dar folosirea lui poate crea probleme asupra mediului incon0urator, cum ar fi cresterea temperaturii de-a lungul timpului. Datorita cresterii cererii de energie a <rilor

dezvoltate, precum Ei a societ<ilor industrializate, va fi din ce Fn ce mai necesar s< se treac< la valorificarea surselor de energie alternativ<. Resursele regenerabile sunt, in general, resursele vii 3pesti, paduri4, care pot sa se refaca daca nu sunt supravalorificate si pot fi folosite pe termen nelimitat daca sunt folosite rational. Odata ce resursele regenerabile sunt consumate la o rata care o depaseste pe cea naturala de refacere, ele se vor diminua si in cele din urma se vor epuiza. Rata care poate fi sustinuta de o resursa regenerabila este determinata de rata de refacere si de marimea disponibilului acelei resurse. Resursele naturale regenerabile ce nu sunt vii includ solul, apa, vantul, mareele si radiatia solara.

CAP.2.PRICIPALELE TIPURI DE SURSE ENERGETICE

+rocesul de valorificare superioara a surselor regenerabile de energie contribuie la siguranta aprovizionarii cu energie, reducerea dependentei de importul de resurse energetice primare si dezvoltarea durabila pe termen lung, cu indeplinirea conditiilor de protectia mediului si incadrarea in reglementarile =niunii uropene. 6#iar daca economiile de combustibili sunt substantiale, c#iar daca rezervele lor sunt suficient de mari, problema esentiala ce ramane de rezolvat este aceea a descoperirii unor serse alternative de energie, corespunzatoare unor purtatori inepuizabili. Acesta este motivul pentru care un GupH considerabil potential uman si material este orientat in directia utilizarii unor surse de energie, ce se regenereaza cel putin in ritmul in care se consuma. Dintre acestea, mentionatam2 energia hidraulica, solara, eoliana,biomasei, geotermica si a mareelor. Energia hidroelectrica are, de asemenea, mari perspective de utilizare pentru tarile in dezvoltare, unde potentialul nefolosit este destul de important. 6onversia energiei #idraulice in energie electrica nu este poluanta, presupune c#eltuieli relativ mici de intretinere, nu exista probleme legate de combustibili si constituie o solutie de lunga durata, dar creeaza unele probleme de ordin ecologic 3suprafata lacurilor de acumulare etc.4. 8

Energia hidraulica este cea care a penetrat cel mai rapid balantele energetice. Iidrocentralele asigura producerea a '(> 32?:* /J#.an4 din energia electrica la nivel mondial. 6entralele #idroelectrice au cele mai reduse costuri de exploatare si cea mai mare durata de viata in comparatie cu alte tipuri de centrale electrice. xista o experienta de peste un secol in realizarea si exploatarea lor, ceea ce face ca ele sa atinga niveluri de performanta te#nica si economica foarte ridicate. nergia #idraulica nu mai este de mult o promisiune, ci o certitudine pentru toate tarile lumii, dezvoltate sau in curs de dezvoltare. Cegli0ata multa vreme, energia valurilor a inceput sa intereseze tot mai mult, in special tarile cu suprafete intinse de litoral2 Marea &ritanie, !ranta, "=A etc. Energia mareelor poate dezvolta curent puteri electrice de ordinul a 8*K'** MJ, dar partea te#nic amena0abila este mica si implica investitii foarte mari. %n prezent, cea mai mare centrala mareo-electrica se gaseste in !ranta si are 25* MJ. a reprezinta interes si prin prisma influentei favorabile pe care o poate avea asupra productiei agricole 3facilitand irigatiile4, cat si asupra mediului ambiant, cu conditia luarii in considerare a specificului pedoclimatic local. Energia geotermica reprezinta la scara globului o rezerva uriasa de energie mai ieftina si mai putin poluanta decat celelalta sursa. %n principiu, exploatarea unui camp geotermic presupune existenta unei surse de caldura la temperatura ridicata, un rezervor permeabil, un strat relativ impermeabil si, in sfarsit, posibilitatea de incarcare cu apa a rezervorului. Actualmente, cercetarile legate de energia geotermica se extind pe suprafete mari, deoarece cantitatea de energie a campurilor geotermice este comparabila cu aceea a campurilor de #idrocarburi. Energia solara reprezinta o sursa inepuizabila de energie din punct de vedere al utilizarii sale de catre om. nergia solara este o sursa de energie care poate fi exploatata de oricine si oricat, fiind totodata cea mai putin poluanta dintre toate sursele de energie cunoscute. Aceasta forma de energie nu a putut fi folosita la fel de eficient ca si celelalte surse, cu toate ca a fost la dispozitia omenirii inca de la inceputurile ei. A crea un sistem

care sa asigure o rezerva de energie pe care omul sa se poata baza, poate reprezenta o sarcina foarte dificila din punct de vedere te#nic. Oricum, nu toate sistemele care au la baza functionarii lor energia solara sunt dificil de creat sau folosit. nergia solara nu produce zgomot, nici fum sau reziduuri, procesul #elioterm fiind practic scutit de uzura si nu necesita niciun fel de intretinere. /otusi, procesul de captare si inmagazinare a energiei solare pentru consumul pe timpul noptii si in zilele innorate devine foarte scump si dificil totodata. DeEi energia solara este practic disponibila pe intreaga suprafata a globului, ea este repartizata inegal, in scadere da la cuator spre poli, variabila in functie de anotimp, nebulozitate intermitenta, cu alternante zi.noapte. "e impune astfel captarea luminii solare de pe mari intinderi si transformarea acesteia in energie electrica folosind celulele solare, numite celule fotovoltaice 3sistem fotovoltaic4. Energia eolian este energia vLntului, o form< de energie regenerabil<. 1a Fnceput energia vLntului era transformat< Fn energie mecanic<. a a fost folosit< de la Fnceputurile umanit<ii ca mi0loc de propulsie pe ap< pentru diverse ambarcaiuni iar ceva mai tLrziu ca energie pentru morile de vLnt. Morile de vLnt au fost folosite FncepLnd cu sec al )-lea F.Ir de peri pentru m<cinarea gr<unelor. Morile de vLnt europene, construite FncepLnd cu sec al '2-lea Fn Anglia i !rana, au fost folosite at<t pentru m<cinarea de boabe cLt i pentru t<ierea butenilor, m<runirea tutunului, confecionarea #Lrtiei, presarea seminelor de in pentru ulei i m<cinarea de piatr< pentru vopselele de pictat. le au evoluat ca putere de la 2:--* AJ la Fnceput pLn< la ':** AJ 3anul '(884, devenind Fn acelai timp i loc de depozitare a materialelor prelucrate. Morile de vLnt americane pentru ferme erau ideale pentru pomparea de ap< de la mare adLncime. /urbinele eoliene moderne transform< energia vLntului Fn energie electric< producLnd Fntre :*-?* AJ 3diametre de elice FncepLnd cu 'm4-2--MJ putere 3diametre de ?*-'**m4, cele mai multe generLnd Fntre :**-':** AJ. +uterea vLntului este folosit< i Fn activit<i recreative precum Bindsurfing-ul. 1a sfLritul anului 2*'*, capacitatea mondial< a generatoarelor eoliene era de '(5 5** MJ. /oate turbinele de pe glob pot genera 5-* /eraBaior<.an, ec#ivalentul a 2,:> din consumul mondial de energie. %ndustria vLntului implic< o circulaie a m<rfurilor de 5* miliarde euro i lucreaz< Fn ea ?)* *** persoane Fn Fntreaga lume.

'*

<rile cu cea mai mare capacitate instalat< Fn ferme eoliene sunt 6#ina, "tatele =nite, ;ermania i "pania. 1a Fnceputul anului 2*'', ponderea energiei eoliene, Fn totalul consumului intern era de 25> Fn Danemarca, '5> Fn "pania i +ortugalia, circa '*> Fn %rlanda i ;ermania, :,-> la nivelul = @ procentul este de -> Fn RomLnia la Fnceputul anului 2*'2. 1a aceeai dat< Fn RomLnia existau peste o mie de turbine eoliene, 0um<tate dintre ele fiind Fn Dobrogea.

Avantaje Mn contextul actual, caracterizat de creterea alarmant< a polu<rii cauzate de producerea energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce Fn ce mai important< reducerea dependenei de aceti combustibili. nergia eolian< s-a dovedit de0a a fi o soluie foarte bun< la problema energetic< global<. =tilizarea resurselor regenerabile se adreseaz< nu numai producerii de energie, dar prin modul particular de generare reformuleaz< i modelul de dezvoltare, prin descentralizarea surselor. nergia eolian< Fn special este printre formele de energie regenerabil< care se preteaz< aplicaiilor la scar< redus<. +rincipalul avanta0 al energiei eoliene este emisia zero de substane poluante i gaze cu efect de ser<, datorit< faptului c< nu se ard combustibili. Cu se produc deeuri. +roducerea de energie eolian< nu implic< producerea nici unui fel de deeuri. 6osturi reduse pe unitate de energie produs<. 6ostul energiei electrice produse Fn centralele eoliene moderne a sc<zut substanial Fn ultimii ani, a0ungLnd Fn ".=.A. s< fie c#iar mai mici decLt Fn cazul energiei generate din combustibili, c#iar dac< nu se iau Fn considerare externalit<ile negative inerente utiliz<rii combustibililor clasici. Mn 2**5 preul energiei eoliene a0unsese de0a la o cincime fa< de cel din anii '(8*, iar previziunile sunt de continuare a sc<derii acestora deoarece se pun Fn funciuni tot mai multe unit<i eoliene cu putere instalat< de mai muli megaBai. 6osturi reduse de scoatere din funciune. "pre deosebire de centralele nucleare, de exemplu, unde costurile de scoatere din funciune pot fi de cLteva ori mai mari ''

decLt costurile centralei, Fn cazul generatoarelor eoliene, costurile de scoatere din funciune, la cap<tul perioadei normale de funcionare, sunt minime, acestea putLnd fi integral reciclate. Dezavantaje +rincipalele dezavanta0e sunt2 resursa energetic< relativ limitat<, inconstana datorat< variaiei vitezei vLntului i num<rului redus de amplasamente posibile. +uine locuri pe +<mLnt ofer< posibilitatea producerii a suficient< electricitate folosind energia vLntului. 1a Fnceput, un important dezavanta0 al produciei de energie eolian< a fost preul destul de mare de producere a energiei i fiabilitatea relativ redus< a turbinelor. Mn ultimii 2: de ani, eficacitatea energetic< s-a dublat, costul unui 9J# produs sc<zLnd de la *,) euro la circa *,-2 euro Fn prezent. =n alt dezavanta0 este i $poluarea vizual<$ - adic< faptul c< au o apariie nepl<cut< iar altul ar fi faptul c< produc $poluare sonor<$ 3sunt prea g<l<gioase4. De asemenea, se afirm< c< turbinele afecteaz< mediul i ecosistemele din Fmpre0urimi, omorLnd p<s<ri i necesitLnd terenuri mari virane pentru instalarea lor. Argumente Fmpotriva acestora sunt c< turbinele moderne de vLnt au o apari ie atractiv< stilizat<, c< mainile omoar< mai multe p<s<ri pe an decLt turbinele i c< alte surse de energie, precum c<rbunele, sunt cu mult mai d<un<toare pentru mediu, deoarece creeaz< poluare i duc la efectul de ser<. De asemenea, exist< un risc mare de distrugere Fn cazul furtunilor.

Energia biomasei. &iomasa este partea biodegradabil< a produselor, deeurilor i reziduurilor din agricultur<, inclusiv substanele vegetale i animale, silvicultur< i industriile conexe, precum i partea biodegradabil< a deeurilor industriale i urbane. &iomasa reprezint< resursa regenerabil< cea mai abundent< de pe planet<. Aceasta include absolut toat< materia organic< produs< prin procesele metabolice ale organismelor vii. &iomasa este prima form< de energie utilizat< de om, odat< cu descoperirea focului. !orme de valorificare energetic< a biomasei 3biocarburani42

Arderea direct< cu generare de energie termic<. '2

Arderea prin piroliz<, cu generare de singaz 36O N I24. !ermentarea, cu generare de biogaz 36I54 sau bioetanol 36I--6I2-OI4- Fn cazul ferment<rii produilor za#arai@ biogazul se poate arde direct, iar bioetanolul, Fn amestec cu benzina, poate fi utilizat Fn motoarele cu combustie intern<.

/ransformarea c#imic< a biomasei de tip ulei vegetal prin tratare cu un alcool i generare de esteri, de exemplu metil esteri 3biodiesel4 i glicerol. Mn etapa urm<toare, biodieselul purificat se poate arde Fn motoarele diesel.

Degradarea enzimatic< a biomasei cu obinere de etanol sau biodiesel. 6eluloza poate fi degradat< enzimatic la monomerii s<i, derivai glucidici, care pot fi ulterior fermentai la etanol.

CONCLUZII
+roblema energetica se afla in topul preocuparilor fiecarui stat. ste considerata o prioritate nu numai pentru economie, dar si pentru siguranta nationala a unei tari, aceasta cel putin din doua motive2 nu se poate concepe niciun fel de dezvoltare economica 7 fie ea si preponderent intensiva 7 fara o sporire a consumului de energie, sub diverse forme, iar acest consum trebuie asigurat in flux continuu, orice intrerupere, c#iar de durata extrem de scurta, dand nastere la pagube incalculabile sau c#iar catastrofale pentru economie si societate. 1a modul cel mai general cu putinta, energia reprezinta masura tuturor lucrurilor. %ntr-un sistem inc#is, fizica ne spune ca ea se poate transforma, insa nu sa si dispara. %n vederea atingerii scopurilor sale, omul transforma diferitele forme de energie din natura in altele, care ar putea fi intrebuintate in diverse activitati.
%n ultimii ani, problema epuizarii resurselor energetice si a securitaii energetice domina agendele actorilor scenei mondiale. 6ompetitia pentru resurse energetice in lumea contemporana ramane inca o sursa importanta de crize si conflicte, cu un rol deosebit de

'-

polarizare si.sau de catalizare a fortelor, atata timp cat cererea creste mult mai rapid decat oferta, iar rezervele ma0ore de #idrocarburi sunt localizate in zone caracterizate de profunde dezec#ilibre politico-economice si instabilitate.

xtragerea resursei de baza si purificarea intr-o forma ce poate fi folosita direct, sunt in general considerate activitati normale in cadrul valorificarii resurselor naturale, c#iar daca ultimele pot sa nu se gaseasca in mod normal langa primele. Resursele naturale ale unei tari determina deseori bogatia sa si statutul sau in sistemul economic mondial, prin determinarea influentei sale politice. "tatele dezvoltate sunt acelea care sunt mai putin dependente de resursele naturale pentru bogatie, datorita bazei pe care o au in capitalul infrastructural pentru productie. %n ultimii ani, epuizarea capitalului natural si incercarile de a se trece la dezvoltarea rationala au fost principalele probleme ale agentiilor de dezvoltare. 6onservarea resurselor naturale este cea mai importanta problema a 6apitalismului Catural, protectiei mediului, a miscarii pentru ecologie si pentru +artidele Oerzi. =nii vad aceasta epuizare ca pe o sursa ma0ora de neliniste sociala si conflicte in tarile in curs de dezvoltare. Dezvoltarea surselor regenerabile de energie ca o resursa semnificativa si nepoluanta este unul din principalele obiective ale politicilor energetice mondiale. %n contextul dezvoltarii durabile, acestea au ca scop cresterea sigurantei in alimentarea cu energie, prote0area mediului incon0urator si dezvoltarea la scara comerciala a te#nologiilor energetice viabile.

'5

':