COLEGIUL TEHNIC CAROL I BUCURESTI

PLAN DE AFACERI S.C. X S.R.L. Restaurant

INTRODUCERE

S.C. X SRL. este o firm a crei principal afacere este n sectorul tertiar (servicii), respectiv un restaurant. Acesta se doreste a fi deschis n orasul ucuresti si va oferi servicii de o calitate deose!it de cele ale restaurantelor concurente. La atmosfera restaurantului, unul din punctele de atractie, va concura desi"nul interior distin"#ndu$se prin mo!ilerul deose!it si modul de decorare. %eniul propus va fi variat, inclu&#nd toate preparatele oferite de restaurantele direct concurente. 'returile practicate vor fi similare cu cele ale competitorilor. Ceea ce va distin"e meniul vor fi (specialittile casei, n "eneral, specifice !uctriei france&e. )le vor contine in"rediente naturale si de cea mai !un calitate. Clientii cu disponi!ilitate de a cheltui vor constitui piata tint si vor oferi o ima"ine de presti"iu restaurantului. * alt caracteristic proprie afacerii va fi personalul de deservire, acesta evidentiindu$se prin comportament, tinut si(etichet+. ,oate acestea vor conduce la formarea unei ima"ini po&itive despre afacerea firmei,concreti&#ndu$se n c#sti"area unei clientele fidele, dac nu frecvente, dispus scheltuiasc pentru a$si oferi un serviciu diferentiat. -recventarea acestui restaurant distinct prin atmosfera, meniul si personalul su va da clientilor si certitudinea unui serviciu deose!it. CA'.. A-AC)R)A ... -/R%A S.C. X S.R.L se doreste a fi o firm care prin serviciile pe care le va oferi s schim!e ima"inea despre restaurantele din ucuresti, prin aparitia unuia (mai altfel+ dec#t celelalte. 'rincipalul scop al afacerii este de a reusi atra"erea unei clientele fidele, si mai ales deose!ite, chiar dac aceasta necesit timp si investitii ridicate. Strinii, functionarul (cu dare de m#n+, micii sau marii proprietari, ntreprin&torii de succes, intelectualii sau oamenii de cultur, toti acestia tre!uie s forme&e n mare clientela restaurantului X. Acest restaurant ar tre!ui s fie un restaurant select prin el nsusi, select prin ceea ce ofer, prin atmosfera sa, prin clientii si. ..0 CA'/,AL1L S*C/AL ..2 -*R%A 31R/4/C5 -orma 6uridica$ SRL$ a fost considerata cea mai potrivita din urmatoarele motive7

$raspundere limitata a asociatilor8 $capitalul social al firmei este distinct de cel al asociatilor8 $formulare simple la constituire8 $capital social redus. 4e&avanta6ul principal pre&entat de o astfel de forma 6uridica7 o!iect limitat de activitate nu constituie un impediment pentru scopul propus. ..9 AC,/:/,A,) :/;A,A S/ 'R*41S1L$S)R:/C/1 *-)R/, Activitatea vi&at prin constituirea societtii este n sectorul tertiar respectiv servicii, concreti&at n deschierea unui restaurant cu specific france& si nu numai. 'rodusele oferite, asa cum s$a preci&at, vor avea n "eneral specific france& fr a fi ns e<clusiv. Se vor avea n vedere si alte preparate de !uctrie select, deose!it prin calitate, arom si savoare. CA'.//7 AC,/:/,A,)A 0.. A%'LASAR) Restaurantul prin care se vor oferi serviciile, numit X, va fi pe c#t posi!il amplasat n &ona central a orasului ucuresti. Calitatea, modul de pre&entare al preparatelor, serviciul si ama!ilitatea personalului si nu n ultimul r#nd amplasarea vor fi atuurile acestui restaurant. 0.... ')RS')C,/:) Ca perspective se va ncerca, n principalele orase ale ,rii (Constanta, ucuresti, rasov,,imisoara), de&voltarea unui lant de restaurante. )le vor avea aceeasi fatad e<terioar, aceeasi firm (nume, tip de scris, culoare) si decoratiuni interioare. =n ceea ce priveste meniul oferit va fi identic n toate orasele, fr diferente nota!ile. Se va evita oferirea de specialitti culinare care nu e<ist n planul de productie al vreunui restaurant echivalent aflat n alt oras. =ntr$un cuv#nt, meniul va fi acelasi pentru ntre" lantul de restaurante tin#nd cont de "usturile consumatorilor din fiecare oras si ncerc#nd o c#t mai !un satisfacere a cerintelor "enerale indiferent de &ona de provenient. 4e&voltarea unui lant de restaurante este o politic necesar pentru atin"erea

unor scopuri pe termen mediu si lun"( formarea unei clientele fidele, selecte, mrirea profitului societtii). 'rin aceast strate"ie se evit fluctuatiile n nivelul "eneral al v#n&rilor societtii, aplati&#nd nivelurile minime si ma<ime "enerate de perioadele estivale. Concreti&#nd, n ca&ul unui restaurant ampasat n orasul /asi ma<imul ncasrilor se va nre"istra n trimestrul /(luna martie), //(luna iunie) s/ :(luna octom!rie) al anului8 n schim! ma<imul profiturilor nre"istrate ntr$un restaurant din Constanta se va o!serva n trimestrul ///(lunile iulie$au"ust). Aceast stare de lucruri se e<plic prin fluctuatia populatiei, respectiv o deplasare a consumatorilor n perioada estival din orasul /asi ctre litoralul rom#nesc, inclusiv Constanta. Anali&#nd n continuare restaurantele aflate n orasele ,imisoara, rasov, ucuresti vor nre"istra cele mai nalte rate ale profiturilor pe ntrea"a perioad a anului, fr fluctuatii semnificative, datorit ampasrii n &onele vestice si sudice, cele mai dinamice din punct de vedere al de&voltrii economice. 'e plan local nu se vd posi!ilitti de e<tindere si nici nu se va urmri acest lucru. =n /asi firma va detine un sin"ur restaurant pentru a asi"ura e<clusivitatea si unicitatea serviciului. 1n alt motiv pentru aceast optiune l constituie mrimea relativ mic a se"mentului de piat cruia i se adresea& oferta. Se vor ncerca doar m!unttirea pe c#t posi!il a serviciilor, a meniurilor, dotarea cu noi utila6e, echipamente(noi ane<e pentru !ar) dac toate aceste investitii duc la cresterea productivittii muncii, scderea consumurilor ener"etice si pre&int un nivel ridicat de fia!ilitate av#nd ca re&ultat sporirea profiturilor. 'e termen mediu se poate aplica o strate"ie de inte"rare n amonte8 aceasta prin achi&itionarea de terenuri ara!ile n afara orasului /asi si reali&area unor micro ferme cu profil le"umicol(pentru cultivarea de verdeturi si le"ume) s/ &ootehnic(pentru cresterea de psri). 'rincipala ratiune pentru promovarea unei astfel de strate"ii o repre&int cresterea profita!ilittii si urmrirea m!unttirii calittii produsului final prin asi"urarea necesarului de materii prime n conditii optime de timp. 0.0 4/S,A>,A -A,A 4) CL/)>,/ S/ -1R>/;*R/ 4istanta si amplasamentul fata de clienti nu sunt considerate impedimente si nu constituie piedici n "sirea locului unde este restaurantul. *ricum, se"mentul de piata vi&at deafacere se re&uma n principal la clientii care locuiesc n orasul /asi.

.Aprovi&ionrile se vor face cu propriul mi6loc de transport pentru a o!tine economii de timp si resurse financiare. ?estiunea stocurilor s controlul acestora se va reali&a de ctre proprietar(i) n cola!orare cu mana"erul firmei. Se va asi"ura, pe c#t posi!il, o aprovi&ionare optim cu materii prime si diminuarea stocurilor la un nivel ce implic cheltuieli minime de ntretinere si inventariere fr a afecta ne"ativ desfsurarea normal a activittii. 'entru aceasta se va folosi procedeul7 31S, /> ,/%)7 sosirea stocurilor se face la momentul potrivit si n cantittile strict necesare. /ntroducerea acestui sistem se va aplica chiar de la nceputul activittii pentru a nu fi necesare schim!ri ma6ore n optica personalului, dar mai ales a furni&orilor. 1n alt motiv de aplicare a metodei 31S, /> ,/%) este dat de natura stocurilor formate n mare parte din produse perisa!ile care au un termen de "aran@ie limitat la 2$A &ile pentru crnuri si semipreparatele din carne, si ma<im 09 ore pentru le"ume si fructe. 'entru unele produse(fructe e<otice, condimente) stocurile pot fi mai mari. S/ n ca&ul !uturilor alcoolice scumpe(rom#nesti si strine) se pot face stocuri mai ridicate, aceasta pentru a evita fenomenul des nt#lnit de crestere a preturilor acestor produse n prea6ma sr!torilor le"ale si reli"ioase. 0.2 S'A,//, )CB/'A%)>,) S/ 1,/LA3) Suprafe,ele de depo&itare propuse de circa 2 m0(spatiu fri"orific) si A.C m0 (spatiu la temperatura constant de 0DD) sunt considerate a fi suficiente pentru desfasurarea normal a activittii restaurantului. 'rocesul de deservire va avea loc pe o suprafat de .00.C m0, va contine .C mese si ma<imum 9D de locuri cei trei osptari si un !arman reusind, n ca&ul n care localul este ocupat .DDE s$si ndeplineasc ndatoririle n mod eficient. 'rocesul de productie va avea loc pe o suprafat de 2F m0, !uctria fiind dotat cu urmtoarele utila6e7 cuptor clasic, cuptor cu microunde, ro!oti de !uctrie, spltor vase, mese de lucru, rastele, do&atoare si masin de n"hetat). Servirea si procesul de

productie va fi reali&at de un numr diferit de an"a6ati n functie de orarul &ilnic si &ilele de sr!tori. Aprovi&ionarea va fi previ&ionat si se va reali&a n functie de fluctuatiile si diferentierile anuale ce apar n preferintele consumatorilor. =n trimestrul / s/ /: primea& meniurile ce au n component materii prime consistente. =ncep#nd cu trimestrul // preparatele vor avea la !a& in"rediente proaspete, usoare. Su! aspect valoric(al pretului meniurile ieftine vor fi cel mai mult cerute n lunile iulie, au"ust(minim al ncasrilor) si ianuarie. %otivele sunt diverse7 G n perioada cald se"mentul de piat cruia i se adresea& restaurantul X se va micsora prin plecarea consumatorilor n alte &one ale trii pentru petrecerea concediilor. G luna ianuarie nre"istrea& o diminuare a v#n&rilor datorit micsorrii disponi!ilittilor !nesti acestea fiind destinate, n mare parte, cheltuielilor oca&ionate de sr!torile de iarn.

CA'. ///7 '/A,A S/ S,RA,)?/A 4) %ARH),/>? 2.. CL/)>,I/ Clientii vi&ati de afacere au v#rsta de peste .J ani, o pondere ridicat detin#nd$o cei cu v#rsta cuprins ntre 2D$9D de ani.Si cei de 0D$2D ani formea& o parte importanat, dar mai ales pe termen lun" acestia fc#nd parte dintr$un se"ment de consumatori n formare, care n viitor pot deveni fideli. Consumatorii ocupatie(oameni de afaceri, intelectuali, functionari). Calitatea acestor clienti potentiali este dat de posi!ilittile lor financiare si de disponi!ilitatea lor de a cheltui pentru a$si oferi un serviciu de !un calitate. %otivatiile cumprrii serviciului$produs oferit de restaurantul X ar putea fi urmtoarele7 G 'etrecerea unei seri plcute n compania persoaneiKpersoanelor care i nsotesc8 G Servirea unei mese !une ntr$o atmosfer linistit8 G 4iscutiiKnt#lniri ntre oameni de afaceri8 vi&ati de afacere se deose!esc prin comportament si

G *ferirea unei seri romantice persoanei iu!ite. 2.0 'R*41S1L A-AC)R// Concret produsul afacerii este din sfera serviciilor, respectiv serviciu de alimentative pu!lic, acesta satisfc#nd nu doar necesitti vitale dar si morale. 'unctele de atractie care pot influenta deci&ia potentialilor clienti n vederea cumprarii serviciului sunt7 calitatea deose!it a preparatelor, comportamentul plcut si ama!il al personalului, curtenia, lumina si desi"nul interior, atmosfera aparte. Specialittile culinare si !uturile oferite se individuali&ea& prin calitate simod de pre&entare. Asocierea serviciului oferit cu decoratiile interioare, atmosfera si profesionalismul personalului constituie un portofoliu de avanta6e n raport cu restaurantele de6a e<istente n orasul /asi.

2.2 S)?%)>,1L 4) '/A,5 Se"mentul de piat vi&at este situat cu preponderent n orasul /asi. %rimea acestui se"ment pe care afacerea urmea& a se concentra este estimat la .CE din populatia total a orasului(9DD.DDD locuitori) fiind de circa FD.DDD de clienti potentiali ,endintele pietei tint este de crestere usoar. Se previ&ionea& ca n urmtorii 0$ 2 ani s cunoasc ritmuri de crestere rapid fiind influentat de situatia economic a &onei si a Rom#niei. :olumul total al desfacerilor pe piata municipiului /asi este de apro<imativ ..A mld. Lei pe an, consider#nd e<clusiv restaurantele cu un anumit specific ce au un nivel mai ridicat al serviciilor. 'e l#n" previ&iunile optimiste n privinta de&voltrii pietei tint si numrul consumatorilor considerat destul de conforta!il pentru a avea certitudinea c e<ist o piat de desfacere asi"urat, un alt motiv pentru deschiderea unui astfel de restaurant l constituie numrul si mrimea competitorilor. 2.9 C*>C1R)>IA Concurentii principali potentiali i repre&int restaurantele cu specific frantu&esc, "recesc, chine&esc si ara!. -aptul c ele de6a e<ist(deci sunt cunoscute), si$au format o oarecare reputatie(destul de !un n lips de altceva), au o clientel oarecum fidel, sunt c#teva din avanta6ele concurentiale pe care aceste afaceri le pre&int. Cu toate acestea,

lipsa unui se"ment de piat propriu sta!il ca si nivelul calitativ al serviciului care a sc&ut odat cu trecerea timpului, formea& puncte sla!e ce pot fi, si tre!uie, atacate printr$o !un strate"ie de marLetin". Afacerea se va confrunta cu un competitor foarte puternic. Chiar dac nu va fi un concurent direct restaurantul %ac4onald acaparea& o parte a clientilor, datorit faptului c are un nume de marc foarte cunoscut, preturi relativ re&ona!ile n raport cu calitatea produselor, noutatea a!solut n orasul /asi a serviciului de o factur aparte. ,otusi atra"erea acestor clienti nu va repre&enta pentru afacerea firmei (o lovitur+.de e<emplu n perioda decem!rie$ianuarie, clientela restaurantului X fiind preconi&at a fi format numai din acei consumatori cu mari resurse financiare, nu se va orienta spre un local cu caracter specific, diferit, ce nu corespunde "usturilor si o!isnuintelor culinare. 'artea de piat (furat+ de %ac4onald este constituit din tineri (ma<im 2D de ani) si studenti cu o putere de cumprare mai ridicat dec#t media. Aceast (pierdere+, practice nu este o!serva!il, aceasta fiind estompat de ritmul de crestere firesc de la nceputul anului. )fectul po&itiv al e<istentei afacerii %ac4onald va fi ntrirea concurentei, si cum concurenta stimulea& competitia, cei care vor avea cel mai mult de c#sti"at sunt clientii, a cror satisfactie final este urmrit n fapt. Consider c e<istenta unui restaurant cu un serviciu si o calitate foarte ridicat (X) si un puternic concurent cum este %ac4onald, va duce n fapt, la (mprtirea+ consumatorilor ieseni ntre aceste dou afaceri. Asa cum am mai artat, se"mentul de piat al lui %ac4onald si X nu coincide n ntre"ime dar se adresea& celor cu o putere financiar mai ridicat si care au "usturi si e<i"ente mai mari privind produsele si serviciile cumprate. 'entru a ncheia aceast anali& consider c e<istenta acestui restaurant de mai !ine de un an n orasul /asi a (educat+ clientela mai t#nr a orasului, care odat cu trecerea timpului si maturi&area ei se va ndrepta spre un restaurant ce corespunde ima"inii sale despre sine, presti"iului, po&itiei sale financiare si sociale. 2.C S,RA,)?/A 4) %ARH),/>? ,in#nd cont de c#teva din aspectele implicate de acest tip de afacere7 produs$ serviciu de nalt calitate, c#sti"uri reduse n primul an de activitate si de alti factori care pot influenta ne"ativ mersul afacerii(inflatie, rata do!#n&ii) este deci o!li"atorie anali&a

atent si conceperea unei foarte eficiente strate"ii de marLetin" si de promovare a serviciului oferit. 'olitica firmei n domeniul marLetin"ului si reclamei va pune accent pe unicitatea serviciului prestat. )chipa mana"eriala (proprietari si administrator) tre!uie s conceap o strate"ie de marLetin" care s contin metode si elemente specifice fiecrei etape din viata restaurantului. Astfel, n chiar &iua deschiderii localului vor fi invitate personalitti pu!lice ale orasului ucuresti, oameni de cultur, oameni de afaceri de succes care se !ucur de o !un reputatie. Reclama n aceast perioad va fi !ine orientat, tintind se"mentul de piat urmarit (ve&i capitolul (Clienti). Acest lucru se va reali&a prin intermediul7 G Crtilor de vi&it trimise pe adresa societtilor comerciale, a firmelor, sau institutiilor pu!lice, culturale si de nvtm#nt8 G 4ifu&rii de !rosuri n ca&ul sosirii unor dele"atii strine sau desfsurrii unor conferinte sau comunicri stiintifice n orasul ucuresti8 G 1n mediu de comunicare m mas, radioul va fi o alt cale de a face reclam8 ns acest procedeu va fi folosit doar pe perioade scurte si intermitente8 G nainte de lansarea afacerii, pentru a informa potentialii clienti de intentia de a se dechide un nou restaurant cu un anumit specific si diferentiat prin calitate8 G n perioada cald a anului(lunile iunie, iulie, au"ust), reclama va fi mai intens, mai incisiv ca de o!icei, iar prin mesa6 va fi adresa!il unui se"ment mai lar" de consumatori. %otivul l constituie evolutia cererii anuale din orasul ucuresti (ve&i capitolul 'erspective) si atra"erea unui numr c#t mai mare de consumatori. 4ata inau"urrii localului va fi si ea atent aleas. )ste recomanda!il perioada propice unor astfel de actiuni si n care volumul cheltuielilor populatiei pentru !unuri de lar" consum sau de lun" durat este cea ridicat. Aceasta corespunde primului trimestru al anului, respectiv sf#rsitul lunii fe!ruarie si nceputul lunii martie. 4atorit acumulrii n aceast perioad a unor sr!tori traditionale(%rtisor, J %artie), inau"urarea restaurantului X ar putea fi receptionat de ctre consumatori drept un (cadou+ cu oca&ia acestor evenimente iar noutatea ofertei ar putea fi un motiv de a vi&ita localul. =n ceea ce priveste mesa6ul si continutul reclamei7 indiferent dac aceasta se face prin post, difu&are de !rosuri sau radio ea se va a<a pe ideea oferirii unui serviciu deose!it.

/deea central pe care mesa6ul tre!uie s o transmit este aceea a e<istentei unui restaurant select prin el nsusi, ce se evidentia& mai ales prin atmosfer, aspect interior(mo!ilier, lumin), calitatea personalului(comportament, tact). ,e<tul mesa6ului va remarca varietatea meniului, ori"inalitatea si calitatea acestuia. Se vor evita specificatii de pret, folosindu$se alu&ii fine, su!tile cu privire la nemultumirea "eneral c e<ist putine restaurante de calitate la un pret re&ona!il. *ricum, pretul specialittilor culinare va fi n functie de preturile preparatelor echivalente oferite de concurent8 n acest ca& pretul va fi asemantor. 4iferentierile de pret vor apare la (specialittile casei+, acestea prev&#nd un pret mai ridicat ce tre!uie s demonsre&e calitatea deose!it a produselor ce ofer si"uranta unui serviciu receptionat ca unic. CA' /:.*R?A>/;AR)A S/ %A>A?)%)>,1L 9.. *R?A>/;AR)A Strate"ia or"ani&ational vi&at va tre!ui s mentin or"ani&atia activ, dinamic si cu un nivel ridicat al fortei competitionale.Aceast strate"ie va avea ca o!iectiv de&voltarea produsului su, respectiv m!unttirea serviciului sau si a meniurilor. * alt strate"ie va consta n ptrunderea n domenii de afaceri furni&oare, reali&#ndu$se o inte"rare n amonte(ve&i su!capitolul 'erspective). Se va ncerca n acelasi timp o strate"ie de diferentiere a produsului serviciu, pentru a putea fi perceput ca unic, cel putin n &ona municipiului ucuresti. Strate"ia de diferentiere permite, prin oferirea unui produs de o calitate net superioar, posi!ilitatea de a practica preturi mai mari, reali&#nd profituri mai ridicate si o mai lar" fle<i!ilitate cu furni&orii. Conducerea firmei va fi asi"urat de un mana"er an"a6at care va administra firma si care va pre&enta periodic un raport de activitate si care va fi selectat n special dup trsturile sale (umane+7 G asumarea responsa!ilittii8 G puterea ridicat de munc8 G plcerea de a lucra n domeniu8 G pricepere or"ani&atoric8 G ori"inalitate n "#ndire8

G sinceritate si loialitate8 G spirit inovator. 'entru acest post este cea mai potrivit o persoan cu o v#rst cuprins ntre 0C$2D de ani, dinamic, capa!il s asimile&e rapid cunostintele si s nvete din "reseli8 s ai! un caracter deschis, pre&int de spirit si s pre&inte, de ce nu, o nftisare plcut.'rofesional nu este a!solut necesar s fie a!solvent() al unei scoli, al unor cursuri de specialitate sau a unei institutii cu caracter economic, dar este recomanda!il. Ca important, al doilea dup administrator va fi !uctarul$sef al restaurantului. )<perienta va fi caracteristica sa principal, care va c#ntri n luarea hotr#rii de a fi an"a6at. Acesta va tre!ui s fie a!solvent al unor unor cursuri de specialitate si s fac dovada priceperii sale n arta culinar. 'ostul de economist, al treilea n piramida ierarhic, va fi ocupat de o persoan cu e<perient, a!solvent de Stiinte )conomice. Restul posturilor nu necesit personal cu o pre"tire nalt, !uctarii si chelnerii tre!uind s fie, totusi a!solventi ai unui liceu de profil sau ai unor cursuri de specialitate. 9.0 'R*C)S1L 4) 'R*41CI/)$4)S)R:/R) 'rocesul de productie va fi varia!il n timp si va folosi n reali&area produsului final diferite materii prime.=n principiu acestea vor fi de ori"ine animal si ve"etal, e<ceptie fc#nd !uturile alcoolice ce nu necesit un timp de productie, ci doar de desfacere. Ca timp, procesul de productie va dura .C min.(salate de le"ume si fructe) s/ . h si 9C min. 'rocesul de desrvire cu preparatele culinare va avea loc ntr$o sal cu suprafata de .00.C m08 va avea .C mese si ma<im 9D de locuri. arul va avea Am. lun"ime si poate deserve simultan nou clienti. Cei trei osptari si un !arman vor reusi n conditiile n care restaurantul este ocupat .DDE s$si ndeplineasc responsa!ilittile cu eficient. 9.2 ')RS*>AL1L Afacerea necesit .J an"a6ati din care 2 nepermanenti. Ca pre"tire acestia vor avea cunostinte de economie, conta!ilitate, specifice fiecrui post. =n afar de initiatorii afacerii, economist (conta!il autori&at sau e<pert), !uctar$sef(a!solvent al unei scoli sau cursuri de specialitate), restul an"a6atilor nu necesit pre"tire special8 soferul va avea carnet de sofer profesionist.

'ersonalul necesar va fi identificat si recrutat de la a"entiile de recrutare$plasare a forteide munc, sau prin intermediul anunturilor de mic pu!licitate. =n ca&ul a6utorilor de !uctar si a osptarilor, ei vor fi identificati dintre a!solventii cei mai !ine pre"titi ai liceelor )conomice . si 0 din ucuresti. )ste necesar a se evidentia c adminisratorul si economistul vor fi primii an"a6ati. =mpreun cu acestia initiatorii afacerii vor urma a recruta !uctarul$sef si osptarul$sef. =n continuare administratorul, !uctarul si osptarul$sef vor recur"e la selectionarea candidatilor pentru celelalte posturi7 !uctari, chelneri, !armani, "ardero!ier. ,estarea solicitantilor se va face cu scopul msurrii a!ilittii si cunostintelor acestora prin demonstrarea practic a capacittii ndeplinirii sarcinilor. 'e l#n" testul de performant, candidatii vor te!ui s ndeplineasc si conditii de comportare, tact, tinut si nftisare fi&ic. Candidatii vor fi supusi unor e<aminri medicale amnuntite pentru a se verifica daca sunt apti pentru munca solicitat si pentru a se asi"ura protectia celorlalti an"a6ati, a clientilor si a produselor reali&ate n cadrul restaurantului. /nstruirea personalului admis, dac este necesar, va fi efectuat de fiecare dintre responsa!ilii de (sectie+, respectiv !uctarul$sef si osptarul$sef. =ndatoririle si responsa!ilittile fiecruia dintre an"a6ati vor fi prev&ute n fisa postului astfel7 $administrator7 G e<ecut aprovi&ionarea8 G primeste si receptionea& mrfurile8 G pune la punct cu !uctarul$sef planul$meniu8 G ini@ia& introducerea unor sortimente noi8 G e<ecut pre&enta si efectuea& instructa6ul profesional8 G verific tinuta &ilnic si vestimentatia8 G controlea& &ilnic aparatele de cas, o!iectele de inventar8 G ntretine discutii cu consumatorii, recomand unele preparate8 G solicit prerea acestora asupra calittii preparatelor8 G serveste personal n unele ca&uri consumatorii. $!uctar$sef G ndrum, suprave"hea& si controlea& ntrea"a activitate profesional8

G or"ani&ea& activitatea de productie culinar n !a&a planului de productieculinar8 G rspunde de calitatea si cantittile preparate8 G suprave"hea& modul n care se montea& preparatele n vesela de servire8 G verific personalul din sectia de productie8 G livrea& preparatele culinare. $osptar$sef G or"ani&ea& si rspunde de ntrea"a activitate din procesul de servire8 G verific pre&enta si tinuta personalului8 G verific starea de curtenie si de i"ien a salonului de servire8 G verific si ntocmeste meniul cu administratorul si !uctarul$sef8 G primeste consumatorii la intrarea n sal si i conduce la mas8 G primeste comanda si serveste consumatorii mai importanti8 G suprave"he& modul n care osptarii si !armanul si e<ecut serviciul8 G efectuea& demonstratii de pre"tire, pre&entare si servire a diferitelor specialitti culinare8 G re&olv operativ sesi&rile clientilor8 G instruieste personalul $osptar G e<ecut activitatea de pre"tire a salonului de deservire8 G verific starea de curtenie a salonului8 G e<ecut aran6area meselor8 G serveste consumatorii. $!arman7 G efectuea& operatiile de servire a clientilor cu !uturi specifice sectiei8 G verific stocul &ilnic si valoric al "estiunii8 G se aprovi&ionea& cu toate sortimentele de !auturi8 G se dotea& cu toate tipurile de pahare. 'olitica de salari&are va avea la !a& o anali& a factorilor ce influentea& nivelul salariilor7 cererea si oferta de munc, le"islatia(valoarea minim a salariului), fluctuatia costului vietii), posi!ilittile de plat ale firmei, salarii acordate de concurent.

'entru a$si forma o ima"ine po&itiv si a$si pstra presti"iul, firma va adopta o politic de salarii ridicate, peste nivelul mediu de salari&are. -ondul de salarii nu va fluctua n functie de profitul o!tinut si se va "aranta un salariu de !a&, corectat n functie de inflatie, de costul vietii,salariu corectat indiferent de veniturile firmei.'lanul de salari&are va prevedea si adu"area unor prime, stimulente, plti suplimentare. 'e l#n" nivelul salariului motivarea personalului se va reali&a si prin "arantarea locului de munc(contracte de C ani) si n viitor, plcerea de a lucra ntr$un restaurant de marc. *R?A>/?RA%A 'R*'R/),AR A4%/>/S,RA,*R S)R:/C/1 A1X/L/AR S)R:/C/1 31R/4/C )C*>*%/S, 1CA,AR$S)'R*41C,/) *S'A,AR$S)4)S)R:/R) CA'.:7 />-*R%A,// -/>A>C/AR) :aloarea total a afacerii este estimat la FD.DDD lei, acesti !ani acoperind n totalitate cheltuielile presupuse de lansarea afacerii, re&ervele, costurile cu eventualele remodelri ale spatiilor pentru desfsurarea activittii. :eniturile lunare sunt compara!ile cu cele ale celorlalte afaceri din acest domeniu. =n urmtorii ani veniturile reali&ate de pe urma acestor activitti vor acoperi n totalitate cheltuielile "enerate de lansarea afacerii, la sf#rsitul celui de$al //$lea an de activitate estim#ndu$se reali&area unor profituri reale. 'rofitul estimat pe primul an se ridic la circa .A.JM9 lei(n ca&ul n care nu se contractea& nici un credit) Lansarea afacerii va costa apro<imativ FD.DDD lei. /nvestitiile mari n mi6loacele fi<e, 0A.MDD lei, se e<plic prin faptul c acestea sunt achi&itionate noi si sunt de !un calitate. 4ecorrile si remodelrile spatiului necesit .C.DDD lei, fapt 6ustificat prin pretul ridicat al materialelor folosite si costul mare al unor astfel de lucrri(calitate).

Cheltuielile oca&ionate de reclam si relatii cu pu!licul(FDD lei) sunt motivate de reclama direct si inau"urarea restaurantului. )videnta conta!il va fi asi"urat de o persoan cu e<perient n domeniu si care tre!uie s fie o!li"atoriu conta!il autori&at sau e<pert conta!il. Conform calculelor punctul critic a fost evaluat la F9AJ lei Anali&#nd cererea pu!licului pentru servicii de calitate si po&itia favora!il a afacerii dat de noutatea ofertei sale se consider ca punctul critic este posi!il de atins doar n situatii de cri& deose!it de dure. Aceste dificultti ar putea s fie "enerate de situatii nefavora!ile ale economiei nationale, schim!ri !ruste ale sistemului politic(defavora!i initiativei particulare, o e<a"erat politic fiscal), dar si nepricepere or"ani&atoric si concurent neloial. Consider#nd aceste situatii ca limit, reali&atorii acestui plan au certitudinea c, nici mcar accidental(au"ust), afacerea nu va activa n pierdere. CA'. :/7 )S,/%AR)A R/SC1L1/ Asa cum am artat n Cap. :(/nformatii financiare), asupra desfsurrii normale a afacerii pot interveni factori de desta!ili&are, influent#nd ne"ativ mrimea ncasrilor si chiar ima"inea firmei. 'e parcursul anului se anticip fluctuatii ale cererii, date de numrul varia!il de consumatori. Asa cum am artat n su!capitolul ('erspective+ ponderea principal o vor detine clientii cu disponi!ilitti !nesti ridicate. (%i"rarea acestei clientele n perioada cald a anului, pentru a$si petrece concediile si diminuarea activittii economice, va repre&enta (o pierdere+ temporar pentru afacere si reali&area unor profituri mai mici. /nflatia ar influenta afacerea, dar nu repre&int un factor prea important, datorit se"mentului cruia i se adresea& oferta acestui restaurant. /nflatia va avea o influenta destul de redus asupra profitului(cresterea costurilor de productie) si nu si asupra numrului de clienti. Actualmente sistemul politic din Rom#nia, concreti&at prin re"lementrile sale "uvernamentale si le"islative, nu este un factor de risc. 4impotriv, anticiparea unor msuri favora!ile, cum ar fi facilittile acordate ntreprin&torilor mici si mi6locii sunt factori po&itivi care ar putea a6uta din plin la desfsurarea normal si la de&voltarea rapid a afacerii.

'e l#n" toate acestea se va ncerca, permanent, o m!unttire a activittii de mana"ement, ridicarea profesionalismului personalului si e<ecutarea, la interval re"ulate, a instructa6ului de protectia muncii. * alt "rup de riscuri, cum sunt7 incendii, inundatii se vor evita prin asi"urareami6loacelor fi<e si a utila6elor din cadrul firmei.