Sunteți pe pagina 1din 3

INFLUENTA FACTORILOR DE CLIMA ASUPRA DIFERENTIERII MUGURILOR DE ROD La infiintarea unei plantatii pomicole, mai mare sau mai

mica, trebuie luati in calcul factorii meteorologici de baza, de regula cei care ne folosesc din punct de vedere statistico-matematic si care ne conduc la niste date utile si cu eficienta imediata in practica pomicola. Utilitatea acestor elemente de clima, conjugate cu cele de natura tehnologica actioneaza concomitent asupra proceselor biologice din pom si implicit asupra recoltei, fapt ce impune un studiu profund privind corelarea acestora, in scopul determinarii influentei cantitative a productiei de fructe. La amplasarea speciilor pomicole, pentru orice zona pedoclimatica in care dorim sa realizam infiintarea unei livezi, trebuie sa tinem cont e !aloarea temperaturilor minime si ma"ime# $rec!enta in%&eturilor# e e"po'itie si e !alorile plu!iometrice optime. Accidentele climatice indiferent de natura lor, afecteaza ciclul biologic al pomilor si productia de fructe sub diverse forme, de aceea inregistrarea permanenta a acestora devine o obligatie. Din studiile facute in acest domeniu pana in prezent a rezultat ca exista relatii intre elementele de clima, procesele de crestere dezvoltare si productia de fructe. Urmarirea desfasurarii morfogenezei florale cu ajutorul elementelor meteorologice in zone pomicole diferite, a permis sa se determine riscurile ce ar putea interveni la speciile pomicole si nu numai, in perioada fenofazelor de vegetatie datorata acestor conditii de mediu. n acest sens s-a demonstrat ca temperatura are un rol pre ominant atat in perioada premergatoare morfogenezei, cat si in perioada parcurgerii acestui proces de dezvoltare a mugurilor. Alaturi de factorul de temperatura, apa# elemente e nutritie# intensitatea luminii# con itionea'a ecisi! la i$erentierea mu%urilor e ro si la $ormarea or%anelor $lorale. !a element climatic principal, temperatura actioneaza asupra pomilor in tot cursul anului, dar cea din preajma infloritului este hotaratoare pentru productia de fructe. "-a demonstrat ca temperaturile sca'ute sau ri icate in$luentea'a ne%ati! cresterea mu%urilor upa iesirea in repaus. ernile #calduroase#, din zona temperata pot aduce daune grave mugurilor speciei de pomi prin intarzierea primei fenofaze $dezmuguritul%, deshidratarea si caderea mugurilor, prelungirea perioadei de inflorit etc. De asemenea dezvoltarea organelor florale este favorizata de temperaturile ridicate, pe cand temperaturile negative care intervin dupa o perioada calduroasa provoaca pierderi insemnate de productie, deoarece mugurii sunt sensibili la aceste temperaturi si se distrug din cauza presiunii osmotice din tesuturile celulare. n general la specia mar# i$erentierea mu%urilor e ro # are loc cu mult inainte# in prima!ara si se corelea'a cu cresterea intensa a lastarilor . De regula lastarii si frunzele se formeaza la temperaturi cuprinse intre &-'& o!. (ransformarea mugurilor vegetativi in muguri de rod are loc, dupa unii autori la temperaturi mai mari si aceasta in functie de soiul de mar luat in cultura.

Alaturi de $actorul climatic# temperatura si umi itatea in$luentea'a la $el e mult procesul e i$erentiere al mu%urilor e ro numai in situatia unei saturatii optime cu apa a celulelor in !ar$urile e crestere. )entru pomii tineri concentratia substantelor nutritive se acumuleaza mai mult in varfurile de crestere in conditiile in care umezeala aerului prezinta valori scazute. nsa la pomii aflati in plina productie, cu un frunzis bogat, in masura se evapore mari cantitati de apa, deficitul de apa apare pregnant in perioada de vara cand tocmai are loc diferentierea mugurilor de rod. Asigurarea unui regim hidric optim in perioada de vegetatie, corelat cu o agrotehnica corespunzatoare a solului, influenteaza in mod direct asupra procesului de diferentiere a mugurilor de rod si comportarea acestora la temperaturile scazute din timpul iernii. Lumina actioneaza alaturi de umiditate, temperatura si elementele de nutritie direct asupra procesului de fotosinteza la nivelul aparatului foliaceu, favorizand diferentierea organelor generative si determinand numarul de flori in inflorescenta. Mecanismul e $ormare a mu%urilor e ro De'!oltarea mu%urilor e ro este un proces comple" si parcur%e obli%atoriu oua etape care necesita con itii i$erite e nutritie a celulelor din tesutul meristematic si se regaseste in inductia florala si diferentierea morfologica. Prima etapa inductia florala este de durata relativ scurta si consta in schimbarea directiei de evolutie a mugurilor vegetativi in forma incipienta spre muguri de rod. A oua etapa are loc diferentierea morfologica, se prelungeste pe parcursul a mai multor luni, cand au loc transformari morfologice ale florilor $formandu-se primordiile florale%. Aceasta etapa este dependenta de prima, care daca nu are loc, mugurii de rod nu se mai formeaza si in final este compromisa productia pentru anul care urmeaza. La majoritatea speciilor pomicole procesul de formare a mugurilor de rod are loc la sfarsitul cresterii intense a lastarilor si se suprapune cu fenofaza in care frunzele de langa muguri sunt la maturitate. nsa la unele specii pomicole formarea mugurilor de rod incepe imediat dupa recoltarea fructelor. n zona temperata diferentierea morfologica la majoritatea speciilor pomicole este terminata inainte de sosirea iernii iar celulele sexuale $anteza% se formeaza in primavara urmatoare. *itmul de diferentiere morfologica a mugurilor de rod poate fi influentata de factori interni sau externi. (emperatura scazuta insotita de excesul de umiditate incetineste sau opreste acest proces. n ceea ce priveste conditiile interne, acestea sunt legate de incarcatura de substante din pomi. "tudii recente arata ca factorii agrotehnici influenteaza in mod pozitiv inductia florala la speciile semintoase. n acest sens au fost enumerate lucrarile de rarit chimic si manual, daca acestea se efectueaza cand fructele au diametru cuprins intre '+-', mm, in functie de soi. n aceasta etapa se regleaza echilibrul hormonal si incepe initierea florala, etapa cand administrarea ingrasamintelor complexe $-).% in doze optime favorizeaza formarea mugurilor de rod.

Aplicarea taierilor se!ere in perioa a e repaus !e%etati! a pomilor cu potential mare e crestere# poate in&iba initierea $lorala prin aparitia cresterilor !i%uroase care pro!oaca umbrirea coroanei si re ucerea $otosinte'ei . De asemenea factorii limitativi ai fotosintezei mai pot fi: atacul de boli si daunatori, grindina, tratamentele gresite factori ce influenteaza negativ formarea mugurilor de rod. !ercetarile si practica de productie arata ca atunci cand toti factorii sunt independenti $productia de fructe, ingrasamintele, taierile, starea de sanatate a frunzisului, regimul hidric al solului% si pomii produc constant, ei se afla intr-o stare de echilibru fiziologic, formeaza muguri de rod in fiecare an, da recolte in fiecare toamna si formeaza ramuri noi care devin fertile in anii urmatori. Alternanta e ro ire ( masuri e contracarare ntreaga gama de masuri agrotehnice aplicate in livezi au drept scop realizarea unor productii constante de fructe an de an. !u toate aceste masuri de ingrijire la unele specii ca marul# parul# prunul etc) ri ica probleme eosebite pri!in alternanta e ro ire . Astfel valoarea productiei de fructe obtinuta dintr-un an este strans legata de productia din anul care a trecut. / productie de fructe exagerat de mare, conduce la o diferentiere a mugurilor de rod sau tinde spre o valoare mica, ceea ce inseamna ca productia anului urmator va fi sub valoarea optima. n anul cu productie mica sunt conditii de formare a mugurilor de rod in mod exagerat, urmand pentru anul urmator o productie excesiva, astfel plantatia pomicola intra in alternanta de rodire. Pentru contracararea acestui $enomen e alternanta e ro ire este necesar ca incarcatura e ro a pomilor sa $ie normata. 0ormarea incarcaturii de rod are drept scop realizarea raportului optim intre numarul de muguri de rod si cei vegetativi, intre incarcatura de fructe si suprafata foliacee necesara procesului de fotosinteza pentru desfasurarea in conditii optime a proceselor de crestere si fructificare a pomilor. ncarcatura de rod trebuie normata judicios, incat fructele ramase sa aiba asigurate prin intermediul aparatului foliaceu o nutritie normala, fara a se neglija capacitatea diferita de a lega fructe in conditii optime de mediu si agrotehnica adecvata pe specii si soiuri, si caderea fiziologica manifestata de acestea. De mentionat ca alternanta de rodire este cu atat mai puternica cu cat fertilitatea soiului este mai mare. )entru soiurile cu rodire normala raportul intre mugurii de rod fata de cei vegetativi este de circa &+ la '++. /portunitatea taierilor de rodire nu poate fi pusa la indoiala, desi acestea in perioada de tinerete intarzie intrarea pomilor pe rod, iar mai tarziu contribuie la crearea unui echilibru si pastrarea unui anumit nivel a numarului de muguri floriferi. Alternanta de rodire se poate intalni pregnant la pomii fara taieri, sau cu taieri severe. La aplicarea masurilor de contracarare a alternantei de rodire se va tine cont intotdeauna de recomandarile facute, in asa fel incat normarea productiei sa se faca pe specii si soiuri dupa o fundamentare strict stiintifica.