What has happened to territory? Ce s a intamplat cu terioriul?

Antoine Picon Contribuiile adunate n aceasta problema :Architectural Design rezuma o serie de schimbari(modi icari! schimbari in intelegerea noastra a ceea ce este un teritoriu" a ceea ce reprezinta# a relaiei acestuia cu instituiile umane# precum $i cu natura# peisa%ul $i cu mediul incon%urator&

'(n) de cur(nd# teritoriul desemna spaiu ca un proiect $i ca o resurs)# care n principal# pri*ea societ)ile $i instituiile& +n cele mai recente )ri europene moderne# spatiile de *iata de zi cu zi# de $i ale schimburilor comerciale locale# au ost treptat integrate n teritoriile prin e orturile comerciale pri*ate $i de stat# de la dez*oltarea de rute comerciale de raza lunga# la construcia de in rastructuri de transport& Comerul a pa*at de multe ori drumul pentru ntreprinderile teritoriale& 'racticile ,ena$terii italiene $i orase hanseatice(de pe langa hamburg!# cum ar i utilizarea sistematic) a acturilor de schimb# au a*ut un rol n promo*area perspecti*ele de integrare economic)& +n secolul al -."lea# o corporaie ca /landeza: 0Dutch 1ast 2ndia Company a mpins logica mai departe prin instituirea unui sistem de posturi de tranzacionare la o scar) cu ade*)rat global)3ntreprinderile de stat au ost la nceput la o scar) mai modesta& Ca un proiect# teritoriul era sinonim cu un ideal de circulaie u$oara a oamenilor $i a bunurilor# un ideal pe care 2luminismulul l"ar traduce# de asemenea# din punct de *edere intelectual $i social legand aceast) circulaie izica usoara cu renunarea la *echile pre%udecati si promo*area mobilit)ii sociale& ,e*elator# din secolul -4 inginerul ci*il care se ocupa de plani icarea teritoriului $i de construciile de in rastructur) de transport rezuma potenialul pentru dez*oltarea mobilitatii sociale& Ca o resurs)# teritoriul a deschis posibilitatea de a e5ploata# ntr"un mod cuprinz)tor# minele $i domeniile# precum $i oamenii $i abilit)ile lor& +n multe )ri europene# n Anglia sau 6rana# de e5emplu# construirea de teritoriu a coincis cu apariia statului"naiune modern $i dez*oltarea unei piee unite(uni icate! pentru produse $i orta de munc)# un proces care ar putea da roade n a doua %um)tate a secolului -7& / alt) nelegere a acestuia este de a caracteriza teritoriul ca spatiu st)p(nit $i controlat de instituii si corporatii&'rin acest proces # care a ost similar celui care a dus la8moartea naturii8# n secolul -.# spaii teritorializate au de*enit sinonime cu un set de resurse pasi*e& 9a el ca $i natura# spatiul a pierdut treptat o parte a dimensiunii sale *itale cu ale sale conotaii oarecum eminine# de ecunditate primiti*)# n scopul de a de*eni pe deplin m)surabile# cuanti icabile si e5ploatabile& :eritoriul a ost de la nceput inseparabil de practici# cum ar i cartogra ia si ancheta# care erau menite s) o ere o imagine de ansamblu a ceea ce era disponibil# n ce cantitate $i unde&Aceasta cone5iune e5plic) olosirea sistematic) a cartogra iei n conte5te coloniale# de e5emplu# aceea a ;ritish 2ndia # pentru a cartogra ia potenialul tarilor cucerite&

'ercepia teritoriului a ost )cut) posibil) de distanta care separa administratorul sau pro esionistul responsabil de managementul acesteia $i de trans ormare# ata de di eritele locuri geogra ice care le compun& 'eisa%ul a ap)rut# de asemenea# ca produs al distanei# dar ntruc(t gradul de constientizare al teritoriului presupunea un anumit grad de interes sau chiar l)comie# sensibilitatea peisa%ului cel puin n con ormitate cu estetica <antian)# a ost inseparabil) de la disinteresare& / asemenea dezinteresare a ost# de e5emplu# la baza atitudinii romantice asupra cadrului natural# peisa%ului natural# pe care pictorul Caspar Da*id 6riedrich:Deasupra unei =ari de Ceata-4.- o ilustreaza bine# transmite deosebit de bine& Contrar a ceea ce este deseori asumat de c)tre istoriogra ie# teritoriul $i peisa%ul# n sensurile lor tradiionale# reprezinta perspecti*e distincte $i complementare# ambele bazate pe o nstr)inare de la e5periena imediat)& Atitudinile mentale care stau la baza percepiei lor nu puteau i mai di erite una de alta& 6olosind de multe ori acela$i punct de *edere de la distan)# antreprenorul territorial cartogra iaza resurse unde amatorul de peisa% e5perimenteaza emotii dezinteresate& Apariia unei abord)ri de mediu (mediu incon%urator!de la s (r$itul secolului -7 ar i putut conduce la o critic) radical) a tipului de distanta care a ost ast el presupusa& >oiunea lui ?acob *on @e5<Allde 8@mBelt8# a ost bazata tocmai pe re uzul de a lua n considerare o ast el de distan) ntre iinele *ii $i mediul lor& @mBelt @e5<All a ost totul despre modul n care iinele *ii percep mediul lor# o percepie care implic) intim $i permanent schimb ntre ele $i mpre%urimile lor& Dar acest tip de perspecti*) alternati*) a r)mas pentru o lung) perioad) de timp limitata la cercuri mici de oameni de $tiin) $i ideologi care urm)resc o agenda de mediu Arhitectura si inginerie isi bazau intre timp producia pe acceptarea distantei presupuse de considerente teritoriale& +n urma analizei =an redo:a uri# este ntr"ade*)r posibil s) se argumenteze c) de a lungul secolelor -7 $i CD# dorina de a i o component) integrant) din construcia teritoriului a reprezentat o preocupare ma%or) pentru arhiteci& Dup) cum a a irmat :a uri# tendina spre raionalizare a caracterizat arhitectura moderna si apropiatii predecesori& +n ceea ce pri*e$te ingineria# dimensiunea sa teritorial) a mers aproape de la sine 2n ultimul deceniu# aceasta atitudine a ost contestata cu o putere care indica aptul ca ce*a undamental este la mi%loc in aceasta chestiune& 2n primul rand# nu mai este posibil sa consideram spatiul ca terenulEsupra ata de des asurare a unui proiect predeterminat si ca o resursa pasi*a& Fpatiul nu mai este inteles in termeni neo"cartezieni# ca un sinonim al res e5tensa ( ontologie"! adica sinonim cu atributul geometric& Fpatiul apare dimpotri*a# plin de procese auto"organizatoate# de aici rezulta succesul inspirat de notiuni Deluziene Distana care era subinteleasa prin oste considerente teritoriale# de asemenea# a de*enit imposibil)& =izele de mediu sunt parial responsabile pentru aceasta& :r)im ntr"o tehnico"natura n care tot interacioneaz) cu totul& 6rontierele tradiionale# cum ar i distincia ntre uman $i non"uman sau opoziia ntre entitati izice $i arti iciale sunt neclare& A$a cum iloso ul german 'eter Floterdi%< l pune# nu e5ist) nici un e5terior# de unde p)m(nt $i p)rile sale di erite pot i contemplate& De asemenea# nu e5ist) limit) clar) ntre om $i mediul s)u ncon%ur)tor& Cyberneticianul $i antropologul Gregory ;ateson a a*ut de%a n *edere acest lucru n lucrarea sa -7.H 0'a$i spre o ecologie a =intii&

Discursuri contemporane pri*ind o pretinsa conditie 8postumani8 apar n multe pri*ine ca un olloB" up Io urmare de la aceast) postura intelectuala& 1ste demn de remarcat aptul ca n aceast) etap) distana similara care obisnuia sa ie principiul undamental al sensibilitatii peisa%ului este de asemenea pus) n pericol& +n acela$i timp# este din ce n mai di icila distincia ntre teritoriu $i peisa%& Din nou# n cazul n care nu e5ist) un e5terior de unde lucrurile pot i a*ute n *edere# contemplate# nu e5ist) niciun moti* pentru a separa percepia spaiala $i nelegerea n di erite genuri# cum ar i teritoriul $i peisa%ul& 1*oluia cartogra iei e5plorata in acest numar al Architectural Digest de >icholas de =onchau5# re lecta aceast) neclaritate dintre teritoriului $i peisa%&J)rile digitale contemporane sunt in egala masura mar<ere teritoriale $i 8datascapes inseparabile de e ecte peisa%& 'entru designeri# pr)bu$irea distinciei ntre teritoriu $i peisa%ul este# probabil# printre cele mai intrigante aspecte ale situaiei actuale& Aceasta i oblig) s) asocieze intim raionalul $i sensibilul# plani icare $i de dimensiunile estetice

/ ast el de situaie poate i responsabila pt dorina de tranziii line sau chiar continuitate care inter*ine n domenii ntregi ale lumii arhitecturale# chiar dac) de producia indicata n articolele anterioare nu este una dintre cele mai reprezentati*e al acestei tendine& Aceasta reprezint)# n special# pentru di eritele proiecte contemporane# care estompeaz) distincia dintre arhitectura $i mpre%urimile sale# arhitectura $i teritoriu# sau arhitectur) $i peisa%& ,enzo 'iano lui 'aul Klee =uzeul din ;erna (CDDL!# /dile DecM lui 9iaunig Colectia =uzeul din >euhaus# Austria (CDD4! Nicente Guallart lui Denia Castelul Cultural 'ar< n Fpania (CDDH! sunt bune e5emple ale acestei tendine &&