Sunteți pe pagina 1din 4

Niyama Practica puritatii

313 Dwapara = 2013 DC de Swami Sivananda 1. Ce este Niyama Respectarea regulilor (spirituale n.t.) sunt (practica) puritatii interne si externe multumirea interioara asce!a stu"iul scripturilor si a"orarea lui Dumne!eu sau a#an"onarea "e sine. Note Niyama este a doua componenta (a sistemului n.t.) Yoga. Aceasta este practica puritatii, multumirii interioare, ascezei, studiului si adorarii. Maharshi atan!ali mentioneaza aceste cinci reguli su" (numele de n.t.) Niyama. otrivit lui #ishi Sandilya, $apas, Santosha, Asti%ya, &ana, 'svara u!ana, Siddhanta Sravana, (rih, Mati, )apa si *rata intra su" incidenta Niyama. rin practica lui +richara si ,handrayana *ratas, con-orm cu preceptele Sastrice., omul se puri-ica. $rupul sau devine pur. acatele sunt distruse. 'ndriyasurile/ sunt controlate. Natura pasionala a mintii este supusa. Acesta este $apasul. Multumirea cu ceea ce se o"tine de la sine, -ara e-ort, este Santosha. Asti%ya este convingerea -erma, de nezdruncinat, in e0istenta lui &umnezeu, in cuvintele 1urului, in adevarurile continute in *ede si in meritele sau de-ectele actiunilor mentionate in *ede. &ana este impartirea de "ani, haine, hrana, cereale etc, do"andite in mod legal cu sudoarea -runtii, cu credinta, pentru acele persoane care merita, -ara a avea vreo pretentie asupra -ructelor (actiunilor n.t.) si -ara ideea de a -i mi!locitor. 'svara u!ana2 este adorarea lui (ari, Siva, +rishna sau #ama cu iu"ire pura, credinta intensa si devotiune de neclintit. Siddhanta Sravana este analiza adevaratei semni-icatii a *edantei3. 4ste studiul si re-lectarea asupra naturii lui 5rahman si adevaratei semni-icatii a lui 6$at $vam Asi7 Mahava%ya8. (rih este sentimentul de rusine pe care il e0perimenteaza acela care -ace anumite actiuni care nu sunt con-orme cu preceptele *edelor si normele societatii. Mati este credinta in caile prevazute in *ede pentru atingerea constiintei lui &umnezeu sau realizarii Sinelui. )apa este repetarea mantrei in care este initiat in mod corespunzator de 1uru sau ghidul spiritual si care nu este contrara normelor *edelor. *rata este respectarea neintrerupta sau a"tinerea de la actiunile prevazute sau, respectiv, interzise de *ede. ractica lui +richara, ,handrayana *ratas intra in aceasta categorie. +richara *rata este postul de ./ de zile. ,el care tine acest *rata "ea doar niste apa. Multe pacate sunt distruse prin practica acestui *rata. 2. $riya %oga& 'sce!a stu"iul scripturilor a#an"onarea "e sine repre!inta %oga actiunii puri(icatoare. Note 'n Sutra precedenta, Saucha, Santosha, $apas, Svadhyaya si 'shvarapranidhana sunt descrise la Niyama. Aici in

1Scripturile 'ndiei.
/'ndriyasurile desemneaza cele 8 organe de simt si cele 8 organe de actiune. 2'svara u!ana inseamna literal 6adorarea lui 'svara7. 'svara este &umnezeu su" aspectul de 1uvernator al 9niversului. &esi Swami Sivananda nu:l mentioneaza pe 'sus, 'svara u!ana poate insemna adorarea lui 'sus privit ca 1uvernator al 9niversului, de catre crestini. 4*edanta este denumirea veche pentru 9panishade care contin esenta celor 3 *ede; #i%, Ya!ur, Sama and Atharva.

5<iteral inseamna 6)u esti 'cela7. Semni-icatia; 6)*am+ Atman, sufletul individual este parte din 6)at+ Realitatea
ultima, Dumnezeu. Mahava%yas sunt Marile A-orisme continute in 9panishade. 6Yoga actiunii= a nu se con-unda cu sistemul +riya Yoga revelat de 5a"a!i lui <ahiri Mahasya in anul .>?.. articol preluat de pe Portal Dwapara Conexiunea cu Era Energiei Divine .

aceasta Sutra, trei reguli din cinci sunt date ca intrand su" incidenta lui +riya Yoga. @iecare va -i analizata separat in Sutrele urmatoare. 3. ,ene(iciile puri(icarii ($riya %oga %oga 'ctiunii -n.t.) este practicata pentru "o#an"irea lui .ama"/i si pentru atenuarea su(erintelor. Note ractica lui $apas, Svadhyaya si 'shvarapranidhana sunt destinate atenuarii su-erintelor si pentru a pregati mintea sa intre in Samadhi.. 4le sunt (-acute n.t.) cu scopul de a puri-ica mintea de impuritatile sale si pentru distrugerea distragerilor. uri-icarea este de doua tipuri. 4a este interna (mentala) si e0terna (-izica). uritatea mentala este mai importanta. uritatea -izica este, de asemenea, necesara. ,uratenia este vecina s-inteniei. &oar puritatea -izica, e0terna, nu are nici o valoare. Nu tre"uie risipit prea mult timp cu spalarea e0terioara (a corpului: n.t.). entru ca daca se procedeaza ast-el, uitati de Atman cel vesnic pur. A-ectarile mintii mentionate in aceasta Sutra sunt descrise in Sutra '':2. 0. ,ene(iciile puri(icarii externe 1rin puri(icare sur*ine "e!gustul pentru propriul corp si oprirea contactului cu ceilalti. Note uritatea la care se -ace re-erire aici este puritatea -izica sau e0terna. Atunci cand corpul este impur el il puri-ica. &in nou, el devine impur. &in nou, el il puri-ica. 4l vrea sa pastreze trupul mereu curat, dar in mod constant acesta devine impur. $reptat, el capata dezgust/ -ata de corp, care este plin de impuritati. &e vreme ce acelasi pra- si impuritate este in corpul celorlalti, el intrerupe contactul2 cu altii. <ent, conceptul de -ocalizarea asupra corpului dispare pentru ca el se gandeste mereu asupra lui Atman cel vesnic pur. Moha3 si Mamata8 pentru corp dispar. o-tele dispar. Sutra urmatoare se re-era la "ene-iciile puri-icarii interne. 2. ,ene(iciile 1uri(icarii 3nterne Din puritatea lui .att*a apar #una "ispo!itie a mintii cucerirea simturilor sau organelor precum si aptitu"inea pentru reali!area lui 'tman. Note Aici sunt descrise -ructele puritatii mentale. Mintea devine Antarmu%ha, interiorizata, ca urmare a cuceririi simturilor. e masura ce distragerile sunt lasate deoparte, apare concentrarea mintii. rin o"tinerea lui Antar Saucha?, mintea devine apta sa:l realizeze pe Atman. Marirea lui SattvaA duce la "una dispozitie. $amasul> produce depresie. &aca e0ista mereu "una dispozitie, acesta este un semn ca progresati in Yoga. Acesta este un
140perienta supraconstienta a unirii cu &umnezeu. 2$ermenul 6dezgust7 -olosit de Swami Sivananda are conotatia de 6detasare7. 'n lim"a romana, 6dezgustul7 implica dualitatea 6placere:respingere7= 6detasarea7, care semni-ica neutralitatea, are un inteles mult mai adecvat. 340presia 6intreruperea contactului cu ceilalti7 semni-ica 6a nu mai depinde de ceilalti7. 4'luzia, ignoranta -undamentala care ascunde #ealitatea. 5Spiritul de posesiune. 6 uri-icarea interna. 740ista trei 6aspecte:calitati7 (gunas) ale Naturii (1ra4riti); satt*a, ra5as si tamas. .att*a este aspectul pur, luminos, capa"il sa recunoasca #ealitatea. 8)amas este aspectul intunecat, inert al Naturii si mintii umane= este asociat cu ignoranta, lenea. articol preluat de pe Portal Dwapara Conexiunea cu Era Energiei Divine /

semn important al cresterii spirituale. Multi practicanti yoga isi pun 6-ata de duminica7 atunci cand ies a-ara pentru a da un interviu vizitatorilor. 4i traiesc su" iluzia ca oamenii ii vor lua drept yoghini avansati. e -ata yoghinilor tre"uie sa e0iste intotdeauna "ucurie si zam"et. &oar atunci ei pot radia "ucurie altora. Sri #amanu!a. punea de asemenea accentul pe "una dispozitie ca -iind importanta pentru dezvoltarea lui 5ha%ti/. 5ucuria este insasi esenta lui urusha2. 'n 5hagavad: 1ita (B'*:/) veti gasi; +Can" lumina intelepciunii se re*arsa "in toate portile corpului ast(el se (ace cunoscut ca .att*a este in crestere+. ra%asha3 pe chip este Santosha. Mi!loacele pentru a o"tine Santosha sunt date in Sutra urmatoare. &. .antos/a 6ericirea suprema se o#tine prin multumire interioara. Note *eti gasi in Yoga *asishtha8 ca Santosha, Santi, *ichara si Satsanga sunt cele patru santinele la usa lui Mo%sha. &aca aveti Santosha, celelalte trei vor veni de la sine. Santosha, multumirea interioara, este una dintre cele mai importante virtuti pentru un aspirant. 5ogatiile si saracia nu sunt determinate de averea pe care cineva o poseda. &aca un rege intretine prea multe dorinte si daca vrea mai mult, este considerat a -i un cersetor. 9n cersetor, daca este multumit cu ceea ce are, este cu adevarat un rege. Adevarata -ericire vine din multumirea interioara. &aca un om nu are nici un pic de multumire interioara, mintea lui va rataci mereu. 'i va -i imposi"il sa se concentreze si sa -aca alte practici yoga. rin urmare, multumirea ar tre"ui sa -ie dezvoltata de toti aspirantii. 7. )apas 1rin )apas asce!a apar puteri psi/ice in corp si simturi ca urmare a "istrugerii impuritatilor. Note rin $apas, mintea, vor"irea si 'ndriyasurile sunt puri-icate. osturile si toate regulile religioase mentionate in &harma Sastras? si regulile din Yama si Niyama, Asana, ranayama, etc, intra su" incidenta lui $apas. 'n capitolul B*'' din 1ita, cele trei Slo%as .3 .? descriu trei tipuri de $apas si anume; $apasul corpului, vor"irii si mintii. uterile psihice sunt cele opt SiddhisA; Anima, Mahima, etc $oate aceste Siddhisuri pot -i do"andite prin practica consecventa a lui $apas. Manu> spune; 'cela a carui *or#ire si minte sunt pure si mereu atent controlate "o#an"este toate (ructele o#tinute prin interme"iul lui 8e"anta. rin practica $apasului, toate +lesas (su-erintele) si impuritatile pot -i distruse. 9. .*a"/yaya 1rin stu"iul scripturilor sur*ine comuniunea cu "i*initatea tutelara:.
1Sri #amanu!a (.C.A:..2A &,) a -ost un mare invatator, -ilozo- si e0pert in scripturile 'ndiei. 4ste renumit pentru cele D carti scrise, numite Na*aratnas cele D pietre pretioase. /<iteral inseamna devotiune si este -olosit in sensul spiritual, de adorare a &ivinitatii in oricare din aspectele Sale. 2Spiritul, Su-letul, ura ,onstiinta. &espre urusha se spune ca este .at-C/it-'nan"a adica; ura 40istenta, ura ,onstiinta, ura 5eatitudine. 3<umina, luminozitate, stralucire. 8$e0t spiritual -aimos scris de inteleptul *almi%i= reda discursul inteleptului *asishta care:l invata pe discipolul sau #ama, Marele '*atar.

6$ermen sanscrit care desemneaza scripturile 'ndiei in care este e0pusa D/arma, <egea &ivina.
7$ermenul sanscrit si""/i inseamna literal 6per-ectiune7 si este asociat in -ilozo-ia indiana si sistemul yoga cu puterile paranormale. Sunt mentionate > ma/asi""/isuri, 6mari per-ectiuni7, pe care un yoghin le poate atinge; anima (a avea dimensiunile unui atom), ma/ima (a avea dimensiuni in-init de mari, cat 9niversul), garima (a -i in-init de greu), lag/ima (a -i -ara greutate), prapti (a do"andi orice doreste), pra4amya (a -i prezent oriunde), is/t*a (controlul asupra celor 8 elemente -undamentale), *as/ita (controlul asupra vietii si mortii). 8Manu este renumit pentru <egile sale. Alti Mari <egislatori au -ost Ya!naval%ya si arasara. 9$ermenul cunoscut si su" denumirea de 3s/ta De*ata inseamna zeitatea -avorita a adoratorului, adica acel aspect al &ivinitatii la care el se raporteaza in mod constant. &e e0emplu, in cazul crestinilor, 3s/ta De*ata poate -i 'sus, articol preluat de pe Portal Dwapara Conexiunea cu Era Energiei Divine 2

Note Svadhyaya este studiul scripturilor. precum 5hagavad:1ita, 9panishadele, #amayana, 5hagavata, etc. Studiul ar tre"ui sa -ie -acut cu concentrare. Ar tre"ui sa intelegeti ceea ce ati studiat si sa incercati sa aplicati in viata de zi cu zi tot ce ati invatat. Nu veti avea nici un "ene-iciu de pe urma studiului vostru, daca nu -aceti e-ortul de a trai la inaltimea invataturilor din scripturi. Svadhyaya include si )apa, repetarea Mantrelor. Studiul constant si aplicarea lui in viata de zi cu zi va va conduce la comuniunea cu &umnezeu. :. 3s/*araprani"/ana 1rin a#an"onarea "e sine se "o#an"este .ama"/i starea supraconstienta. Note A"andonarea de sine ar tre"ui sa -ie voita, per-ecta, neconditionata si din toata inima. Apoi, Samadhi va veni de la sine. Aceasta ranidhana/ este in continuare tratata in Sutra ':/2. .ursa; /ttp;<<si*anan"aonline.org

@ecioara Maria sau orice s-ant pe care devotul il apeleaza in mod o"isnuit. 1&esi nu se mentioneaza, studiul 5i"liei -ace parte din .*a"/yaya, studiul scripturilor. 21rani"/ana este un termen sanscrit care inseamna literal 6a"andonare totala7. articol preluat de pe Portal Dwapara Conexiunea cu Era Energiei Divine 3