A

Fig. 13 Etapele osn'icrii encondrale (scheletic). A cavitate rredular cu vas centra) osificator i histiocite devenite osteoblaste; B osteoMastele se dispun In jurul cavitii medulare i formeaz prima lamel; C se formeaz a doua lamel osoas. n cursul osteogenezei, al formrii osului-organ, intervin ambele scheme de osificare. Osificarea encondral este cea care predomin la oasele lungi, acestea dezvoltndu-se pe un adevrat model cartilaginos, care precede formarea osului. Modelele cartilaginoase ale oaselor apar n viaa intrauterin nainte de organizarea reelei vasculare a osului. Cartilajul este lipsit practic de vase i se hrnete prin imbibiie. Cu timpul, n modelele cartilaginoase ncep s se insinueze vasele sanguine. In punctele n care aceste modele ncep s fie irigate de snge ncepe transformarea esutului cartilaginos n esut osos i apar aa- numitele p uncie de osificare. Digby a formulat chiar o lege: primul punct de osificare apare puin mai jos de terminaia arterei hrnitoare, la un nivel ideal, acolo unde linia median se ntlnete cu prelungirea direciei acelei artere". La nivelul punctelor terminus ale vaselor reelei arteriale epifizare apar, de asemenea, puncte de osificare. Apariia punctelor de osificare corespunde interveniei factorilor mecanici, i anume dezvoltrii tensiunilor hidrostatice (Pauwels-Kummer). Astfel, osul lung ajunge s prezinte mai multe puncte de osificare, unul diafizar i cel puin dou epifizare (unul pentru epifiza distal i altul pentru cea proximal). Punctele de osificare se ntind ca petele de ulei. Cel diafizar formeaz diafiza, iar cele epifizare formeaz epifizele. Singurele teritorii'ce mai rmn cartilaginoase la copiii i tinerii care snt n curs de dezvoltare snt metafizele, unde 31

continu s funcioneze cartilajele de cretere care, pn la nchiderea lor, asigur creterea osului lung n lungime (fig. 14). Osificarea fibroas (periostic) predomin la oasele plate i este legat de activitatea stratului osteoblastic al periostului. La oasele lungi ea asigur creterea osului n grosime.