Sunteți pe pagina 1din 18

Metod bio pentru producerea rsadurilor: semnarea fr substrat vegetal Scris de phlox pe 13.03.

2011 in categoria Gradina de legume, Gradinarit (8 comentarii) Etichete: accelerator crestere bio, acricultura bio, calire seminte, ara substrat, ingri!ire rasaduri, metode bio, rasaduri, rasaduri sanatoase, repicare, semanare, seminte

"a, da, chiar asa, putem semana fara a folosi pamant. Si eu, cand am a lat prima oara, am stat pret de cate#a minute in imponderabilitatea surprinderii. $a sa nu mai lungim #orba si nici sa punem la incercare rabdarea cititorilor, prietenilor nostri, #oi intra in subiect. Este o modalitate de insamantare in ca%ul in care, din #arii moti#e, nu a#em la indemana substrat #egetal sau timpul este intr&atat de dramuit, incat nu permite un spatiu de des asurare prea larg. $u alte cu#inte, mai putin pretioase: nu a#em timp' Este o metoda nu doar interesanta si care ne scuteste de cate#a operatii intermediare in cresterea traditionala a rasadurilor pentru culturile de ba%a ( tomate, adei, #inete, #ar%a, etc.) si de lori, dar si e icienta, re%ultatul inal iind: timp economisit ( recolta imbucuratoare. )ratarea semintelor se ace in modul in care #i l&am po#estit nu demult: de%in ectie, incal%ire, inmuiere, calire. *n ca%ul in care sunt persoane care n&au a!uns sa citeasca intelepciunile din articolul precedent, #a spun acum o alta metoda rapida de tratare-hranire-calire: )inem semintele sub lampa de cuart sau cea de ultra#iolete pret de 1&2 minute (sau in soare, unde#a pe per#a%, cate#a ore), apoi le punem in solutie concentrata de permanganat de potasiu pentru #reo 20 de minute (daca nu a#em asa ce#a, putem sa le tinem in solutie de sul at de cupru sau de bicarbonat de sodiu). +oate a#eti in casa tinctura de rostopasca sau ceai de coada calului (acesta din urma ar i bine sa ie concentrat , olositi&le cu incredere).

-e%i articolul re eritor la de%in ectie, incal%ire, inmuiere, calire la pagina .. http://hobb0gradina.ro/2011/03/13/metoda&bio&pentru&producerea&rasadurilor& semanarea& ara&substrat&#egetal/ 1

"upa aceasta procedura, introducem semintele intr&un accelerator de crestere preparat in elul urmator: 1 lingurita de miere de albine ( 1 lingurita de tinctura de propolis ( 1lingurita de cenusa ( 0,1l apa calduta. *n ultima instanta, daca nu a#em de unde ace rost de cenusa de lemne procedam asa: 1 pachet de tigari ie tine, niste hartie igienica , cea mai simpla posibil &, cam un s ert de rola, le dam oc, mare atentie la masurile de siguranta, si #om olosi cenusa ast el obtinuta). *n solutia ast el preparata semintele se #or tine cate#a ore. 2poi pregatim un recipient transparent de pre erat cu capac . *n ca%ul in care nu&l a#em, luam un +E) si&l taiem pe lungime, lasandu&i drept capac latura netaiata pana la capat, sau olosim cutie de la inghetata la urma urmelor, pentru ca intr&un inal, oricum recipientul #a sta in punga de plastic. +e undul recipientului punem hartie igienica (sau sugati#a) in cate#a straturi (3&8), o udam bine, iar apa de prisos o scurgem. Nu e permisa baltirea' Semintele inmuiate, dar neclatite dupa ce au ost tinute in acceleratorul de crestere, le ras iram pe supra ata hartiei ast el incat ele sa nu se atinga unele de altele, cu putina rabdare si cu o penseta le punem una langa alta la o distanta su icienta ca ele sa se simta in largul lor cand #or incepe sa se de%#olte. )ot acest 4 set5 se introduce intr&o punga de plastic, se leaga bine la gura cu un elastic si se lasa, in apropierea unei surse de caldura (21&23 grade). $apacul trebuie deschis %ilnic, sau cu alte cu#inte, %ilnic trebuie acuta o aerisire, o primenire a aerului, o o6igenare pret de cate#a minute 3&7, timp in care pro itam de oca%ie sa pul#eri%am peste seminte si mai tar%iu peste plantute cu apa. "e regula, in cate#a %ile apar tinerele tulpinite cu un%ulitele cotiledonate. *n acest stadiu #om trece la scaderea temperaturii , %iua sa ie intre (13/(20 grade, iar noaptea intre ( 17 si 13 grade. 2s el radacinile sunt puternice, iar tulpinitele nu se lungesc peste masura. $u toate ca, practic, plantutele au re%er#e de hrana(tineti minte8), le&am tinut intr&o solutie gustoasa de accelerare a cresterii, apa cu care le pul#eri%am poate i o solutie oarte slaba hranitoare, eu una olosesc bicarbonat de sodiu. Se poate olosi orice ingrasamant bio, sau gumat lichid. "upa iecare pul#eri%are, e6cesul de apa il scurgem, sau tamponam cu o sugati#a.

http://hobb0gradina.ro/2011/03/13/metoda&bio&pentru&producerea&rasadurilor& semanarea& ara&substrat&#egetal/

*n momentul in care plantute au rasarit in proportie de 21&309 se trece la o calibrare a lor, adica se pastrea%a cele de!a rasarite si se renunta la restul. Sincera sa iu, mie mi&ar i mila si 4restul5 l&as mai lasa o lecuta la cresa, dupa care le&as alege pe cele mai de%#oltate si le&as repica, separat, pentru ca au ne#oie de un regim usor pre erential ata de cele din 4lotul repre%entati#5. Este drept ca plantele din procentul de 21&309 au un potential de #iata oarte ridicat, si asa o sa ramana pe tot parcursul de%#oltarii lor ulterioare. -or i re%istente la boli si daunatori, #or da o recolta buna. +artea buna a acestei metode, ina ara aptului ca #om a#ea rasaduri de foarte buna calitate este, ca putem tine plantutele in ast el de 4rasadnite5 un timp mai indelungat. 2st el, daca sunt conditii neprielnice repicarii sau pur si simplu nu a#em su icient timp pentru aceasta, ele #or sta cuminti, astepatand momentul mutarii lor chiar si 2 saptamani, ara sa se lungeasca peste masura. 2cest lucru se e6plica prin aptul ca le cam lipseste hrana (singura re%er#a iind solutia de accelerare in care au stat) si radacinutele cresc incet, planta de#ine robusta. $and apar run%ulitele cotiledonate si dau ghes germenii celor ade#arate, trecem la scoaterea plantutelor din rasadnita si le pregatim pentru repicare: scurtam radacinuta (lungimea radacinutei nu trebuie sa o depaseasaca pe cea a plantei in sine, cam 1cm) 2st el, radacina #a incepe sa se rami ice. +regatite in acest el, repicam plantutele in recipientele special pregatite, dar umplute cu pamant doar pe !umatate, ca pe masura ce planta se de%#olta si creste in inaltime sa putem adauga pamant. *n acest el se #a de%#olta un sistem radicular suplimentar, ceea ce #a a!uta planta sa se de%#olte armonios si puternic. +lantuta o ingropam pana la nivelul cotiledonatelor sau daca intre timp a mai aparut #reo pereche de run%ulite, pana la ni#elul acelora. :ecipientele se pun apoi langa o sursa de caldura (20/21 grade), la intuneric, pentru 12 ore. "upa aceea se trec la lumina. *ngri!irea ulteroara este cea cunoscuta: udare cu masura, adaugare de pamant pe masura ce planta creste in inaltime. Si acum surpri%a: nu se hranesc cu nimic, nu este ne#oie' *ncercati aceasta metoda si nu #eti regreta. -a #a da posibiliatatea sa alegeti plantute solide, puternice si sanatoase, si ast el, rasadul #a i de cea mai buna calitate iar munca #a i incununata de lauri' $and #ine #remea sa le scoatem la locul de initi#, le scoatem din recipientele in care au stat si le #om ingrapa pana la limita primei perechi de run%e. Stiti de!a de ce: ormarea sistemului radicular suplimentar este in a#oarea #iitoarei recolte. ;ineinteles ca #om #eri ica la care dintre culturi se potri#este si la care nu. 2poi, iecare rasad il #om acoperi cu un +E) la care am taiat undul. 2sa #a i prote!at si de e#entualele di erente de temperatura de peste noapte, dar si de musa iri nepo titi (limacsi, melci, etc). Sa #a ie de olos, dragi prieteni'

http://hobb0gradina.ro/2011/03/13/metoda&bio&pentru&producerea&rasadurilor& semanarea& ara&substrat&#egetal/

<-ie= =ith +ic>ens?

http://hobb0gradina.ro/2011/03/13/metoda&bio&pentru&producerea&rasadurilor& semanarea& ara&substrat&#egetal/

phlox

@ Se pare ca eti interesat de grAdinarit, aa cA Bi recomand sA te abone%i prin :SS sau mail pentru a primi automat ultimele articole de aici, pe aceastA temA. $e este :SS8 S&ar putea sA te mai interese%e: 1. 2. 3. 7. 1. +roducerea rAsadurilor :epicarea rAsadurilor: ghidul complet, nu numai pentru BncepAtori Cutare rAsadurilor Bn grAdinA SemAnarea Bn grAdina de legume Cutarea rAsadurilor de roii Bn grAdinA

http://hobb0gradina.ro/2011/03/13/metoda&bio&pentru&producerea&rasadurilor& semanarea& ara&substrat&#egetal/

Cum producem legume din seminele proprii? Scris de phlox pe 1..02.2011 in categoria Gradina de legume, Gradinarit (28 comentarii) Etichete: calirea semintelor, gradina de legume, legume, legumicultura, rasaduri, semanare, semanat, seminte, tratarea semintelor ncet-ncet ne apropiem de vremea semnatului, iar cu aceast ocazie Phlox a pregtit un material extrem de util celor care sunt la nceputuri n grdinrit i nu numai. Eu zic, c toat lumea care vrea s produc legume din semin e proprii are ce nva din seria de articole pe aceast tem. Aztzi v prezint primul episod din trilogie, care are urmtoarele capitole: 1. Tratarea i clirea seminelor 2. Producerea rsadurilor 3. Plantarea rsadurilor n grdin huni!

Dn#AEAmintele ce urmea%A sunt pentru cei ca mine: a oni Bntr&ale grAdinArieiF sau mai bine %is pentru grAdinari de duminicA. Dmi doresc, de multa #reme, sa gAsesc un 4ghid5 de grAdinArit pentru amatori, pentru cei ca mine, care se ocupa de grAdinArit dupA ureche , para ra%Gnd un cunoscut blog , care au timp o data la sAptAmGnA, Bn cel mai ericit ca%, dar, care cu ardoare doresc sA , Hi demonstre%e cA o pot ace cu propriile puteri, Hi anume legumicultura . >egumiculturaI $am preEios, pentru noi, AHtia, nea#eniEii. Si pentru cA, ie n&am Htiut unde sa caut, ie cA nu e6istA, ie ceea ce am gAsit este tratat intr&un limba! mult prea speciali%at pentru BnEelegerea mea, m&am hotArGt sA iau taurul de coarne, cum s&ar %ice, Hi Bncet, dar sigur, am cules de ici , de colo s aturi, secrete, reEete, e6perienEe si Bncerc, umil, sa le pun pe hGrtie pentru alEi pasionaEi de grAdina. Ju Htiu ce a ieHit, dar #i le BmpArtAHesc. CA uit Bn calendar, cel lunar, desigur, i #ad ca momentul mult aHteptat este aproape. Dncep sa&mi ac calculele: am su icient timp pentru primul pas Bnainte de http://hobb0gradina.ro/2011/03/13/metoda&bio&pentru&producerea&rasadurilor& semanarea& ara&substrat&#egetal/ 6

a semAna ce mi&am propus8 2m pregAtit 4arsenalul5 de semin e8 >e&am pus pe 4cAprArii58 Ci&am Acut planul de bAtaie8 Ci&am pregAtit batalioanele de lupta (co!i de citrice, cenuHA, co!i de ou, oi de ceapa i usturoi, etc., ce&mi #or i #a!nici combatanEi Bmpotri#a bolilor si dAunAtorilor, dar i a!utoare Bntr&ale imuni%Arii i hrAnirii #iitorilor colocatari ai tarlalei) Si pentru ca rAspunsul, e#ident, este po%iti#, trecem la pasul 1: Tratare i clire 2ceasta operaEie se ace in trei etape: 1 , seminEele trec printr&un proces de de%in ecEie, 2 , apoi printr&unul de accelerare a creHterii (BncolEirii) ca intr&un s GrHit 3 , sa ie cAlite' 2st el, Bnainte de data hotArGta pentru semAnat #om socoti cate %ile a#em ne#oie pentru tratarea, stimularea si cAlirea seminEelor , si am in #edere seminEele pe care ni le selectam singuri sau le primim din alte surse, pentru ca cele cumpArate din surse organi%ate, sunt de!a tratate si cAlite. Sau, cel puEin, aHa ar trebui sa ie. +entru aceasta este bine ca seminEele sa le punem in material te6til care lasa aerul si apa sa treacA ie sub orma de sAculeEe, ie o alta #arianta aleasa. Dezinfec ia i stimularea Si aici am ales mai multe #ariante: !"#$"N%" 1 Kinem seminEele la bron%at, in soare, cel puEin doua&trei ore pe %i. :a%ele soarelui, nu numai ca !oaca rol de 4de%in ectant5 natural Bmpotri#a di#erHilor microbi, bacterii, microorganisme rAu&#oitoare, ci este si un #eritabil accelerator de creHtere, stimulGnd BncolEirea. Sau, mai simplu, daca a#em lampa cu ultra#iolete sau a#em pe cine#a cunoscut ori mergem la un salon de rumuseEe pentru bai de ultra#iolete am BmpuHcat doi iepuri' $ulmea este ca nu glumesc. "oar ca trebuie Einute nu mai mult de 2&3 minute/%i, timp de 2&3 %ile. 2poi urmea%A stimularea, introducGnd seminEele in di erite soluEii hrAnitoare: macerat de cenuHA (1 lingura cenuHA ( 0,1 ml apa calda in u%ate 27 ore , in acest ca% se Ein doar 3 ore), sau orice BngrAHAmGnt lichid (de pre erat bio) din comerE. !"#$"N%" & 1. SeminEele, se Ein in soluEie de permanganat de potasiu (de culoare #iolet& Bnchis) cam 27 de ore, apoi clAtim si le Einem, alte 27 de ore in soluEie de acid boric (1 gr. la 0,1 l apa). sau http://hobb0gradina.ro/2011/03/13/metoda&bio&pentru&producerea&rasadurilor& semanarea& ara&substrat&#egetal/ 7

2. Kinem apro6. 30&70 minute (dupA alEii intre 12 si 27 de ore, #oi hotAraEi cGt) seminEele Bn soluEie 19 de permanganat de potasiu sau de piatra #Gnata (0,2 gr la 1 l apa). sau 3. Dn apa o6igenata 2&39, BncAl%ita la 38&71 grade seminEele se Ein timp de 1 , 10 minute. *n acest ca% de%in ecEia se produce doar la supra aEa seminEei, nepAtrun%Gnd si in interiorul ei. "ar, in schimb se produce o bine meritata 4hrAnire5 cu o6igen. sau 7. Dmpotri#a BmbolnA#irilor bacteriale seminEele pot i tratate cu suc de aloe: 1 run%a de aloe de la o planta de cel puEin trei ani, se tine la Bntuneric si la rece ( rigider) preE de .&3 %ile dupA care pisea%A, sau se da prin maHina de tocat, iar sucul stors se diluea%A cu apa in parEi egale. SeminEele se Ein in aceasta soluEie cam 18&27 ore, dupA care se pun din nou la uscat. "upA de%in ecEie le Einem in stimulator de creHtere, care pot i in u%ie/macerat de cenuHa (1 lingura cenuHa ( 0,1 ml apa calda in u%ate 27 ore , in acest ca% se Ein doar 3 ore), ori suc de aloe si/sau cenuHa si usturoi: 1 lingura de cenuHa(1 lingura de usturoi pisat( 100 ml suc de aloe Einute circa 12 ore. !"#$"N%" ' SeminEele mari si sAnAtoase se pun intr&un sAculeEe din ti on sau alt material te6til care 4respira5 si se introduc intr&o soluEie de acid boric :1/2 linguriEa de acid boric la 210 ml apa cam 2&3 ore, dupA care mutam, ArA clAtire, in soluEie de permanganat de potasiu de 19 (1 gr la 100 ml apa) 21&30 minute si la urma intr& un stimulator de creHtere ca cele descrise mai sus. )emperatura soluEiei hrAnitoare e bine sa ie de 21&28 de grade, constant. 2st el, recipientul in care Einem seminEele in aceasta soluEie #a sta lGngA sau pe o sursa de cAldura, cu condiEia sa im atenEi sa nu o dam in clocot'

http://hobb0gradina.ro/2011/03/13/metoda&bio&pentru&producerea&rasadurilor& semanarea& ara&substrat&#egetal/

Clirea

"upA tratamentele descrise mai sus, seminEele se clAtesc in apa curata de cGte#a ori apoi se pun in #ase de sticla (nu plastic si nici metal) bine Bnchise si se dau 4la rece5. "aca stAm la curte, Bngropam #asul (#asele) in %Apada, daca nu a#em nici curte nici %Apada recurgem la prietenul Lrigider. *deea este ca trebuie Einute la o temperatura de cel mult (3 grade. M alta gri!a pe care o #om a#ea, cat timp seminEele stau 4la rAcoare5, este aceea de a tine materialul in care se gAsesc seminEele mereu in stare umeda (nu uda). >a rece trebuie Einute seminEele #reo 2&3 %ile. Nnii spun ca imediat dupA ce le scoatem de la rece, seminEele trebuie semAnate. 2lEii sunt de pArere ca perioada de repaus la rece sa ie alternata cu una de stat la o temperatura de (21&2. grade. Eu una le pun imediat in 4culcuHul5 lor de pAmGnt i, substratul iind mai cald decGt mediul in care au stat, rAsar oarte repede. Dn episodul urmAtor #A #oi pre%enta producerea rAsadurilor, pGnA atunci, spor la treabA' (roducerea rsadurilor Scris de phlox pe 18.02.2011 in categoria Gradina de legume, Gradinarit (O comentarii) Etichete: ingrasamant, ingri!irea rasadurilor, producerea rasadurilor, rasaduri, rasaduri lori, rasaduri legume, repicare, udarea rasadurilor "cest articol este partea a doua dintr-o serie de trei articole) (rima parte a prezentat tratarea i clirea seminelor culese din grdin* iar din partea a treia poi afla totul despre plantarea rsadurilor afar +n grdin)

http://hobb0gradina.ro/2011/03/13/metoda&bio&pentru&producerea&rasadurilor& semanarea& ara&substrat&#egetal/

$u producerea rAsadurilor #om a#ea ce#a treaba, pentru cA #a trebui sa Einem seama de o serie de actori, care ne #or a!uta la obEinerea unui re%ultat mai mult decGt mulEumitor. Si anume, #om tine seama de regimul de lumina, $M2, apa, substanEe minerale, regimul de con#ieEuire. M sa Bncerc sa le pre%int cat mai succint. Dup +nsm,n are, (nu stau sa mai descriu ce el de substrat olosim, pentru ca iecare dintre noi este adeptul unui anumit tip) recipientele, ie ca sunt rAsadniEe, paharele, pastile de turba sau orice altce#a ne con#ine. CulEi olosesc !umAtAEi de co!i de ou, co ra!ele de la oua sau con ecEionea%A din GHii de %iar pus in cGte#a straturi, asta pentru ca sa e#ite repicarea ulterioara, mai ales cGnd #orbim de ardei sau #inete, care sunt oarte sensibile la repicat. :ecipientele le acoperim cu olii de plastic, si se pun intr&un spaEiu in care temperatura sa ie apro6imati# de 18&20 grade $ pana la rAsArire. Ei, si daca e6ista posibilitatea, cele mai potri#ite sunt oliile de culoare ro% sau orange, dat iind ca imita cel mai bine lumina %ilei Bnsorite chiar si in %ilele mohorGte. "upA ce seminEele Bncep sa BncolEeascA si plAntuEele sunt in stadiu de 4micA buclA5 scoatem olia si scAdem temperatura. +ractic regula de aur #a i: Piua , lumina - cldura iar Joaptea , +ntuneric rcoare Dn primele %ile #om urmAri destul de insistent regimul de temperatura pentru micile rAsaduri. 2st el, pentru culturile iubitoare de cAldura in prima sAptAmGna dupA rAsArire, temperatura se #a scAdea ast el: pentru roHii de la (20&21 grade, la 12&11 peste %i iar in timpul nopEii, poate i intre (8 si (10 grade. +entru ardei , de la 21&23 la 13&1. , %iua si 8&10 noaptea. +entru castra#eEi si do#lecei , de la 21&23 la 11&13 peste %i si 12&17 noaptea. ScAderea temperaturii, opreHte planta din creHtere , nedGndu&i #oie sa se lungeascA acesta iind o metoda de a ace planta sa se de%#olte 4pe lAEime5, adicA tulpina in loc sa se lungeascA, ea se BngroaHA si de#ine mai robustA, mai puternicA.

http://hobb0gradina.ro/2011/03/13/metoda&bio&pentru&producerea&rasadurilor& 10 semanarea& ara&substrat&#egetal/

Din a doua sptm,n, pe timp Bnsorit, menEinem o temperatura ridicata de (20&21, iar pe timp mohorGt mai scA%utA de (11&1O. +este noapte, rAmGne cea de (8&10 grade. +ractic trebuie sa Einem minte ca: la grad de Bnsorire ridicat , temperatura de care au ne#oie plAntuEele trebuie sa ie mai mare si urmGnd logica, la grad redus de Bnsorire, , temperatura trebuie scA%uta.(in limitele bunului simt, e#ident) M alta metoda prin care nu permitem lungirea plantei este ca ele sa ie rotite, ast el ca lumina sA cadA pe toate pArEile plantei. "aca aceasta posibilitate nu e6ista, sau o consideraEi complicata, atunci recurgem la un truc: Contam pe laturile in care lumina nu cade direct , supra eEe re lectori%ante. +e astea le alegeEi dupA bunul plac: oglin%i, olie metalica, tabla %incataI Ce trebuie sa mai urmrim cu atenie? #egimul de C.& / fra el fotosinteza nu are loc si pace0 "aca a#em sera/solar, problema se re%ol#a oarte simplu : punem cGte#a gAleEi cu bAlegar maturat. Ei, aHa ce#a in condiEii de apartament nu #om putea ace, corect8 Si atunci ce #om ace8 2siguram o buna aerisire a plantelor ie prin deschiderea geamurilor, dar la buna distanta de plante ca sa nu le BmbolnA#im de tot, sau, nu rGdeEi, olosim #entilatorul pus la o distanta ca aerul care a!unge la plante (rAsaduri) sa ie ca o boare nu c un tai un' #egimul de umiditate

+AmGntul de la supra aEa nu are #oie sa se usuce prea tare, de aceea el #a i menEinut uHor umed, !ila#, dar in nici un ca% ud. *n ca%ul in care lumina este putina, iar temperatura aerului e cam mare, atunci o uscAciune temporara a substratului #a i chiar bine#enitA, pentru ca in acest ca% planta este BmpiedicatA sA se lungeascA, deci sA se slAbeascA si prin urmare sA piarA. http://hobb0gradina.ro/2011/03/13/metoda&bio&pentru&producerea&rasadurilor& 11 semanarea& ara&substrat&#egetal/

Nrmea%A BncA o regula de aur: multa lumina ( temperatura ridicata (20&21)Q strat umedF umbra si rAcoare Q strat !ila#, doar uHor umed . "E$*: nu trebuie sa a#em in e6ces nici ume%eala dar nici uscAciune. +entru udatul rAsadurilor #om olosi apa la temperatura camerei, chiar mai cAlduEa de atGt (apro6 .21 grade), e#ident ca nu direct de la robinet. 2pa ie #a i Einuta intr&un #as larg, descoperit pentru ca sA se 4e#apore5 clorul, sau Hi mai bine, apa iartA si rAcitA. +entru stimularea si cAlirea in acelaHi timp a plAntuEelor, este bine de olosit apa pro#enita din topirea %Ape%ii. "a, Htiu , o sa&mi spuneEi despre %Apada poluata, sau de unde sa luam %Apada cGnd a ara sunt (10 grade. Ei bine, putem pune o sticla (de plastic, ireHte) cu apa la congelator, iar dupA ce de#ine 4bocna5 o lAsam lGngA o sursa de cAldura pana ce apa din sticla re#ine la temperatura camerei. "e#ine un el de 4apa distilata5. Eu, spre e6emplu, pun la congelator, din timp, sticle din plastic in care am adunat apa de la spAlatul ore%ului, sau al meiului, apa de la iertul carto ilor in coa!a, sau de la iertul legumelor. Sunt sigura ca mulEi dintre #oi a#eEi o imaginaEie creati#a, aHa ca, BncercaEi di#erse #ariante. 2ceastA apA este in acelaHi timp si un el de 4papabun5 pentru rAsaduri 1rnitul rsadurilor / substan ele minerale Si in situaEia asta sunt multe eluri de a hrAni #iitoarele #edete. +robabil ca mulEi dintre #oi de!a a#eEi HtiinEa, de aceea #a rog sa ne BmpArtAHiEi si nou, in ca%, ca sunt altele decGt cele pe care #i le #oi pre%enta. *n general hrAnirea Bncepe in momentul in care plAntuEele BHi schimbA domiciliul. 2dicA dupA repicare. *n primele 2 sAptAmGni de #iata rAsadurile au ne#oie de : a%ot, os or, magne%iu, potasiu, calciu, sul , bor. Cai tGr%iu , de alte substanEe "ar, dupA cum se spune: duHmanul binelui este mai binele, nici noi nu trebuie sa e6ageram cu hrAnirea plAntuEelor. 2dicA sa nu le BmbuibAm. "e aceea, in primele etape de #iata, #or i hrAnite cu soluEii hrAnitoare e6. 2-2 sau NJ*L>M: pentru rAsaduri, (se gAsesc Bn comerE ). 2tenEie'' +au%ele in hrAnire se #or re lecta negati# in #iitoarea de%#oltare a plantei , deci si in #iitoarea recolta . )otodatA trebuie sa im oarte atenEi la aciditatea solului. $a sa scApam de aceasta gri!a, olosim , cu dublu e ect , cenuHA sau ainA de oase. "e ce dublu e ect8 Rai ca HtiEi' Scade aciditatea substratului si totodatA hrAneHte plantele.

http://hobb0gradina.ro/2011/03/13/metoda&bio&pentru&producerea&rasadurilor& 12 semanarea& ara&substrat&#egetal/

"in momentul apariEiei rAsadurilor si pana la plantarea lor in locul de initi# plantele se uda cu soluEii hrAnitoare. Ju se oloseHte apa simpla pentru udat ci mai degrabA o soluEie ce#a mai diluata de BngrAHAmGnt (de pre erat bio) #egimul de convie uire

Si BncA o regula de aur: plAntuEele au ne#oie de spaEiu pentru ca sa se de%#olte' "eci: Ju le BnghesuiEi, sau rAriEi&le la momentul potri#it. 2tenEie, insa: 2:"E*N>, -SJ2)2, $2S):2-E)E>E , N:TS$ S2 L*E :E+*$2)E. +rima run%a +lanta a!unsa la #Grsta de cGte#a sAptAmGni, este o cu totul alta planta. Nn el de puber. 2re cu totul alte ne#oi, si anume: mult substrat pentru ca rAdAcinile sa stea in #oie iar tulpina sa se de%#olte armonios. 2cum este de!a su icient de re%istenta la di erenEele de temperatura, umiditate, lumina. "esigur, lumina rAmGne un actor e6trem de important in de%#oltarea ei, deci trebuie sa primeascA, in continuare, su icienta lumina deoarece acum se pornesc run%ele sa se orme%e. >umina putina , procesul este BntGr%iat si Bndelung, se intGr%ie ormarea mugurilor. Si asta nu e prea bine. Si re#in la ne#oia de spaEiu. $oncurenta cu alte surate pentru 4locul sub soare5 este acerba de aceea trebuie redusa la minim. Spun cei trecuEi prin ale grAdinAriei, ca una dintre greHelile curente ale grAdinarului amator este rAsadul indi#idual. $rescut in #ase mici, rAsadul nu se de%#olta su icient. "e aceea, in ast el de recipiente, unele rAsaduri trebuie Einute doar pana la apariEia cGtor#a run%e (e6. #Gnata , 2&3 run%e, roHii si ardei , cel mult 7) adicA: daca nu se #a repica planta la acest stadiu de de%#oltare, creHterea #a i rGnata si calitatea plantei #a i, in consecinEa, scA%uta. Cai pe scurt: este mai bine sa a#em rAsaduri mai puEine dar mai #iguroase, decGt mai multe si slabe, deoarece, logica ne spune ca de la o planta %dra#Ana recolta este mai mare chiar decGt de la 1 plante debile. Sau: olosiEi recipiente mai mari' $ine are locI (hlox !ezi i restul articolelor din aceast serie: %ratarea i clirea seminelor * Mutarea rasa durilor +n grdin) http://hobb0gradina.ro/2011/03/13/metoda&bio&pentru&producerea&rasadurilor& 13 semanarea& ara&substrat&#egetal/

Mutare rsadurilor +n grdin Scris de phlox pe 21.02.2011 in categoria Gradinarit (102 comentarii) Etichete: ingri!ire rasaduri, legumicultura, mutarea rasadurilor, plantare rasaduri, rasaduri, rasaduri ardei, rasaduri rosii

Scoaterea copiilor in lume, adicA plantarea rAsadurilor la locul de initi#. "esigur, iecare %ona, regiune, are particularitAEile ei climaterice, aHa ca e de presupus ca iecare dintre noi Htie perioada cea mai prielnica de plantare in sera/solar, gradina, a #iitoarelor plante roditoare. Ju #om uita nici de calendarul lunar, desigur. *n general, temperatura nu trebuie sa fie sub - 1&-12 grade %iua, iar noaptea sub 10 grade celsius. +lantarea este bine de Acut in %i noroasa, dar ArA ploaie, sau pe inserat. *n primele 2 sAptAmGni plantele trebuie udate zilnic. "aca nu e6ista aceasta posibilitate, #orbesc despre grAdinarii de duminica, cei care #in 4la moHie5 o data la sAptAmGna, e6ista o metoda oarte e icienta: pentru asta a#em ne#oie ie de un tub din plastic ie de sticle de plastic (de 2 , 2,1 litri) cArora le tAiem undul, le acem pe pereEii laterali mici ori icii si le BngropAm pe U lGngA planta sub un unghi de 71 grade. *n aceste 4recipiente5 turnam apa cu soluEie hrAnitoare, care #a a!unge direct la rAdAcini. +entru ca acest lucru sa se acA treptat, sticla #a a#ea dopul pus, iar tubul un 4opritor5 dintr&un material poros, o bucata de pGine, de ce nu8', ast el ca scurgerea lichidului sa se acA nu dintr&o data ci lent. Cai e6ista un daca de care trebuie Einut cont: daca este prea cald in perioada imediat plantarii, in primele 7&1 %ile, tinerele plAntuEe ar trebui umbrite cumva . Lie ca #om a#ea gri!a sa le plantam lGngA o cultura de!a de%#oltata la #remea respecti#a, ie ii instalam un umbrar. Sigur, cu ce am pre%entat aici, nu se termina ci de abia Bncepe Mdiseea GrAdinarului de duminica.

http://hobb0gradina.ro/2011/03/13/metoda&bio&pentru&producerea&rasadurilor& 14 semanarea& ara&substrat&#egetal/

>a buna re#edere si spor la treburi' 13 sfaturi pentru grdinari +nceptori Scris de huni pe 03.07.2010 in categoria Gradinarit (20 comentarii) Etichete: Gradinarit, s aturi

Ju mA BnEelege greHit, nu am eu cine Htie ce e6perien A Bn grAdinArit Hi Htiu, cA cei 3&7 ani, de cGnd am (printre altele) grAdinAritul ca Hi hobb0 nu m&au Acut e6pert Bn domeniu. +oate, un titlu mai potri#it ar i ost: s aturi pentru grAdinarul din mine de acum 3 ani . Dn tot acest timp BnsA, am Bn#AEat (mai mult am obser#at) cGte#a lucruri, care nu apar Bn nicio carte de specialitate, dar pot i destul de importante, pentru cei care sunt la Bnceputurile acestui hobb0 minunat, de aceea m&am decis sA le public aici: 1) Nu face economie c,nd cumperi unelte +rimul instinct tot timpul este, cA o unealtA, care costA dublu decGt modelul alAturat, nu&Hi meritA banii Hi sunt con#ins cA nici tu nu duci lipsA de idei ce ai putea ace cu suma rAmasA din di erenEa de preE dintre cele douA, dar din e6periena proprie Htiu, cA nu este bine sA aci economie pe uneltele cu care lucre%i %i de %i. "acA aH primi Bnapoi banii pentru iecare unealtA stricatA, cred cA acum aH a#ea bani sA iau douA hGrleEuri de calitate Hi mi&ar mai rAmGne destui ca sA plAtesc 2 oameni sA sape locul parcelelor din grAdinA, Bn locul meu.

http://hobb0gradina.ro/2011/03/13/metoda&bio&pentru&producerea&rasadurilor& 15 semanarea& ara&substrat&#egetal/

&) 4 ai o pereche din fiecare unealt mai des folosit

Eu nu am o grAdinA oarte mare, BnsA este destul de BngustA Hi lungA, de aceea nici nu Htiu de cGte ori am pAEit sA negli!e% ce#a ce am #rut sA ac doar pentru cA ar i trebuit sA strAbat toatA grAdina pentru a lua unealta potri#itA. +oate sunt eu mai leneH dar soluEia adoptatA de mine , care uncionea%A de minune , este sA am o pereche din iecare unealtA mai des olositA, cGte una Bn iecare capAt al grAdinii. Nn alt a#anta! este cA ai o re%er#A, dacA nu ai urmArit s atul din punctul 1. Hi se stricA #reuna dintre unelte. ') Documenteaz-te 2scultA s aturile ce Ei se dau, BnsA nu uita sA te documente%i, din cArEi de grAdinArit, sau din surse de Bncredere de pe internet. Eu personal recomand blogurile, pentru cA sunt pline de in ormaEii +ncercate Hi de obicei toate lucrArile sunt pre%entate cap coadA inclusi# re%ultatele. ("acA eHti nou pe aici Hi ai rAs oit de!a articolele din arhi#A, un punct bun de pornire este lista de adrese din dreapta) Ju te lAsa in luenat de argumente de genul 4IaHa se ace5, 4IaHa am #A%ut5 etc. "acA mie cine#a nu este Bn stare sA&mi e6plice coerent de ce ar trebui sA ac ce#a Bntr&un el sau altul, atunci sunt Hanse mici sA&i urme% s atul. Ju uita, grAdinAritul nu este magie, totul se ba%ea%A pe logicA Hi are un moti# bine Bntemeiat (obser#aiile de %eci de ani sunt un moti# bine Bntemeiat ). 5) .bserv efectele aciunilor tale E6istA o metodologie pentru re%ol#area problemelor, numitA trial and error, aplicabilA Hi Bn grAdinArit, pentru care =iVipedia dA urmAtoarea de iniEie: 4>earning doesnWt happen rom ailure itsel but rather rom anal0%ing the ailure, maVing a change, and then tr0ing again.5 http://hobb0gradina.ro/2011/03/13/metoda&bio&pentru&producerea&rasadurilor& 16 semanarea& ara&substrat&#egetal/

$u alte cu#inte obser#i re%ultatele acEiunilor tale, le anali%e%i Hi dacA nu sunt cele dorite, Bncerci altce#a, numai aHa Bn#eEi. 2) Nu uita s experimentezi

GrAdinAritul este distracti# doar dacA Bncerci Hi chestii noi. )ot timpul sunt di erite metode de a a!unge la acelaHi re%ultat, adicA recoltA bogatA, aHadar, nu uita sA Bncerci lucruri noi din cGnd Bn cGnd. "acA aci grAdinAritul ca Hi hobb0 cel mai probabil nu depin%i material de roadele grAdinii, deci un e6periment eHuat nu te a ectea%A prea tare, BnsA nimic nu este mai satis AcAtor decGt un e6periment reuHit (#orbind aici strict de grAdinArit ) 6) "i +ncredere +n tine 7i ascult- i instinctul "acA cre%i cA o idee meritA BncercatA atunci nu sta pe gGnduri, pune&o Bn practicA, dar Eine cont de punctul 3. 2 i hotArGt cGnd ai cunoHtinEA de cau%A este un lucru bun Hi se numeHte ncredere n sine, ArA cunoHtinEe Hi argumente logice, se numeHte prostie. "acA respecEi cGte#a principii Hi reguli de baz Bn ceea ce aci, este destul de greu sA aci greHeli iremediabile. 8) Nu +ncerca neaprat s fii bio +oate #or i mulEi care nu sunt de acord cu mine, BnsA agriculutra sau grAdinAritul bio este echi#alentul centurii negre Bn Varate, trebuie sA ii e6pert, sA ai oarte multA e6perinEA Hi trebuie sA aloci oarte mult timp Bngri!irii grAdinii, pentru a obEine recoltA bogatA Hi de bunA calitate. +entru BncepAtori este ne#oie de re%ultate satis AcAtoare de la Bnceput, cA alt el se pierde entu%iasmul. *nsecticidele Hi ungicidele sunt prietenii tAi, dar ii re%onabil, oloseHte&le corect Hi cu cap. 9) 4 faci compost >ada de compost este cea mai ingenioasA in#enEie' Este destinaEia tuturor deHeurilor organice din grAdinA Hi din bucAtArie, care se trans ormA automat Bn BngrAHAmGnt bio, care BEi stA la dispo%iEie gratis. "acA stai la oraH, unde nu prea ai acces la bAlegar cu atGt mai mult BEi recomand sA Bncerci, nu cred cA #ei regreta'

http://hobb0gradina.ro/2011/03/13/metoda&bio&pentru&producerea&rasadurilor& 17 semanarea& ara&substrat&#egetal/

:) 4a ai +ntotdeauna un h,rle 7i o sap de rezerv 2sta Bn ca%ul Bn care Bn care #ine un amic Bn #i%itA la o bere sau un grAtar, care s& a sAturat de apartamentul din bloc Hi are energie Bn plus. 2r i pAcat ca acestA energie sA se risipeascA aiurea, mai ales cA Bn orice anotimp al anului e6istA Bn grAdinA ce#a de sApat sau pli#it' 13) ;nealta cea mai utilizat< Ia grAdinarului, este peria de unghii, dacA BncA nu ai, A&Ei rost de una' "acA a#eEi alte sugesEii, aHtept completArile Bn comentarii'

http://hobb0gradina.ro/2011/03/13/metoda&bio&pentru&producerea&rasadurilor& 18 semanarea& ara&substrat&#egetal/