Sunteți pe pagina 1din 4

CIRCULATIA GENERALITATI

A. Componentele functionale ale circulatiei 1. Arterele sunt vase cu rol in transportul sangelui intr-un regim de presiune crescuta de la cord catre tesuturi. - au pereti mai grosi comparativ cu cele ale venelor iar viteza de curgere a sangelui prin ele este mai mare comparativ de cea venoasa 2. Arteriolele sunt numite valve de control prin care sangele este impins din artere catre capilare. - prezinta pereti musculari puternici capabili de contractie aproape totala sau dilatatie influentand astfel fluxul sanguin local 3. Capilarele reprezinta segmentul cu cel mai important rol in schimburile lichidiene nutritive, electrolitice, hormonale intre sange si tesuturi. - au pereti subtiri si permeabilitate selectiva 4. enulele colecteaza sangele din capilare si conflueaaza progresiv catre vene !. enele au rolul unor conduncte de transport ale sangelui de la tesuturi catre cord - reprezinta rezervorul ma"or de sange - prin ele sangele circula la un nivel presional scazut - au posibilitatea de a se dilata pt a inmagazina cantitati mari de sange B. Volumele de sange in diverse teritorii Cea mai mare cantitate de sange circulant este continuta de venele sistemice #4$ din vol total de sange se afla in circulatia sistemica din care %4$ in vene, 13$ in artere si &$ in arteriole, capiilare, venule. &$ in cord si '$ circula prin vasele pulmonare. C. Regimul presional in diferite sectoare ale circulatiei Cordul pompeaza continuu sange in aorta. (n aceasta inregistrandu-se valori mari presionale facand o medie intre valorile sistolice si diastolice, in aorta avem un regim presional mediu de 1))mm*g. +e la nivelul aortei presiunile scad treptat in circulatia sistemica astfel incat la varsarea cavelor in atriul drept ele tind catre ).

,n alt regim presional se inregistreaza in aria capilarelor. (n capilarele sistemice presiunea variaza intre 3!mm*g langa capatul arterial si 1)mm*g langa capatul venos -. valoarea medie a presiunii functionale in paturile capilare este de aprox 1!-1&mm*g. (n artera pulmonara nivelul presional este mult mai scazut in comparatie cu aorta, presiunea in artera pulmonara in timpul sistolei ventr drept este 2!mm*g si in timpul diastolei &-#mm*g -. presiunea functionala medie in artera pulmonara este de aprox 1%mm*g. (n capilarele pulmonare presiunea functionala medie este in "ur de &mm*g. . !rincipiile fundamentale ale "emodinamicii 1. +ebitul sanguin/ in fiecare tesut este o satransa concordanta cu nevoile tisulare 0 in activitate tesuturile necesita mult mai mult sange decat in repaus1, sange dat de cord care isi creste debitul cardiac de 4 pana la & ori -. debitul circulator in toate vasele creste la cererea miocardului. 2. +ebitul cardiac/ este controlat de fluxul sanguin local. +e la tesuturi sangele se introarce pe cale venoasa catre cord. Cresterea intoarcerii venoase are drept efect un aport venos crescut si o fractie de e"ectie mare adica debit cardiac mare -. flux sangvin crescut ce va a"unge la capilarele tisulare. 3. 2resiunea arteriala sistemica/ este controlata in general independent fie de mecanismele de reglare a microcirculatiei fie de mecanismele de reglare ale debitului cardiac ex/ +aca la un moment dat se prabuseste brusc presiunea arteriala sub valoare medie de 1))mm*g, in cateva secunde se declanseaza reflexe simpatice care vor produce vasoconstrictie si de asemeni vor stimula forta de contractie a cordului ceea ce va duce la randul sau la cresterea debitului cardiac. 3a aceste reflexe de tip simpatic se adauga la cateva ore interventia mecanismelor umorale de reglare ale presiunii arteriale sistemice si in principal a sistemuluui reninaangeotensina-aldosteron. E. Interelatii intre presiune# de$it si re%istenta vasculara +ebitul sangvin intr-un vas este determinat de 2 factori/ 1. +iferenta de presiune intre cele 2 capete ale vasului 0reprezinta forta motrica care induce miscarea1 2. (mpedanta la fluxul sangvin prin acel vas 0rezistenta vasculara periferica1 4-+elta256 4- fluxul sangvin intrun vas capetele vasului +elta2- +(ferenta de presiune intre

6- rezistenta vasculara 0 +aca +elta2-) -. 4-) 0sangele stagneaza1 6 - variabil si este in functie de diametrul vasului, lungimea si vascozitatea sangelui

&. e$itul sangvin 6eprezinta cantitatea de sange care trece printr-un anumit punct al sist circulator intr-o perioada data de timp. +ebitul se masoara in 3itrii pe minut sau ml5min sau ml5sec 0debitul circulator global al unui adult in repaus este de aprox !l5min1 - metodele de masurare ale debitelor sangvine sunt metode indirecte neinvazive realizate cu a"utorul unor dispozitive mecano-electrice aplicate deobicei pe suprafata vaselor. 7e folosesc debit-metrele ultrasonice +822396 G. Unitati de masura pentru presiunea arteriala ,nitatea standard este mm*g 7e masoara in mm*g forta exercitata de masa sangvina pe unitatea de suprafata vasculara 0ocazional intelnim si masuratori in cm5apa sau :ilopascali1 ex/ Cand se afirma ca presiunea intr-un vas este de 1)) mm*g, aceasta inseamna forta exercitata de masa sangvina asupra peretelui vascular suficienta pentru a impinge o coloana de sange la o inaltime de 1)) mm. 01mm*g - 1,3% cm apa1 '. Re%istenta la curgere 7e noteaza cu 6, reprezinta dificultatea intampinata de sange la curgerea printr-un vas. - se calculeaza prin relatia precedenta 6-+elta254 0daca +elta2 este 1 mm*g si 4 este 1ml-. 6 este egal cu 1 ,62 0unitati de rezistenta periferica1; 3egea lui 2oiseur/ aplicata in curgerea fluidelor in tuburi si valabila si in curgerea sangelui prin vase 4-+elta2 x 6 la puterea 45 3 x unde 4 - flux sangvin care este direct proportional cu +elta 2 dar si cu 6A<A la puterea 4 si invers proportional cu lungimea vasului si cu vascozitatea sangelui. (n organismul uman 3 este constant spre deosebire de ..plm. -. rezistenta periferica va fi direct proportionala cu vascozitatea sangelui si invers proportionala cu diamentrul vasului. I. Vasco%itatea este data in principal de valoarea "ematocritului

(n mod normal trebuie sa fie intre 4)-!!$ Cu cat hematocritul este mai mare cu atat vascozitatea sangelui este mai mare. (n policitemia vera este o boala in care se produc mai multe eritrocite si creste vascozitatea pana la de 1) ori mai mult, curgerea devenind incetinita. (. Complianta vasculara 6eprezinta cantitatea toala de sange care poate fi depozitata intr-un anumit segment al circulatiei Complianta nu este acelasi lucru cu destinsibilitatea vasculara. Complianta distensibilitate x volum ex/ complianta unei vene este de 24 de ori mai mare decat complianta arterei corespunzatoare pt ca vena este de # ori mai distensibila si vena poate capacita un volum de 3 ori mai mare de sange.