Sunteți pe pagina 1din 99

ffi#o*"**"

RAtr}U TUT}CRAb{

mffiilre pilffiruffi[ffi $ru

-EJ uI ueruoioq unoJl aJlul nu Bs .Iaqc -auad puerrdp3 'Ips "rolriouledurrs ele elsad ale.ro(u8uJ pppd BJuruB rroollu 'qnp ap rBIr{3 ole erJ .olaqrol nc p.rn1g8a1 tet cruonnJ eA es r eJ ealrud BI as=npurp o IrIu BOAB-u lntaqullz IrFO gralr$ toq -up ']e.rr$ ?ulc ul pulr ulp cndolaua4 -TJJIZ rm auJ pulJ ul puJJ rrrp BJnJaJls 3s puerrdpc eoqtu;z Baoru op oteod 'sol 'Iatlc atsad ap Bpuurol BI .perldpc rilepac -RrIr nps p{edlqca pulr purr.rd q .laJop nr Brnlar{3ueq FJIJ IS vzv.q, er4Bz arBJ .ruaurru Fosernuq nu Rs r$ ginle aJBJ '1uel rH Inl re Fincrul 11rlro ul er aC 'p*apu;E nu f,rrcrral allo FS : srurqc IUBI rpl Inl BUIE] ag Fs mlnd ..ro1 6auret g JE EtsB urBJ 'lFJ olsace ed BIEas puncse orBJ ap IoJrlB rS rugs ppqg -ruo8e EprJlEd BI nralrurn r3g rJo atlnru GLuuJnonq ou $ uappr nes 6.ro1 eurcr.rd rnp 3p BIrErg BI ap nBS pElB{) EI op llrorc ure8ugld .urglsrnu; au 6ulua;ns r$ .rou nr 6JnE op olncs BAOJ urprrnd el oult ruole rBC[ 'lorrrp] ; iard ep eraennr8 ]u;a F Ea ul ]sog g ut "'iInI EnBocsoq ul lnsBu un ep tEIJns FIpFdFd pgnd E3 .tol rp eEpq alnd r3g auro clnzgtt g re-l FrBp IS p.rord as uoetle Jol BeJarnd wp alred prmre^ Bleurc esnzel gmds ps Fod o prerd r35 arnpzr i II purqroa er rdarp e-I gr"eunznq uI ellu -zap es pulc -$tu rtc osrual nu 'V c rodeuS osruol aJBJ IJBIII rBrU eurBl nc 'gr1e1eee ug rms 'rieleg el IOrp ad esp 'IcFrr ruru ourel -oqoJ oJ3 nc nBa33oq uI BurBt 1so3 g pt 'Iou m uprrnd learnd es nu IeJrle .euret o e.nsgd ladot al r$ eurc] ruol

IIOT TI]ENIVT GY II}TE}T'VO

:: '*
a=

i* E

i e 't''

-,

tr?,

::

*,
:1 -.:
!

bind Ei sd se apuce de scotocit. Ce om nu are taina, sau tainele lui ? De pildd, de ce Ismail, bucdtarul, se amdra cind auzea vorbindu-se de Stambul ?... O tain5, bineingeles ! De ce Gherasim, grec de lingd Pireu, precum il gtiau to!i, vorbea atit de limpede graiul romdnesc, iar cind il iscodeai, iEi l5sa capul in jos, cogeamite om, sfios ca un copil ? Oare n-avea Ei el taina lui ? Pind Ei Ieremia... Anton Lupan nu b5gase de seam5, dar cind povestea despre nunta de la sacagiu, avea in glas un gust

amdrui, ca de simbure de mdr strivit

intre din1i...

Taine peste tot ! De ce ne-ar mira ci qi Anton Lupan iEi avea taina lui ?

Se l5sase noaptea de mult, noapte neagrd, de martie, qi adormise totul in jur. Anton Lupan qedea pe chei, cu Pelerina aruncatd pe umeri, cu picioarele atirnate deasupra apei, aplecat inainte, cu coatele rezemate pe genunchi, 9i-n vreme ce unda curgea domol la vale, gindurile lui urcau trudnic pe firul fluviului, in sus.
Aceastd apa, care strdbdtea oraqe 9i g5ri, ii era cunoscutd de mult, de Eaptesprezece ani implinigi, Ei ii legdnase atitea visuri, incit i se pdrea cd au amindoi acelagi inceput. ii amintea drumul la

Giurgiu, in anul '65, cind lumea i se deschisese in fa15 indrept5linduJ sd-gi


spund cd abia de atunci incepuse viala lui. La ceea ce fusese inainte se gindea mai pulin. in toate timpurile au fost Pe lume oameni mai buni, md blinzi, mai ingelepfl, mai cinstili decit alfli, qi de buni seami tat5l lui Anton Lupan era unul

dintre

ei.

Anton Lupan qi-l amintea din zhncind

plecase la drum, impreund cu tatdl sdu, inghesuiqi amindoi pe leaginul de lemn al trdsurii de poEti, cireia i se spunea, dupd cdldtorii strdini, diligenti sau omnibus. isi amintea tirgul murdar, de pe malul Dundrii, unde ajunseserd pe innoptat,

su colegul mai virstnic, putin adus .le umeri, ca oamenii osteni! sau impc'i ara!i, cu obrajii supgi gi de timpuriu cutalr. cu pdrul blond, de gal, cu ochii alba:tri atit de nepotrivili cu scepticismul li cu

apoi un han, Hotello dei Vapori, linut de un italian zimbitor Ei vorbdrel, care-i nici el.
gdzduise

posomoreala lui. De ce ii cdutase atit de stdruitor prietenia, prea limpede nu -rti?

intr-o c[mdru,td neaerisit5, de $i astf'el, la sfirEitul anului de ;coali. linga grajduri. Avea hotelierul gi odii tinirul rom6n neputind si se intoarcd in
mai frumoase) cu balcoane de lemn dea- lar5 pentru doui luni de vacan15, drumul supra ulilei, dar erau pentru cdl5tori fiind greu Ei lung, plecase cu Pierre Varlmzu bogagi. R[mdseserd doud zile acolo, lant la Saint-Malo, pe coasta de nord a bitind ulilele Ei malul Dundrii in a;tep- Franlei, ordqel vestit prin marinarii, pestarea vaporului austriac. A treia d in carii Ei constructorii lui de nave. Aflat zori, Anton Lupan se imbarcase pe Arhi' pe o insuld, la vlrsarea micului flur-iu duceie Albrecht, poate cel mai vechi vapor Rance in mare, in locul unde Canalul al Companiei dunlrene, $i se despdrgise Minecii ste fa15 in fap cu Atlanticul. de tatil sdu, fbrd sd Etie cd n-avea s5-l mai Saint-Malo mai era vestit Ei pentru corsarii carer de citeva sute de ani, pind mai 'u'add nicicind. De atunci, strdbdtuse numeroase !5ri, deunizi, diduserd multi bdtaie de cap cutreierase Mediterana in lung Ei-n lat, Angliei. cuno$tea Marea Roqie, Golful Persic gi Acolo lc-rcuia f'amilia prietenului. maOceanul Indian, in lume se schimbaserl D3: un frate, o sor5, bunicul ;i muite cite nu-!i pot intra in gind, dar Dun5rea rubedenii, rlspindite prin tot orasul. continua si curgi Ei aa pe aceeagi fiindci era o familie veche, ale cdrei spile veche matcd a ei. impinzeau o bun5 parte din coasta de Aproape zece ani zdbovise Anton nord a Franlei. Numai tatdl lui Pierre Lupan la Paris, unde, dupd ce-qi sfirEise \raillant lipsea, fusese marinar, c3 tcrli ultimele clase de liceu qi Politehnica, do- birbalii, gi pierise intr-o cdlStorie pe bindise o diplomd de inginer Di un prieten g5rmuri indepdrtate. Bunicul lui Pierre \raillant, pere Leon. bun, pe Pierre Vaillant. Mai virstnic cu vreo Dapte ani, acesta iEi pirisise stu- adicl m0$ Ldon, cum ii ziceau to1i, un diile ingineriei in 1865, tocmai cind tin5- b5trin nespus de vinjos Ei de harruc rul nostru sosea la Paris, Ei se dusese dupi pentm cei qaptezeci Ei doi de ani cili avea. infldcdratul Lesseps la tdierea canalului se ardta ca fire tdcut qi tare ciudat in tacerile lui. De buni seam5, nepotulr posode Suez. Dupd trei ani, Pierre \raillant se in- morit Ei neincrezitor, curn il ;tia Anton torsese la vechea indeletnicire, ca sd se Lupary moEtenise o parte din aceste

facd inginer, constructor de vapoare, trisdturi. in faga casei, aflatd, deasupra plajei, dupi dorinla bunicului care il crescuse gi il trimisese sd invele carte inaltl la bitrinul trlsese pe nisip un sloop vechi,

Paris.

Anton Lupan se imprietenise repede in ultimii ani,

de vreo opt tone, cu care fusese la pescuit

ii ddduse jos catargul, il

RADU TI.TDORAN

marinar.

prietenie pe vas. Numai un om ii era mai aproape, adicd pe acela il poftea in cabinl sau il lua la circiumi uneori gi il cinsrea cu un pdhdrel de absint, schimbind arar cite un q,tvint cu el, intruna la fel de posomorit. Acest om, moq Gir curn i se zicea, desi nu era chiar atit de b5trir5 fiindci abi a implinise cincizeci de ani, fusese ,!i el

proptise cu pari de jur-imprejur, gi acum locuia in el, ceea ce nu era de mirare pentru un vechi marinar, cu atit mai mult cu cit Ei alfli la Saint-Malo iEi transformau in locuingS vasele din tinerefe. Nimeni din ai s5i nu era primit cu

I f
I

TOATE PA'ZELE

SL'S

circiumd su acel ciudat moq Gir, Pierre si Anton Lupan se apropiard de vechiul sloop, cu chila ingropard in nisip, qi incepurd sd-i dea tircoale, cercetindu-l cu luare-aminte, ca doi cunoscStori ce incepeau a fi. Cei doi prieteni cercerard astfel forma vasului, de la prova pind la pupa, admirindu-i liniile robuste, apoi, dorind sd vadd felul consrrucgiei pe dinduntru, puserd piciorul pe scara rezerrrat5 intr-un bord, pSqird pe punte, Di, coborind treptele sub tambuchi, ajunserd in cabina bdtrinului, unde pinS acum nu mai

intr-o zi, cind bunicul se dusese la

fuseserl decit o dati sau de doul orio qi niciodatd de capul lor. ?Inciperea semdna cu orice cabinl de corabie, decit cd in mijloc avea o sobl de tuci, cu burlanul scos prin punte. In clipa aceea, nici unul din ei nu bdnuia cA mica incdpere ascundea o taind, care avea s5-i tulbure adinc qi sE le indrepte viala pe alt drum decit cel pldnuit. Anton Lupan tocmai pusese piciorul pe scar5, s5 urce sus, cind, intorcind capul, vdzu cd prietenul sdu, impins de o curiozitate care nu mai avea nici o legiturd cu construc{ia vasului, cotro-

lt
II II :t
It

\t
1.

lil

Iti

'A II

\1

bdise in sertarul mesei cat asupra unei hirtii.

acum era aple- nddejde? SA fi pierit intr-adevdr in acele linuturi pustii? Oare, face si te increzi Haide, Pierre, si nu vini bltrinul in spusele unui singur om, mai cu seamd qi s[ ne glseascd aici ! cd acel Gerard are mintea destul de tulStai pu!in!... Doamne, dar ce-o fi burati, dupd cite mi lagi sd inleleg? Ce-ar asta ? ! Ia vino sd vezi ! O scrisoare de la fi si mai ndddjduim un timp? Un r-echi corsar ca dumneata nu trebuie si-si Charles Darwin ! Cei doi prieteni, atraEi de inginerie, se piardl speranla, atita timp cit pe apd interesau mai pugin de Etiinlele naturii, mai pluteqte o scindurd din vasui lui I dar numele lui Darwin nu-i putea l5sa Agtept sd-mi trimiti gtiri qi te imbrdneplsitori, mai cu seam[ cind il vedeau gi,;ez, ca pe un frate, scumpul mzu corsar pus in josul unei scrisori adresate unui neimblinzit' .HARLE' D.ARE*.\-, bitrin marinar, necunoscut de nimeni, Sub semndturd se vedea data si locul care triia aproape s[lbatic, intr-un mic ordEel de pescari, pe o coast5 a Frangei. de unde venea scrisoarea : u Londra, 5 Cici, intr-adevdr, scrisoarea era adre- septembrie 1859r. De unde il cunoagte moQ Leon pe sat5 lui moq Ldon qi glSsuia astfel, in englezeEte, limbd pe care Pierre Vaillant Darwin? intrebd Anton Lupan, dupd o deprinsese in cei trei ani cit lucrase la ce prietenul siu, nespus de uimit, ii tdlmici cuprinsul ciudatei scrisori. canalul de Suez: ,,Bdtrinul meu eorsar, mi bucur cd Nu ptiu! Nu l-am auzit niciodati triieqti qi eqti tot voinic, cum te-am vorbind despre el. Dar Arnold. din scrisoare. nu era cunoscut. Sint trei ani de cind nu ti-am mai scris, mai exact de la 8 decembrie tatll tdu? Ba da ! rispunse Pierre Vaillant, 1856, cdci am notat[ in agendd data acelei scrisori, dar in aceEti ani am uitat gi sub stdpinirea unei tulburdri pe care de miner nu numai de prietenii vechi Ei ,;i-o ascundea, prin firea lui atit de asebuni ca dumneata. Am primit deundzi mdnltoare cu a bitrinulur. Mi-ai spus ci a pierit intr-un nauultima dumitale scrisoare qi if rispund in grabd, ca sI-f cer iertare cd am tdcut fragiu, continud prietenul sdu. -- Da, a plbcat intr-o clldtorie) peste atita timp. Dar arn lucrat in aceqti ani la desSvirqirea unei cdrgi, pe care in sfir- Atlantic, cind eu aveam unsprezece ani, ait o vdd azi apirutd ;i !i-o trimit, ca era in 1853, qi nu s-a mai intors. -- Dar unde gi cum a pient? Nu s-a unuia ce te-ai aflat ling5 mine Ei in gindurile mele pe vremea cind meditam la aflat? -- Pier mulgi marinari; oamenii la ea. Ea cuprinde teoria mea despre originea speciilor Ei 1i-o diruiesc nu ca s-o noi sint obiqnuigi ca unii sd nu se mai citeqti la anii dumitale, bdtrinule cirmaci, intoarc5, qi dacd nu se intorc, ce rost ci ca s5-fl aminteqti de mine Ei sd mI aperi, are s5 Etii mai mult ? -- Poate cd totuEi. .. Dupi cLun r-Id, mlcar cu gindul, cind ceilalfl corsari, corsarii Etiinlei, se vor ndpusti asupra Darwin il sfdtuie9te pe mo,: Leon si mai

;i

mea.

n5d5jduiascS.

Aqadar, in legiturd cu fiul dumitale, bravul Arnold, crea cd e pierdutd orice

Pierre cl5tind din cap: Nu. Scrisoarea e de acun noud ani:

i.. =-::
i-*1. -r
-ei-, 1 :,
o

-.-+-- -ir.,
\e3=

r'^i r a l

j-i,.'

.=.

3, i

il-''1,
t-'.' '^tt

a#.us

cr-lrta-:

*"'
- :-l

':

jI

':,:,::,'.-".

' !i'j+---!:

'J.

:,- 't

:Y*
"'!"
'

;!:!:1'rii

:r

il

unde $i crun s-a intimplat naufragiul ?

cordbiilor decit cu condeiul. Sub caiet se aflau alte scrisori. toate de la acelasi +el. A fost repatriat, acurn zece sau unspre- expeditor. Intr-una, din 1852, Danvin zece ani' de un vapor englezesc, care l-a spunea: <<Bdtrinule cirmaci, am gisit ! Am gisit gisit undeva, prin strimtoarea lui Magellan, rdticind, pe jumdtate innebunit. Mai paslrea rari pe care o caut de atita timp tirziu gi-a venit in fire, dar trecuseri prea E un tinSr cdpitan de vas, care vine de la mulli ani gi nimeni nu se mai gindea s5-l Bostor5 sSlaqul unor lupi de mare la fel descoasd despre naufragiul lui, fiindci se de bravi ca bravii vogtri corsari. Nu-i intimplaser5 multe alte naufragii intre bogat, dar are o corabie qi cinci sute de dolari, qi e gata s5 plece incotro il trimit. timp. In timp ce vorbea, Pierre riscolea ser- Pentru rest, oi mai pune eu, din pulinul tarul mesei scolind deasupra intreg cu- pe care il am, m-or mai ajuta prietenii poate universitatea din Oxford prinsul lui, de parcd uitaserd c5 bdtrinul, mei care nu ingdduia nimdnui sI intre aici, ne va da citeva sute de lire, dupd cum se putea intoarce oricind. Ochii i se 1nr s-a figiduit Ei sper sd fie de ajuns. oprirl o clipd pe cartea lui Darwin: Imi pare rdu cd noi doi, bdtrinii, nu vom , DesPre originea speciilor pe calea selec- putea pleca, dar in locul meu voi trimite triei naturaie,>, arnintitd in scrisoare. Du- pe un strdlucit elev al meu, care cred ci pd semne, moq Leon se oprise asupra ei, Qi-a insu.git toatd qtiinla Ei inflScdrarea si interesul bitrinului marinar pentru o mea Ei care, in plus, are doudzect qi cinci carte de qtiinql ar fi mirat pe oricine, nu de ani mai pufin decit mine. Sint bucuros doar pe Darwin. Dar interesul acelui s5-l primesc in locul ciumitale pe Arnold, marinar se dovedea mult mai mare pen- deqi nu-l cunosc, incredinlat fiind cd iti tru o altd carte, ale cdrei pagini erau im- seamlnd in toate privinfele Ei md pot pinzite de insemndri. Pierre se uitd pe bizui pe el la fel ca pe dumneata. Trimicd.ld- te*i la Londra numaidecit, Ei dacd odat5 copertd gi citi : <Charles Darwin cu el imi mai poli trimite incd doi maritoria unui naturalist in jurul lumii>>. O cunoqti ? il intrebS pe priete- nari, la fel de bravi, sau mdcar unul, vasul - sdu. nostru va avea intreg echipajul cu care nul Nu. Oare crun de n-am auzit de sd poatS pleca.,r In clipa cind Pierre Vaillant sfirqea ea? Citeau amindoi cu inflScdrare orice de citit aeeastS scrisoare, afard se auziri glasul bunicului Ei mormlielile lui mos cdry de cil5torie le cideau in miini. Nu-i apdrutd de prea mult timp ! Gir. -- Ce f-acem? Dopti Anton Lupan, Pierre. $i pessmne circulS mai observd mult intre specialiEti. In orice caz, o iau speriat. Hai sI ne ascundem in hambar cu mine. Cred cd moE L6on n-o s5-i Altceva niei n-ar fi fost de fbcut, simtd lipsa prea curind. Sub c54i era un portret al lui Darwin fiindcd afard scara se qi auzea sci4iind ctr iscdlitura lui, apoi un caiet gros cu sub paEii ursuzului mo$ Leon. Zilele urmitoare nu se mai duseri scoargele roase de timp. Nepotul il frun-

Nu s-au fbcut cercetlri?

zdn in fugd qi recunosclr scrisul greoi al bitrinului, deprins mai mult cu cirma

Maritim, dar n-au putut afla nimic de la

Ba da ! L-au cercetat la Tribunalul

BaJaqrerJ 16 posee.rrg eerpd as 16 nea8alai -ul Eauoruese ap rrrno pdnp 'Folgurrn 11ue ug aseldulpul as er e8ealaiug gs na.rE ana ol nu Iroup pp rolor 6ul,t..req saIrBr{D

:\. I:'$

'

nr Inl eiuapuodseroc ap uogT $our FI ap.rpuuasur pu58a1 'req '{edlgra ruruad r* sel rutuod sorp{aurrrd f,ol un-JtuI

eorepa* rEunlord asrund pur $-nu f,oU zlld puurldpc aoareoap 'asrntdeJur es nu orer 'eo{ ep erej u; gigpodxa ralsaee e.rdnse snld uI eJrJruuFI o IrIu noonpe nu 'erlEuy ug gugd 'aiue.redg (crgree4 loung 1nde3

el od cuerpul lnueaco

6oJgoturuls uIJd rerJotFlPf, B Ftert{ouru} BoJarJf,sap'a.reo]gur.rn olrJnpulJ S.reigo lnurr.rd rS uroJlsou aJtul FtJeeJ o rJJS

ulrd

"'BAeJrle gdncoard I pf, Bruees ]Ep rrre-rru rsnlol tatpadoo -sep olor op lrurnilnur aueoJ ee.rpd uoq -oU Furuoq 'snde a.rds olrrnlnuri pupet 1. -.ree 'Ic.rpq rrt o-]nf,FJ.ne aJeJ ed 'e1rz ap
(
iJ1

-ep mlnu;rlpq pleu.rnf 'a]redap

IBW

nazpnop op aIrolPIFr o gdnp 6serr e1 sr6]u5 6r.reur.leur oroze.rdsFd nc puna.rdulg #ne-s 'ueqog Furuop puerrdpc fzprsv 'rinea.rt IIUB ple pncg; errolglpr p1 eulpd

ri

ul

]Bzoloq

'nps rnlnsel elotunu Fdnp

calSoag

ad pleueo ur 'ruprpldes ror] op Frof,uu el tupls r* eog ep urej ul Fcul urFIlB oN VgI eqr.rde 9I,) I rode oseruJn eJ ]o] n;lued aJEotrJnurFI nee.red es { aJEJ 'uo?T 6our !n[ rap rurEed JOun e.rdnse rqosoopul p.rr.rdo os ruelalrd lop Ie3
,a

e-l ,{oU zllg, lnuetrdpc

aJEJ

-=
-:

.,..i

..

ad rceuup BSasnJ ad esriosul II uo?T 6our .pleropul o I3Irr eadpcug IBtu nu urmv 'JeurJeru Inlnulr] -Fq lntarc3 ulp pulc cul/l|req rnl BalrEf, pulo '$erugq.ragul reru oJ ul er u.rp rS iesau nJ purtro Jol Erupo u; FJaseruEJ n 6rou aFTqFJOJ a.rturrd ,uupi ed p1u FJEIqun IBru nu .1e1 ur rJEJSad no rcru
J.

(rn1

'a1?oag er.rorFIRJ uI uL!\JBCI

s-]s STSZriIrI g.t

tt

bdtut nici un om pind azi.,> Rindurile acestea infdfEau cheia intregului fapt. -- Parcd gi pe mine md riciie ceva pe
suflet ! zise, cu ciud5, Anton Lupan.

stdpinise atita vreme pe bitrinul cirmaci. <,Simt un fel de ghimpe in inim5, zicea eL, cind mi gindesc cd am fbcut gapte mii de mile pini aici, iar pind in Anglia vom mai face incd treizeci de mii, si n-am avut rdganl, sd stribatem cele doud sute) pe care nu le-a strd-

care

il

in .ochii prietenului

qi moq L6on se ivi in prag cu ochii la vechiul siu jurnal. Deci voi mi l-a!r luat ! Ce-ati cdurar

In clipa aceea, u$a se didu in laturi

sdu.

in cabina

Prietenul sdu, mai refinut, stltea cu fruntea incruntat5, aplecat asupra pagi,
nei de jurnal.

mea ? MoE Gir era in spatele s5u si cldtina dojenitor din cap. Pierre Vaillant, in loc s5-gi piardl cumpdtul, il privi in fagd qi vorbi lirustit. dar cu o mare hotdrire in linigtea sa: O si ne ducem noi acolo !

.-

Da

! murmurd el. inrr-o imprejus-a

spre blestematul jurnal.

* Unde? Drept rdspuns, nepotul ardtd cu capul


Bitrinul nu inlelese numaidecit. tiind

rare ca asta, un 0m intreg nu se poate


resemna.

--

Dovadi cd nici m0. L6on nu

resemnat.

prea infuriat. Apoi se uiti la jumal. se uit5 la nepot, $i singele ii veru in cbraz.

Era limpede cd ani de zile bdtrinul pdstrase leg5tura cu Darwin, gata sd plece iar, numai cd atunci cind prilejul se ivise, cu mare intirziere, rru se mai simlise in stare s5 ducd un asemenea drum pind la cap. in schimb, il trimisese pe fiul lui, ar5tind cit de legat se simlea incd de acel plan. Din nefericire, noua expedilie naufragiase, pierise fiul, pierise echipajul, in

MIi, bdiete ! izbucni mo=q Leon" lSsindu-se pe un scaun gi uitindu-se na

nepot cu ochii inl5crimafi. N-o sd nnar ai liniqte toat5 viala ! Locurile de-accic, nu ingdduie pe nimeni, altfel le-ar fi cercetat cineva pind, azi. Aga se ndscu in mintea lui Anton n-upan gi Pierre Vaillant gi li se inrs..Jacrnd in suflet doringa de a porni la druin. spre locurile acelea necunoscute de sennenil lor. afard de un om de la care nu puteai afla CAci nu era ugor de infipturt planimic, ;i linutul r5mdsese la fel de necu- nul lor ! noscut. A.a treceau anii, cu invdldtura :1 su Dupi o sdpt5min5, cei doi tineri incd pregdtirea migdloasd a exped:der. ,j.e"si mai frunzireau cartea lui Darwin qi jur- nu era vorba de o pregdtire mareriald- ci nalul lui moq L6on, citind cine qtie a cita de aceea care privea mintea li sutlerul. oard cite un pasaj, qi revenind mereu la poate mai greu de infdptuit. O luni,. rindurile care priveau locul necercetat. var.' se duceau la practici, pe san-lerele Asupra lor se aqezase o ingindurare ciu- de la Toulon, unde se consrLlau '*-Bdat5, Ei n-o mai puteau alunga. poare de fier Ei mari nave de rizL,c,;. -_ Pierre ! zise Anton Lupan, intr-o spre a inlocui bricurile, con-ete.te s: t-rezi. Mi trezesc uneori noaptea $i pe urmd gatele de lemn care aveau sd purrezeasq6. nu mai pot adormi. M5 tot frdmint gi Apoi luna cealaltd o petreceau na Szu.nrmd tot intreb. . . Malo, printre pescari Ei nai'igzrc,n: pleAici tinirul ticu. uitindu-se stdruitor cind cu ei in larg qi fdcind fd,ra c,-,i.eala

enuouoJa BruTJd psuBg el ermd -ep B ep erienrls q FrnJ prBrrBqep puls 16 'luepuerrroJ op pugsdeq re urp esosJots err ed lntun op asad al II rF^epe-rrul .ueuueru ep BrJrueJn e.rrkJpu; Fs gtgl nr grmgtr r$r'pqulurg BI Fuld errolplpc ep Flurprdps Fnop oler uJ .$ecrequlg rpd -seord lroup lop IOO f luepueruor pEug ad suuatddn eJ p ne .r.reEesed BJ
PSBorJas

-Jaru aJBJ ;odezr purfid ad prec.reqrul as epun 6erps.reyg ards p.rrurod BJBes ri .ue1d tsaJe pcsea3nsur I$-Fs sBeJ un ep t1nru TBIII INqEJ} I-NU TUBIITBA OJJEId TNT op rrnrurup IS ireTJ r.rnpod rumrtsuor gs O irlurp I-nN
a

preerqrul es nu gsul .FqurBrS e1 ee6

'rellg

iesel op uaurEur uraluls rou


Jc uralnd

JCI

eErrf

TTJJnJ ieJJerd 6eleatocos rnJFJ

tp rJo ruled ep ,r.'rtifi


'reg ep Inlnur
rrrv

-nJp ericrulsuoc rulued rreur8ur FtnBJ BrrJnJ Fc 6pgcpqarllod euuod e1 Gereul Sge tm osesnd es .ep3 uudnl uotuV
i rog ep e.rej nc gercrna aJBJ B-op oJB-eJ iBrJJnJ uI

ep BaAB ruol 16 - urpuJurv '.ro6n raur un nJ rutsou pueld stuserznluo es eJB3 IeJ pulg 1e .ea.re(BJm -sop $-npu;ppdel .uedn1 uotuV lurnq -zr irmFJ ep tue^B-ec nps tor.rar4 'rotsn8eu reipnul ulind ruru IOr nc ?p11d ap 'pldulpul os nu oJ eeJ 6ro1 rr8und ps -ur.rdnc lr$e.r8 FJesBInclBJ crolalur.retru raiuatsrze.r BorBInrlBJ ug plea$arE o IrIu GulaurEur f tnzpa FJBJ Fs erol nB nu aJBJ -a.rd lnlnlerre]ru 1ntsoc auedap ad p5u r.radoce neelnd nu oJJercI op r$u;rls IIuEq 6epoc6 Ia Bururrel puIJ lnue uI rBC 'Ie ap rBoP tnrsounc pueld ruluad IOJts as-nptrnp8 -erd 'rol ale puntu alardse urp eJsJuo
a

nrluad l$ p

ierrrnJ

ug ruoE.reru xrunle FuId I (bdSqca


6sBA

rutuad ruop nu sunfe rre un nc lerunu 6ue

s.1s :r-I:tzsld

gLvor

9I

o goeletd olandezd, Martq pe care capiiardgi nepricepufi cind era vorba de bani. tanul bolnav, descurajat qi pdrdsit de Dupd un an, cu toatS economia lor, con- echipaj, o vindea cu o mie de lire, adici statari ci nu aveau incd de ajuns pentru mult mai pulin decit prelul unei caraceea ce pl5nuiau. Rdmaserd deci El al vane de mdgari. Pierre Vaillant ,;i chiar Anton Lupan doilea ?rr: lucrind amindoi pe aceleagi santiere, la calea feratd Adrianopole- s-ar fi putut socoti acurn cunoscdtori Stambul, fdrd s5 se despartd de cdrlile destul de incercafi, nu fiindcd erau rnglstiintifice, de jurnalul bbtrinului cor- neri cu diplomd, ci fiindcd veri in -sir sar ,gi de harta Jdrii de Foc, cu pata albS iqi flcuseri la Saint-Malo o ucerucie care ii fascina. $i in tot acest timp, se mai preqioasd decit orice patalama ar fi gindeau cu st5ruinl5, cu ardoare, la vi- avut in buzunar. Iar o mie de lire era itoarea cdlStorie, continuind sd viseze tocmai suma agonisitS de ei, de cind tot adunau. li sd fiacS planuri, infierbintali. Cei doi prieteni se privir5, fira s5-si Dormeau vara in corturi, iarna in bordeie sau prin case gdrineqti, fdrd, si se spunb un cuvint, , i, intr-o clipa. tot ducd la oraq, ca sd nu risipeasc5 nici un planul li se schimbi in cap; de ce sI ban. Erau printre ei ingineri francezi, construiascl un vas nou, care le-ar ti englezi, belgieni, care veniserd atra;i cerut cu lucrul lui incd un an. pe linga de decorul exotic, de taina seraiurilor ,gi cI i-ar fi costat de cinci ori mar rnu.lt ? E drept cd Anton Lupan, atit ce injl6de ochii cadinelor, ascunqi sub iasmac. Nlddjduind sd poatd ridica iaqmacurile cdrat totdeauna, se sperie pulin: i:r resub care ochii codaqi reprezentau fasci- veni abia dupd ce se vdzu, impreuna cu nalia Orientului, tinerii ingineri din Apus prietenul sdu, proprietar de r-as. fi:ndc6 bdteau infumuraf uligele din Galata gi tirgul se f5cuse la iufeali, cit sa su.r'tl u-n din vechiul Stambul. Apoi, dezamlgiqi filigean de cafea. in seara aceleiaqi zile, sub nun:eie el de pudoarea cadinelor gi inspdimintali de biciul eunucilor care le insogeau, se nou, L'Espera,nce) Ei sub par-r-i - n l-:an duceau in Pera, cartierul european, unde ce4 avea cinci oameni echipai. l,a ;:-irar se imbdtau qi se consolau cu grecoaice, Ei un cipitan, care s-ar fi pu:.: ii' fl e cLr armence, nesupuse rigorilor nici unui clpitan adevdrat, deqi n-o pui3.. ; -'--e*Xi cu acte, ci numai cu martcr: Eil.icr,:,si Coran. Abia in primdvara celui de al doilea din port, gata si jure pe Bi'nir; s,e; pe an, cind drumul de fier ajungea pe malul Coran. Care dintre noi se imbar;f" :j ;:J.re Cornului de Aur, cu ape de smarald, iEi - pe uscat? intrebl Piere \-':i;ant. ingdduiri prima cdlcare a acestui aspru r5mine Desigur cI te imbarci tu E ': mal program: inchiriarl o barc5 gi se duserd la Stambul, cu gindul cd, o duminicd vechi marinar decit mine. rasr';:sc -\nintreagd, s5-Ei facd de cap. Dar oare ar ton Lupan.

costul c5l5toriei cr.r clasa intii, pl5tit de Imperiul Otoman peste cele \rreo doud mii de franci agonisigi din leafa lui de Pierre Vaillant. Socotelile din Franga nu sint bune in Turcia, gi cei doi ingineri se dovedird

fi putut sd se avinte in marele qi ciudatul orsfr inainte de a da o raiti pe cheiul


Galatei ? in acea duminicd de

martie, plimbindu-se prin port vdzuri

la incepuru-l lui

'

i3

,.-','l'"',-:':+""tr1':i :a' ,.",.:: . ;l.f - ,.te,l::r ,i

...m
.1,

".,,a*._

:;f #
,.

i4

"

."

..r*l.t,,li1-

'=* &e
"4r =:
ia

tt
.:'t-*

S='

_*
,={io

!;

unei mdsule puse lingS cararg Ei stdtea de vorbi cu un strdin, imbrdcat in giubea de bogStag. Acesta era kir fiminadis, cel mai mare negustor de coloniale din Bosfor, Marmara ,gi arhif

ni;te mustdli negre, lungi Ei fepoase, mai multi bani de te inspiimintau. $i tu la fel ! Nu-fl fle mil5, jupuPierre \raillant se afla la prova) in ieEte-l pe sultan
! !

L'Esptirance se afl,a la poaie vroiai sd te duci tu. -- De ce? se miri Anton Lupan. iocul ei, dar n-o mai recunostea, pirea -- Fiindcl e pentru un port valah. Ger mai mic5, adinciti in ap5, de ai fi zis cI se scufundS, dac5 oamenii nu s-ar f i la1i. Poate ai fi vrut s5-fl vezi tara. Lipmiqcat pe punte, netulburali. Echipajul seqti de atitia ani ! tocmai inchidea gura magazie| acopeE adevdrat, dar dac5 vrei sd plecdm rind-o cu tenda. Cdpetenia lor pdrea s5 mai curind peste Atlantic, sd nu fim ile un om vinjos, mai degrab5 indesat sentimentali ! Du-te, e$d mai priceput decit inalt, cu pieptul ca o platosd qi cu decit mine, numai ai grrjd,, aduni cit

port, pe cheiui Galatei, Anron Lupan fiminadis. . . Ar fi trebuit

Acesta se uitd speriat la omul cu musLa c5derea nopfii, Anton Lupan lua t51i mari. Abia acurn descoperise cd a\-ea Cornul de Aur, in lung, cu barca, sI se o cicatrice, urma unei tdieturi adinci intoarcd la drumul lui de fier, de care nu pe obraz. putea sd nege c5 se simlea legat. ParcS nu l-am vdzut rindul trecur. Fusese de ajuns 0 singurS zi, ca in Nu 1i-e teamd de el ? soarta tror sd se schimbe atitea ! Aveau o corabie, adicd mijlocul principal ca dupS plecarea ta. E un om al dracuh-u, sd plece spre locurile la care visaserd dar altminteri un cirmaci fbrd pereche, atilia ani. Se mai despS4ise pi alteori de dupd cite am aflat de la cdpitani. Pierre Vaillant, de la inceputul priete-- $i c5pitanul tdu ? niei lor, dar abia acum, rdmas singur, iqi Doarme in cabind,la pupa. N-ar-ea dddea seama cite il legau de acest om mi- grij5. DupS doul drumuri mi descotonunat" Sub scepricismul si reginerea lui rosesc de el. Nu-mi trebuie mai mult se ascundeau o inimd caldi $i-un entu- ca sd fiu eu cdpitan. ziasm neegaiat decit de indirjirea cu -- Dar v5d cd ai inclrcat marfb I Ai care iqi ducea orice hotSrire pini la cap. ficut socotelile, ne imbogblim sau rnai Atunci cind pSrea mai neincrezdtor, va? atunci se lupta cu piedicile mai dirz, Pierre pirea stinjenit. -- Da, am luat $apte vagoane de coloatunci ii era sufletul mai inaripat. Duminica urm5toare, cind reveni in niale. Tocmai semnarn actele cu krr
sd te
VCStCSC.

Bine ! Atunci iF incredinfez sarcina sd mE reprezingi pe lingi sultan.

Lupan.

ficu ochii mari :

aqa

pelag. [-.'Esperance tocmai incdrcase

mir-

inr"ile iui. "*- tjum merge slujba la sultan? strigi Fii:rrc., venind in intimpinarea lui Anton

zece-cincisprezece zile din cele trei sute saizeci si cinci ale unui an, Anton Lupan o inscili de departe, rner gind de-a lungul cheiului, pind unde acesta se sfirEea, sub cazdrmtle de arti-

L'Esperance ridicS ancora in aceeaqi zi, inainte de amiazd, fiindcd bltea vintul dinspre Marmara, iar curentul ducea spre Marea Neagr6, ceea ce se intimpld

numai

in

-- De unde ;tie domnul Anton Lupan a$teptd nelinistit sd se intoarcd L'Esperence, pi cind trecu cd s-a inecat?
o lun5, fdrd sd se audl nimic despre ea, se gindi cd,rdzboiul il silise pe Pierre Vaillant sd se refugieze cu corabia pe vreun bral al Dundrii, ori pe vreun canal. $tia cd o sd se descurce, il stia istel si brav. Dar, iatd cd nu trecur5 zece zile din mai, cind se rdspindi vestea cd Jirile RomdneEti se declaraser5 neatirnate Ei porniserd cu rdzboi asupra hainului Imperiu Otciman Acum pentru un valah em primejdios sd rimind o zi mai mult pe pimint turcesc, cdci turcii p5reau infuriafi. Anton Lupan lSsd baltd drumul de fier qi se imbarci in pripl pe primul vapor care
pleca spre Marmara. Cu acest vas blestemat, sub comanda unui cipitan care nu-l crula, cutreieri Nlediterana, Marea Rosie ;i GolfuJ Persic, iar peste un an, cind se fdcu liniqte in Balcani, se intoarse la Stambul cu

era la aman.

nu-i mai aduse vreo veste despre Pierre grecii nu fuseserd crulafi, qi iEi smulgea Vaillant p5rul din cap: pierduse mai mult, nu Trei zile mai tirziu se stirni fierbere numai cele $apte vagoane de mirfuri la Stannbul: incepuse rdzboiul in Bal- imbarcate pe L'Esperance. cani, turcii alergau pe strdzi speriali, S-a inecat, nu ingelegi dumneata ? grecii pi bulgarii se ascundeau, sultanul Am scrisoare de la kir Iacomachi, de ia
Galali.
Iacomach
i

lerie de la Top-Hane. Acolo rimase Anton Lupan nddijduia ci intre ump nemiqcat, un ceas, dou5, trei, cu ochii Pierre \raillant adunase gi el ce\-a_. si dupi I-'Esperance" Pavilionul ei trico- astfel puteau porni at L'Esperance pesre 1or, fluturat de vint, se pierdu in ne- ocean. gurile alblstrii de pe Bosfor ,;i pinzele Dar corabia nu se intorsese in Bosfor, albe se topirS, una cite una, pieri ,gi ul- nimeni nu 0 vdzuse, nu se mai stia rimul catarg. nimic despre ea. Domnul fiminadis era Aga se despdrlira qi de atunci nimeni pe jumdtate ruinat; in timpul rdzboiului

- cd s-a urcat in rai? Crezi


ingelegea.

Pdi dacd n-a sosit, ce sI fie altcer-a ?


sX cread5, nu

Anton Lupan nu putea

Scrise la Saint-Malo. Ii r5spunse fratele mai mic al lui Pierre, mo,? L6on era bolnav, nu mai ieqea din cabina lui qi a,;tepta si i se intoarcd nepotul hoinar. De un an Ei ceva, nimeni nu mai primise la Pierre Vaillant. stiri ' ii de scrise domnului Iacomachi, la Galagi. Negustorul rdspunse cd nu primise nici o marfd. Restul nu-l privea. Scrise cipitanilor de port de la Bur-

brevet de ofi1er al doilea, cu 0 aspri ucenicie de navigator Ei cu o sutd de lire sterline in buzunar, ceea ce era o suml
mSrisoarS, lira englezeascd intrecind-o de zece ori pe cea bitutd la Stambul de sultan.

gas, \rarna, Constanla, Sulina, Odesa. intrebind dacd nu qtiau ceva despre g;re leta L'Espdrance. Unii nu-i rdspunscr5. alfli nu auziserd niciodati de vasul e5-uiat 'Urmarb anii negri din viata lui Aniln Lupan: pierdut fdrd urmi prietenul care dacd ar fi fost fratele lui adevSrat nu pierdutd L'Esroe i-ar fi fost mai drag -, rance, ca un simbol al tuturor speranlelor ce se pierdeau, pierdut planul c6l[tcriei lor peste ocean ! In I 881, cind reveni in fulediterani avea agonisite cinci sute de lire srt:riinc.
.

iar in urrna unui examen dat la .Ivlarsilia i se recuno$tea titlul de c5pitan de cursl lungi, cel mai inalt brevet in ierarhia rnarinarilor, care-1 indreptdgea sd comande vase de orice tonaj, in orice mare a lumii. Pe lingd vechea lui meserie, insu$iti cu rivnd in ani de studiu indelungati, fdcuse, aproape fttd, sd vrea, o ina.

treagd carieri de marinar.

Bucuregti, folosind drumul de fier, cu o satisfaclie copildreascS, fiindcd lucrase destule drumuri de fier in viala sa. Se socotea dator sd facd acest drum, s5-Ei revadd !ara: acum cind se pregdtea s5 lipseascd iarigi mult timp. Dar, mai cu seamd, voia sI

De la Marsilia plec5 la

::
-:.. :l
=i

= : .:r '.*:-

#
ffi

;@*

t.

9e.**.
&"

%E * ..-

-"' ._**i

--'{iG *.:
g6 g

*&.5L F,"-

ffi*r w'*
.i:

S+
s.

di-!

'""''"-e.,,
i
.

*ej

;'i*q

2l

TOATE PN\i7FT F sUS

caute, o ultimd oar5, urmele lui Pierre peste L'Espdrance. Epava, intilnitl cind Vaillant. nu se mai aqtepta, i se plrea un mesai DupS ce vindu casa pdrinteascd, giu- de la Pierre Vaillant. Avea s-o scoat5 din vaerurile qi alte citeva mici bunuri lI- nisip, s-o intregeascd, s5-i redea viaga sate de bltrin, porni car destui bani qi, insolit de umbra prietenului dispirut, asupra lui, ca si colinde porturile in sd se avinte cu ea peste ocean ca sd aiungl cdutarea unei corSbii qi tocmai aici, la in lara depdrtat5 la care ei doi visaserl gura Dundrii, intimplarea ficu sd dea ani indelungali.

{ff

ixrimprAnr LA srinSITUL
LUI MARTIE

sim, o luase de-a sd vedem ce se poate face ca sd-i schimlungul canalului, bdm soarta. Ar fi fost pdcat sd putrein jos, pe drumul zeasd aici, pe malul mdrii. Ochii lui Gherasim sclipir5. strdbdtut in ajun, Da, domnule, e o corabie fdrd pegi se afundase in stuflriq; Ei dupi citeva - ! Am infruntat cu ea valurile Bissute de pa$i ajunserd la epava pe care reche Anton Lupan o descoperise cu o searl caiei qi niciodatd nu mi-a b5tut inima ci inainte. Gherasim ii dddu ocol, cu un ar putea sd ne facd vreo rugine. E drept inceput de mirare, pin5 ce deodatd r5- cd joacd pe valuri ca o bdtrind beat5, in schimb, nu ia un strop de apd pe punte. mase leapdn cu mina la gur5. Pdi asta-i Marta, domnule ! AE Poli sd pui rufe la uscat, cind alte cordbii - si jur, fiindcl aln navigat cu ea sau vapoare se udd pind in virful catarputea vreo cinci ani, intre Marea Minecii t i gelor.,. Dar cum o sI facem, a cui e acuma ? MediteranS. -- A fost a mea qi-a unui prieten care Nu te-nqeli, rdspunse Anton Lu- in sufletul cdruia tulburarea de ieri bdnuiesc cd a pierit aici, impreuni cu p?f,, seard se ridica iar5gi. Numai cd in clipa tot echipajul. Acum sb ne apucdm de cind a naufragiat, nu se mai numea treab5, s5 cercetdm corabia in amdnun-

nton Lupar5 ur- Marta. S-a intimplat cu ea o poveste mat de Ghera- pe care am si fl-o spun odati. Acum hai

-Btla BI ap 'etelepul od rerqe.roc FloJJeJ 'giu_nd olosraleJl qns ad as-npulcalde (uedn1

Fs ecnde as turserer{C

uoluV \my pdrsru aJunre

r: durn uJ
E.rgs

esnrpJ rSJ pruyr a1rz ep 5uV .dISF op ater -eaodurl .Ielqgroc elrrnrlunpul FpB^ os RS espl lrnpulrs m Frnpulrs Flrlnrunf 6ea] -und 'dlqc r$e1ace ul rurn p lode ,eled -ol asurtul $ unseror{1; .sns Fuld g8un{e FS Fprul arBJaJBo nc pnqzl .orlsedoJ ep apurlru nJ es-npuJcnde .I3 rles un nJRI uednl uoluV (drsru ug predo.rEw cupe

nc eqe-e.rt

uI 6rrurc e(ap tuls Fr puypup rS qullereH Inl Eurru pug8ug.lrs .uad -n-J uotuv esundsp.r ieulq otJeog -'(edrqca

t=

urB-W 'rurseroqg F uednl uoluV eldal -*e r-epun lnJol EI e.resun(e puIJ .elur -erol osz ielnuwop .qurEIerBH e IE 'FruJn ul IBur BAaJ eeuri os oJBf, 6]ncsou (erure.ral -nJOu un 16 [nJB]FJnq IIErrrsJ nerg 'o.reurds e1 Fadol no 6r.rn$upJnls wp pursor ruorueo raJ] RJrAr es mlnreg prda.lp ur purr 'lndrsru ernpp8ul ol ]Jl l[]B 6p.rnp -u;f,s m FJnpuros ezrede BJaseloc.rar durn aJBJ ug .grpul 1nIBUr ed nege as pulc ap rJnsoJ Fnop ooJA rBurnu FJOSnJOJJ ie.rrnt8el FnV iFIBOloros Frear sgur.ro-d .aleolcrd Iur-FS elourc FUIA ps l* ed o-aund 6y 'rueruru ed Bqarlul *e-u (Bour eaued qp 'nE iFunq o-ri-e11 -. 'InFrers eorruldpls ur

'tnJeJ op oJB nu ,efe 6.ro1n{e ap nJ)nl oJeur '.rertuei e1 16 Fc Fulril o BOp eu FS crou nJ ner I-FS ]lpuF

gdnq 'a.rrsprpd ,Borrl ur serugJ E FuBp B o reru nN _4r.radurne 0-s 6urJ BI ac iolBurunp B I-nN iFrIpB run3 _. 'a.re.rpdurnc op olotf,B leqrul gs Inlnrtod erugr1dp3 BI 3np Fur FS 0 EruJn ad ,eronou o eJe3 ep FInlBrJOlBru BIBOloJos tueoeJ es (arrrri
af,aJ] enede oorJo 'orllo.lzr o

ernotie de ziua cind L'Espdrance era an- Vestea aceasta il fdcu pe bucdtar sI coratd la cheiul Galatei Ei o cercetase tresard Ei sd se bucure czl un copil. Dar, 1a fel, intr-o zi de martie, insolit de in chip ciudat, de unde in prima clipi ii riserS amindoi ochii, o clipi mai tirziu Pierre \raillant. Anton Lupan scoase din buzunar un rdmase vesel numai unul, iar altul se metru, un carnet, un creion Ei incepu sI amdri. .. Asta ce taind mai putea fi ? facd diferite mlsurdtori, insemnindu-le pe o schild alcdtuitd pe loc. Apoi cobori Ieremia sosi pe la prinz, cu un barcaz pe nisip, iEi alese un loc addpostit de vint, incdrcat pin5 sus. Dupd ce il rugi pe cddupd o duni ndpdditb de pir, qi, in vre- pitan sd aqtepte la chei, porni pe malul me ce oamenii iEi continuau treaba, se canalului in jos, s5-i caute pe ai sdi. Ajungind la far, Ieremia rlmase neduapuci de fdcut socoteli. Cdtre ora prinzului, partea corlbiei merit, cu ochii mari pe !drm, spre sud. dinspre mare era dezgropatd pind la Corabia era acolo unde o ldsase, numai child, ldsind s5 se vadd intreg bordajul, cd la inceput n-o recunoscn. Cit lipsise nevdtlmat gi fdrd, urml de putrezeald. 1, citeva zile, ceilalf nu stdtuserd cu Anton Lupan .se apropie, il cerceti miinile in sin: o despresuraseri cu totul cu toatd luarea-aminte Ei nu-qi aszunse din nisip Ei-o ridicaserd in picioare, proptind-o cu stilpi. Aldturi se ivise o baracd multumirea. Ei, Ismaile, acum putem l5sa lu- de scinduri, iar in spatele ei un Dopron, crul gi sd mergem la mas5. Ne meri- de sub care ie;ea fum. t[m cu rolii plaihia. Dupi prinz puneli - Ei, Ieremie, ce-ai fdcut? il intimmina pe lopeqi sd-i dali ajutor lui Ghera- pini Anton Lupan. Am adus tot ce mi-ai poruncit, sim, cd induntru mai e incd mult nisip. Eu intre timp am sd stau de vorbd cu pini la ultimul cui. Numai lemn de pin cSpitanul portului, dacd s-o fi intors de pentru catarge n-am gdsit, dar am dat acolo peste un plutag, om de isprav5, il 1a ra1ele lui. Domnule, zise Ieremia, in timp cunosc de mult, Ei fdri sd mai cer voia ce-se indreptau spre port, poate vrei si dumitale, i-am zis si coboare pe Bistrila vea cum te-am gdzduit. Dumneata o sd doi pini inal;i. Cind o fi cu ei la Galali, mii in odaia lui v5ru Haralamb, cd el o sI ne dea de veste prin vreun cdpitan qi-aga innopteazd mu mult prin vecini. de vas. Foarte bine ai fbcut ! Catargele au Eu cu Gherasim gi cu lsmail ne-am gdsit sdne trebuiascd abia la sfirgit. odaie al5turi, la un pescar. .Dar, vdru Haralamb pe unde o fi? Bine, Ieremie. O sd fie numai pentru inceput. Mai tirziu, weau sd ne fa- intreb5 Ieremia, uitindu-se in jur. S-a dus la $antier, sd faci rost de o cem o baracd pe malul mdrii, sd nu mai pierdem vremea cu dusul gi intorsul din forjd Ei de citeva glleg cu cdrbuni. $tiam cd azi-miine trebuie sd pici, Ei aveam netirg. Adicd dumneata cam cit socoteqti voie de lucrurile astea, si ne apucdm ci o sd-ntirziem pe-aici ? intrebi Ghera- de treabS numaidecit. Noi, dupd cum sim. vezi, am fdcut cite ceva cit ai lipsit. Vreo trei-patru luni, sau poate intre timp se apropiaserd ,;i ceilalli

\-e pind

la etambou, amintindu-Ei cu chiar mai mult. Sint atitea de fEcut.

doi, Gherasim gi Ismail, tocmai in clipa cind sus, ling5 far, Haralamb iegea din stuf, ducind in spinare un sac greu, innegrit. Alli doi oameni veneau dupl el, cu o forjd, iar un al treilea impingea o roab5, a cdrei roatd se auzea scirtiind
pind aici.

agit, infipte in nisip. Ismail a$teprd s5-i vadd pe rofi aqezati, zimbi multumit, iqi umfl5 pieptul Ei se apropie cu castronul plin, aburind. cuviinl5 pentru osteneala ta. Odatd prinzul sfirsit, nu spuserd decit Biiatul flcu o miscare cu mina, ca si in fug5: <Mulqumim, Ismaile !r Ei por- cum ar fr vrut sd arate cd nu flne la nici nird ca nebunii spre port... nn fel de r5splilgi. \Tdzindu-l aqa Ei gin-

putem descirca s$o, cit ai bate din palme. Iar b5ietanului tdu, i-om duce acolo ceva de-ale gurfr, dacd s-o invoi Ismail. Sub Eopronul bucdtiriei, fusese injghebati o masd din scinduri de brad, pe pari bdtuli in nisip. De o parte Ei de alta a ei se intindeau doud binci cu picioarele

forja, sacul cu cdrbuni qi roaba in care se vedea o nicoval5 cit toate zilele gi cogeamite baros ruginit. Mai intii, hai sd prinzim la iu{eal5, hot5ri Anton Lupan. N-are rost sd ne amindm masa, fiindcd bareazul n-o sd-l

fierdrie in lege ! se minund Ieremia, pufin mai tirziu, privind

Dar asta-i

tot

lumind. El e bdietanul de care ti-arn vorbit deundzi, domnule ! il l5muri Ieremia pe Anton Lupan. Acesta sdri pe punrea barcazului gi se apropie de b5iat, cu mina intinsd, prietenos. Atunci vdzu cd la picioarele lui stdtea cuminte, cu botul pe labe, dar cu ochii vii iscodind in jur, un ciine ciobdnesc, cu p5rul negru, plin de praf gi incilcit, carn slab gi ndpidit de ciulini, cu coada jumulitd in chip greu de inleles, care ins5, in toati inflgigarea lui, poare pufin carn jalnici acum, amintea de un nu prea indep5rtat strdmoq lup. Anton Lupan iEi dddu seann cd, dacd bdiatul plecase cu un barcazr la chemarea primului venit, era semn cd nu lisase in urmd vreun trai bun. Ridicd mina $i-i mingiie obrazul, ginga; , cd de fati, cu cu care-Ei mingiie pirintele copi-duioqia lul obidit. SA nu-!r parl rdu cd ai venit pini aici, ii vorbi blind. O sd capegi cele de
se

vint, i

spre chei, qi chipul oacheg, bltut

de

In port, la pupa vasului de pasageri


austriac, care tocmai venise din sus) se legat la chei un barcaz micu!, in* ".edea cdrcat din greu. Cam in partea lui din mijloc, pe o stivd de scinduri, qedea, cu picioarele atirnate in jos, un bdielandru de vreo Eaisprezece ani, cu mintean negru pe umeri, cu o cdciul5 de oaie datd pe ceaf5, gi cinta incetiqor, ca, pentru el, dintr-un fluier ciobinesc. Cintd foame ! spuse leremia. - Mihule,de Hai, lasd cavalul, cd fl-am adus si mdninci ! La acesre vorbe, bdiatul ridici ochii

mai tirziu. C5dea amurgul cind se apropiau de baraca lor. Anron Lupan meigea in frunte, fluierind ca un om pe tephn mulpmit. Mihu venea dup5 el, fdri si

dindu-se la virsta lui crudd, Anton Lupan se simgi intristat Ciinele-i al tdu ? il intreb5. - E de la srin5, rEspunse bdiatul. S-a luat dupi mine Ei n-a vrur sI se duci inapoi, chiar dacd l-am izgonit. A$a cI umblim amindoi, eu qi Negrili. Ar fi vrur s5-l inrrebe mdi multe, dar socoti cI bdiatului* ca $i ciinelui, trebuie sd le fie foame, deci ldsd vorbele pentru

vade unde pune pasul, ctr gura c5scat5, pentru stdpin5-su. Dar, de chemat cum o sd se cheme cu ochii zgrigi la marea vinegie in lumina amurgului de dupd echinocEiu. Negril5 se corabia noastr5, domnule? intrebd Iezbenguia pe !5rm, aruncindu-se in api remia. gi tivdlindu-se pe nisip, umplind malul Anton Lupan tdcea, cu gindul dus in mlrii de lStrdturi vesele, ca Ei cind ar fi deplrtare; mai vorbise odatd de numele simlit ci incepe altd via$ gi pentru el ,gi acesta cu Pierre Vaillant, la cheiul Gala-

.&, ,:::_' '

'(

,o!

;f.:,

pf, -e"@e a, dsffi

rl"'

*J'h

;j "*#d

EF

rst ry
.f-.s
ti

d", c

.,

.. i. ': # *

.r.|

&
S

.:: ':.

csorunlJ IJIU BerFd es I nu alaiurnzpu bprn.rop Io q epurrdnc FS 'Llatun aIJLIInN urp FrBJIplr llueulo ernqaD rrqFJOs Iaun ala[unu p perS -'euz aulq r8ru Ier cniuondg aunds ujE-I 16 ep IUB ru]Bd IJunlE op EJesn3oJI 'lo j Lr i" Fc )selocas

elEod ]pap cpcspu-rnFou alarunu JIurF 'rgcaa alarunu IJFrrrlFl rrre-r FJBCI 'Boaoe ounds nu urnJ Fdnp .cFu1u Eaunds al nu BeruoJA BI OSDSOJ el eJBs ad OqJoA rseal 'la m neapurrdap es nu Fuld .1odu-19 -oJB nJ adeo.rde asundsuJ 6mpfedlr{Ja

"llrn plu

RTDU TTDORA}I

28

pflrinEilor care l-au ales gi s-au gindit la lipsea un om, pe Mihu nu te puteai bizui, el de cine gtie cit timp. Dupd cum, era numai ucenic, iar ca sdl induplece anrnci cind i-am intilnit prima oari cineva pe Haralamb sd se imbarce nu pe cei ce alcituiau echipajul Sperangei, fusese cHp, degi peste citerra slptimini nu ne spuneau nimic numele lui Anton o va face. Aqa aiunserd marinari Cristea Lupan, lui Ieremia, Gherasim, Mihu, Busuioc, pluta,s de pe valea Bistrigei, qi Cristea Busuioc sau Ismail. Dar intr-o Ieremia, {5ran din sus de Buziu, aqa zi, numele cordbiei avea sd fie pentru ei ajunse mus $r Mihu, cioban de pe la cuprinzltor Ei viu, ca numele copilului Cimpulung. c:lre a crescut. Dacd nu Ei-ar fi cunoscut oamenii, Aga se alcdtui echipajul Sperangei la in seara aceea Anton Lupan ar fi fost sfirgitul acelei luni de primdvar5; mai ingrijorat gi nemullumit.

PAZNICUL FARULUI

n zilele urmd-

menii munceau Lupan se incrunta. Repantsa gi inzestrade la ivirea zo- rea cordbiei il costase de trei ori mai rilor pin5 dupd apus, iar in tot acest mult decit pl5tiseri pe ea, acum cinci ani. timp ldrmul rdsuna de strigite gi chiui- Afar5 de banii datorali oamenilor, pc turi, deqi, dacd te-ai fi apropiat qi te-ai care ii flnea pu$i deoparte, abia dacd mai fi uitat in ochii fieciruia, pe rind, ai fi avea atit ca sd poatd duce treaba pin5 la vdzut inc5, la unii mai limpede, la algii sfirgit, sI nu rimind pe mal, incurcat. mai ferit, acelaqi senrn de neliniqte qi Dacd nu gdsea numaidecit marfE cu nedumerire zbdtindu-li-se in priviri. care sd poatd pleca, il pindea primeidia
Dar, venise luna iunie, ziua era mare, timpul pdrea cd se statornicise blajin, gi ei, minali de indemnuri ascunse, munceau de dimineap pini seara, cu sirg. in timp ce o parte din echipaj 'oopsJ" bordajul, mlnuind pensulele gr5bili, ceilalf, impreuni ctr cei doi marangozi de

la $antier, desdvirgeau inlSuntrurile cotoare, lucrul c5- rlbiei. pdt5 o insuflegire Pe mdsuri ce chipul lui MihuE cdpdta care te mira; oa- mai multS senindtate, fruntea lui Anton

rimine fbrd echipaj, cici doar nu le putea cere oamenilor sd lincezeasci in poft, nemincati: Pe buni dreptate se ardtase Ismail atit de ingriiorat siptdminile trecute, cind venise vorba de baniAfar5, \ icneala topoarelor, in hirqiitul ferdstriului gi-n bocdnelile de ciocan, se
de a

auzea glasul lui mo$ Ifrim, paznicul farului, imbiindu-l pe cirmaci: Ia, mdi cregtine, de colea ,;i trage-i un git, c5-i rachiu bun, hai !
pana cirmei, iar pe punte Gherasim trdgea de

Jos, Haralamb se opintea

in

timon5, incercind trogele, sd vazd dacd nu-s largi. Du-te, mogule, ci te bate baba cu

cap ! donila-n

F. [*
F=

ri:ir

,*

""{

.,"4a. -. , . *' $ w*.*1dt**ts'*

;t
,::,.,,

",'

:llrt :,i

oind

qi deodatS rEmase geapdn, cu turbat. Anton Lupan ieEise in uEa bamiinile incleEtate pe clonciir, cu ochii r5cii, cu carnetul de socoteli in miini,
chemat de o nelini,gte ciudat5, Ei se uita jcs! Lasi pistoiu r5cni, m5gindu*se la mo,; Ifrim, nedumerit. inapoi, pe bocaport, cu o miryeare de Mdi, b6ieli ! strigl Gherasim, aple-.- rnzA :- LlaZ4,. cindu-se peste parapet. Veniqi careva qi

NegrilS incepu sd latre cu furie, invirPaznicul farului mai trase un git de rachiu, apoi se uiti la Gherasim, cli- tindu-se in jurul cordbiei, sd fi zis c5-i

irrspdimintagi.

#'*+-'
.t'.'

u+.

'

{,:1

,1!

*l 5l
':ta

.t:-

r'5 !rl,,*,

e+

_:

....

'..:-rt e -:jj

,...]'. i:.:1*+'3

_i,
=:

s'
--:

:
_.
a

;.: '::
i
'at:

':"

: -e.,.-:i'
=:-:.
i.e':.::

,+
:

j=

:'r=

E-l

-_1

F
!

'-

.;:.

';: *# t-

.1,',"$
:' ]*: ',t&: i:r

$ ;:.

Da

sd

ttii ci tu semeni cu celSlalt


!

Care celdlalt? Ei. care !,.. Cirrnaciul

fuIo, Ifrim iqi recdpdtase glasul flecar qi tirdg6nat de ia inceput, inecat in rachiu.

u''-,t
.:;

,s

t'

*{%
;r5:'-.lgf

Cirmaciul ! eontinuX, tndgindu-se ca tine, numai e5 mi s-a pdrut nrai se un;. inapoi ia loeul veehi gi pregStindu-se sS Da, mai scund, hot5rit" $i-avea o tdierurd sugd din clondir. Era tot aga de vinios ici" in sbraz.

--

*l -!a ,

,i
'a

i;..
q,

i,

'i 1

,"*

'Tk
't:'

*rl

- '-/ ,. lj"f" ,
?..4

't'

t'--.,.

.**-..3*

{"*

_*-_.

toalele, cu puqtile, nu vedeau pe nimeni, O tiieturd in obraz? biigui Ghera- ehci piralii se tirau pe brinci, pe lingi parapet, p dup[ catarge, Etiau dinainte sim. Nu-l chema Sotir? Ba da ! A$a l-a strigat franquzul. ce aveau de fflcut. - un fuanguz inalt, bdlai... Restul, Anton Lupan gi-l amintea din Era Anton Lupan se ndpusti inainte, rds- ceea ce bdtrinul ii povestise mai demult. colind nisipul ud, se ag515 de scar5, gi Totdeauna se intimpla la fel, cind pidin dou5 sdrituri fu sus. in clipa aceea, ralii pridau o corabie aruncatd pe gdrm: Gherasim se prdvdlea peste bdtrin, cu nimeni nu le venea in ajutor nefericililor, lumea din tirg stetea ascunsS, su frimina in beregata lui, rdcnind: ca-n sin. Dar tu de unde Etii ? -- Pe franluzul de care spuneai, cine Iatd adevdrata intrebare, care se ardta l-a ucis? intreb5, gituit, Anton Lupan. limpede, in sfirqit:

Anton Lupan scdpd carnetul din miini.

care nimeni n-ar fi putut-o bdnui. E uqor de inleles ce tulburare stirni intimplarea aceasta in sufletul lui Anton Lupan. Dar nici Gherasim nu era tulbu-

Aga se dezv5lui taina lui moE Ifrim, pe

De unde stii tu, ciine bitrin

?. . .

rat mai pufin. Sotir, cirmaciul de pe L'Esperance, despre a cirui intilnire cu


piralii afla abia acum,
bun.

ii fusese prieten

ci nu mai avea putinl5 de sclpare, mlrturisi tot. Tilhdrise cu ai lui Spinu zece ani impliniqi, dar cicd fusese numai gazdalor, ii pitea cu unele prilejuri, alteori le ducea mincare, prin stufdrig, gi cdra din lucrurile prddate, la Galali, unde le vindea negustorilor, prin tirg. Mdrturisi cd pe cirmaci il injunghiase 1, cu mina lui, virindu-i iataganul in piept, in vreme ce Spinu il incollea pe la spate, apucindu-l de miini. La lumina fulgerului il vdzuse pe bietul Sotir, cu chipul acela brdzdat de o tdieturl in obrazul sting, chip care gi-acum il mai chinuia in vis, il vdzuse pribuqindu-se ling cirm5, incercind si ia pistolul de ios qi sd mai tragd o dat5, inainte de a se da ripus. A.a pieriserd to!i, luali fdrd' veste, loviqi pe intuneric, fdrd sd Etie de unde qi cum. Zadarcric trlgeau cu pis-

intr-un sfirEit, paznicul farului, vizind

Paznicul farului iEi dddu ochii peste cap qi horcii, din adinc. Vorbegte, ucigaEule, cd nu te las - ! url5 Gherasim. viu Nu Etiu... Cind a cdntt cirmaciul... Povestea cu vorbe pe care abia le puteai desluEi. Cind cdzuse Sotir, bdtrinul auzise un glas venit parcd de sus, strigindu-l pe cirmaci qi spunindu-i ceva, in grai necunoscut. <.Pe catarg, dupi franguz!,> rdcnea Spinu" El ii infelegea vorbele, cunoqtea orice grai strdin. Atunci venise alt fulger Di, intorcind capul, moq Ifrim il vdzuse pe acel fuan1uz c515rat era numai in la jumltatea catargului
cdmaE5, bilai, inalt Ei-sldbu!, dar ndprasnic de invrdibit, trdgind la nimereald

mai sus

cu pistolul Ei cdgdrindu-se mereu, tot

- Lupan nu iqi mai simgea pumAnton

si nu se lase invins.

nii, atit ii flnea de strins) cu unghiile infipte in carne, adinc. Spune mai departe ! scriEni.
Paznicul farului se uitd la el cu un ochi

inro,;it, icni de citeva ori, pe urmd deschise gura plind de bale singerii. Atunci... Dar alt cuvint nu mai putu rosti, inchise ochii, sughigd adinc, picioarele i se chircir5 qi rdmase leapin pe nisip, parcd neinsufletit.

37

C{TE PI\ZELE

SL

- aplecindu-se Lupan,
pini.

Spune mai departe ! quier6 Anton asupra lui, in prada unui zbucium pe care nu EiJ putea st5+

/={ {
.-=

/'

nericul in care se pierduse Pierre Vaillant sd se limpezeasci in sfir9it, dupd ati{ia ani, sd se dezv5luie pe deplin taina dispariliei lui. Zadarruc ins5. Bitrinul rdmase inlepenit qi mut, cu gura strimbd, l5sind si se prelingi bale singerii. Se fdcu ins5 a,;a fel, ci sfirEitul nu mai putu fi aflat din gura lui. Mihule ! porunci Anton LuPan. Du-te qi cautl-i pe cdpitanul portului qi pe polipi: sd vind aici, numaidecit ! Bdiatul plecd fugu, urmat de Negrild, iar oamenii se aEezard posomorili pe nisip. Nu-i mai ardea nimdnui sd se intoarcd la lucrul pdrdsit. Citeva clipe mai tirziu, bltrinul ucigag deschise ochii, ferit, i.li trase ugor, pe nesimlite, lurloaiele sub trup Ei cu 'aceeaqi zvicniturb de l5cust5 sdri in

Mai era de rostit un cuvint, ca intu-

picioare ca s-o zbugheasci Ei sd se piardl in stuf. Fusese atit de nea$teptatd aceastl s[ritur5, dupd ce pind atunci zdcuse !ea. pdn, parcd sfirEit, incit rdmaserS cu tolii nluci, privind neputincioEi in urma lui. Cind se dezmeticiri ;i se ndpustird in stufEriq, bdtrinul nu mai era de gdsit. I1 cdutard cit linu acea zi, rdscoliri

pfldurea de stuf, se impotmolird in smircuri, strdbdturd incilcita urzeald de girle gi canaluri, intrind in apa putreatd, pind la briu, pin5 la git. Ziua in' treagd rlsunard in pdpuriE lStrdturile ciinelui Ei strigdtele, injurdturile oamedar nilor care nu voiau si se dea bdtuf pin5 seara nu gdsird nimic. Nimeni, niciodat5, n-avea sd mai gtie de soarta

bltrinului ucigaq.

Citeva zile mai tirziu, timp scurs sub

remorcher, cu al cdrui cdpitan Anton trebuie sd pund la prova pavilionul $rii Lupan se inlelesese in ajun, venise in aceleia. zori zilei Fi, intinzind pind la mal un Curind, gura Bosforului se vdzu limcablu lung, o trdsese u$or cu sania ei pe pede, liniEtitd, tainici qi neaqteptar de nisip, ducind-o in larg, la adinc. albastr5. Un ceas mai tirziu, Speranpa Bdiegi, zise Anton Lupan, de acum se afla intre coasta Europei Qi-a Asiei, inainte incepem via15 de marinari. N-o continuindu-Ei Eovditoare drumul, gi sd fie nimeni zbirul celuilalt, dar se cind n-ar fi gtiut pe care s5-l aleag5. cuvine si ascultagi fdri cirtire poruncile Dupd ciliva kilometri, in fagd, ascunsi ce vi se dau. Gherasime, tu, ca prim in umbrd, se ivi o micd radd pe malul cirmaci, vei fi ajutorul mzu Ei Eeful echi- cdreia se ridicau, in amfiteatru, sumepajului. Numeqte oamenii de vardie denie de case, unele mici, ca niqte pentru noaptea asta. La ora opt incepe chiogcuri, altele cit nigte palate, cu turprimul cart. Vezi, nu uita sd pui feli- nuri ,gi terase, toate vopsite in culori narul pe catarg. Culcagi-vd devreme, vesele. fiindci afi muncit cu tolii din rdsputeri Casele coborau de pe coline pind la azi. Miine, dacd avem vint potrivit, Bosfor, gata sd-pi inece temeliile in unda lui. iegim sd facem o incercare in larg... Din loc in loc, se vedea cite un debarSperanpa luase drumul spre Bosfbr cdrind cheresteal l5rmul se indlla din cader de lemn, vopsit in alb, in faga c5mare) schimbindu-pi culoarea de la o ruia, barcagii arnduli, imbrdcagi cu c5clipd la alta, cind cenuqie, cind vinit5, m5gi subgiri de voal, iqi asteptau mugcind rogcat5, pind ce copacii inqiratr pe teriii, cam rari la ora aceasta dinaintea creastd se ardtari limpede, aruncindu-gi prinzului, cind or5gelul dormea, toropit. umbrele verzi peste argila qi piatra sp5- Nu prea era lume nici pe cheiul ingust, nici pe terasele cafenelelor, aqezate la late de ape. Anton Lupan cobori in cabind ;i se marginea apei. Ici-colo cite un grup de intoarse cu un steag ro$u, impodobit cu turcoaice, su galvari qi fala ascunsi sub iaqmacuri, se uitau nepisdtoare la copiii semiluna alb5. Asta-i de la Plevna, domnule? in- care se jucau alSturi, moleEili. Haralamb - Ieremia, fdcind ochii mari. se zgiia la ele, inciudat cI nu le putea trebd Fiindu-i teamd sd nu se trezeascd in vedea la chip. el porni n rdzboinice, cdpitanul se grdbi Dupd o A de odihn5, in port, Sprsi-l liniqteascd: Nu, e un steag paEnic. Nu te-apuca ran{a ridicd ancora la patru dinspre ziud,, inaintea risiritului. Cind ieEi din golf s5-l gdure;ti cu flinta. Apoi se intoarse spre cel mai tindr ,gi iEi relud drumul prin strimtoare, in faga Terapiei, apa incepu sd freamite, membru din echipaj: Mihule, ia sd te vdd, cit de repede ca un piriu de munte, gonind vijelios spre Stambul. il legi in virful catargului ? Mega reiuma ! spuse Gherasim, de Steagul turcesc ? se miri bdiatul.

apesarea acestei intimpldri, care n-avea sd se uite curind, Speranpa se legdna pe valuri, la citeva sute de paqi de g5rm. Un

Cind 0 corabie sau un vapor intrd in apele unei fdri


strdine, pe

Da, a$a e regula.

lingi pavilionul ei de la pupa,

la cirm5. AFU si tot mergi

- Mihu. trebd

Ce-nseamnd mega reiuma? in-

de disprel:

mai incolo, in larg, sau pe lingd malul


celdlalt, Marmara gonegte qi ea, inapoi, si ia locul Spteia. Bosforul se ingusta, treptat, pini ce, intre un fdrm ;i altul, rdmaserd rnai pufin de o mie de pa$i. Prin acest loc, unde se r.'edea castelul Ghiuzeldje-Hisar, ridicat de Baiazid-Fulgerul, trecuse Darius cu armata s&r porniti impotriva scigilor, acrun aproape doud mii patru sute de ani. Pe aici trecuserd perEii, romanii, turcii, cind intr-o parte cind in alta, aici fusese locul de intrepdtrundere al continentelor. Europa iqi cdutase drumuri

Curentul mare. Aici apa Mdrii Negre gone$te spre Marmara, iar ceva

N-avem nimic; pleca! de-aici, puslamalelor ! Apoi le imp5ry cu ddrnicie un gir de cumplite injurdturi, in toate limbile orientului, ,gi ca urmare mullimea se indepXrt5, miriind. Cum vorbeau ei astfel, din mullimea care forfotea pe chei se desprinse un strlir5 un om ca la vreo patruzeci de ani, cu obrazul mdsliniu, cu fes roqu, Ealvari verzi qi giubea prdzulie, impodobitl cu inflorituri de argint, insd roasS de timp. Acest necunoscut, dupd chip armean) care privise intimplarea de adineaurea, pirea c5-i pdstreazd lui Negrild un respect deosebit, de aceea, cu toate cd avea dorinla s5 ajungi pe puntea Speranyei, nu indrdznt sd treacd schela, ci incepu sd

.-

spre rlsdrit, Asia spre apus, intr-un freamdt nestlvilit, a;a curn astdzi, dupl doud milenii Ei jumdtate, cind urmele podului de aici, ridicat de Mandrocles, nu mai existau, Marea Neagrd qi Marmaraua cdutau, in acelaqi freamdt, sd-qi

facd semne de chemare ,!i temenele, flnindu-se la cigiva pa$i de marginea

Dupd ce mai fdcu incd o temenea, ia locul una alteia. Sperantra iEi urm5 drumul, pe malul strdinui rdspunse cu glasul dulceag: Vreau si vorbesc cu efendi c5drept, ;i ajunse la cheiul Galatei, dupd ce trecu prin fatp unui qir nesfirgit de pitan. Eu sint: poftim pe bord. vapoare, barcazuri, caice Ei cordbii. FIm, da... V5 rog ins5, legagi ciiCu toate cd nu era nici ora qapte dimineala, pe cheiul Galatei forfotea o nele, c5-l vdd cam supdrat ! N-avea nici o grij5. Daci eEti om neastimpdratd mulflme de oameni, imbulzindu-se, imbrincindu-se, vorbind bun, scapi teafhr ! rlspunse Gherasim, tofl deodatd, strigind, injurind chemin- in locul lui Anton Lupan. in sfirgit, armeanul negricios pdgi pe du-se unii pe allii in aproape toate limbile pdmintului, turce$te, grece9te, fran- punte, aruncind priviri speriate cdtre luzegte, italieneqte, englezegte, romdneg- Negrild, care-si reluase locul pe bocaport, gata sd-qi arate collii curn s-o simli te, ca intr-un nou Turn Babel. Este marf5 pentru Stambul ? strigl nevoia. Eu sint Agop, Agop din Bazar, o gloati de asemenea derbedei, ndpustindu-se sd sard pe punt ea Speranpei inainte dac-ai auzit, incepu vizitatorul, apropiindu-se de cdpitan q; o temenea la fiede a se pune schela. Gherasim ii intimpind cu un rinfet care pas.

cheiului. Ce-i, efendi? intrebd cipitanul mirat, folosind atit cit nu uitase, limba folositS Ei de sultan.

RADU

TI.'DORAN

40

- te aduce la noi? voie

lie-in Bazar, covoare qi giuvaeruri, dar vdiclreasc5, fringindu-,si miinile : Cincisprezece icosari? De unde acum, de cind a fost rizboiul, offi sc5sI iau atitia bani, palicarule ? Hai, fii Ah, efendi, sint om sirac ! pdtat. $i ce vrei dumneata de la mine ? om de omenie qi ai miH de un biet ne-

N-am aszit. Dar ia spune, ce ne- meanului trecu un zimbet in care se vddea mulpmirea. Dar Agop din Baz.ar N-ai auzit? AgoP. Am avut Prdvd- iqi alungl repede zimbetul qi incepu sd se

- noi nu sintem bogali. gustor scipltat. Nici Gherasim stltu o clipd in cumPind. Armeanul fdcu incd o temenea. Am venit sd intreb, fiindcd am Se gindea ci poate intrecuse mdsura - unde mergeli, n-aF vrea sd md luali qi-avea sd-qi alunge mugteriul, care, oriaflat $i pe mine pind la Pireu? Vreau sd incerc cum, nu era de lepldat. Vdzindu-l aEa' ceva negustorie la Atena, poate oi avea armeanul crezu cA il supirase qi se repezi, noroc mai mult, cd aici nu mai e de trai gifiind: Cincisprezece ai spus ? Cincisprepentru un biet armean. $i cit vrei sd pldteqti dacd te lulm zece if dau, c'a$a sint eu, asta m-a dus de rip5, filotimia. Cind aiungem la cu noi ? interveni cirmaciul. Pireu igi mai dau ,si-un qal de caEmir perPentru mine gi pentru bagai? - Da. Numai sd nu vii Pe urmi cu sarb s5-l ai amintire de la Agop din - bazarul, cd stricim socoteala. Baz,ar. tot Bine, jupine, d5 arvuna qi ne-am Nu, frumosule palicar ! Un cufir, - balot, vreo trei saci... Ei, cit sd pld- impdcat ! un Cind plecdm? intrebi armeanul, tesc? Cit vrei dumneata? incercind zadarnic sd-Ei ascundi neribCirmaciul se scirpind in cap: Pei sd ne dai trei sute de drahme; darea. - sp r ezece i cosari. Dacd avem timp potrivit, Plecdm cinci Anton Lupan ridicd ochii mirat. Pre- la noapte sau miine in zori, rdspunse de gul i se pirea nebunesc. Cu banii Sgtia data asta Anton Lupan. Aqa ci dumneata, putea sd triiasgd timp de o lund un vizir efendi Agop, deseari sI fii aici cu tot din cei mari. In schimb, pe chipul ar- calabalicul pe care il ai.

ards nior m FJruJod ri 'nerdar6e I-aJBJ 'lps F el osreotul os uednl uoluV cerupl -IdF3 nc $ pur3rgs .nrzrp ruru BAaC 'ef,reJ ruled r$ a.reodel Bnop 6ouol ep olns lerl ap JIJq rm .r.lnzeJreq erdei oeJA Geurerl Brurt1n uI crunrp ed FJesrJ -eld 'ariu8rleu op mreduroJ ap 'Folurrrre ap 'FrolsnEou ep aleldol3e pUIIJ 'ln1nq -rrluts e8urre gs Brasrnqan orp q61 'Fcrqop pulo edrlc ur lnruurrru ]ot ocBJ runf, 'lnlp e1 pqd rpduc un BI ap .olnprerd rolese^ elolqel rtrc uednT uotuv 6trod ep eierzr ug esr$ -nsul o-16 arec od piurnu$rqo o-rrulq

eiurn$ e.rds calnprerd elasel

puJA oleluuJnf eeece Baruerl ed

.rpulipur

rop ed psnd 6uure1 ep alqer Ieun prda.rp ul esunfu puelldpc 'r3ud earilc pulrpC

nerJJsur es IoIV 'ere6ge alelsq ed erSn os nu FuId auedap IBur eeJaJl nu .;eurluur eJrJo 'uelrdpc eorJo 6esepuqoc ol eJEc ad ellrnuod eleot ulrd nBJe elq] Beueruesv 'gur3eerls Forru o erdnsuop pu;,ru r$ rdlps

BI

erugtldgC q osnp as r$ craqc ad amunu AellJ '?aiuo'tads ednd e1 arder3e Fs rruarueo FsFI r35 rgruJ IBur ;BCI 'sserEergnuu 'lnsBJo eJereJl erqeroc Inrgr e $ Irpur olle od recald -nc Fs ru.rod ued 'alerg 5nun E nes 'epn.r pun u 'ngs p ual -n-I uoluv 6dec -elrd Inun euuos op IoJlsB oUB gs uernd uI FIIoN m 13 telpul u1p Bauol aJBJ 6.reuueur ul.1 IFS IB lrnerq8 rur 'rSRtsE rlrep e.rtpugdsg.r pudnd Fur -ed rac ep luruJ

(a8e1

w
a

6mp(udlqre olu r$ rnlnsul olane


6ese1

'etezt^ ete8 BI el ps erecald


Fs

Fdnp

((."'IIhIV]TIVA IITNNWO(I

'lrlrlg wnucD

grild in cap. Echipajul Speranpei id fdcu anevoie ioc prin imbulzeala mullimii $i, dupd citeva sute de paEi, cirmi la dreapta, pe o stradd bolovdnoasd, care urca dealul pieptig, cu trepte din loc in loc, ceea ce dovedea dintr-o dati cd nu putea ti stribdtut5 nici de cdrule, nici de trisuri. in schimb, o urcau trudnic hamalii incdrcagi cu poveri.
OraE vechi ! spuse Anton Lupan, pe care nu-l mai mira ceea ce vedea

orasJ avindu-l, cum spuneam,

pe Ne- ifos un om imbricat in giubea bogatS,


cusute cu aur Ei bdtutd cu pietre scumpe, pesemne un negustor de vazd, cdci mullimea ii deschidea calea, fdrd, cirtire, tr5-

gindu-se umil5 in l5turi. Anton Lupan nu apucd sd-i vadd fala, ci numai ceafa negricioasd qi giubeaua strilucitoare. lTi1s, domnule, cd nu mi s-a p5rut ! E armeanul nostru, vdzuEi ? spuse Ieremia.

Anton Lupan ridicl din umeri,

mire. Dar, la urnn urmei, pe el nu-l privea starea unui negustor, de vreme in jur. Orag bStrin de doud mii cinci sute ce-Ei pldtea cdl5toria cinstit. Firegte, Gherasim ar fi judecat altfel, Ei vai de de ani ! cer dacS-i bdtrin, nu se poate pielea bietului Agop dacd ar fi apdrut in $i - ori mdcar curdp? port cu caftanul aurit ! innoi, : Ba, s-ar putea, dar vea tu, aici Ei
oamenii sint la fel de bdtrini.

purtarea armeanului

ar fi trebuit s5-l

deqi

Haralamb ridici din umeri, nemulgumit de tot ceea ce vedea, dar mai cu seamd de afurisitul iaqmac. Peste vreo doul ceasuri oamenii noqtri trecuserd Cornul de Aur, pe unul din cele Sase poduri de vase, cutreieraserd strdzile, vdzuserl moscheile, cisternele subterane, ca ni,;te hrube uriaEe, flcute pe vremuri in vederea asediilor -- qi se aflau la intrarea Bazarului cel mare, nu dupi vreo cumpdrdtur5, ci numai sgo, ca sd caqte gura. sI frunzlreascd ziarele striine, fiindci Deodat5, Ieremia, care cerceta curios de citeva luni nu mai qtia nimic din cele mulflmea imbulzitl in fagd, il trase pe ce se intimplau in lume. Tocmai cind intra pe u$5, un negru Anton Lupan de minecl Ei exclami cu pitic, cu un turban mai mare decit tot mirare: Domnule, ista nu-i armeanul de trupul lui, cobora de la etaj un geamantan cu burduf, desigur al unui cil5tor ? azi-dimineale care pSrdsea hotelul. Anton Lupan privi Care armean, Ieremie? - Al de s-a milogit s5-l ludm cu noi geamantanul, ros de timp, impestrilat de etichete, in parte Eterse sau cdzute, pe-corabie. semnele hotelurilor pe unde trecuse poseUnde-l vezi? - Uite repede, ci tocmai dd sd intre ! sorul lui. Anton Lupan privi geamantanul, in Pe poarta Bazarului iqi fbcea loc cu

Era curind dupd ptinz. Inaintea mesei Anton Lupan intrase la un armurier, cump5rase patru revolvere qi trei puqti Holland-paradox, o armd renumit5, uEoar5 fagd de calibrul ei, cu doud !evi, una pentru glon1, alta pentm alice, putind deci fi folositd in imprejurlri felurite. Prinzise, impreund cu ceilalli, intr-o locandi din Galata gi, dupd ce iqi trimisese oamenii in port, ctr armele Ei cu pachetele de cartuqe, urcase dealul Ei intrase in holul noului hotel Pera-Palace

treacdt, ,?i i se pdnr cunoscut. Dupd ce ficu un pas, intoarse capul qi il privi din nou. Negrul pitic il lSsase in faga uqii, aqteptind sd coboare posesorul lui. Da, intilnise undeva un geamantan asemin5tor, il ;tia bine, il avea in ochi Ei se silea si-gi aducd aminte unde-l vdzuse Ei-n
ce

imprejurlri. <,Incep sI arn ndluciri !u iEi zise din nou, gindindu-se la cele intimplate

?
F

peste zi.

Apoi se asezd intr-un fotoliu din pai de orez, indulcit cu perne de puf, ceru
o cafea Ei incepu sd frunzdreascl ziarele, l5sind in plata Domnului qi geamantanul, Ei celelalte ginduri. Peste citeva clipe, o umbrd i se agezi pe chip, gi, fdrd sd vrea, strinse tulburat ziaruL in miini. O scurtd

+=,
l, I 1: -=-

a-

A,:a

-E't..

telegraml de la Londra vestea ci Charles Darr.vin era bolnav, cu puline speranle de a se mai insdndtoqi. Numele acestui om de qtiinlS riminea legat de planul lui, incd mai agtepta un sprijin de la el, nu se gindea sd plece la drum inainte de a-l vedea qi a-i cere iardqi sfatul, de rindul acesta prin viu grai, nu pe calea scrisorilor, neindestuldtoare cind ai nevoie nu doar de indrumdri, ci mai cu seamd de o incurajare, care sd capete sensul unei invcstiri. R5mas singur, Anton Lupan simgea nevoia sd aibi asupra sa umbra proteguitoare a marelui cercetdtor, care sd inlocuiascd mdcar in spirit lipsa lui Pierre Vaillant. $i iatd c5, pierdut fiindu-i prietenul,

brincind lumea, ca ieEit din minqi, strigind:

Oamenii il priveau mirali, dar nimeni


nu se dddea la o parte din drum. Cind ieqi pe u$d, se pomeni intr-o mulgime de trecdtori care impestrilau strada in sus Ei in jos. Se uitd intr-o parte, apoi in alta,
cercetd strada care se deschidea in dreap-

Pierre !... Pierre !... Pierre !...

didu sd facd un pas la deal, se rdzgindi, o lud fuga la vale, pind la primul coll,

ta, plind de ciini, dar fdre nici un om Ei, dindu-,si seama cd zadarnic ar mai fi clutat aici, se intoarse la hotel, gifiind.
de git.

Cine era domnul care a plecat acum? il intrebd pe portar, gata s5-1 ia
Acesta

era acrun primejdie s5-l piardd ,!i pe adevdratul insufletitor al acestei cili-

il privi mirat, apoi rdspunse

nepdsdtor:

torii. Anton Lupan ldsd ziarul din miini Ei cd,ztt pe ginduri, sub o perdea cenu;ie tesuti de mihniri Ei indoieli. O clipi apoi fluturd Ei descuraiarea asupra lui
Si-o scuturd.

Domnul Pierre Vaillant ! Lui Anton Lupan ii veni singele in

- intinzindu-se peste contoar strigd, lumea


!

obtaz. EEti sigur, Pierre Vaillant ai spus ?


Ei

Deodat5, cipitanul Speranpei auzi un glas spunind mieros, glasul tuturor portarilor de hotel: Bon voyage, monsieur Vaillant ! Fdrd indoiali c5, o clip5, mintea obosit[ incercase sd se odihneascd, fdrd voia lui, l5sindu-l in acea toropeal5 nici rea, nici pl5cut5, care ifl umple creierul de furnicdturi. Anton Lupan iEi scuturi capul, buirnac. Visase qi cineva pronunlase in vis numele cunoscut? In clipa urm5toare, sdri in picioare, aproape innebunit. Geamantanul ! Acum iEi amintea: era al lui Pierre ! Da, se invechise, dar il recunoEtea, nu-gi, dddea seama cum, poate prin acel amdnunt pe care il inregistreazd qi nu !i-l transmite nicinumai ochiul

apucindu-l pe portar de reverul hainei. LiniEtili-v4 domnule, cI speriali

intr-adevdr, oamenii din hol incepeau si se stringd in jur, nedumerili, intrebindu-se unii pe allii ce s-a intimplat. Anton Lupan iEi lu5 capul in miini. Spune-mi, te rog, continu[, de data asta cu glasul linigtit, il cunogti de mult pe domnul Vaillant? De cind s-a deschis hotelul, adicd de-vreo trei ani, vine regulat la noi. Eqti sigur cd nu te ingeli asupra numelui? Portarul zimbi, sigur de el, Ei deschise registrul de pasageri. Iat5, domnule, datele din paEaport, cdci, dupd cum qtili prea bine, polilia ne obligd sd verificdm cu grij5 actele str5iodati, congtient. Anton Lupan se repezi spre uE5, im- nilor. Vedeti qi dumneavoastrd: Pierre

Anton Lupan se scul5 inaintea zorilor\taillant, inginer, supus francez, n[scut il lisi pe Agop din Bazar dormind deala Saint-Malo, 8 august 1842... Anton Lupan rdsufld adinc. Acum nu mai putea fi nici o indoial5. Pierre trdia... Dar ce taind ascundea cu el? $i, mai ales, culn il putea regdsi ? Nu ,gtii unde a plecat?... Sd nu gi se-parX ciudat ci te intreb atitea, dar

supra bocaportului, pe Cristea Busuioc de vardie gi pe NegrilI miriind, cu ochii la strdin. in gara de la Caic-hane ii gisi pe Haralamb mo!6ind intr-un col1, pe
per0n.

Nu*i nevoie s[ stai aici tot timpul. mi-e prieten bun ,;i de ani de zile il intre trenuri, du-te Ei mai plimb5-te prin ora$, dar ai grii6 sd-!r iei postul in pricredeam pierdut. mire la timp. Nu qtiu, rlspunse portarul. - Nu qtii cum i-am putea da de urmd ? Pierre Vaillant nu se ivise nicdieri. - are prieteni, cunoscufi, nu-1i amin- Pe la ora qapte, cind soarele apucase Nu testi de cineva care venea s5-l vadd aici ? sd se ridice bine pe cer) Anton Lupan era inapoi, in port. Il mai trimise incd o Portarul cldtind din cap: Nu, domnule. Cred cI l-am vdztrt dat5 pe Gherasim sI vadd dacd nu pleca singur Ei nu-mi amintesc sd-l vreun vapor, iar pe Mihu Di pe Cristea totdeauna Busuioc ii indemnd sd se ducd prin oras) fi cdutat cineva. Anton Lupan mullumi, se indepdrti cu rindul, ca sd nu stea amindoi de pociliva paqi Ei se aEezd, intr-un fotoliu. Mai mand la bord. in acest timp, cdpitanul SPeranPei intii trebuia sd se liniEteascd Ei sI cugete nepripit. De weme ce Pierre trdia, in- trecuse Cornul de Aur Ei se indrepta spre tr-un fel sau altul avea s5-i gdseascl urma. Ministerul de Lucrdri Publice. Acolo Trebuia sd-qi facd un plan. se afla Ei Direclia drumurilor de fier Deocamdatd nu mai putea fi vorba sd otomane, unde aclun ciliva ani era cuplece azi. Cobori in port, s5-Ei vesteascd noscut. Spera sd afle ceva despre Pierre oamenii. Probabil ci venise Ei Agop din Vaillant. Dar lucrul nu merse uQor' cu Bazar, cu care avea sd fie mai greu, dat toate qrnoqtin{ele sale asupra limbii pi fiind cd acesta se grdbea. chiar a obiceiurilor turceqti. Bdieli, li se adresd Anton Lupan, Anton Lupan se intoarse in Port cred c5 n-o sd mai plecdm aproape de prinz, spumegind de furie, infrigurat, noaptea asta. AEteptagi-l pe armean $i, $i cu trei lire aruncate in vint. La DirecdacS nu-i convine si-,;i amine plecarea, fla drumului de fier, dupd ce trecuse din spunegi-i cd peste o ord md intorc $i-i birou in birou, lSsind cuvenitul bacgis, dau banii inapoi. aflase, in sfirEit, cd Pierre Vaillant nu Ba nu-i dnm nimic! rdspunse Ghe- lucra nicdieri. si atunci o rasim, ursuz. Sd a$tepte; corabia nu-i Totugi o sd se intoarc5 vapor, sd plece dupd ceas. s5-1 gdsescD, iEi zicea, in timp ce se inPind seara, Anton Lupan cutreierd drepta ndduEit spre port. strdzile din Pera, intrd prin cafenele, Se gindea sd plece la Pireu cu transprin holurile hotelurilor, se uitd dupl tre- portul de cherestea, apoi sd revind aici cdtori, sperind cd Ei intimplarea i-ar gi sd aqtepte un timp, fdcind pind una putea fi de folos, deEi se bizuia mai mult alta mici curse in Arhipeleag, dupd cum pe oamenii sdi, puEi sd pdzeascd girile. s-ar fi ivit prilejul Ei marfa, ceea ce, la
<

{I--I!-' TL DORiN

d6

drept vorbind, nici mdcar nu schimba dtgtt, ,si mdrile libere il a$teptau. planul lui. Tot socotise sd rdmini in Sufla o brizl slab5, dinspre uscat, Mediterana pinl in primdvara viitoare, dar sus, la creast5, dincolo de Ieni ca s5 adune banii trebuitori marei cdld- Mahalle, se vedeau copacii despletintorii. Noroc cd nu-l zorea nimeni la du-qi ramurile, iar in larg, cit se zdrea
*

*
::!::-

;.

un colt din Marrnara, valurile se zbu- jumdtate de ord ridicim ancora ! ciumau, ridicind berbeci albi, ceea ce Agop din Bazar r5sufl5 ugurat. dovedea cd vintul nu era chiar atit de $i cu Ismail ee facem, domnule,
firav.

Pregitili-vd de

plecare !

- venit? intrebd Gherasim, uitindu-se n-a Peste o pe mal.

tj:'

+1

rra,

& w trq

K'#

t
!

'

''
.e.

-. -.",
..

"'

''.+ t=j+

r..::i,4,..

Inaintea plecirii, Anton Lupan ficu ton Lupan, privindu-l stiruitor. Ochii, glasul, ceva din infdliqarea c6un ultim drum in ora.;, urcd strizile cu trepte ale Galatei Ei se duse la Pera- lug5rului ii aminteau nu Etiu ce. Poate il mai intilnise vreodat5, prin alte locuri, Palace. Iati aici citeva rinduri pentru dom- ci partea asta a lumii era plini de cdlunul Pierre Vaillant, ii spuse portarului. giri de la Muntele Athos. Dacd se intoarce, anunt5-l cd in doui s5pPei uite, taic5, ce-a$ vrea... Am tdmini sper sd fiu Ei eu inapoi. S5 md auzit ci plecagi la Pireu. aqtepte sau mdcar s5-mi lase adresa unde Da, n-ai auzit rdu. il pot ciuta. $i te-a$ ruga sd iei un cdlugir Cind ajunse in port, vdnt de deParte sdrman cu dumneata, cd numai pentru cd, pe chei, in capul schelei, se ivise un numele lui Christos trudesc. C-,e facem, Gherasime, cd ne mai cilug5r bdrbos, q.r cominacul plin de giuri Ei albit de praf, intr-o sutand mds- veni un pasager ? intrebd Anton Lupan, linie, strinsS pe mijloc cu o bucatd de incurcat. Cirmaciul se scdrpinl in cap. curea. La git avea un Eirag de mdtdnii S5-1 ludm, domnule. N-om pigubi slricdcioase, de lemn slinos, iar in spicine ptie ce. nare ducea o ddsagd grea. Mulfumesc, taicd, Dumnezeu sI Domnul cu voi !... Cine-i cdPitanul ? intrebd noul venit, ficind semnul te rdspldteascd de-o mie de ori ! zise c5lugdrul, gi rdsufl5 uEurat. crucii cu un gest caln stingaci. Atunci, moqule, hotdri Anton LuEu. Ia spune' ce vint te Poartd - caut5-li un culcuq pe undeva, cd - lumea asta de picdtoEi c6, duPd ponr prin port, aE zice cd vii de la Muntele Athos ? nu mai avem timp de taifas. Hai, b5iefl, -- Chiar o$Br fiul meu' rdspunse c5- ridicagi ancora ! Lanlul greu incepu sd scriEneascd, lugdrul, in vreme ce pdEea pe punte Ei iEi ldsa ddsaga ios. Sint de la mindstirea Speranpa iqi afundd prova, parimele dessfintului Mina, dar umblu prin lume de prinse de pe binte cdzurd fbcind sd plesmai bine de un &or sd string bani, ci cdie apa, focul Ei trinca liEnird pe strai, ne-a ars biserica qi nu mai avem unde Ei cheiul Galatei incepu si alunece uqor inapoi, cu mulgimea de gur5-casci inaduce har tatilui nostru ceresc. Zicind acestea, omul in sutani se in- Eirati la mal.

- cd la prinz sd fie aici. spps

Dacd nu vine, plec[m fdrd el. I-am

toarse cu fala spre rdslrit gi se inchin5-- $i de la noi ce vrei ? il intrebi An-

uN cArucAn cruDAT

peranla lSsase de arhipelag. Era un vint tare, insl statcrcurind in stinga nic, gi marea, deEi brdzdatd de berbeci insula Tenedos albi, dupd doud ore de drum se arita qi naviga pe o neputincioasd in fala Speranpei, care o

ff-un borci, cu cea mici in bordul celSlalt, mari. /-t I impinsd din pupa de un vint puternic, LrnefaSlm linea cirma. Pe vint din care de la ieqirea din Dardanele continua PUPa: acesta nu era lucrul cel mai u$or,
Dacd acul barometrului n-ar fi rdmas de atitea zile in acelaqi loc, echipajul ar fi coborit vela mare qi ar fi mers numai cu cea micd $i cu trinca, de teama unei apropiate furtuni. Dar, se vede, cdpitanul Speranpei avea mai mare incredere in acest instrument ciudat, decit in prevestirile pescdrugilor, care fugeau speriafr din larg, indreptindu-se spre Tenedos sau spre alte insule apropiate din

mare rdscolitS, amenin{a cu bompresul, ori de cite ori crr vela mare in- iEi trimitea pe sub chila ei valuri mai

si sufle neschimbat dinspre nord-est.

cdci valurile care se nipusteau din urmd,

cu toatd neputinta lor, din vreme in

vreme dbdeau asalturi incercind s5 sccatd corabia din drum, ct s-o puni de-a latul qi apoi s-0 scarmene. Oamenii se intinseseri sub catargul din prova qi dormeau, sau priveau cerul, pe tlcute, c5 nu se mai aurzea nici o vorb5. Mihu rdmase o vreme nemiEcat, cu ochii pe marea pustie, muncit de acelaqi gind care-l urm5rea de azi-dirninea!5 qi nu
.i._,:,9r.

:-; r:

'::1

ne cunoa$te !ara. Nu ! se impotrivi Mihu cu spaimd. inseamni sd-i spui cd i-am aflat taina, qi la noapte... Ce-o si fie la noapte ? - M-am gindit cd la noapte, cind m-oi - la cuicare, o si se uite urit la mine, duce qi n-o s5-mi vind la indemin5, cd doarS dorm cu el in cabin5. Bine, Mihule, s[l lSsim in plata Musul o lud la fuga trecu pe lingl Agop, care pdzea bocaportul, Ei nu se Domnului. Miine dimineagd sosim la Skyros Ei ne descotorosim de dinsul. opri decit la cirmd. Trecind pe ling spirai, musul iqi Ce-i, Mihule? il intrebi cdpitanul. - Voiam s5-fl spun ceva) domnule. aruncd ochii in cabinS, dintr-un indemn - cdlugirul 5sta... Aici Mihu se opri, cu care nu putea sd lupte nici acum, dupi Mie ce, vorbind cu Anton Lupan, se mai litemindu-se sd nu facd o prostie. Ce-i cu tine, bdiete? Ce F s-a niEtise. Cdlugdrul nu mai era acolo intimplat, cd parcd nu-F di pace dia- unde-l lSsase, pe desaga ld, cu cartea in mind, ceea ce il fbcu sd stea locului, ca si volul ? se uite mai bine; in lumina slabi care Sd vezi, domnule... Biiatul govSi iarbqi o clip5, apoi gopti mai pdtrundea in cabin5, vdzu sutana aplecatd peste patul lui Ieremia; in repede, cu rdsuflarea la gurd: Cdlugdrul nu citeqte c54i sfinte ! clipa urmdtoare, cdluglrul se intoarse Anton Lupan incepu sd ridS: Ei Mihu o lu[ la fug5. -- Nene Ieremia, ai ceva mai de pre! Ce vorbeEti ? ! $i asta te-a fbcut - pierui firea ? Eu am vlzut cdlugiri jos in cabinS? sd-!r Nu, m[i bdiete. Afard de puqci nu care jucau cd4i, la circium6, ba mai gi ingelau pe deasupra... Dar de unde ,gtii mai arn decit o ciud5lenie, un animal fScut din ipsos, nelSmurit ca inf5liqare, nl ce anume citeEte? Am vdnx cartea, azi-dimineagd, pe care l-am cigtigat in bilciul Galagiusub pernS; cind m-a simlit, s-a supdrat lui. Dar ce-!i veni sd intrebi asemenea vorbS ? 9i mi-a smucit-o din mind. A$u, mi s-a pdrut c5-g umblS sub Ei, cI s-a supdrat, sd nu te mire. Sigur c5 nu-i place s5-l ,!tim cu ochii pern5. Cine s5-mi umble? in cdrgi lumeqti. $i ce carte era aia ?

stia dacd se cuvine s5-l spun5, de vreme ce nu se bizuia pe ceva temeinic, ci poate doar pe o inchipuire. Dar nici si stea iocului n-avea liniEte, e gi cind simIea cd in preajgtS-i se petrec nu Etiu ce fapte ciudate. Intoarse de citeva ori capul, uitindu-se pe puntea unde nu mi;ca nirneni, apoi o pornire steruitoare il ficu sd se ridice, s5 se apropie de spirai qi sd-si arunce ochii in cabin5. Cdluglrul stdtea in fala patului, pe dbsag5, cu cartea in min6. Dar de data asta, lui Mihu i se pdru ci nu-;i qine ochii in pagini, ci pindegte u$3, dincolo de care, in bucdtlrie, Ismail iqi vedea de treabd,, zdngdnind cratiiele. Il priv{ asa o vreme pind ce cilug5rul, prinzind de veste, iqi ridicd ochii spre el gi-l fulgerd cu privirea.

pe o carte tipdritd acolo. P5i, dacd-i 8f?, hai sd stim de vorbd cu el. Se cheami c5-i unul care

ciudat ci un cilugdr de la Muntele Athos cutreierase Jara RomAneascd, de vreme ce ii cunoEtea limba qi pusese mina

- in tomdnepte ? se mird cdpitanul. intr-adevdr, in prima clip5 i se pdru

Contele de Monte-Cristo

- mdi Mihule, C-aici,


fure

iaEmac, gata sd se descopere qi El, cilugdrul. - Ia re uii-al dracului!... I)ar fugi fluture in fap lui genele grele.

s5-st

ci

n-are ce

sd-mi - Bun5-seara, cirmaciule ! Domnul cu tine ! zise cdlugdrul in turceEte, oprin-

- Naiba sI Etie ! Da lasd, dac5-i aEa, Tot vorbind, cdlugirul se foia in ju- sd se dea ei jos de pe vas, fbrl s5-i rul busolei, uitindu-se cind la felinar, n-o cind la cadran, care iuca uEOr in jurul umblu in desag5. Cind sd coboare in cabind, Mihu didu liniei de credinf5. In sfirqit, dupd un timp
mas
!

De, gtiu eu? Atunci ce cduta acolo? du-se al5turi.

in nas cu c5lugdrul, care tocmai urca se ridicd Ei inchise uqiga. scirile, qi se trase repede in lSturi, l5sin$i zi, maEina asta ili aratd drumul - credeam ci mergegi numai dupi iu-l sd treacd, bucuros cd putea si se Eu urce in pat fbrl sdJ mai simtS al5turi, soare, ori dupd stele. .. Dar ca s5-1i arate urmirindu-l cu privirea. drumul, ffid cu seamd noaptea, inseamnd Odatd ajuns pe punte, cdlug5rul iEi cd aici e min5 dumnezeiascl ! j.nrinse mddularele, flcindu-le sd tros- Ismail pufni pe nas, incepind s5-;i neasc{ dupd ce st5tuse inlepenit toatd piardi rdbdarea. ziu&: apoi iqi roti ochii asupra mdrii. Mina lui Alah! adlugd cdlug5rul Negril5 se ridicd de lingS bocaport Ei repede, ca s5-l imbuneze. Are magnet. Nu mi mai bate la xncepu sa mlrlle. - ! izbucni cirmaciul, scos din fire. Se lSsase noaptea, fdrd stele, cu un cer cap ca smoala, care parcl te apdsa in cregtet. Apoi iEi viri speriat ochii in busoli. Farul de pe insula Lemnos se pierduse Uite ce faci ! MI fi de vorb5, gi eu - drumul ! in urm5. Numai spre apus se mai zdrea gre-gesc o pilpiire ruginie, ultimele ingindri ale Intr-adevdr, cit stdtuse de vorb5, ca'vAA

arepusculului. dranul se rotise cu vreo dou5 carturi spre Cilugdrul stdtu ce stdtu asa, rotindu-gi nord. Ismail invirti timona, pind ce reprivirea in intuneric, apoi se indreptd gdsi vechiul drum. Noroc cd Gherasim spre pupa, ferindu-se pe lingd parapet dormea mai incolo, sub arborele mic, de teama lui Negrild. altminteri i-ar fi tras o s5puneali ca la Cine-i acolo ? strigd Agop speriat, baia de aburi. Haide, pleacd ! se rdsti la ciluglr. de deasupra bocaportului. Eu, fiule, Domnul qI tine ! ris- Vrei sd fac vreun bocluc ? punse monahul plin de smerenie. Cdlugirul se pierdu in intuneric, spre Armeanul.oftd -si se intinse la loc, si prova. Vela mic5, legatd in tribord, incePu doarmd. La cirmd, Ismail mot[ia, cu nasul in si fluture, parcd smintitS, smucind ghibusolS. Cadranul se leg5na ugor in lu- ul. Gherasim se trezi, se freci la ochi, mina firavd a felinarului, care ardea ferit, buimac, apoi strigd la cirm5: Mdi, Ismaile, ce faci acolo? Vezi in cutie. Sub luciul capacului de sticl5, romburile negre, asculite la virt care cd ai luat-o razna! infftiqau carturile, luau forme ciudate. Buchtarul i-si viri mai tare ochii in Lui Ismail i se pireau cind niEte fesuri, busolS. .- Ba mergem bine, bre ! rispunse, cind niqte capete de cadine, can ochii sub

trecind iardgi la graiul ghiaurilor.

nesliutoare, fdrd s5 se mire cd, valurile lini;tit de-a binelea. Ia f-X-te-ncoa $i-l nu mai veneftu din pupa, ci dinapoia tra- scoalS pe cdpitan ! r-ersului, lovindu-se in bordaj, ca,gi cum In clipa aceea) Mihu tiEni pe gura ar fi vrut sd sar5 pe punte ;i s[-i impdrt5- tambuchiului, impiedicindu-se in iataseascd o tain5. gano strlbitu puntea ca minat de draci, Pe Mihu il cuprinse teama, o teamd cobori scdrile in cabina de la pupa, imne limpede, fiindcl nu-qi didea seama pinse upa, fdrd, sd ciocdne, cum era inv5ce anume L! stirneste. Cobori din pat, lat Ei nu se opri decit la patul lui Anton fdrd zgomot, se imbricd pe dibuite, apoi Lupan. ie-sr pe u$5, desculg, in virful picioarelor. Domnule, domnule, scoal6. Vizu cerul, cu stelele palide, legdninCe-i, Mihule ? intrebd cdpitanul, du-se eleasupra tambuchiului. Afard era deschizind ochii qi privindu-l buinnac. aceeasi linigte care il fdcea sd-Ei si,mti Musul gifiia, ardtind cu mina afar6: batdile inimii. Ar fi vrut sI audi un glas, Cilugdrul... serrn cd omul de veghe Ei cirmaciul Hai, mdi biiete, liniEteEte-te, gi trdiau dar nu se avzeau decit valurile spune ce s-a intimplat ? s: cite un scripete scirqiind, alene. CSlugirul e... e domnul Pierre lvlusul puse piciorul pe scar5, incet, Vaillant ! cu fereald, ,;i urci doud trepte, trigind * cu urechea. DeodatS se opri, gata sd ** scape un striglt de spaimS. Cdlugirul sedea pe marginea tambuchiului, cu gitui intins, s# vad6 peste parapet, de Dacd vdzu ci Mihu intirzie jos Ei nici bund seamd cercetind zarea. Vintul ii Anton Lupan nu vine, Gherasim strigi tlutura barba incilcit5, ca lina oilor iarna. iarS,gi spre prova: Pulpana sutanei ii atirna pe scar5, de-ai MIi, Ieremie, rt-auzi, f5-te-ncoa - che*i pe cdpitan ! fi zis cd o flne ceva leapin5. Pe punte s5-1 se auze4 indbu,git, miriitul ciinelui. Ieremia str5bdtu puntea, cobori sc5Deasupra, stelele incepeau si se $tear- rile Ei ciocdni in uEd. Inluntru auzi glasul 95, gi cerul albea, senrlt cI zorile erau lui Mihu) care se dezvinovSlea: aproape. C5lugSrul fdcu o miqcare, i. i Nu-s nSluciri ! tratd pa,gaportul : - gdsit in sac ! trase sutana, ,gi Mihu r5mase cu ochii l-am holbali: pe scard atirna, grea si incovoPe prima pagind a pagaportului scria iat5, teaca unui iatagan, limpede: Pierre \raillant, Ei toate celeIeremie ! se auA deodatd glasul lui lalte date se potriveau, dar induntrul Gherasim, de tra cirm5. Tu nu vezi copertei, in stinga, fusese lipitd fotonimic ? grafia altcuiva, a unui om necunoscut,

Ei - Ce-o fi cu farul, se mird Atunci ce dracu, s-a schimbat vintu cirmaciul, 313, dintr-o dat5? zise Gherasim) apro- cd trebuia s5-l vedem de peste un ceas ? piindu-se de cirmd. Or fi suflat dracii in el ! rlspunse Privi Ei el busola ;i se incredinlS cI Ieremia. mergeau bine. Mfi, Ieremie ! se auz:- glasul lui .Speranpa isi urma drumul, cuminte qi Gherasim, dupi altd vreme, acum neI

Nimic ! Numai cer

ap5.

-
i.j

'.::.::

,,:,'j

:::

,g
::tr:i

'.' l.:

..=:j.,:::

*=:r,f! -':'=r;
: . i: . .-.a' i. ,: . :.:-i..i

.,..-:.=r, 1.'','':'. ...'t

'..'

fap prelmgS, osoasi, cu nasul vulturesc, crJ sprincenele grele, umbrind ochii care parcS erau r-ii gi te strdpungeau. Anton Lupan simli privirea lor rdscolindu-i fiinfa, Ei-n clipa aceea) fulgerdtor, recunoscu ochii pe care-i simlise asupra sa, pe cheiul Galatei, din spatele lui Agop, cind acesta pleca; era in ei aceeaqi privire pe care mai tirziu o vdzuse aprinzindu-se trede r-reo patruzeci de ani, cu

vede neam.

- Nu s-a zdrit nici un far, toatd noaptea.


orn vedea ce-i cu asta mai pe urm5. Acum avem de fdcut altceva. Cilugdrul e tot pe punte? Da, nu-D ce naiba face acolo, ci pe trei a ieEit din cabind Ei std ca o mola miie, la prova. Bine ! SI te fli pe lingd mine, dar pune mina pe o saul5 mai groscioar5, ca
sd

Cum, dar farul

-_ Bine,

cdtor

in ochii bitrinului vinzltor de


,

rlrftrn din Bazar.

Mihu intreb5, aproape speriat:


?

ai cu ce-l lega.
Ieremia iqi duse mina la gur5. Adicd sd fie adevdrat c5...
?

- Pierre Vaillant vd e prieten sau nul


dugman

Domnule, ce s-a intimplat? Dom-

Anton Lupan l5s[ paqaportul


pe masd.

sE cadd

tar qi punind mina pe revolver. Unde


l-ai
l5sat?

ci ucigagul lui ! rdspunse, trdgind un ser-

Omul acesta nu e Pierre Vaillant,

de-ieri dimineafd cd la mijloc nu-i lucru

Pe punte, la prova. Eu am b[nuit

curat, dar cind am gdsit paqaportul, am


crezut...

fi avut timp sd se mai gindeascd la ceva; ar fi


se petrecuserd prea repede ca sd

Mihu tdcu. in dimineata asta faptele

Cdlugirul stdtea in acelaEi loc pe marginea tambuchiului, cu ochii spre orizon , ca Ei cind ar fi rlmas de veghe in locul lui Ieremia. Anton Lupan se opri la ciliva paqi in spatele lui qi spuse, cu glasul calm, in timp ce scotea revolverul din buzunar : -- Bund-dimineala, Pierre \/aillant ! La auzul acestor cuvinte, c5lugdrul sdri ca ars, se rlsuci ;i duse mina la
iatagan.

- Da; nu-i cdlugdr, ci pirat. E un - care trebuie sd piard in Etreang ucigas,


!

uebuit sd se intrebe de ce omul acesta imbrdcase haind de cdlugir, dacd era Pierre \/aillant. Voia sd glumeascS, sau
urmdrea un plan?

si scoali oamenii ! porunci Anton Lupan,

Mihule, du-te in cabin5, la prova,

blgind revolverul in buzunar. Dar strecoard-te incet, fbrd sI bati la ochi, a$a ca si cind nu s-ar fi intimplat nimic. Ieremia stdtea in ugd gi se uita la ei nducit, de parcl l-ar fi pSlit ceva in cap. Ce-i, Ieremie ? il intrebS cdpitanul, intorcind, in sfirgit, ochii spre el. in fagd, pe un scut. Dacd tragi, il omori intii pe Domnule, nu qtiu ce-o fi, cd s-a - ora patru, qi insula Skyros nu se scriqni printre din1i. fEcut
I

Mihu, care urcase scdrile tambuchiului gifiind, se opri o clipi privindu-l cu un ochi ciudat, apoi se nlpusti asupra lui, ii bdgd mina in barbi Ei, inainte ca el si se poad feri, i-o smulse, ldsindu-l cu obrazul gol. Spinu ! strigd Gherasim, scdpind cirma din miini. Agop din Bazar scoase un geamdt slap gi se prdbuEi pe bocaport, leEinat. In clipa aceea) cn o miEcare neaqteptati, piratul il inEfici pe Mihu in brale gi se trase cu el ling6 parapet, ginindu-l
el
!

Anton Lupan rdmase descumpdnit.


Fe gura tambuckriuiui se ivir6 Hararamb, apoi Cristea Busuioc, fiecare eu ;ite o pu;c6 in miini. -- Lbsaf armele jcs ;i treceli rori la lupa ! porunci Spinu. DacS nu vd supuneli, ii arunc peste bord! Toate se petreeur5 in mai pulin tirnp :*eit ar fi f,ost nevoie ca s5 le pofi judeca. Camenjl se priveau incremenitl, nein--',egind ce s-a intimplat. Dar iatd cI :;cdat5 0 umbr6 neagrS tiqni de dupd

re
+*;'

--.'.

Nu sintem pe drum! S-a intSmtambuchi, zburl, prin aer ,;i se opri in plat ceva cu busola ! strigi c[pitanul, spinarea piratului. ._ Negril5 ! strigi Mihu, zb5tindu-se dindu-pi deodatS searna c5, CacI ar fi sd scape din strinsoarea bralelor. Nu te mers intr-adevdr spre sud-vest, soarele trebuia sd r6sar5 in sttnga, can'l la patru l5sa, Negril5, nu-l sl5bi, asa ! Spinu se prdbuqi pe punter horcdind, carturi inapoia traversului. -- Uite de unde-a pornit buclucul ! se rdsuci de citeva ori, incercind sd desclegteze colgii, care-l sugnrmau, apoi rd- strigd ,gi Gherasim uimit. Cercetind busola, gSsise dupd felinar mase pe o parte, incovrigat, bigiind din picioare, ca un om care-Ei dd duhul. o daltd de cdldfituit. indatd ce o trase NegrilS stitea deasupra piratului, fio* afatd,, cadranul se rdsuci cuminte doud ros) ca o fiari veniti din pfduri, cu ocliii carturi spre sud. roqii, suflind aprig pe niri ,gi miriind Cred cd nu mai e nevoie si ne infundat. Amintirea str5mc;ului lup se intrebim cine a pus-o aici ! vorbi cdpitrezise insp5imintitoare in singele lui. tanul. Tu ce zici' Gherasime ? M.ihu se ridicd de jos, tremurind. Aga e. Acum bdnuiesc Ei cind s-a '- Hai, Negril5, ci l-ai rdpus ! intimplat: ast5-noapte, pe la unsprezece, Piratul nu mai mj ica, numai cite un in cartul lui Ismail. Me miram eu, cum spasm flcea s{-i tresard genunchii, dar s6 se schimbe vintul, e$o, din senin ! Negrild nu-gi d.esclesta coilii llin grurna* lnseamn5 cd vroia si ne scoati din drum lui. Ei si ne abati inspre vreo insuld pustie, ^n Ieremia se apropie, cu sfoara in rniini. unde-l a$teapt5 oamenii lui. Ar fi bine Ia, mii biiete, domole;te-ll du- s-o lu[m repede spre miazdzt. ldul, cd il dd gata! Nu ! se impotrivi cdpitanul, cu un qi Spinu deschise ochii privi in iur, zimbet crud. Acum, dac-am intrat in rdtdcit; singeie ii curgea Eiroaie pe obraz. hor5, sd jucdm pind la sfirs-it ! -- Ce ai de gind, dornnule ? Clpitanul cobori in cabin5, aduse o S5 mergem inainte Ei s5-i infrunfaq5, tincturd de iod gi-l pansd pe pirat" Dupd aceear Ieremia il tiri pe punte, ca t5m. sintem $apte oameni, ca s5 nu-l pe un sac, $i-l legi fedeleE la piciorul mai punern la socoteald pe Agop... arborelui mic. Tocmai atunci omul de veghe, IereAEa, fr5qie, acu stai cuminte aici mia, se intoarse spre Anton Lupan gi-l
gi agteapt5-lr iudecata ! Indreptindu-se spre cirm5, Anton Lupan il vdztr pe Agop leqinat. Aveli grijS cineva qi de armean ! Luafl o gdleatd cu ape... De jur-imprejur, rnarea era pustie, nu se vedea nici un semn care sd arate apropierea p5mintului. Numai spre sud, fumul unui vapor innegrea greoi orizontul. in clipa aceea, soarele risdrea din valuri, in pupa Speranpei.
vesti:

Drept in virful bompresului se ivise


o pat5 cenuEie, pe care valurile incercau s-o dea la fund. Mihu se cdgdrl in virful

Mi se pare ci se vede plmint

$i, dupl ce-qi afinti privirea, in


strig5:

catargului, iEi puse rnina streaEini la ochi,


zare)

- Ia uitd-te in stinga eio nu vezi nimic? Ba, parcd s-ar zdr" nigte munfi. -

E o insul5, domnule

57

TOATE PD{ZELE SLS

Spinu il fulgerd cu privirea gi scriqni Trebuie sd fie munrele Kokhila, de pe Skyros, gi dac5-i o$8, ceea ce se din din1i. Domnule, s5ri bucitarul, l6sam vede in fa$ nu poate fi decit insula Skantsura. f5ceam Ismail vorbeam .- Nu te osteni degeaba, Ismaile. O La auzul acestor nume, piratul incepu
!

s5 se zbard

lor... AscultS, tilharule, acum, fiindc5 tot nu mai' potl face nimic, mai bine
spune ciqi oameni ai aici ?

pustie., pierdutd

bine urmd Lupano apropiindu-se de el. O insulS


ales

DA locul e

in fringhii.
!

Anton

din drumul vapoare-

noi qi flrd ajutorul lui ! Bdieli, venili incoa s5 vedem ce-i de ficut !... Insula pira$lor cre,?tea din valuri qi parc6 tainele ei pilpiiau deasupra, in boarea pe care o ridica la orizont soarele
sd ne descurcdm

apropiat de zenit.

ADi.{ANA

kantsura este o senure de nedumerire, dovadd ci nu micd insul5 de- totul se petrecea dupd agteptdrile lor. luroasS, lungd de Erau incdllaf cu cizme, peste care atirvreo $apte kilo- nau caftane lungi, iar in cap aveau, unii metri, latd de turbane, alfli legdturi prizulii. A$a cum vreo doi, pier- se vedeau, i-ai fi luat drept niqte oameni dutd intre Skyros Ei Sarakino, in arhipe- paEnici qi cinstili. Dupd ce stdturd un lagul Sporadelor de nord. La apus mai timp la sfat, uitindu-se la corabia care sint alte citeva insulige, fErI nume, atit plutea in larg, traseri din tufiguri o barc6 de neinsemnate, incit unele hlrg nici nu 1ung5, o impinserd pe nisip $i, citeva le amintesc. minute mai tirziu, doub perechi de visle Speranpa ajunse in fa6a acestei insule incepurd si selipeascd ritmic in soarele pustii, in dimineafa de ?3 iulie, pe la ora aburit. unsprezece, cdci vintul sl5bise Ei ultima Barca ajunse la vreo sutd de pa,si qi i;i parte a drumului o fdcuse domol, spre incetinise mersul, parcd govdind. Pe necazul lui Ismail; agteptind sd se lupte puntea Speranpei se vedeau numai doi ctr piragii, bucdtarul iqi juca mereu pec- oameni, ling6 parapet, qi alli doi care-gi torylii gi bicepgii. ficeau de lucru pe bord, in chipul cel Indat5, din tufiqurile de pe tdrm se mai pagnic ,si mai neqtiutor; incolo nu ivird ciflva inqi. Anton Lupar5 care-i miqca nimic. urmirea crr ocheanul, vdat ci-qi fdceau Se vede cd nu-i asta, zise omul de la

cirma bdrcii, indoit.

doar ne-a trimis semn !?

$i qrm naiba, cd
s-o

Altul rinji, ardtindu-gi dinlii qtirbi:

pulin cotrobdim pe-aici?

Da ce, dacd nu-i asta, stricd


?

Cind barca ajunse la vreo doudzeci de pa$i, omul de la cirmi strigd: Noroc, cdpitane ! Ce vint vd poartd

- se pare cd ne-arn rltdcit. Mi

Vint prost ! rdspunse Anton Lupan.

Oamenii din barci se privird inrre ei, cu inleles, gi traserd lingd bord. Cu tolii nu erau decit cinci. igi fdcurl un semn gi se aruncard toqi deodatd peste parapet; numai c5, inainte de a-Ei trage iataganele din reci, cinci levi de pugcd se indreptard asupra lor, din cinci locuri, pe care nici nu le-ai fi bdnuit. Negrild se smucea in mina lui Mihu, clSnqdnind din col$, dornic sd se repeadi in ei. Piragii rdmaserd impietrigi, cu chipuri hide, pe care spaima le slufea mai mult, cu nasuri pdroase, guri gilbejite sau qtirbe, cu ochi spanchii. Nici unul nu avu vreme sd facd o miscare, cdci

du-l cu teaca de lemn. in citeva minute, cei patru tilhari erau legagi fedeleq. Gherasim il lega pe al cincilea, apoi ii ingrdmddi pe toli lingd hambar Ei ii mai lega o dat5, intre ei, fdcindu-i balot. $i cum, domnule, arn terminat ? zise dupd aceea, uitindu-se cu mirare in jur. Intr-adev5r, toat5 treaba nu durase decit o jumitate de ceas ,si decursese in atita linigte, incit nici nu-gi venea sd crezi cd asta fusese o intilnire cu nigte pirag. Agteaptd, Gherasime, ci n-arn terminat ! rdspunse cdpitanul, uitindu-se cu ocheanul spre 15rm.

In desigurile

de pe mal parcd se vedea

spre ei, gata s5 verse foc gi plumb. Care miqcd s-a curdlat ! rdcni Ghe- prin boclucurile lui. rasim. Agop fdcu ochii mari, ttezit din leqin: Anton Lupan se apropie de cel care Nu am nimic, de ce sd cotrobiiegti ? se uita crucig, pesemne cdpetenia lor, Ei, Sint un negustor scdpdtat. dintr-o migcare, ii smulse cureaua de la Haralamb qi Cristea Busuioc puserd briu. Iataganul qi doud cutite arcuite, in piciorul peste marginea hambarului, de teci de lemn, cd,zufr pe punte, bocdnind. unde, opintindu-se din greu, il aruncard Dupd ce togi piragii furd dezarmagi, cI- pe Spinu afard,, cl pe un sac. Pirarul pitanul se intoarse spre ultimul din ei. cdzu grimadd peste ai s5i. Acum pune mina pe sfoara asta Dupd strigdtele de uimire care izbucgi leagd-i, cil sd nu ne mai ostenim noi ! nird, incepurl blesteme Ei injurituri. Piratul ii aruncd o privire furioasd din Piralii spumegau Ei se smuceau in frinochii crucisi. ghii, incercind sd loveascd furiogi, clr Haide ! il indemnd cirmaciul Spr- picioarele, cu genunchii, ql umerii in - luind un cutit de jos si imboldin- cdpetenia lor, care se uita la ei wdjmaranpei,

levile pugtilor inaintau

ameninfdtoare

migcindu-se un turban. Ia hai sd luim barca pi si facem o vizitd acasd la dumnealor. Poate cd si-au uitat ceva bagaj. Da pini una alta, scoate$-l pe Spinu la lumin5, cd s-o fi indbuqit. Oamenii l5sard pugtile jos, il traseri pe Agop de pe bocaport qi incepurd sd desfacd tenda. Mult necaz ne-a adus armeanul Ssta ! zise Gherasim, scuipind cu ndduf. Cred cd ar fi timpul sd couobiiesc pulin

:.l l-jl
I :':t-:.; :.'i:,,i,
t

ai

l:

_{;'l"r
a

ry
'
.ltl

tr il .: F,i_-

'. :

ra,!i|::;

.1

' ',,::|f
:i ..

''

.. :;:.,..

Ll

ffi

&
i'*;:,,,.,

,:1t,*lo

*'a
;'.tr:,

',,,li

,,

a,*,i
:F-l

ij'.;.ii
i:it!-'

t:t:
':il'

...t

i
i-,

'ar'.::.

i.;r

::i:,:::i:;:n,.

Ajungind aici, piratul se inroarse spre ce mai arzdtor, Di pe punte incepea sd fie Anton Lupan: zdduf. Odatd cu apropierea amiezii, vinDomnule, vreau sd spun tot ! tul sl5bise gi nu mai avea putere sI poarte Spinu il fulger5 din ochi Ei dddu si se cu el umezeala rlcoroasd din larg. smuceascd spre el, dar fringhiile il fbcurd Echipajul cobori in barca piraqilor, sd icneascd, neputincios. impreund cu Negril5, Ei se indreptd spre Crezi ci dac-ai sd p5lSvrdgegti ai sI !drm. Dupd ce privi o vreme in urma scapi de streang? il intrebi cu dispreg, lor, Ismail se duse in bucdtirie, lud un scuipindu-l iariEi in obraz. linguroi mare de fier care atirna cit un Piratui se zvircoli cu o furie care-l ciocan, $i-l infipse fudut la briu, apoi frcea fioros, oricit era el de firav. se asezd turceqte lingd parapet, cu pugca Deocamdatd si ne spui cili oameni pe genunchi. mai aveli pe useat? Dacd unul migcam, dam cu asta la - ! zise de la bun inceput, Trei, dar unul e neputincios, nu p aritind spre stiu din ce i s-a tras, din vreo spaimd, linguroi. ori o fi pedeapsd de la Dumnezeu, cd l-a Dupd aceea iEi aprinse luleaua qi rIlovit boala copiilor Ei cind e sI puni mase de pazd,, aruncind din cind in cind mina pe cufit ori pe iatagan il apuc5 bi- cite o privire plind de ifos la piralii care tiiala gi cade la plmint. toropeau in fringhii. Unde sint iqtia trei acum? In acest timp, barca se apropia de mal, - UnuI e colea, de pazd, pe mal, iar fdrd nici un ocol; cind ajunse la vreo sur5 - doi pe malul celdlalt... ceilallj de paEi, in tufiEurile de pe mal se vizu Incolo nu mai e nici unul? Bagi miqcindu-se ceva, un om cu turban iEi de seamd, dacd mingi, mai poF p5tl qi ardt5 o clipi capul, privind cu nedualtele inainte de a ajunge la streang. merire la cei ce se apropiau, apoi, Nu mint, domnule, o si vedeli. dupd ce se dezmetici, o rupse la fugi la Anton Lupan se intoarse brusc spre ai deal, adus de umeri, cdutind sd se piardl sii: printre copacii pitici. Cine rdmine de pazA aici? Ieremia duse pu$ la ochi. Oamenii se carn codeau, clci fiecare Nu trage ! il opri Anton Lupan. ar fi vrut si pund piciorul pe uscat, sd N-o sd ne fie prea greu sd punem mina
rdscoleascd sllaqul piragilor. Eu stam ! r5spunse dupl oarecare timp Ismail, cdscind. Nul l5safl pe el, nu md nenorgcigi ! incepu sd se vdicireascl Agop. Bucdtarul se indreptd spre el, intiritat,

si noi a$teptdm pe g5rmuri pusrii fhri cu miinile infipte in Qold: nici o stire, q.r teama ci in orice z.t ne De ce nenoroceam, bre ? poate dibui vreun vapor de rlzboi, sd Agop tdcu milc pi se ascunse dupi ne pund in streang. Itt dd mina sd ne laqi bocaport, cu capul la pdmint, fiindc5 veaici o luni, iar tu sd bei cafea Ei sI tragi derea piragilor, chiar Ei aEa, legagi si neciubuc la Pera-Palace ! A, nu, cdpitane, putincioqi cum erau, ii dddea fiori. alta ne-a fost vorba la inceput ! Soarele mergea spre zenit, din ce in

gurul loc pe unde piratul puruse sd fugl fdrd sd cadi in brinci. Domnule, zise Ieremia, privind cu bdnuiali in jur, poare ar fi mai bine

pe el, cd de pe insula asta n-are unde fugi. O cdrare bltdtoritd de mult ardta sin-

si ne rSspindim, s5 nu mergem toEi


b'rriue
.

dar asta este...

-." N*avea grij5, rdspunse Anton tIrS pic de vint ! Lupan. Iarba e in folosul nostru, nu al Piratul de pe mal se opintea sI dea 1or. DacI ar fi vreunul ascuns pe undeva, la apd o barc5 trasl pe nisip, dar nu era i-am vedea urmele numaidecit, cd doar treabd pentru un singur om. Dacd v[zu sint oameni, nu pdsdri, sd vind pe sus. c5 n-are destule puteri, se uiti in iur, DupX vreo opt sute de pagi de urcug rdtbcit, dddu si intre in mare, privi inapoi ajunser5 la creasri pi se oprird uimili. la str5inii care incepuserd s5 coboare pol'larea era jos, la picioarele lor, fiindc5 virnigul cu puqtile in miini apoi, dupl un golf adinc intra in inima uscatului, o clip5 de gindire, o rupse la fugi pe sugrumind insula la mijloc, s5 zici cI o !5rm. .- Care v5 luali la intrecere cu el ? furtuni mai puternic5 ar fi purur s*o rupi in doui buc51i. Vintul adormise pe intrebS cdpitanul Sperangei. deplin gi apa golfului, amorgird, sclipea C-e sd ne mai ostenim de pomand ? argintie in soare, orbindu-te, ca un uriag rdspunse Ieremia, ducind puEca la ocir.i. cazan cu sticl5 pusd la topit. Aproape de Arn sd*i ;uier pe la ureche s5 srea, dacd ;i mal se zdrea o corabie cu doud catarge, nu s-o opri s5-mi ziceqi curn veqi pofti picotind la ancorS, gata sd se topeascd Vezi numai sE nu-l rdpui ! gi ea in pasta sticloasd a golfului. I.Tici o grijfl, domnule, - sd fn pupca in rniini ! doar n-arn Gherasim igi duse mina streasini la uitat ochi. Zicind acestea, Ieremia echi pi trase, Dornnule ! strigi deodatd, sub std* filri zdbavil; ecoul SmpuEc5ti:rii se rispinirea unei mari tulburdri. Domnule, pindi ca o plescEiturd pe apa stieloasi a
!

Sint tare speriali, zise Anton Lupan, daci iEi inchipuie cd pot si fugi

prins. Este chiar Penelopa, dar pe mine Fugarul se prdbugi Ei rdmase nemiscat, unul nu m5 mird s-o gisim aici. cu fa;a la pdmint. Ce fdcusi, m5i lerernie? zise doje* nitor Haralamb. ful.i-e cd l-ai atins la mir. ** Pui prinsoare cd nu ?. . . I-am zis
Fugarul se ducea de-a berbeleacul pe povirniE. Turbanul ii slrise din cap, lisind sE i se vadd leasra ras5, care sclipea in soare ca un dovleac turcesc, desprins din vrej. Cind ajunse jos, se ridicd qi str5bdtu plaja, in fug5, strigind Ei fdcind semne cu bralele, deznidijduit. Pe puntea Penelopei se ivirh doi oameni buim5cigi. Dupi cireva clipe se dezmeticird, vdzurl oaspegii neaqteptali sus la creastb
gi se repezird, sd ridice pinzele.

Anton Lupan l5sd ocheanul in Ai dreptate ! zise, fHri sI pard sur- nisip" -

golfului, fbcind s5 se ridice in aer un stol ios. de pescdruEi argintii, care toropeau pe

dupd curn vea s-a supus. Acum am sd-i trirnit vorb5 sd vind inapoi.
sd stea, ,;i

O nouS impuqcdturS tulburi

linistea

porni inapoi, scuturindu-qi capul ca


s5-gi lepede nisipul care-i curgea

insulei pustii. Jeasta lucioasd a piratului se acoperi de nisip. M5, dacd nici acn nu l*ai atins. . incepu Haralamb. Dar nu-gi sfirEi vorba, cind fugarul se ridicd speriat, cu miinile in sus li
.

in ochi.

Ceilalgi doi de pe corabie incremeru-

-:-

a.

se

re lingi parapet. Fiindcd se pornise

pe impusc5turi, Ierernia trimise un glong printre ei. Auzind guierdtura pe ia urechi, unul ridicd miirule in sus, iar celSlalt fu cuprins de biliieli qi se prdbu;i pe parapet, su capul in ios, de-ai fi zis c5 o sd cadl in apd ca un balot. Echipajut Speranpei eobcri in liniEte pe !drm.

Citeva minute mai tirziu, cei trei piraii erau legali pe puntea Penelopei
uitau ingrozili la str6inii eare rdsco* ieau corabia. In timp ce unii desfbceau bocaportul, sub care se avzeau, gemete -si striglte de ajutor, algii coborau sc5rile in cabina cdpitanului. Anton Lupan se apropie de tambuchiul de 3a prova, in* chis pe dinafard cu cirligul,, impinse cas1 se

paeul qi r5mase incremenit.

stetea o fiin$ omeneascS, gata de lupt5, cu spinarea arcuitd sI se repeadd in sus, cu mina inclegtati pe cufit, cu dingii stringi, cu ochii scdpdrind. Cind vdzu un strdin, cu int5fl$area blinda, care se uita in jos uimit, scdpd culitul pe scdri, iqi duse mina la inim5, scoase un strigdt slab si lui Anton Lupan ii fu dat si vadi cel mai cald Ei mai proaspdt zimbet care ar fi putut lumina un chip femeiesc. In faga lui era o fatl de optsprezece

Jos,

la picioarele scdriior,

sirianc5, nu vezi ? M-a r5pit cind aveam zece ani... in clipa aceea, Gherasim, care deschisese bocaportul, scoase un strigdt: Kir Iani, dumneata eqti ? Cdpitanul Penelopei pdEi pe punte,

-- Nu sint sora lui, minte ! Eu sint

girbov qi scofilcit, sLl barba crescutd de-un cot. Gherasim il cuprinse in bra1e,

rizind.

sau noll5sprezece ani, cu obrazul ardmiu, cu ochii negri, codali, cu pdrul ca soa* rele spre amurg. Purta o bluz5 cenugie, de pinzd groasi de corabie. In jos avea salvari, din aceea,;i pinzd ca bluza, strinEi pe mijlcc cu o curea ardbeasci Ei legagi

kir Iani ! Hei, ce bucurie o dumneata, sd fie la Pireu cind or vedea d triiegti
!

Ce bine imi pare cd am dat

de

lui, dezv5luindu-qi firea colgoasS, il privi dintr-o parte, ar!6gos, apoi pufni ca Ei cind s-ar fi despdrlit abia ieri, ca qi cind n-ar fi cdzut in ghearele pirafllor mai pe glezn5, rdsfiingindu-se peste picio- bine de patru luni: Ce cauqi aici, pezevenghiule ? rul gol, ardmiu, cu unghii trandafirii. Cine eqti tu ? o intrebd Anton I)ac-ai plecat, umbl5 cu bine, nu te priLupary neputindu-,;i lua ochii de la ea. mesc inapoi ! .{m luat alt cirrnaci in locui
Eu?... Eu, Adnana... Tu? Zicind acestea, incepu sd se caute prin Apoi f5cu ochii mari, zimbetul i se buzunare, furios, pinl gdsi un capdt de pref5cu in ris, iEi scuturS capul, ca ,;i trabuc. cind ar fi vrut sd vad5 dacd totul nu e Da$-mi chibrit ! se r5sti la cei decit vis, $i, repezindu-se pe scdri, in din jur. Tocmai atunci, Ieremia urmat de sus, se prdbuqi la picioarele lui Anton Lupan. Haralamb ndvllirl pe punte, urcind din -- 'Iu b5tut F{useim, stiu ! Nu cu- cabina cipitanului. noEti? Eu, grece$te, pulin. Tu araba, nu? Domnule, strigard amindoi intr-un Franluze9te, da? glas, repezindu-se spre Anton Lupan. I)e unde ai inv5lat franluzeEte ? Vino si vezi ce avulii ! Un cuflr intreg Nu e$ti sora lui F{useim ? numai cu pietre scunnpe qi podoabe de Adnana i;i scuturS capul, fluturin- pref ! Asta-i comoara faraonilor ! du-Ei pdrul blond, m ,i cind ar fi vrut si Mihu, care fusese cu ei, mai zdbo',.i arate absurditatea acestei intrebdri ,gi citeva clipe ios, cici tocmai cind sE puni incepu s5 vorbeascd repede, intr-o fran- piciorul pe sc5ri, auz;- de dupd ugd un luzeascd melodioas5, limba care se vor- gungurit clrnoscut. in minte ii veni
begte

Kir Iani se desprinse din imbriligarea

--

Fata ardt5 cu degetul la piept:

tdu.

insi cu o mul$me de cuvinte


cdrora le imprumuta in centul marsiliez.

in sud, aproape cintat5, presdratd fulgerdtor cdlug5rul,


strdine, chip gingas ac-

desag4 colivia goald qi acelagi gungurit ciudat pe care il luase drept o inchipuire. Oare i se ndz5rea si acum? Nu, de data asta vd:an cu ochii

R4'DU TL:DORAF{

in stare s5-i deosebeascd pe unii de algii dup6 giasui lor pdsdresc. Dar el ar fi putut s5 jure c5 era un gungurit pe care

spatele ugii arirna o colivie ,si-nluntru un porumbel aib, cu pieprul trandafiriu, gungurea intrebdtor, frecindu-qi ciocul de gratii. Bdiatul ieEi pe punte chinulit de ginduri Dl nedurnerit. Poate cd tc1i porumbeii din lume gunguresc ia fel, ;i ureehea omeneascS nu-i

lui. in

sI miriie incet.

.-

il

Gherasim. LTn om negricios, cu nasul arcuit, cu ochii vl5gu.iqi, in care se mai vedea insd o ,;iretenie din trecutj se incurca in giubeaua neagrd, bdtut5 cu fir de argint invechit, incercind sd pSEeascd peste gura hambarului. Mni sd fie-al naibii ! exclaml Hara-

un chip

Ei, dar Ssta cine mai e, ci parci are


cunoscut

? intrebd

rnai auzise.

- zgiindu-se \a el tot atit de mirat lamb,

intre timp, din hambar ieqird trei inqi, pdmintii la fald qi cu bdrbi s5lbatice de
ocnaqi.

Lachi, Nieola ! strigd Gherasim, repezindu-se la ei. Ce bucurie cX v-am

gdsit! Dar Ssta cine e, ed nu-l cunosc? Nlitrofan, noul nostru cirmaci, frate bun crr noi. Poii s5-i stringi rnina, cd-i

un om intreg. Numai pe &larulis nu-l vdd" Nicoia iqi lds5 capui in jos: A pierit, bietul de el, luptind vite- alte pd4i, cd jegte, dar ce fcrlos, cd tilharii ne-au incol- rost de triit.

ca Ei Gherasim. Sd n-aibd barba asta, as zice cd,-i jupin Agop ! Agop din Bazar? intrebd repede striinul, g5sind qr prln farmec puterea sd sarh pe punte. Il cunoa$tep pe Agop ? Eu sint Haig, fratele lui. Gherasim se bitu cu palma in frunte: Mfi, fra$lor, acurn toate s-au ldmurit ! Zi, egti frate cu Agop ? Negustori scdpdtali amindoi ! Te duceai la Pireu cu ceva boarfe, sd-p incerci norocul prin

la Stambul nu mai era

1it tare dibaei

de la Sfintul Munre, nu ? intrebd Gherasim, spumegind. Da ! incuviingar5 cei trei marinari, -intr-un glas.
cSlugdr

Un

- cap. din
scintei.

A,ga-i

incuviing5 Haig, inclinind


ale

de unde ptii? O s5 r'edeti voi acu. $i v-a infundat 1er.ile pugtilor cu cilgi. Acum le-a venit rindul sd pl5teascd qi pentru el, qi pentru ceilalqi cilr au ucis ! zise Gtrerasim,

nu era c5lugir, ci Spinu, piratul vestit, ad5ugi Nicola. Dar ru

Numai cd

- sint? s5ri ;i treremia cu greceasca lui. cui in ochii armeanului se aprinserd


sdse repeadi spre sciri. N-au instrdinat

Da comorile astea din cabind

Sint toate aici? intrebd grdbit, dind

nimic?

- tiindu-i calea. Numai c[ nu te sim,


grdbi. O s5 vedem la urmd cum se cuvine sd le impSrqim. Doar nu ne-arn luptat cu piralii pentru tine ,;i pentru Agop ! Toat5 lumea se strinsese in jurul hambaruiui; Adnana, care nu inlelegea mai nimic din amestecul de vorbe grece$ti Ei rom6ne9tir stdtea ling! Anton Lupan, uitindu-se pe rind la togi, miratd pi cuminte ca un copil.

N-au avut cind, rdspunse Ghera-

iiiqtit.

Piraiii se inghesuirS mai tare in parapet. Beteagul iqi didu ochii peste cap li incepu sI icneasc5, de parc5 i-ar fi umblat un gobolan prin piept. Deodata, Negrila, care se invirtea in

jurul lor tot ar5tindu-gi colgii, se opd,


isi ciuli urechile spre bocaport

Ei incepu

lii"-, 1.i: i:l'.;:i:L i- Si

."

Anton Lupan se uitS la creastS, unde


iarba lepoasd incepuse sd freamdte uqor, se uitS la dira vindtd care pdta rnarea, la orizont, Ei zise cdtre ai sdi: .- Bdiegi, facegi ordine pe punte Ei figi gata sd ridicagi ancora. Peste jum5tate de ord o s5 avem vint din nord. Bietul Ismail s-o fi plictisit a$teptindu-ne atit. Apoi se intoarse spre Adnana) care se tinea intruna dupS i, aruncind priviri speriate spre Huseim. Adnana ! ii vorbi, punindu-i mina pe umdr qi privind-o blind in ochi. Vrei si ne fii de folos ?

speriat prea riu ! Ce zice? intrebd Adnana. Aflind, se incrunt5.

-- 'Un porumbel !

Sper cd

nll

te-a

ia -cu el, pi de cite ori se intoarce cu prada, il trimite inainte, sd*i vesteasci
pe ceilalqi.

E un porumbel cil6tor. Spinu i1

ii tdlmdci

Acum arn inleles tot ! exclarnd Mihu, luminindu-se, dupd ce cdpitanui

clipd Eovdi, fdrd, sd-gi dea seama- de ce. Piralii lui Spinu iEi au cuibul pe insula asta, sau in alt loc? o intrebd apoi.

Fata inclind din c&p, fluturindu-;i genele, intrebltor. Prin ochii lui Anton Lupan trecu 0 undd de mirare qi o

- Nu le gtiu nici ei to1i, fiindcd Spinu stiu.


p5streazd taind asupra lor qi in fiecare loc are alfl oameni, care nu se cunosc intre

Au multe cuiburi, dar eu nu le

ei. Cei pe care i-ai prins sint aici numai de doi ani. Cuibul lor adevdrat e la Alexandria. Acolo fiecare e socotit om cins- Da... Dar crers, c5 n-au si ne tit, unii marinari, al$i negustori. - ? ._ Desigur ci au Ei o corabie. prindd -- Cine ? Da, a fost aici pind acurn luni. - Nu Etii incotro a plecat? o Spinu qi ceilalli. - DupI cite am inleles, la Alexandria, - Tare 1i-e teamd de ei ! sI ducd o parte din prada care s-a aduMi*e teamd... nat in doi ani. Acum il aqteptam pe Spinu, Anton Lupan tresbri. incdrcam ce mai era in peEteri Ei plecarn Da ! r6spunse el repede, parcd feqi noi. rindu-se de privirea ei. S5 mergem, cd Ce pegter5? timp de pierdut. - Unde lin ei pr5zile. E aici pe mal. n-avem /Vlai ia cigiva oameni ! se rug5 Ad- vrei, te duc s-o vezi. DacE nana) aruncind iardEi o privire tern6toare Mihu se apropie de ei. spre 15rm. Ne trebuiesc qi felinare, altDomnule, zise incet, ca gi cind ar fel nu putem rdzbi. fi fost o taind la mijloc, jos in cabind este La citeva sute de paqi spre sud, poacolivie porumbel. o cu un lele dealului se pierdeau intr-o ingr[rnaAnton Lupan ise de tonui lui miste- dire de stinci rogiatice, printre care rAsarios.

bdnuiesc? Eu nici mdcar nu ,;tiam cd porumbeii sint atit de isteli. Nu to!i, Mihule, ci nurnai porumbeii cdlStc'ri. Dach nu-i 1ii prea mult in alte pirgi, ca sil se deprind5 cu locu-rile noi, atunci se intorc sf,oar5 la cuibul 1or. Pdi sqe, cum il ginea Spinu, in desagd, cu ce sd se deprindS? Cu intu,nericul ? Eu ac cd Ei dup6 un an tot ar fr fost dornic sd se intoarc5... Dupd ce musul plec5, mulpmit cd dezlegase gi aceastd tain5, Anton Lupan se intoarse spre Adnana: Mergem?

spusele ei. Dacd a$ fi fcrst mai deqtept, ar fi trebuit s5 bdnuiesc de \a inceput c5-i ceva tra rnijloc. Dar cum sd

. l--' - ..-'-

68

reau ciflva copaci pipernicigi. Fata se Mdi, frate Gherasime, inrrebl incd15rd pe povirniEul golaE urmind o cet, oare n-o fi weo capcan5? poteci greu de ghicit, qi se opri in faga Aq ! Tu n-ai vdzut ce ochi de copil ? -- De, Etiu eu ? ! De cind cu cdlugdrul, unui boschet sdrdcdcios de mdslini. Aici ! zise, ardtind cu mina. Venigi nu mai cred in nimic ! dupi mine, dar se merge greu. $i, spre mai multd sigurant5, Ieremia jos Gherasim l5sd puqca qi aprinse feli- iqi sprijini pugca sub brag, ca sd poat5 narul. Ieremia, care sosea din urm5, flcu trage in orice clip5, ffud, a mai ochi. la fel. Intrarea peEterii era o guri scundi

'

ft
,

; ,.:'

"':i'

't' '

prin carc nu puteai merge decit frint de mijloc. Pe perelii de piatrd se vedeau

de inger: nu gtiu cum ar iesi de-aici Adnana mergea in fruntea lor, sor'5ind.
I

zgirieturi ciudate, semne f-5cute de pirali incd temindu-se sI nu dea peste vreun cine qtie de ce. Din loc in loc erau dese- pirat ascuns. Dupd citeva cotituri, galeria incepea nate ciolane ;i capete de mort care rinjeau hid gi pireau c5 miEc5 in lumina sd se l5rgeascS, pini ce se sflrsi intr-c,
elinarelor.

privindu-le

Ei, ai dracului ! injurS Gherasim, sclipind tainic din loc in pieziE. Si fie unul mai slab mina lovea vreun coll de pirit-i:: p jrzt.

grotd uriag5, ai c5rei pereqi

*.b:::i se zdreau. loc., i-inde iu ,

.+,'

it,.A
$d

..ur&+ad$i

din pere! ieEeau colguri de stincd, sipete, baloturi, saci, covoare, arme ascufitei care parcS vibrau ca niqte r echi, ardmdrii, aruncate claie peste 916- coarde, amplificind murmurul mdrii gi mad5, ca lucrurile scipate de la foc f-Scindu-l mai aspru, in armonia bizard,
pBS,

De jur-imprejurul pere$lor zd,ceau

apei Ei nep6toare gi plini de tristele, de parcd ar fl sarea granitului nemigcat de veacuri. simtit pustiul si intunericul din jur. .A.nton Lupan mergea in frunte, cu .- Asta-i ce-a mai rimas ? intrebd felinarul, iar Adnana venea dupi el, fdrd Anton Lupan, uluit. Bine, dar atunci, sd i se simtd pasul. I se auzea numai ce-a fost inainte, cd numai astea fac cit respiragia, la rdstimpuri, parci speriati sau govditoare, ca gi cind fata n-ar fi fost un bazar intreg ? ! In saci ce-o fi ? Covoare, mdtdsuri, stofe, draperii pe deplin convinsl c5 drumul acesta si cite altele. Ti se impdienjenesc ochii trebuie fdcut pind la capit. Anton Lupan se opri. Din fagd rdzcind le vezi. Nu le putem ldsa aici !. . . Ghera- bdtea o lumind slab5, furiqindu-se pe sime, Ieremie, luaf cite ceva la spinare perelii colguro;i, fdcind s5 p5leasc5 si chemali-i pe tofi. Trebuie s5-i ddm zor) flacdra felinarului. Dupi cifiva paEi galeria cotea in loc, ldsind sd se vad[ cd altfel ne prinde seara cirind. Nu-!r fie team5, domnule ! rds- pe nea$teptate un petic de mare, involpunse Gherasim. Sintern mul$ Ei voinici. burat. Vintul crescuse intre timp, gi jos In doud ceasuri ifl cdrdm Ei peregii. valurile se zbuciurnau, rostogolindu-se

zd,ceau

- pe care-o didea zbuciumul intr-o t5cere amor1it5, rnustrS-

Adnar:,a, intrebd Anton Lupan, inspumate pe !irm. Crezi ci nu ne pindegte nimeni ? Cupi ce rdrnaserd singuri, vrei sd mergem prin pe,;ter5 pind la malul celSlalt ? intrebd Adnana, qov5ind iar. C5pitanul Speranpei se strecurd afafi, \rreau, dar sd Etii cd ne trebuie juqi rdrnase nemiqcat. La inceput crezu ci mdtate de ceas. Nu-i nimic. La intoarcere o s5 ve- iegiserd in altd parte a insulei, nu spre nim pe sus ,;i-o sd ne 1u5m la intrecere, rSsdrit. Apoi vdzu soarele in spatele sdu, care urcd mai repede la deal... Oare recunoscu !5rmul, poteca pe care urcapiratul care pindea pe !5rm de ce n-o fi serd la deal; barca era in acelaqi loc, fugit pe-aici ? trasd pe nisip, numai cd valurile o imNu putea fdrd felinar. $i-ar fi presuraserS, smucind nemilos de ea.

--

- capul de peregl. spart

Foqnetul valurilor se avzea atit de limpede, incit ai fi ^ spus cd qlrmul se afld foarte aproape. In partea asta, galeria era mai inalt5, aqa cd putea fi str5b5tut5 cu uquringS, in schimb, la fiecare

Anton Lupan ldsd s5-i scape felinarul


din miini qi rdmase impietrit cu ochii in larg. Speranpa nu mai era la locul ei, de parcd o inghi$se marea. La orizont se zdrea o pinzd cenu,;ie.

Ce este? intrebd fata.

RECHIhIII

smail se trezi in In loc de rdspuns auzi un geamdt, pierbeznd qi un timp dut. Bucdtarul se frecd la ochi. toropi, ftrd sd-gi Cine-i acolo ? N-auzi ? intrebS" in dea seama unde graiul lui, uitind de ghiauri. se afl5. DacI v5Eu, Agop, efendi Ismail. ztt cd, nu-l zore$Durnneata? $i ce cauqi aici? te nimeni la nimic, inchise ochii, mulpArmeanul gemu: mit, si mai tragS un pui de somn. De Nu mai caut nimic, cd mi-au luat citeva zile tot ar fi dormit. Numai covo- tot; m-au nenorocit. rul pe care stdtea intins nu-i dddea liniqte, Bucdtarul dddu sd sari in picioare, dar parcd ii era cunoscut. Da, gi dupd miros se lovi crr fruntea de un tavan scund gi Ei dupd pipdit, ar fi zis c5-i covorul lui, intr-o clipl se dezmetici. Simf corabia de Brussa, cumpirat cu bani scumpi in leginindu-se, auze valurile splrgindu-se ziua nungii cu Laleli. in bordaj, iEi aminti cum r{mdsese de Aman, Laleli, Laleli ! oftd Ismail. pazd, pe punte, $i inlelese cd era inchis Apoi tresdri qi deschise un ochi. Dupd in hambar. cite iqi amintea, covorul il dusese GhiulCe s-a petrecut, cum de-am ajuns surn la Bazar qi-acum nu mai era al lui. aici? intrebS, tot in graiul lui, apropiinHei, unde sint? intrebd nedumerit. du-se pe dibuite de armean Sr zgiltiinMufid6, Valide, care sinteti aici? duJ de git.

- tremurind. Prea bine nu gtiu Agop,


nici eu, cd am stat ascuns dupd bocaport, si nu-i vdd. $tiu cd m-am pomenit cu ei grdmadi in jurul meu.

Pdi ce sd se petreacS?... rdspunse

$i - Dumneata dormeai, efendi Ismail, dormeai ,;i sfbrliai cu pu$ca pe genunchi.

eu) ce fbceam?

- cI doar erau legagi ? neata, Se vede c5 s-au tirit uqurel, cu tofii grdmad5, aqa cum erau legagi, Ei-au
cdzut

Dar ei, cum au ajuns pind la dum-

in capul meu. <Dezleae5-ne, dacd

zdriun pic de lumini de sus. In clipa aceea, in cabina cipitanului se auzi uga scirliind, cigiva oameni coborird scdrile Ei incepurl sI vorbeasc5, g5l5gio,;i, ca unii care nu mai aveau sd se teaml de nimic. Ismail se tiri pe sacii lui Agop qi iqi lipi urechea de peretele sublire, care despd4ea magazia de cabina cdpitanului... Omd care vorbise mai inainte continud, mustritor: C5pitane, te ascuna de noi, gi faci

-! rdu

vrei sd scapi viu !u De ce nu m-ai strigat, de ce n-ai fugit ? scriEni buc5tarul, dezmeticit pe deplin. N-am avut curaj, efendi Ismail, iartd-md, n-am putut: dumneata nu Etii ce ochi aveau, sd te strdpungd, ,i altceva nimic. Pe urmi, dac-ag fi strigat, parcd dumneata m-ai fi auzit? A$a ? ! Care va sd zicd,, tu i-ai dezlegat, ghiaur nemernic ce e$ti ! L-am dezlegat numai pe Spinu, cd el era mai fioros. Pe ceilalti i-a dezlegat el. Numai pe grecul acela sl5bu1, l-a ldsat in fringhii. Pe urmS Spinu a venit la dumneata, !i-a luat puqca de pe genunchi gi cind fl-a dat una cu patul ei in cap, !i-a pierit sforlitul de parcd te-ar fi vrijit. Bucdtarul se pipdi in cap. Aha ! Uite cd mi-a rdmas qi cucui...
Pe

Taci ! rdcni Spinu, aqa de tare, incit Agop, aflat in spatele lui Ismail, fugi de-a buqelea pinl in colqul hambarului. Un timp, dincolo, piralii tdcur5, inlemnili; se auzea numai rdsuflarea fioroasd a c5peteniei lor. Mai tirziu, un al-

--

tul dintre ei indrdzni sI rupd tdcerea,

ardtindu-qi temerile lui

Oricuffi, cipitane, in Arhipelag nu mai e rost de trdit" Trebuie sd ne gindim incotro o apucdm. Oare acurn nu ne-or
urmdri

--

Egti un fricos ! rispunse Spinu, rizind crr disprel. Chiar dacd Huseim sau
ceilal{ ne-ar trdda qi le*ar spune incotro am pornit, cum ar putea sd se gind dupi

Sd nu-mi mai pomenegti de ea !. . Au ridicat ancora, au intins pinzele - pornit repede la drum. N-am apucat $i ajunge cu vlicirelile, muieri ce sinqi au bine sd ne depdrtdm de gdrm, cd s-au gi tegi ! Hai, toatl lumea afard,, l5sagi-md repezit la hambar, mi-au rdv5;it avutul singur, netrebnicilor! Oamenii nu mai aEteptard o nouS poce-a fost mai de prel au cSrat dincolo, la c5pitan, iar pe noi ne-au aruncat aici runcd, ci se repezird pe scdri, buluc... Mai intii sd dormim pu[in; pind Ei ne-au inchis. la Alexandria avem de mers doud siptiSd fie mult timp de atunci ? - $tiu eu ? Asta s-a intimplat pe la mini. Este destul timp de gindit. - Ei-acum o fi noapte, ci altfel s-ar Zicind acestea, Ismail c5scd, iqi pipii prinz
.

-urmi ce-au fbcut?

noi cuprdp5ditul lor de barcaz ? Inainte sd ne trddeze Fluseim, o si ne trddeze fata! Spinu bdtu cu pumnul in masi Ei rdcni

din nou:

?'l

To.{TE plxzele st's

cucuiul din cap, apoi se intinse tacticos pe covor, ;i peste citeva clipe magazia incepu sd rlsune de sforditul lui. Ceasurile se scurgeau greu pentru Agop. Liniqtea de afard, ii dddea fiori, iar sforditul bucdtarului il scorea din mingi. Din cind in cind incerca sd-l trezeascd, trdgindu-l de picior, ori dindu-i cite un ghiont, dar, ca urmare, sforditul creqtea mai mult. La aceeaqi ord de noapte, in partea cealalt5 a insulei, Penelopa naviga direct cltre sud-est, impinsd de un vint bun. Anton Lupan, cu Gherasim al5turi, stitea aplecat deasupra h5rlii, in cabina

c[pitanului,

Dac6-i sicriu, poftim, d5-te jos ! - cdpitanul, muscind din trabuc. pufni Nu flne seafiul de ce spune omul la necaz, kir Iani ! interveni Anton Lupan, impdciuitor. Eu unul cred d Penelopa n-o sd ne

plimba prin spatele lor, furios. Cu sicriul Ssta plutitor n-o si-i ajungem niciodatd ! zise Gherasim, cl5tinind neincrezdtor din cap.

in

vreme ce

kir Iani se

la Pireu

faci de ris. Pe mine nu md privegte; eu merg


!

noi mergem tot la Pireu, dar mai intii trebuie

Firegte, cdpitan Iani, qi

. i..:-.i

r_..

i:

se-i prindem pe pirafi. Pini atunci, cu \-oia dumitale, comanda Penelopei o s-o am eu!

ceva nu se vedea nimic.

IVlihule ! -_ Da ! r5spunse musul, de veghe la prova. Cu voia mea? Nu! - Atunci fdri voia dumitale ! Ne-am LTrcd-te pe catarg gi vezi dacd nu se zdreqte vreun vas! inleles ?... Peste citeva clipe, Mihu era la mdrul La citeva rnile in stinga se simlea tdrmul apusean al insulei Skyros, in catargului. Oamenii de pe punte se ridi* lr-rngul c[ruia navigau de mult. OdatH cu caseri gi cercetau orizontul, cu aceeaEi apropierea dimineqii, vintul se intirea' infrigurare ca a cipitanului. Parc-ar fi o corabie! strigd musul. Cite o rafali vijelioas5 smucea pinzele, si arunci, catargele arcuite spre prova Dar trebuie sd fie tare departe, c5-i vdd numai virful catargelor. trosneau , gata sd se rupS din sarturi. Cite ? Coborili pinzele, ce mai aEteptali ? ! - kir lani. Dou5. striga incotro se duce? Poate c-ar fi timpui, domnule ! zise Fuge spre sud, cu vintul. Gherasim. si Gherasim ldsl s5-i cadi bragele de-a Anton Lupan scuturd din caP : Nu ! CSutafi cabluri sau Parime si lungul trupului.

intdrif

catargele

--

Am pierdut-o ! Acum nimeni n-o

La fiecare rafald, Penelopa iqi afunda

mai poate ajunge.

presul nu se mai ridica dintre valuri. Duceli toate greut5lile la PuPa ! sd-i ajungene ! spuse clr hotdrire Anton Anton Lupan, netulburat. Go- Lupan. porunci Mihu scoase un chiot ,?i iqi dddu drulid toatX partea din fa15 a hambarului ! in prova se vedea capul Sarakimonesi, mul din virful catargului. O sX-i ajungem, domnule, sd n-ai coltul de sud al insulei Skyros. Peste -

prova in ap5, qi uneori, clipe intregi born-

Ridieali toate pinzele ! .Ivlergem inainte ! Oriee ar fi s[ se intimple, trebuie

pulin timp, marea avea sd se deschidd nici o grijd ! Oamenii se rep ezfud, sI indeplineasci liberd, in stinga. Anton Lupan iEi sirnli bdtlile inimii. Se apropia clipa cea mai poruncile cdpitanului.
grea a acestui joc

plin de primejdii. $tia

cd daci la ora asta Sperany.a apucase sd treacd spre sud, n-o mai putea ajunge: singura ;ansd era sd depdEeascd inaintea ei insula Skyros gi s5-i taie drumul. .. Capul Sarakimonesi se vedea in babord, inroEit de soarele care tocmai r5sdrea. Dincolo de el se deschidea marea' pustie cit rdzbeai cu ochii. Anton Lupan cercetd infrigurat orizontul, de la un capdt la altul, fdr6 sd descopere nici un catarg, nici o pinz6. De dincolo de orizont se ridica fumul unui vapor .- 9i alt-

- continud acesta, simlind cd marizd,!


narii

Ridicafi tot ce se poate chema pin-

rile. Intirigi mai mult catargele gi n-avefi grijd, n-au si se rupd. Mitrofan, ia-o doud carturi mai la stinga !... La orrzont se ridicau nori negri, care curind acoperir6 soarele abia risdrit din valuri -- ,;i marea se invSlui in umbre. Penelopa ipi afundd prova in ap5, scir-

il vor asculta orbeqte. Puneli cdngile in afara bordului Ei intindegi pdtu-

find din toate legdturile ei ostenite.

Catargele, arcuite, trosneau gata sd se

rupd ,si sarturile intinse vibrau pe toate Stampalia era o insuld tocmai in margitonurile, impletindu-gi sunetele cu mu- nea de sud a arhipelagului; deci, iatd getul infricogdtor al mirii. ci izbutise si <,facd punctull' neostenindu-se cu mdsurdtorile ! Mutd-d gindul ! se impotrivi Spinu, celui care vorbise mai inardspunzind Dar, in timp ce Penelopa naviga astfel, inte. Ce, de asta ne arde noud? Pdi mai avem numu zece pesmeli in timp ce Mihu ,;i Adnana se urcau pe rind in virful catargului, ca sd cerceteze qi vreo doui ocale de sl5nind. Cum o s-o marea, in timp ce oamenii obosili pico- ducem pin[ la capul drumului ? Ismail iqi lipi ochiul de perete gi prir-i teau in picioare, fiindci pe bord nu mai era un singur colgigor uscat unde s-ar fi in cabind. Pe mas5 nu se mai vedea niputut intinde la odihnS, in timp ce Haig mic de-ale gurii. Rdbdali ! strigd Spinu, mingiinigi fringea miinile, ascuns in cabina echipajului, ingrozit de o noud intilnire cu du-,;i cutitul. Cite un pesmete de fiecare piragii, in timp ce NegrilS l5tra furios, Asta-i tot, ajungS-vd ! scuturindu-qi blana ori de cite ori un $i slinina ? intrebd unul din pirali, in sec qi lingindu-,;i buzele. nou val i se prdbuEea in spinare, in timp inghigind O 1iu la mine sub pernd. O s[ r-d ce Anton Lupan stdtea la prova, neclintit, cu ochii alintili inainte, cu pumnii dau in fiecare a cite o felie. Hai, actun ti cu dingii strinEi, ca Ei cind prin incor- cirati-v5, minclilor ! Piralii urcard scdrile, bombinind cu darea lui ar fi vrut si transmitd o fo45 mai mare cordbiei, in sfirqit, in timp ce ciudd, mdritd fiindu-le vechea nemullukir Iani alerga pe punte, molfbindu-Ei fu- mire. Rdmas singur, Spinu scoase sldrios trabucul stins, zgiindu-se de iur- nina, iEi tdie o halcd de vreo qase degete, imprejur in nideidea cd s-ar ivi vreun puse un pesmet in aP5, sd se inmoaie, vapor care s5-i aduci sc5parea in apoi incepu s5-nfulece, aruncind prir-iri timp ce se intimplau toate acestea, oare spre u$5. Dupd ce-gi sfirEi cina, indesd ce fdcea Ismail, bucdtarul? restul de slSnind sub perni, ii strigi ce\-a Apoi ce sd facS? Dormea sfordind pe omului de la cirm5, apoi ficu lampa covorul de Brussa, visind la dulcea gi micd, se trinti pe pat, ftrd sd lase cutirul gingaqa lui Laleli, rimasd intr-o mahala din min5, Di incepu sd sforlie. a Stambulului. Muncit de ginduri, bucltarul se scdrEfendi Ismail ! il striga Agop, din pind in cap, ocolind cu grijd cucuiul. cind in cind, trdgindu-l de un picior. AEa nu mai merge; daci ei tre- si posteascS, atunci despre mincarea Lasd-mi sd dorm, mai avem pind buie la Alexandria ! rispundea bucdtarul, des- noastrd nici vorbd nu mai poate sd fie Ce ai de gind, efendi Ismail ? inchizind numai un ochi. Cind se trezi Ismail, alSturi in cabind trebd armeanul. O sd vezi indatd. Tu ai griji numai era mare gdldgie. - fli gura ! Miine diminea,ti 0 sd fim prin s5-g Cu aceste vorbe, bucitarul desprinse Stampaliei, spunea unul. Tredreptul scindura din colpl hambarului, se suebuie sd ne oprim, sd ludm provizii. Bucitarul iqi ciuli urechile. $tia cd curl in desp54iturd, ascultd o vreme sto* **
! !

.,
ri;
E 3
,,a:"

{,

{i!i,

1R *.
*-

l-'.'l':,

'

/ rt
't .l:'t

s.":

1i','t. s-,1'' :,..


:'
..'..?,=

c
t'

'k'*

.r.

reitul lui Spinu, apoi scoase panoul gi igi

rile, bijbiind in noaptea de^smoald, fdrd r.iri capul in cabind. SlSnina era colea, cirmaci Ei om de veghe. In vreme ce sub pern5. DacS ar fi intins mina... Dar desficea bocaportul, Ismail zdri un far nu, acum sosise timpul pentru altfel de in dreapta, dar n-avu cind sd se ginisprav5, nu mai mergea sd tot Dterpe- deascd ce coll de pimint, ce insulS se leascd dintr-o biati bucatd de sl5nind ! afld acolo. Hai afard,, Agop, c-am inchiriat alIsmail se pipdi la briu, scoase linguroiul, se aplecd deasupra patului, ridicd tora hambarul !
Armeanul
se

qi lovi din toate puterile. Capul bralul - po,cni c:t o sticld desfundatS. lui Spinu Piratul deschise ochii, ii dddu peste cap li rlmase moale, inainte de a putea scoate un singur cricnet. Ce faci, cipitane ? strigd omul de la cirm5, auzind pocnetul. Bei de unul singur? Ziceu cd nu mai e nici o sticl5! in hambar, Agop, pe care il minase necuratul sd se uite pe gduric5, scoase doar un geamdt gi iEi pierdu simlirile. in acest timp, Ismail nu stdtea de poman5: sdri in cabin6, ii scoase giubeaua lui Spinu, Ei-o puse pe dinsul, la fel fEcu Ei cu turbanul, infundd gura piratului cu o cirpd, apoi il legl zdravdn, qi-l 15si leapdn in fundul patului. Ei, aEa mai merge ! zise cirmaciul, r-6zindu-1 pe cdpitan cd iese pe tambuchi, cu o sticld in min5. Credeam c-ai sI bei singur. Hai, vino mai repede, cd mi s-a uscat gitlejul !

ridici

anevoie, tremurin-

du-i qi trupul qi inima.

- frrd si te spinzure? scdpat

Dumneata e$ti, efendi Ismail ? Ai

Vino-ncoa $t pune mina ! il zofi in loc s5-i rdspund5. bucdtarul, in citeva minute, cei doi piragi de la cirm5, impreunl cu Spinu, pe care il scoaserl cu gru din cabind, zdceau in5untrul magaziei. In stinga, unde era rdsiritul, parc5
incerca sd se reverse o slabd luminS. Acum ce facem? intrebd armeanul.

pe ling6 cirmI. foindu-se Intii mincdm, pe urm5 a$teptdm sd se faci ziud,... Dar unde mergem? $tii drumul ? Ismail ridicl din umeri: De, dupl valurile astea, aq zice ci arn ieqit in MediteranS; mai departe,
Alah cu mila ! Farul pe care
mdsese in urm5, iar in fagd, nu se mai vedea nici unul. $i dacd ne ritdcim? stdrui armea-

- de la cirmd. piratul Ismail iEi potoli bdtdile inimii, se intoarse spre el Di-l atinse in creqtet cu nul. Dacd ne prinde furtuna? Bucdtarul ridicd nasul ,;i adulmecd in llngurolur. Pind una alta, Ismail legS cirma cit aer. Furtund ? Peste un ceas, cind in sfirEit incepu si putu mai bine Ei alerg6 la tambuchiul de ia prova, pe care il inchise qr zdvorul. se facd luminS, vintul se preflcuse intr-o Ultimii doi piragi, cici al treilea atirna brizd moartd, care se leglna in pupa de crucet5, erau astfel puEi bine in cabini Speranpei, cL o trend mincatd de molii, printre valuri, nehotSrindu-se li nu mai puteau ieqi decit dacd ar fi bijbiind avut asupra lor mdcar un topor, sd spargd s5-qi aleagS drumul. Dar dacd cineva ar fi privit barometrul, ar fi vdzut cA in zdvorul. Sperany.a se lupta, gemindr cu valu- aceastd ord acul lui coborise cu vreo

Dar hai, cipitane, odatd ! stirui

il vdzuse adineaurea rd-

patrLr linii gi pirea hot5rit si inghitd tot cadranul. --- \rine o corabie ! strigd Ismail, cuprins de bucurie. Auzi, bre, Agop ? O eoraoie cu dou5 catarge. Acum o sd cdpdtirn Ei de rnincare, o sd afldm gi drumu1! Am scXpat de oriee grijd! Ia coooard in cabina cSpitanului Ei vezi cd mai l,.ie uil oehean acolo. Dar n-o fi r5mas vreun pirat ascuns

Bre' Agop, si zrci c5 n-ai noroc - cirmaciul, rizind. Ai pintit pind la strigd Pireu, qi uite cd te-aln adus in Atica.
l

tir-ai tu si fii

Apoi, pind 7a l6rm nemaiflind mu1t, aruncl ancora, eob'rri pinzele, le strinse pe ghiuri, se increding5 cd hambarul era

pc-sub paturi
cr

!i-e - $i trinti ? rdspunse bucdtarul, pus pe gium5.

frici

sd te iei cu el la

Deqi vintul aproape murise_' corabia din urml se apropia atit de repede, de parc-o minau duhurile. Dincolo de ea se ridicau nori negri si marea, care aici se alblstrise, pSrea vinbti Ei involburatd, rdscolitS de cine ,;tie ce diavoli - ! ascun,gi in adincuri. Pinzele Speranpei miqti incepurd sX fluture, nelinistite, aga, fErE Pregdtindu-se Je euicare, briciiarul

bine inchis, incercd inci o i:atd z6r-orul tambuehiuh-ri, intinse o tcrri5 iingi ;atargul nrie, ca s6 aibh urn-br5 la somn, si se intinse pe punte, su mliniie sub cdp5tii. Pdeat c* n-avea luleaua sI puffue pulin inainte de a adormi PinI miine dirnineai5 sd nu mi - c[ altfel te dau la rechini ! ii poscoli, runci lui Agop. Sint rectrini pe-aici? intreb5 aruitindu-se speriat in jur. meanul, Cu duiumui ! Aqa cd ai grijd curn te
!

nici o pricin6.

pornise furtuna, pornise de undeva, din Egee, se furiqase cenuqie printre insule, se rdsfirase peste Mediteranil, Ei-acum se apropia ridicind pe sus corabia str6in5. Sint nebuni, sau n-au intilnit niciodatd o furtund !r igi zise, vdzind ci marinarii necunoscuqi veneau cu toat5 velatura, ca gi cind ar fi fost hotdri$ sd nimereascd de-a dreptul pe gurile iadului. Armeanul urc5 sclrile, mai inzdrSvenit, cu ocheanul in min5. _- Bre, Agop, hai si coborim pinzele, cd nu-i a bun5. Rdminem numai cu focul $i cu trinca, altminteri... Ismail privi prin ochean 15rmul pustiu. LTndeva, spre apus, se vedea un pilc de palmieri, leginindu-Ei umbrele verzi sub ultimele adieri de vint, ca Ei cum le-ar fi urat corlbierilor bun venit.
<r

mai intii imbr5cSmintea l''-ii <,Ce*o mai fi ;i asta?,r se intrebd bu- Spinu, c5 era mare c'5idurd, gi aiunci cdtarul, mirai, de iuleala corabiei striine. simqi in buzuna,rul diniuntrui giubelei Apoi de*Cat5 iEi dddu seama cd se o hirtie foEnind. Ilegi pica de somii,

ipi

scoase

curiozitatea il irnpinse s5 vadd ce-cl fi. Deci scoase hirtia, care pSrea o scrisoare umplutd cu slove grecegti de rrrina stingace a unui om nedeprins la scris, ciscd Ei se intinse pe punte, ciind: <Cipitane, sd te fln5 tartorul sinltos pi si te vbd in curind venind, cd se implineqte anul de cind n-ai mai fost pe la nor. Fiindc6 Selim pleacd in Arhipelag' cu porunca pe care o $tii, igi trimit vegti de la MusaraFr, ca sd fii liniEtit...,, Aici Ismail se opri, ostenit" Ct n.,i'b: ef,a Musarah, cd parcd mai au:ise ? Se fi fost nume de om, de oraE, sau poate un cum de nu-qi putea amingolf tii ! ti ?. . . Dar la urma urmelor, ce-l privea pe el scrisoarea piratului, mai cu sea:ri cd somnul il apdsa in creEtet ca un turban de plumb ?

R{DU TTT}ORA.\

Qt1

toropit, turcul dddu sd impdtureascd hirtia Ei s-o pun6 la loc. in clipa aceea, un ochi ii mai alunecd in scria in acel loc, $r nu a$teptam decit porunca incotro sd pornim... r Ismail se ridicd intr-un cot, de data asta cr; amindoi ochii deschiqi, vii, sd zict cd-i pierise orice urmd de somr5 din cot se sdltd intr-o rin5, tot citind, din ce in ce mai aprins, pinl ce slri in picioare gi incepu sd strige, parcd ieqit din minli: Mdi, Agop, tu $tii ce-am gdsit ?. . . Tot Coranul nu face cit un rind
inlelegdtor $i-un sd md pocdiesc dacd am greqit !. . . Ce-o sd se bucure cdpitanul cind o auzi!. Nespus de tulburat ,;i de fericit, bucdtarul Speranpei cobori in cabina de la pupa: ascunse scrisoarea sub c54ile lui Anton Lupan, pe un raft, socotindu-l
de-aici
!. .

Pe jumdtate

treacdt asupra ei, Ei el tresdri. Corabia e gata de doui luni, cdpitane,


<,

. Alah, Alah, fii

drept locul cel mai ferit, apoi ieqi pe punte qi inci o vreme umbld de colo pind colo, b5l5bSnind din miini, rizind, oprindu-se uneori in faTa lui Agop Ei zgil$indu-I, incit acestuia i se pirea
cd turcul a innebunit. Mdi, Agop, grozav

o sd se bucure

cdpitanul
meascd

! O si

lui Ismail

aibd de ce sd-i mullu!

Dar osteneala care se adunase in tru- dibicie, uitind c5 avea in fa15 vrijmasii pul lui in atitea zile de zbucium ii in- cei mai de temut. Dar cind piralii ajunfrinse bucuria dupd un rimp qi bucdtarul, serd la vreo sutd de paEi, incepu sd clildsindu-se pe punre in locul pregitit peascd din ochi, crezind cd totul este \,-is. dinainte, umbrit, se prdvdli in somn, ca E Penelopa strigd, uitind sd mai - pitit. Chiar!dacd intr-o prdpastie fdrd fund, cit miile de stea ar mai fi incd o valuri intilnite in drum, puse unul peste Penelopl in Arhipel ag, e cea pe care am altul, parte spre iad, parte spre cer) cd pictat-o eu !. . . altfel, numai cerul sau numai iadul nu Pe puntea Penelopei ciliva oameni se ie-ar fi inclput. ridicard in picioare, cu pugrile in miini. Pe la ceasul prinzului, cind soarele ii Ismail auze o impugcdturd Ei glonpl ajunse in crestet, fdcind s5-i fiarbd creie- ii piui pe la urechi. Agop gemu in sparul, armeanul se trezi, sdri in picioare si tele lui, dupd care se pr5buEi. rdmase trSsnit: corabia pirafllor, parcd Predafi,vilzbucni un glas, ruieqitS din adinc, era in fap lui, la cireva nind. Haide, toati lumea miinile sus, sute de pagi, Ei se apropia incet, impinsd cit nu e prea tirziu ! de ultimele adieri ale vintului. <,Dar e cipitanul nostrulr isi zise bu-

adiere de vint. Bucltarul rdmase cu gura cdscat5, minunindu-se de aceasti

- Ce-i, Agop, 1i s-a ficut de rechini ? - Efendi Ismail, piralii Bucltarul se ridicd intr-un cot, fre!

Efendi Ismail

cindu-se la ochi. Bre, tu ai n5luciri ! Dar in clipa aceea vdae corabia cu capul de mort pe catarg, $t inlemni. SA coborim barca qi sd fugrm la lirm ! zise armeanul, dirdiind.

luptdm, efendi Ismail ? Dumneata egti singur, iar ei is mulgi. Sd


avutul

! Acum nu mai putem decit sI luptdm Di s5 murim


Prea tirziu
!

De ce sd

le cerem indurare, le dau jum5tate din

ai sd ne lase vii. Ismail nu-l ascuha, lu5 puEca de jos, cd o flnea totdeauna cu el, se duse la prova .;i se piti dupd parapet, uitindu-se vlzut? deasupra numai cu un ochi, in aqtepEu nu de voi fugeam, filgeam de -- care tarea clipei cind sd tragi primul foc, bine asta este sus ! rdspunse bucbtarul, tintit. arltind steagul cu cap de mort, care, in Corabia pira$lor se apropia incer, lipsa vintului, atirna pleogtit pe catarg. incSrcatd cu fel de fel de pinze, intinse Oamenii intoarser5 capul qi r[maseri iscusit in fiecare loc unde putea fi prins5 incremeniti.

meu

cdtarul, fdrd, s5 mai priceapd nimic. $i incepu si fad semne prietenesti din miini. Citeva clipe mu tirziu, cele doud coribii erau al5turi, bord la bord, Ei noii venif il inconjurard pe Ismail, care de care mai nedumerit. LTnde-i Spinu? intrebl Anton Lupafl, uitindu-se in jur. Bucltarul ardtd spre hambar. Estem aici, dar poate arn murit, cd n-am mincat ioc, rispunse, revenind la graiul ghiaur. Sintem rofi cinci aici, unul am spinzvrat Spinu am dat in mare, bildibic ! Bine, pdginule, sdri Gherasim, neqtiind dacd s5-l imbrSli$eze sau s5-1 ia in pumni, atunci de ce-ai fugir cind ne-ai

R.{J]U

TUDOR,A.Ri

celeilalte cordbii, se imbujord atit de tare, cd pind qi gepii din obraz i se fbcuri
rogii.

Kir Iani, care rlmdsese pe puntea

Steagul piralilor

! Cine l-a ridicat ? pe un fund limpede ca at piriului

de

- sd ne spui ? bun Da, eu l-am ridicat! mdrturisi cipitanul Penelopel, neqtiind dacd sd-l infrunte sau sd se facd mic. $i pofi sd md l5mureqti ce-ai urmSrit ? LTrmiream sI ne vadd vreun vapor de rizboi ;i sd ne captureze, ca sd scap de voi... in acest timp, echipajul Speranpei desc'hisese tambuchiul Ei magazia Ei-i scosese afari pe cej cinci pirati leEinaqi de foame" Cu ceilalfl ^ce facem, domnule ? intrebd Ieremia. Ii l5s5m de prisild lui kir Iani ? Nu ! eu zic cd-i mai bine si lucrdm cu toptanul. C5ra1i-i pe togi incoace. Altminteri te porneneEti cb scapd ,gi iar li se inmulleqte neamul ! Lanlurile ancorelor incepuri si trosneasc5, pinzele se ridicari pe catarge, ,;i Speranpa, urmate cu furie de kir Iani, porni de-a lungul l5rmului. La Bir-Sanje, ceie doud echipaje se ospdtard cum nu se mai ospltaserd de multd vreme, se desfdtard la umbra palmierilor, incircard, apd proaspdtd gi provtzjt -_ toate astea f5r de parale, ci in schimLrul citorva ;aluri de mitase, pe care Gherasim le scoase: ca un inceput de dijm5, din calabaiicul armenilor, parte dreaptd de la fiecare, ca sd nu supere mai tare weunul. Aproape de gdrm apa era adincd, aqa cn aneoraser5 numai la cigiva stinjeni,

Anton Lupan se repezi la el $i-l inghesui in parapet. Ce-a fost asta, cdpitan Iani ? EEti

munte. Pe bord nu rimdsese nimeni la ce sd rimin5, cind puntea se vedea ca in palm5, $i Ieremia era colea. su flinta lui nizdrSvanS? Numai Ismail, mai tirziu, dupi ce iqi fdcuse slujba de bucdtar, frigind un berbec african in spuzd, gi igi indestulase gi el pintecele spurcat cu

in cabina de la prova, simgindu-se mai bine acolo


slSnind, se duse
se culce

si

decit la lumin5, in gdldgia ghiaurilor. Pe inserat, oarnenii coboriri pe plajd, inconjuragi de copii tuciurii in pielea goal5, se urcarl in blrci Ei i;i luard

rimas bun de la g5rmul Africei. O ultimd intimplare tulburi liniqtea

acelei zlle, pesenme ca o incununare a crincenelor incercdi pe care le infruntaserS pind acuma. Soarele cobora in spamarea albastrd se intunecase, ficindu-se vindti. Simgind cd oamenii fac pregStiri de plecare, Ei cd de acurn inainte nu va mai fi rost de fug5, Spinu incepu sd se

tele palrnierilor qi la umbra lSrnnului

frdminte, aruncind
de spaim5.

in ,ur priviri

pline

pe Anton Lupan in preajm5. Ce vrei ? Unde ne rJuceqi acuma?

Cdpitane

! gemu piratul, vdzindu-l

- La Pireu. - Ne dai pe mina judecdtorilor? - Dar crun ai vrea altfel ? Spinu i;i frecd gitul, cu o miqcare pe
Cdpitane, grfii ei, incercind sd

care n*o poruncise creierul


dacd o

lui miinilor.

- intr-o rini. Ce ciEtigi dumneata ridice

se

franluzul

si ne spinzure? De-rni drurnul... La auzul acestor cuvinte, obrazul lui Anton Lupan se fisu vindt $i, fdrl si vrea, ridici pumnul. Dd-ne drumul, mie ;i lui Huseim, continud piratul, Di-tr spun unde este
!

-i

).

j,:.,-i\!l.

l_:i

\r,:

rimaserS inlemnigi, numai ochii mi,;cindu-li-se in cap, privind parcd fbri ingelegere, cind la clpitanul lor, cind la Spinu. Anton Lupan se aplecd spre pirat, si-l apucfi c1e grumaz, tremurind: Pierre Vaillant ? N-a murit ? - Nu ! $i dac5 imi dai drumul, iti - unde-l poli g5si. spun Nu mingi ? Ce dovadi pod s5-mi aduci cd nu l-ai ucis ? Spinu ardtd spre Huseim: LTite, el l-a vdzut! - Alt martor nu ti-ai gdsit ? intrebi batjocoritor Anton Lupan, in timp ce o sumi de alte ginduri se invdlmdqeau in capul lui. Era oare adevdrat ci Pierre Vaillant triia, ci Spinu il flnea undeva ascuns si cu o singurd vorbd a lui ar fi aflat acel troc, ca s5-Ei regiseasci in sfirEit prietenul de atigia ani dispSrut ? La Stambul fusese sigur c5-l va regdsi, tot a$a cum o s5ptiminl mai tirziu se incredintase cI Pierre \raillant a murit. Care era adevdrul li cum putea s5-l afle, ce-i riminea
,de fdcut
?

- Pierre Vaillant, prietenul dumitale Oamenii, care se adunaserd in iur,


!

Care franguz?

biruit.

\rdzuse tulburarea lui Anton Lupan. vedea frdrnintarea lui gi era sigur ci I-a

ceput, d5-ne drumul sb ne ducem pe 15rm, mie Ei lui Huseim, nu-!i cerem nimic sd luim cu noi, $i-fl spun locul unde il pogi gisi. Cdpitanul Speranpei rdmase cireva clipe impietrit. Nu-Ei didea nimeni seama ce se intimplS cu el, tofi erau buimdcrti,
numai Adnana, care il privea ne$tiutoare) fiindci ingelegea prea pufin limba greceascd vorbitd de ei, simlea cd e rnare

LTite, continud el, aproape despovdrat de spairna care il srbpinise la in-

--

frimintare in sufletul lui. Nu ! rosti indbu,git Anton Lupan, dupd un timp. Orice ar fi in joc, nu am dreptul sd-!l dau drumul. Asupra sortii voastre numai judec5torii vor hotdri -- N-ai s5-l mai g5seqti niciodatd pe
!

mciodatd toate pe mina lor, dar cre'le-ne pe mine ,i pe Huseirn ! Auzind aceste cuvinte, ceilalqi pirafl se smucird de ios $i, dacd n-ar fi fost echipajul aproape, s-ar fi repezit cu rcfil asupra cipeteniei lor. Da, scrigni unul din ei. $tiam ci te assunzi de noi _- qi-acum ai fi mul;unmt sd ne vezi pe noi spinzuraqi. Doar si scapi tu ! Ce faci, cdpitane ? intrebd Spinu, ;e si cind nu i-ar h auzit.

nu nimic, urmS Spinu, rdspunzind la intrebarea lui. Nu dau


Ceilalgi

qtiu

Pierre \/aillant ! scrigni Spinr-r. DacS trlieEte intr-adevdr, am s5-1 gisesc, chiar fdrd, ajutorul tdu. tlar nEd5jduiesc cd in faga judec5lii tcit ai sd spui. -- De ce ? Ca s5-mi pund un ,gtreang mai bun? Cdpitanul nu-l mai ascultS, ci se intoarse spre ai sdi, ascunzindu-Ei tulburarea Jare il stlpinea, fdcind sd se inv51mdEeascd

mie de simtdminte in sufletul lui. Hai, bdiegi, ridicagi ancora ! In clipa aceea) in bordul sting se auzird doud plescdituri, una dupS alta, ;i Adnana scoase un strigit de spaimS. .- Ce s-a intimplat ? intrebb c5pitanul, l5sind cirma. Fata iEi ap5si mina pe inim5: Spinu !. . . Spinu ,;i Huseim au sSrit
in apd.

o mie de ginduri in cap qi o

DouS dire de spumd tulburau fala rndrii, indreptindu-se spre mal cu o re-

R.{DLT TLDORAIT

8i

peziciune uimitoare. Ieremia lds6 cabestanul qi puse mina pe puEc5. Stai, nu-i ucide ! il opri cSpitanul, fiindu-i foarte scump5 viap lui Spinu. Asteaptd sd ajungd la !5rm qi p-orm5 suier5-le sd se opreasc5. \roi ceilal$ coboriti repede barca ! Nu apuc5 s5-Ei termine vorba, cind

copiii de pe !5rm o luard la fug5, scotind strig5te de spaim6. De-a lungul malului aluneca fulgeritor, dar cu o liniqte maiestuoas5, fdrd, s5 tulbure fala mdrii, ca gi cind ar ft fost numai o umbrd, spinarea unei dihdnii fioroase. In spatele ei se vedea incl una, apoi a treia, grd-

bindu-se sd taie calea fugarilor. Rechinii ! strig5 Adnana. Anton Lupan o cuprinse de urneri gi o trase deoparte, qi cum ar fi vrut s-o de spaim5.

fereasci de priveliqtea inspdimintitoare. Primul rechin {ilni lnainte, lovi apa cu coada ,gi se intoarse pe spate, ar5tindu-$i burta alb5. In volbura care rSscoli unda se auzi un r5cnet de moarte, marea incepu si fiarb5, inroqindu-se, intr-o zvircolire dezndddiduitd. in clipa urmdroare deasupra nu mai r5mdseserd decit virtejuri potolite qi o patd intinsd de singe. Al doilea fugar se aruncd in lSturi, vru s5 se intoarcd spre corabie, sco{ind strigdte de spaimS, dar indatS, alt rechin lovi apa in preajmS-i, se intoarse pe spate qi, cSscindu-ti gura hrdpdrealS, il trase in adincuri, idsind deasupra numai volbura purpurie. Piragii rSmaEi pe corabie priveau pe deasupra parapetului, cu ochii holbali

&ga's

AI-T FEL DE PRIMEJDII

-G-

ncepea

si

se lu-

a treizecea zi de
luptau cu vintul de nord, sd se apropie de Pireu, peste MediteranS. fi trebuise numai patru zile coribiei si ajungi de la Skantsura la Bir-Sanje, pe coasta africand, $i intr-o lund implinitd nu izbutise sd facS inapoi nici trei sferturi drumul, fiindcd abia se apropia
se

mineze de ziud,
cind

de Egee.

Navigau in volte, <rstringindr> vintul cit se putea mai bine, tdind zig-zaguri mari peste MediteranS, o n indreptindu-se spre nord-est, spre nord-vest ziua urmitoare, dar fumltate din ciqtigul lor asupra mlrii se pierdea, fiind mare deriva gi tot impingindu-i in urmi. Barem pe-

nelopa, care avea liniile mai greoaie gi velatura nu tot atit de bund, deqi pornise odatd cu dinqii, se pierduse de multl vreme in zare, poate oberclind qi-acum, neputincioasd, pe lingd nedorita coaSti de nisip africand. Dar, in sfirgit, aseard Speranpa ocolise Capul Krio Ei, odatd cu zorile, vintul, aqezat printre insule, dupd ce mai smuci o datS velele din prova, se abdtu in ldturi, apdsindu-i tribordul. Acum, corabia nciastri naviga de,a lungul .o"rtei de apus a insulei Creta, pregdtindu-se s5 se intoarc5, ostenitS, in marea Egee. Negril5 se ardtd pe fagd cucerir odatd pentru totdeauna de blindegea gi gingd-

Adnanei. Zadarric il musrra srdpi nd-su, poate din pizmd, zadarnic il ud.menea bucdtarul q,r ciolanele cele mai bune el nu mai qria de nimeni.
Dia

R.A.DU T-UE}ORA:q

Nimeni nu-l vdzuse vreodatl scolind ldtrdturi mai vesele, fdcind tumbe mai nlstruEnice, alergind mai zvdpdiat pe punte, dupl cum, dacd fata, obositi de atita zbenguial5, se oprea s5-Ei tragl
rdsuflarea, sau se a9eza ginditoare pe un colac de parime, nimeni nu-l vdzuse pe NegrilS mai potolit gi mai cuminre. Cit era zrua de mare, ciinele nu fbcea decit sb urmdreasci ririgcdrile Adnanei, iar seara, cind ea se intindea in hamacul ei, la pupa, el se ghemuia t6cut al5turi, cu ochii vii qi urechile ciulite, ca s5 miriie qi s5-gi arate c<ll1ii indatS ce ar fi auzit un pas pe punte. in stinga bornpresului se zdrea insula Cithera, vestind apropierea continentului Ei sfirqitul acestei etape zbuciumate,

prelungitd mai mult decit ar

fi

putut

prevedea mintea cea mai chibzuitS.

$af, iqi scuturd pirul ud, indepirtindu-qi-l de pe frunte, ,si dddu cu ochii de namenii care, dupi ce se ferchezuiserd ei, incepeau sd f-brchezuiascd qi puntea. BunS-dimineala ! le strigS, impdrtrnd fieciruia cite un zimbet. Bun5-dimineala ! rdspunserd cu toIii, imbujoragi de lumina rdsdritului. Negril5 incepu sE se zbenguie pe
punte. Bun5-dimineata ! se grdbi sd strige
pede caldd aduceam!

Adnana iqi scoase capul de sub cear-

- din bucdtirie. Am dormit bine ? Ismail,


Numal Agop stltea zgribulit pe margnea bocaportului, cu ochii rogii, cu

Acum estem gata cafeaua. Aqteptam, re-

barba crescute, aruncind priviri speriate spre piraqii legagi aldturi. De cind iqi adunase bog5liile la loc in cufere qi le dusese inapoi in magazie, nu mai avea liniqte sd inchidi ochii. Daci ar fi fost ca drumul sd mai gind incd o sdptdmin5, ar fi ingepenit acolo, gata prefScut in munnie.

ai inimd prea bun5. de la moarte. Am s5 vd risplStesc cnm se Cdpitanul se uitd la Adnana. <,Miine cuvine. o s5 fim la Pireu, iqi zise. Iar apoi, ce voi Tocmai despre asta vrea s5-!r vorf'ace? I-am fXgdduit s-o duc la Marsi- beasc5 qi cirmaciul. lia. .. )) De ce sE mai vorbesc cu 1, cind - si md ingeleg cu dumneata, czr oaBine, judec5-l ! incuviinl5, cu gin- pot - aiurea. Dar mai intii trimite-l in- menii? Igi dau junnltate din averea pe dul coace, s5-l intreb qi eu unele. care o arn la mine. Armeanul se apropie, codindu*se, tot Cirmaciul i;i zimbea pe sub musta15, aruncindu-pi privirea in urm5. cu ascunsd giretenie, flrd sX se iase mojos, Stai efendi Agop! il imbie An- mit de ddrnicia c5l5torului. (,\/orba e-. - Lupan, ardtindu-i un colac de pa- ce fel de jumdtate, dup5 cintar, sau dupi ton rime, cd pe puntea Speranpee parimele prelul lucrului? CA, dacd e si dai boar-

Dupd ce-i aruncd o privire plind de nu mai st5teau malddr, ci orinduite ciud[, Gherasim se apropie de Anton frumos, ca la prdvdlie. Ia s5-mi spui, de Lupar5 care trecuse la cirmdo Ei-i spuse, ce, dacd ai vrut s5-g strdmu$ sdrdcia de abia stlpinindu-se: la Stambul la Atena, ai ales drumul pe Domnule, miine-dirnineagd sosim mare ? la Pireu, dacl nu qi-o bate iar joc de noi Pe uscat, cu caravanele, line mai vintul. Eu cred cd a venit timpul s6-l mnltd vreme) qi-s o mulflme de prijudec6m pufin pe armeanul nostru; pe mejdii. urmd n-o sd mai avem cind, Ei mi-e sd Dar, dupd cum vezi, ruci pe mare - rners tocmai in deplin5 liniEte ! nu ne scape printre degete. n-am Fdri indoial5, Gherasim. Mai ales Cine-ar fi bdnuit? Gindeam cd cd ne trebuie bani, bani mul$, si ne piragii n-au s[ se lege de o corabie ca a ajungd luni de zile, ca si rdscolim Arhi- dumitale. pelagul gi rdsiritul Mediteranei, pe unde $i nici nu s-ar fi legat, line seama iEi aveau piragii cuiburile. O si mergem Nu ne pare rdu de intilnirea noastri pin5 la Alexandria, pin5 la Port Said, cr-i dinEii, dar vreau s5 tii lSmurit cd dacd daci o fi nevoie. Nu pot sdJ las pe Pierre ne-au luat urma, intimplarea !i se dato\/aillant in plrdsire, aculn cind qtiu cil re$te numai durnitale. Asta pentru noi trdieqte. inseamnd o intirziere de aproape patruA$a e, domnule ! Nici eu n-a$ avea zect de zile, ceea ce costS multe parale, linigte dacd a$ qti ci nu ne-arn ficut ca si nu mai spun c-ar fi putut s5 coste datoria. viaqa unora dintre noi, adici s-ar fi Oamenii ceilal$ ce gindesc ? putut prea bine ca unii sd rnoard,, apd- La fel ca mine. Sint gata si te rind avutul dumitale. $i-acurn, dacd ai - to[i, oriunde. priceput cum stau treburile, du-te sE urmeze Ei, atunci nu ne mai lipsesc decit vorbegti mai pe indelete qt cirmaciul, cd poate n-o sI avem totdeauna sd incheiali socotelile. banii prilejul sE luim m5rfuri. E nevoie, dupd Agop ii aruncd o privire speriatd lui clun vezi, sd cerem platd armeanului. Gherasim, care a$tepta al5turi, qi incepu Vorba-i, care dintre ncri s5-l judece ? sI vorbeasc5 repede: Las5-l pe mine: mi-e c5 dumneata -- Efendi c5pitary $tiu, m-a!r scdpat !

::

a,

'.

fele, iar tu sd rdmii cu avuliile, mai bine nu te ardta a$a filotim, jupine.,i

puzderie de vapoare, toropeau cordbii, cu dou5, tnei Ei patru catarge, unele veJumdtate e prea mult ! zise, cu o nite din cele mai indepirtate mdri ale cumpStare la care nu se a$tepta nimeni. lumii. Pavilioanele lor, fluturate de brizd, Eu md gindisern s5-1i cer numai un intindeau de la un chei la altul un f,rearnit sfert, dar dacd dumneata eqti asa de dar- in care se impleteau toate culorile, vestind prezenfa tuturor continentelor, tunic, hai s[ ne oprim la o treime. Fie ! incuviinl5 armeanul. Cind turor 15rilor. Printre aceste vase, in lumina orbiajungern la Pireu? Nu, acolo o sd fie zarvd multd toare a zilei alunecau greoaie mahoane qi nu vreau sf, md las la mila dumitale. negre, b5rci, qalupe qi remorchere, duHai cu mine in hamLrar, sd facem impdr- cind mlrfurile la cheiuri, sub privirile geala in liniqte" bdnuitoare ale vameqilor gi grdnieerilor. Agop ii aruncd lui Anton Lupan o pri- Barcagiii se tocmeau cu pasagerii, mai vire rugdtoare: mult prin semne, ceea ce era uimitor Efendi, nu-l l5sa s5 vin5" O sI md dupd hdrm5laia din portul Stambulului. jupoaie ! Chiar gi hamalii, marinarii ,;i negustorii, Nu-!i fie team5, jupine, r5spr-lnse care forfoteau pe cheiuri, vorbeau o cirmaciul, in locul cdpitanului. Aqa cum limbd mai potolit5, indemnindu-re s5 te ne-am ingeles, aqa rdmine ! Dar vreau intrebi cu tearni dacd nu !i-a sl5bit simca treimea sI fie treime, dupd socoteald tul auzului. Poate intinder ea bazinului fdcea s5 se dreapti, nu dupd a dumitale. Hai amintopeascd zgomotele, poate lipsa colinedoi in magazie ! Gherasim zdbovi zu Agop in hambar lor indepdrta ecoul, fapt este cI deasupra aproape toatd ztua. Ce faceau acolo gi ce portului plutea doar un zumzet domol, vorbeaur ou stia nimeni. Numai din cind ca in preajma unui stup de albine. Numai in cind il auzeau pe armean scolind cite arar se desprindea din aceasti monotonie huruitul unei macarale, buqitura unui un^geam5t, de-ai fi zis cA il injunghie. In acest timp, Speranpa naviga netul- balot scdpat pe punte ;i cite un strig5t buratd in Egee; era a zr liniEtitS, dupd peltic, care rdsuna ca flpitul cocostiratitea zile zbuciumate pe care le intil- cului in pustie: nise inainte. Curind, dup6-arniazd, l5s5 Kali-mera, cdpitan Iacovachi -- A! Kali-mera, cipitan Iani! la o jumdtate de mil5 in stinga insula Kaymene Ei de- acolo linu drurnul cltre Cdpitanul unei cordbii se saluta prieajunse ciruia teneqte cu barcagiul care trecea prin Capui Zurba, in dreptul cind cddea amurgul. fag6, trdgind alene la visle gi care, pe barca lui, nu era socotit de nimeni. cipi{c tan mai rnic decit primul. ** indatX ee Speraiya arunci parimele A doua zi inaintea prinzului, dupd ce l^" chei, in port se stirni mare fierbere. stribdtuse toatS p5durea de catarge care Intii unul, apoi, doi, apoi o sut5 de oaimpinzea bazinul portuh,ri, Speran{a eta meni se strinseri in capul schelei, silabiancorat5 la Pireu, intre doud bricuri de sind numele vasului, privind cu indoialS cite trei sute de tone. in fatS scoteau fum echipajul, schimbind priviri, vorbindu-$i
!

zile. Agop se fdcu nevdzut, fErd s5-si ia deschizindu-i drumul lui Anton Lupan, rdmas bun de la echipajul Sperantei. S5 mai amintim cd stipinul cherestecare trebuia sd se ducS ia polilie Ei Cdpilei, kir Nicolachi, era in culmea fericirii ? tdnie.

repede fi tot scolind exclamalii de uimire. Ce-i cu voi aici ? strig5 Gherasim,

Speranpa rimase

la Pireu cinci

mii. S.peran{a era de multS vreme inscrisd acolo, socotindu-se pierdutd de la sfirgitul lunii iulie, dupd mdrturia c5pitanu1ui John Tennyson, comandant pe vaporul englezesc Victory, care o vdzuse plecind de la Gallipoli. Bineinleles, intre alte zeci de vase pierdute era'trecutS ,;i Penelopa lur kir Iani, pierdere mai veche, care de mult nu mai tulbura pe nimeni, fiind obignuitd lumea porturilor cu orice fel de nenorocire. In mullimea de pe chei se stirni flernu numai cI nu pierise, dar ii ,gi infruntase pe piralii lui Spinu, cunosculi in Egee, gi-i aducea in fringhii, s5-i dea pe mina judecdtorului. -- Gherasime ! zise Anton Lupan,
vdzind cd pe chei se imbulzea prea
bere Ei mai mare, cind se afld cd Speranpa

Drept rdspuns) un orn ciin mulflme De mult igi pierduse el orice nidejde cd fdcu un pas inainte Ei intrebX, privind va mai vedea vreodatd marfa comandatd iardqi cu indoiald numele vasului: de atita vreme. Dar in aceastd lund de intirziere, cind iqi blestemase soartar Asta-i Speranya? - PIi vezi bine ! pretul cherestelei se dublase) ceea ce - $i. . . Ei cum, nu v-au prins piralii ? insemna aproape 3000 de drahme cistiCu greu i;i deschise drum cdpitanul gate tdrd nici o osteneal5. prin mul$mea care continua sd se imSd lSsdm bucuria negustorului, cd nu bulzeasc5 pe chei, ficind tot mai mare facem decit sd intirziem c5ldtoria ! Mai gilSgie. Dar mergind ciliva paqi ajunse trebuie spus agita: prinzind de vest e in dreptul tablei vaselor pierdute $i, clun stau socotelile, Gherasim nu pierdu aruncindu-Ei ochii pe list5, se dumeri prilejul s5-i vindd cei ciliva metri de dintr-o datd, ingelegind tulburarea lu- brad, baraca de la Sulina, Ei asta) impreund cu costul transportului, pe care) in faga hirtiei lui kir Leonida, kir Nicolachi ii plSti fbrd cirtire, fdcu sd se rotunjeascd punga SperanpEi cu o mie drahme. adicd cincizeci de icosari de aur, cu muchia zimluitd Sd trecem gi peste aceaste intimplare, cdci suma ar pdrea neinsemnatl pe linga bogSliile din sipetul armeanului. Dar haide, incd o dat5, sI trecem pesre toate, cici mlrile ne a$teapt5. In cursul diminelii, Anton Lupan, ldsind la o parte celelalte treburi, didu o frrga in ora$ sd cumpere imbricdminte cuviincioas[ pentru Adnana qi daruri pentru nevasta Ei copilaqii lui Gherasim, fiindcd a doua zi acesta pleca la Liopese, satul lui, aflat la vreo treizeci de kilometri, peste mungii Hymattios, in partea de rdsdrit a Pireului. De pe un vapor care sosise de la Liverpool debarca un grup de turigti, englezi gi englezoaice, cu ciEti coloniale, ca gi cind ar fi fost in Africa, gi cu ochelari de soare, verzr sau albaEtri. Cum barca ii aduse la chei tocmai la pupa Speranpei,

lume, peste cinci sute de oameni,

multi

cd

incepeau sd se audd strigdte ameninl5toare. Eu nu mai plec de-aici, sd nu se intimple vreuna. Du-te ;i vesteste-l pe cdpitanul portului s5 vind cu polilia. Altminteri mi-e cd judecata s-ar putea face in lipsa judecdtorilor...

R{.DU TTTDORA}:

Ieremia avu- prilejul sd-i priveascd de aproape $i pe chipul lui de pdsdroi se ivi un zimbet qoltic, ceea ce i se intimpla
rar in viaqd.

cregte iarb6 firav5, gdlbuie gi uscatS. . . Aga e; avem p5mint pietros, sterp, de-aia-i gi iumea sdrac5. de-aia nu-!i dau caprele lapte. - $i Nu-mi dau. Am trei, gi toate trei fac nazuri cind vdd iarba asta. Pdi qtii ce, mdi frate? Intrd in vorbd cu englezii Ei cumpdr5-le ochelarii, dar din cei verzi, nu albaEtri. DaeS ai sd-i pui la ochii caprelor, si vezi tu comddie, au si creadd cd pasc iarb5 proaspdtd qi o s5 li se pard mai gustoasd.
.# G:=
i

- Ce e? intreb5 cirmaciul. - Tu vea ochelarii Sstia? - ii vdd. - $tii ce rn-arn gindit eu? Tot te-am - plingindu-te d pe la voi pe-acasd auzit

Mdi, Gherasime, ia fb-te

incoace

TffiI

= r= *
-5 git
:i a:

Gherasim incepu sI rid5, riseri gi ceilalfl de pe punte, care ii cunogtau necazul cu caprele, qi vorba lui Ieremia se duse prin tot portul, ba se duse qi mai departe, prefdcindu-se in anecdota de
care se face haz pinl ast5zi. A doua zi dimineatS, cirmaciul tocrni doi mdgdrugi, le inclrcd samarele gi porni

:'=:':,

.=

spre

casa.

sdndtate din partea noastrS, deEi nu ne


pleclrii. Dacd n-ar fi aqa departe:
veni qi noi sd-F vedem
casa.

Sn-i urezi nevestei tale ,gi copiilor

cunoaqte,

ii spuse Anton Lupan, in clipa


Bffi

cu toate, Gherasim se imbujori ca un


copilandru. $i n-a[r face rdu, domnule. Nevast5-mea s*ar bucura tare mult, fiindcd e de prin p54ile dumneavoastrS.

Cit

era"

el de aspru ql de nepSsltor

Nu cumva o fi rom6ncS?

$i, dupd ce govii o clipa Gherasim ridici ochii spre Anton Lupan, ii intilni
privirea cald5, de frate, Ei atunci simli nevoia s5-qi spunb gindul pin5 la caplt : Sd nu te prindd mirarea dacd am s5-F spun ci nici eu nu sint grec decit
pe jumdtate. Cum adicd?

cei...

Ba chiar, si incd din munlii Vran-

- Uite-a$a: taicd-meu, Dumnezeu - ierte, era romdn, ca tatdl dumitale, sd-l

declaralie, pe care judecdrorul o intdri cu semnltura lui Ei cu pecetea, precum ci echipajul Speranpei ddruia femeii parrea care i se cuvenea dupd lege din prada sc5pate din miinile pirafilor imp54irea urmind sd se facd, la ivirea pigubagului sau cel mult in trei luni de zile, dacd piguba,gul n-ar da nici un semn de viag5.
a$tepta pe punte. Sintegi in drum spre lVlarsilia, edpitane, sau am ingeles eu anapoda ?

dar a fugit din gard inc5 la tinerege, fiindc5, a avut o daravel5 cu v5taful, gi Cecit sd-nfunde ocna... -- MI miram eu de unde vorbegti aga de bine romAneEte ! Pdi numai rom6ne$te s-a vorbit la noi in cas5, su toate cA rnama a fbst grecoaicd... Dupd plecarea cirmaciului, Anton Lupan se duse la judecStorie, unde se intilni cu vdduva lui Marulis, dupi crrn fusese inlelegerea de cu sear5. Acolo el scrise o

noaptea, cu harta Arhipelagului in fata. Incotro si porneascd mai intii, ce drum si aleag5 ;i cum s5 poat5 ei cerceta, cu un singur vas, toatd puzderia de insule care impinzea harta ? Ar fi fost iqi dddea seama acum treabd Ei nespornic5 si nes5n5toasS. $i stind el aplecat peste hart5, ii venise alt gind peste noapte: sI se ducd in Franla, la Marsilia, nu pentru Adnana, ci fiindci portul acesta era cel mai aproape, s5 urce sc5rile Antiralitdlii, sI spund gi sd se roage; este un rnarinar francez ascuns de piragi in insulele Arhipelagului, un om a cdrui familie a flcut

cinste marinei franceze ln

veacuri.

SI dea poruncd Amiralitatea

celelalte

unei mici escadre ca, in loc s5-si facd manevrele de toamnd in alt5 parte, mai bine

Cind se intoarse, kir Nicolachi il

Anton Lupan spusese intr-adevdr,

pe Adnana acas5, nevrind sd-qi aminteascd nici unul cE mai erau qi vapoare
pentru o treabd ca asta.

aseard, o vorbd in "privin{a asta, echipajului, deEi nu avea incd hotdrirea luat5. Oamenii credeau cd se gindeEte s-o duci

s5 cutreiere Arhipelagul, scipinduJ gi pe Pierre Vaillant, stirpind qi piragii. Dar, cu toate cd se infierbintase pldnuind astfel, Anton Lupan se gindise Ei la putinla neizbinzii, fiindc5, Etia el, nu togi amiralii au fost marinari adeviralr in via15. $i-avea de gind, dacd nu se urnea Amiralitatea, s[ ia trenul qi s[ se ducl la Saint Malo, in nordul Franlei, unde poate mai trdiau mog Lon gi mog Gir gi ceilalgi, marinari ;i pescari de o viagd intreag5, qi sd le spund lor astfel: < Oameni buni, nepotul lui mog L6on se afl5 de patru ani in miinile piralilor. .. $i unde avea sd porneascd deodatd intreaga escadrd a pescarilor, zeci, sute de vase) nepotii corsarilor Franlei, sI impinzeascl lttlediterana gi Arhipelagd, Ei unde aveau sd rHscoleasci ei insulele, Ei unde aveau sd se arunce in apd piralii, sco,gi din culcugurile lor ca Eobolanii !. . . Deci, inainte, la Marsilia, cu Speranpa !
,r

Dar cdpitanul se frdminrase toard

* **

cdpitanul remorHaraiamb nu mai gdsi nimerit sd rdscherului tocmit de cu seard ca s5-i scoatd pundd la aceastb intrebare grosoland. in afata portului incepea s5-gi piardd \rizindu-l pe Anton Lupano care se inrdbdarea. torcea dinspre prova, unde se ciorov5ise Pe la noui gi jumdtare, cind echipajul iar5gi clr cipitanul remorcherului, iEi se friminta pe punte, agteptind intoar- duse mina la piept gi se inclind, fdrd sd cerea nostromului plecat sd dea inci o se scoale, salutindu-l cu demnitatea paliraitd prin circiumi qi prin cafenele, in carului. -_ Domnule, zise alegindu-,gi vorbele, capul cheiului se ivi Haralamb, cu o infdligare sub care la inceput nu-l re- cind vE intoarcegi la Pireu, vb rugim cunoscu nimeni. Oamenii vdzurd, un sd treceli pe la cafeneaua noastrd. O si ne tindr spilcuit, plimbindu-se agale, ca fac5 mare onoare. unul fdri nici o treabd, cu pantaloni negri iti mulqumim, kir Haralamb! rdspeste cizmulige galbene, cu giubea al- punse Anton Lupano abia stdpinindu-qi bastrd, cu tichie verde Ei cu ciubuc de risul. \rom veni cu cea mai mare plicere; chihlimbar, lung de doi cofi, ca al negus- onoarea va fi a noastr5, nu a dumitale ! torilor. Mulpmit de acest rdspuns, Haralamb Tinlrul merse astfel, ferindu-se crr ifos trase din ciubuc, iqi scuturd cu degetul de l5zile, baloturile si butoaiele murdare, o scamd de pe poalele giubelei Ei se asezd pini ce ajunse la pupa Speranpei, unde mai indesat pe bintd, dupd care isi conse agezd tacticos, picior peste picior, pe tinul convorbirea cu echipajul, avind o bintd din marginea cheiului: ou ina- grijd, si nu se mai lase tutuit de nimeni. Peste vreo jumltate de ceas sosi ,;i inte de a-qi aqterne dedesubt batista liliachie, purtindu-se ql mare grijd, fald Gherasim, nddugit gi injurind in neqtire, de imbricSmintea lui noud qi strdluci- ca unul care bdtuse de pomand drutoare. Dupi aceea iqi potrivi tichia din murile. Ce facem, domnule, plecdm a$a sau cre$tet gi incepu sd tragi din ciubuc, slomai aEteptdm vreo zi, doud ? intrebd p5bozind fudul furnul in aer. Pdi. .. pdi 5-5sta-i nenea Haralamb ! qind pe punte, fdrd sd se uite la musafirul care plesnea de ifos in marginea cheiului. zise Mihu, bilbiindu-se de mirare. Cred c5 putem pleca, r5spunse cdOamenii se ingrimidird buluc in capul schelei; Negril5 o lSsd pe Adnana $i, pitanul. La drept vorbind, nici nu griu apropiindu-se, rdmase incurcat, cu ochii de ce-am mai zdbovit pind acuma. N-o la cel de pe mal, neEtiind dacd si se gu- sd ne mdrirn prea mult truda, dacd o sI lu5m in searrn noasrrd Ei treburile lui dure sau s5-l miriie. Pthiu ! dar-ar boala-n tine ! Tu Haralamb. $i-apoi, sd nu uitdm ci... - mdi vere? strigd Ieremia, gata sd-l Aici Anton Lupan tlcu Ei-qi aruncd erai, ochii spre Adnana; ea nu le inf elegea lase picioarele. 'fin5rul isi scutur5 ciubucul, apoi r5s- vorba, dar aceastS privire fu l5muritoare. Eu? intrebS, apropiindu-se fuga qi punse cu multd ingimfare: ardtind cu degetul la piept, cum fdcuse Eu sint ! Ce, te prinde rnirarea ? - Ia te uitd la el ! S-a inlolit la iu- prima oari, cind Anton Lupan o gdsise - Ce, m5, ai Ei ficut nunta, sau ti-a prizonierd pe corabia lui kir Iani. pot Ieald. s5 fac orice: si ridic pinzele, sd spll dat cafegioaica arvun5?

Se fdcuse ora noud

;i

Haide, biiegi, fili gata de plecare ! Oamenii se risipird pe punte, fiecare acolo unde avea datoria. Haralamb rdmase singur, cu gura coclitd de la ciubucul din care trdgea prima oard. igi privi giubeaua, iEi privi cizmele Ei-l prinse mirarea. Remorcherul fluier5 scurt, vidind nerdbdarea cdpitanului. Langul ancorei incepu sd zorndie. Cine invirtea cabestanul? Ia te uitd: Haralamb crezuse cI treaba asta o s5-l priveascd totdeauna numai pe el Ei pe vdru-su Ieremia. in virful bompresului, Adnana desfdcea leg5turile focului. Cum naiba nu cddea in api, cd stitea pe bompres cil pe scaun ?

Bine ! hotdri cdpitanul. De aici pind la Marsilia faci parte din echipaj.

puntea, sd stau la cirm5...

- care urmdrea trasul ancorei. Nu pan,


ridici schela? Ori vrei s-o laEi la Pireu,
?

Hei, Gherasime ! strigl Anton Lu-

amintire

Gherasim se indrept5 spre pupa gi dddu cu ochii de Haralamb, fudul. Ce faci aici, m5, cafegiule? zise, fdrd sd amegeascl la vederea giubelei
strdlucitoare.
vorbeqte curn se cuvine, d n-arn cafegit impreund apucd ameleala.

frdminte apa cu zbaturile... Trebuie sd cunoEti forfota asta de pe puntea unei coribii, in clipa plecdrii, freamdtul oamenilor, freamitul lemnului $i-al fierului, al pinzelor $i-al parimelor, sI simqi curn etrava, care a dormit nepdsdtoare in apele moarte ale portului, incepe sd vibreze, presimlind valurile, sd auzi trosnetul surd al catargelor, zbirniitul sarturilor, piuitul scripegilor, trebuie s5-fl fi intrat in singe balsamul dulce gi amar al deplrt5rilor, ca sE ingelegi cele ce urmarS, fiindcd intimplarea de acum nu va avea nici o legbturd cu o intimplare asemdndtoare, petrecut5 nu de multd vreme, cind insS f-useserd in joc cu totul ti cu totul alte indemnuri. Gherasim s5ri pe chei, desf5cu ultima legdtur5, apoi, intorcindu-se \a bord, puse mina pe schelS. Remorcherul fluierl incd o datd, cablul remorcii se in tinse, Ei Speranpa se urni cu o migcare domoald dar sigurS. Mai mult decit atita, Haralamb nu putu sd indure. Nurnai o dat5 intoarse capul, privind peste cheiul inlesat de

Ia, te rog, kir Gherasim,

mdrfuri, numai
qovdie

clipd mai p5ru

cd

Nostromul cdscd gura, ;i abia acum il

- Ei sdri pe schel5. giubeaua ..

apoi arunci ciubucul, igi lepddd


!

-_ Domnule, nu-i Haralamb, ori

Rdmineau in urmi catarge, coguri de


freamdtul mirii. Ismail ieEi pe punte, cu un filigean in mind: Cafeaua pofiim, kir Haralambie $i, cu toate grijile pe care le ducea cdpitanul in minte, c-tr tot zbuciumul care-i friminta inima, parcl niciodat5 etra\ra Speranpei nu tdiase valuri mai albastre ca in dimineap aceea!...

Stai c5-tt ajut eu, mdi Gherasime

doar n-o sd stdm aici pin qi-o fuma dumnealui ciubucul ! Ancora se ivi greoaie, plind de nimolul adincurilor, ardtind ochiului obiqnuit sd desprindd din pugin marile tilcuri, ceva din fundul tainic al mirii. Remorcherul fluierd a doua oar5, ,gi incepu sd

E kir Haralamb, Gherasime, line seama! $i haide, ridicl odati schela, ci

am orbul gdinilor?

eu vapoare, cheiuri, magafri, circiumi, caIncepea sd se simt5 vintul pi fenele.

CIND SE IMPOTMOLESTE
ANCORA

neori se intim- buco, Bahia-Blanca, Rio de Janeiro, pl5 ca ancora s5 Montevideo qi Buenos-Aires, porturile
unde socotea cI mesajul lui ar putea sd-l prindd din urm5. <Plec peste Atlantic, spuneau cabloai pune t0ate gramele, a$teapt5-md sau lasS-mi in orice vinciurile. Atunci nu mai pogi face decit port din America latind rdspuns asupra una din dou5: ori sd stai cu bragele in- locului de iernare. . . cruciqate ,gi sd putrezeEti impreund cu $i dupS alte citeva cheltuieli penriu corabia, ori sd tai lanlul. nevoile vasului, intrind in asta qi drepSpbran{n zdcea la chei, in Portul Vechi turile oamenilor, rbmdsese cu punga ai Marsiliei, pi taxele crefteau, de la o zi aproape goald. Sperantra zdcea la ancora Ei Gherasim la alta, picind pe capul cdpitanului cu su Anton Lupan bdteau cheiurile, i,gi duiumul. Din banii primigi de la domnul Lam- bdgau nasul prin toate birourile, prin brinis, pe transportul untdelemnului de toate magaaile, in vreme ce taxele pormisline, Anton Lupan abia apucase sI tuare cresteau ffird, mil5... Primise gi scrisoara de la Saint Malo dea chiria brutdriei, sd cumpere cincizeci de saci cu fbini gi sd expedieze cinci ca- cdpitanul, dar nu-i scria moq L6on, ci blograme lui Pierre Vaillant, la Pernam- unul din nepo$i b5trinului:
se impotrnoleascd qi sd n-o mai po1r smulge, de))

(Eu sint Andrer.fratele cel mic al lui lui Pierre, fiinde5 vd eunoagteqi cie muird Pierre. Dumneavoastr5 poate nu mi vreme qi agi fdeut planui cdldtoriei irndneqi minte, aveam numai cinci ani cind preund. Ducegi-v# dup6 ei, dornnule, veneagi la noi; mi-a1j f"5cut odat5 o mo- bunicul vd roag5, cu lirnb5 de moarte, risci de vint, o mai am ,i astdzi. Acurn sd nu-l lSsaqi singur...,r sint mecanic pe o galandl $i aq fi plecat Nu, chiar qi fdrH indennsrul b5trinu:;i eu cu Pierre, dar rdminea mama sin- lui nu qi-ar fi lSsat Anton Lupan prietegurd, gi e bdtrinS. Fratele celSlalt, Louis, nul sd infrunte singur primejdiile acesdumneavoastld ii spuneagi rrsavantul", s-a dus qi el ar L'Espdrance. Bunicul nu poate sI vd scrie, e bolnav, n-a mai iesit din cabina lui de asti toamn5. S*a bucurat cind a venit Pierre, fiindcd il credea mort, din scrisorile dumneavoastrS. Dar s-a intristat auzind c5. nu v-a gdsit, cd agi pierit odatS cu vasul. Pierre v*a cdutat o lund de zile, dornnule, $i cind a vdzut cA nu mai e nici o speran!5r s*B intors acasd. A stat aici nurnai o lun5, pind in decembrie, a fost qi la Londra, su vapo-

tui grzu druna, la care visaserd irnpreunS. Trebuia si se ducd dupd el, s5-l ajungS, oriunde, oricit de departe, fie qi la eapui drumului. Dar nu cu vaporul, ci cu
simbolul inf"dptuirilor vii toare, Speranpa, care nu era numai a lui, i a
Sp er anpa,

ilI, a vorbit cu domnul Darwin, dar

intirziere, intre el pi prietenul s5u, intre tr-'Esperance qi Speranpa, se a$terneau azi, desp54indu*i, valurile oceanului ! <,Bunicul se bucurl c5 sinteli sSn5tos, continua scrisoarea. El vd roag5 s5 luagi vaporul ;i sd v5 duceqi in America, la Montevideo, ca sd-l aqtepragi pe Pierre acolo. \/aporul face nunaai opt zile, ali putea sX ajungegi cu mr.llt inainrea lui. Mi-a spus sd v5 scriu cI vd iube;te foarte mult, numai c5 el are 0 fire aspr5, ca a marinarilor, ,9i cd se increde su totll,l

Citind aceste rinduri, lui Anton Lupan aproape nu-i venea a crede: Pierre \raillant plecase numai cu citeva zile tlmini. inainte de a*i fi trimis el depepa de la Da?... O sd trimit. Dar Etii, mi-e Gatrlipoli ! $i astfel, pentru aceasr5 mici teamd ed o sd mi-i dai pe datorie.
iugeald nelinigtitoare, qi in sufletele oamenilor grija cre$tea de la o zi la alta. La ehei veneau vapoare, desc5rcau mdrf,urile, srirnind praf qi huiet, inedrcau altele, Ei plecau iar5Ei. ". Aqa trecu gi a doua lund a anului, f5rd sb aduci de unde\xa o scdpare.

domnul Darwin e bolnav rdu, nu se mai insin5tose$te, Ei cind s-a intors, a mai stat o s5ptSmin5, fScind preg5liri mulre, muite, pe urmd a plecat in c5lStorie...

rr

arnindurora ! Deocamdat5 ?nsd, nu se ivea nici un negustor care sd aib5 marffi de trimis in Brazilia, in Argentinar undeva pe drumul acela qi fdrS marf5, cu ce sd se duc5, daci igi pierduser5 avufia? Avea astilzl, la sfir;itul lunii ianuarie, punga cu des5virgire goald... Cu toate necazunile, cu toatd alerg6tura, Anton I-upan gdsea tirnpul s5 treaci uneori pe la brutlrie. ** De ce nu trimiti se ia pesmelii? ii intreba Adnana. Sint gata de douS s5p-

Trecealr zilele cu

L'Esperance sE fi sosit ixa Ameriea latin5,, nu venea nici un sernn de viagd de ia Pierre, un r5spuns la aceie cablograme. In zbuciurnul lui, pe eat in poate in!ein dumneavoastrd, cA numai dumnea- lege oricine, Anton Lupan avea un sinvoastrS a{i putea sd-i dap sfaturi bune gur temei sd nu-gi piardd speranga: in

Degi ar

fi fost d* mult timpul ca

RTDU TLiDORAN

96

cu plecarea, Pierre Vaillant trebuia

emisfera de sud trecea acum vremea verii, se apropia toamna, $i, ca sd se ducl in Jara de Foc, oricit de grdbit se ardrase
sd

a$tepte in vreun port, de pildd la Montevideo, cel pulin pind in luna noiembrie. Desigur, cSpitanul Speranpei ii ingelegea graba, daci ar fi putut, ar fi fbcut la fel. Aqa pl5nuiserd ei cdl5toria, sd aiungd in America din vreme; sd le rdmini destul

timp spre a-gi desdvirgi pregltirile in

iveascl marfa care sd

asaltul strimtorii lui Magellan qi explorarea flnutului sllbatic, pe care nu-l atinsese nimeni. Deci mai avea incd timp s5-qi ajungd prietenul din urm5, cu condigia ca sI se

vederea celei mai grele p54i a drumului,

le inlesneascd

drumul. ADa trecur5, intr-o agteptare care ar fi putut sd imbolndveascl pe un om mai qubred de inim5, lunile februarie, martie Ei aprilie, Qi, pe la sfirEitul acesteia din urm5, Anton Lupan citi in zsarc vestea cd Charles Darwin murise, ceea ce ii umplu sufletul de mihnire. Nul cunoscuse pe Darwin, nu-l vdzuse niciodata, dar el gi mo$ L6on fuseser5, fdrd sd qtie, insuflegitorii cdldtoriei la care visa incd ,si acuma. TotuEi, moartea savantului nu putea s5-i impiedice plecarea, altele erau piedicile, treceau lunile, iar el z bovea la Marsilia, trecuse m&i, apoi iunie Ei venise iulie, ffud, sI se iveasci exportatorul... in aceste zile, Anton Lupan iqi privea corabia cuprins de mihnire; nu spunea nimdnuia, dar luase o hotdrire, singura cu puting5, chiar dac5-i sfiqia inima: si se desparti de oameni, desp5gubindu-i, sd vindd vasul gi sd plece peste Atlantic cu un vapor, cum il sfltuise bdtrinul. Da, se pare ci nu mai exista altd cale,

ran{a pierise in Egee. Dupd uimire, mare fu bucuria clpitanului sd afle cI prietenul sdu era teafir, ba inci se mai gindea la vechiul lui plan de cllStorie. De data asta, nefiind grdbili nici unul, nici altul, se vizitard pe rind, in cabinS, stiturl de vorbd cu ceasurile, i,i degertard iardqi, ling! un pahar de whisky Ei in fumul tutunului, sacii marinSreqti ai amintirilor.

torii ne ocolesc, de parcd aln avea ciumd. -- De ce te prinde mirarea ? Cine s e el nu mai credea in minuni de multd mai incurci astdzj cu o corabie de o sutd vreme. de tone, cind pe un cargobot pop sd inDar iat5 ci intr-o zi,la prova Speranpei carci zece trenuri ? Mullume$te-te cu trase un vapor englezesc, Bristol, care Levantul, prietene, sau mai bine imbarincdrca mdrfuri pentnr Brazilia. Era un c5-te pe un vapor. $tii cigi bani incasez cargobot nou, cu elice, de 5 000 de tone, pe lunS? Treizeci de lire sterline, ca si abia lansat lunile trecute. $i cind cbpi- nu mai pomenesc de alte venituri. tanul acestui vas, sfirqind manevrele de La sfirqitul slptiminii, Bristol avea acostare, i$i aruncd ochii la Speranpa, magaziile pline; seara incepu sd scoatd care pe lingd Bristol plrea o coaji de fum gros pe cele doul coguri, ca sd pund nuc6, scoase un strigdt de uimire. cllddrile sub presiune. Era acelaEi John Tennyson pe care Pe la miezul nopfii, echipajul SperanAnton Lupan il intilnise la Gallipoli ,;i,l pei ndvdli buimdcit pe punte. LJn trosnet ldsase in urm5, cu vasul lui vechi, Vic- surd, de fierlrie ruptd, urmat de fluiere tory, in Dardanele. Acelagi John Tenny- nelinigtite, de injur5turi, vaiete qi strison care dusese la Pireu vestea cd, Spe- gdte, ii trezise din somnul qi aga plin de Uneori nu-i nevoie sI navighezi departe, bunSoari pinl in strimtoarea lui
Magellan, vrdjmaga navigatorilor, ca s5-!i f5rimi prova vasului de o stincd. Vaporul

dacd vroia sd gind seann de ceea ce spunea moq Leono si nu-Ei lase prietenul singur. Decit dacd s-ar fi intimplat o minune, $i

.-

Numai de-a9 glsi marfd; exporta-

vise urite.

italian Aaanti, sosit de Ia Neapole, al


c5rui cipitan, nesocotind sfatul pilotului, se incdplginase sd fad, noaptea rnnevrele de acostare, intrase cu etrava in cargobotul de lingi Speranpa qi-i fErimase bordajul, in dreptul ancorelor, surn

al Marsiliei.

n-a$ naviga prin strimtoarea lui Magellan nici dacd mi-ar pl5ti o sur5 de lire sterline la fiecare clldtorie. De altfel, qi compania mea iqi face socotelile cu aceeaqi ingelepciune. Mergem in Brazilia, in Argentina, pinl la Buenos-Aires, dar mai departer ou. Pentru Pacific, pref-erdm vechiul drum al Indiilor. Ar trebui sd qtii cite vapoare pier in linutul acela al ploilor Ei-al furtunilor ! Pe Anton Lupan nu-l ingrozea gindul furtunilor, ci acalmia din portul vechi

fi-ai schimbat gindurile spuse John Tennyson la urmd. Eu unul


!

Deci nu

arfifdrimatoalunS.
Citeva ceasuri mai tirziu, dupd ce autorit5lile portului terminaseri ancheta gi zarva se mai potolise, John Tennyson veni pe puntea Sperangei ;i cobori in cabina cdpitanului; nu plrea deloc im-

presionat de nenorocire, totuEi Anton Lupan se simli dator sd-qi arate compitimirea: N5ddjduiesc cd direcrorii Companiei dumitale nu-!i vor g5si nici o r,-ind. Ar fi absurd, atita timp cit erai la chei Ei aveai luminile reglemenrare. Musafirul incepu sd rid5:

primd. Tribunalul Maritim ne va acorda o desp[gubire, care va intrece de cinci ori paguba real5, incluzind in asta Ei intirzierile, nu numai reparatul avariei. Dar pentru altceva arn venit... Sinteli tot in incurcdtur5?

s5 Ei cu o barc5. grtjdt! Te asigur cI au s5-mi dea Ei o toati dimineala pe la agenlii un vapor

Nu, dragul meu, nu-mi purta de putea

plece

A ciutat

pentru Brazilia sau Argentina, dar se pare ci sdptSmina asta nu pleaci nici unul. Ar fi fost altceva la Cherbourg sau la Le Hdvre. Marsilia are mai putin
de*a face cu Atlanticul. -- Dar cu noi o sd meargd

Anton Lupan umplu un pahar n'hisky gi-l puse in fala musafirului.


S-a

cu

incet decit cu vaporul !


s5-!1

mult mai

Dacd nu plec peste Atlantic in patru- rdcneEte pe punte. L-am lSsat sd se certe cinci zlle... cu secundul. Dar bagd de seam5, sub gii Deci, cu tot dinadinsul sb ajungi trSsneala lui cred ci se ascunde o mare acolo ? qiretenie. Cunoaqte ;i bdtrinul dumitale Da. Chiar daci m-a; simli obosit, prieten, Jc,hn Tennyson, cite ceva la chiar dac5... dacd mi s-ar ardta la uscat oameni ! SI nu afie care vI era ginta c5l5o via$ care si md imbie, prietenul meu a toriei. Las[*l pe el si facl propunerea si apucat sd plece inainte. Acum sint dator instruie;te-f echipajul si se poarte dupd sd plec, nu-l pot l6sa singur. trebuinla cauzer. -- Am un cirmaci de la care am invSOaspetele se ridicl in picioare Ei indepdrti fumul cu mina. Avea statura iui lat multe in privinla asta! rdspunse, riAnton Lupan, aceea;i virstS, dar in clipa zind, cdpitanul Sp eranpei. asta pdrea un bdtrin mihnit Ei mindru Un ceas rrrai tirziu, ciudatul personaj totdeodati de puterile biruitoare ale se opri pe chei, in dreptul Sperantrei. tineretii. Era un ins de staturl inaltS, slab ca un Ei bine, dragul meu ! zise, bitin- ogar intors de la vinitclare, cu fata atit du-gi gazda pe umir ;i pSrdsindu-gi vo- de supt5, incit i se vedeau limpede cele cea ursuzd. Cred cE am gSsit mijlocul s5 dou5 maxilare, ca pe o planqd de anatoieqi din incurciturd ! Avem un pasager, mie, cel de jos fiind conturat de o barbi care merge cu cinci vagoane de mbrfuri norvegianil, mai mult roqie decit blondd, la Bahi4 in Brazilia. Jinta cdlStoriei lui imbricindu-i osul l5lcii ,gi partea din fa15 e Jara de Foc, dar n-a g5sit nici un vapor a bdrbiei. Personajul purta pdl5rie tare) care s5-l duci acolo. La Bahia o s5-qi de culoare cenuqie, vestd inflorat5, sacou transbordeze marfa, poate are si inchi- gri cu Eiret negru la revere qi pantaloni rteze un schooner. Cred c5 e un ciutitor cadrilali, drepgi ca niqte burlane, legagi de aur, dupi cite am putut inlelege, su elastic pe sub ghetele negre. fiindci de la el nu poli scoate o vorb5. El se opri deci in capul schelei, iEi Ce zici, te incumeli s5 pleci cu dinsul ? infipse bastonul de abanos cu miner de Numai s5-i convind. Oare o sI aibi argint in praful cheiului gi se iiiti pe incredere intr-o goeleti de o sut5 de deasupra pince-nez-ului la pavilionul tone ? tricolor care flutura leneq la pupa goe.- Sint sigur ! E aga de trSsnit, ci ar letei.

- dar nu-mi mai foloseqte la nimic. Alger,

ivit iar5gi ceva marfb pentru

- pind la capul drumului. Ce spui, direct


trimit
personajul

E adevdrat; in schimb, o sd-l duceli

?... Auzi-l cum

Hei, care-i aicea? strig5 in clipa urm5toare, bitind cu bastonul in schelS.

Striinul incepu sd ridi, cuprins de o


nea$teptat5 voie bun5.

Imi place cdpitanul vostru: inEchipajul mcg5ia pe punte, fScindu-se cE nu*l vede. De inleles, vorbele i le in- seamnd cd are ceva singe in vine. Iati lelegea numai Gherasim, care stia citeva omul care imi trebuie mie ! Apoi piEi pe punte, cobori scdrile qi boabe englezeste. Personajul bdtu iarfui in schelS Ei intrd in cabin5, aplecindu-se adinc, ca sd incapd pe uE5. strigd incl o datd, rnai tare: Dumneata e;ti Anton Lupan ? Mi Hei ! A1i murit cu tolii ? ._ Ce dore;ti ? intrebi cirmaciul, ri- s-a pSrut cd omul de sus nu-p prea cudicindu-se fbrS nici o tragere de inim5. noa$te numele. E prost sau se preface, -- Ce pavilion ave{i ? Persan, sia- ia spune ?
. !

mez ?..

- Rom6nesc? ...Aha, mi-aduc amin- voi v-ati bdtut cu turcii. Foarte bite:
ne

RomAnesc, domnule

- c-ai ficut dumneata ceva care l-a cred


scos

Nici una, nici alta; mai degrabd


A$u?

din fire.

strigd lifnos musafirul. LTnde ? Foarte bine, domnule ! Pofteste ! Iat5, in sfirEit, o intrebare ! izbucni Fugi de-aici, NegrilS ! musafirul. -_ Pe cdpitanul vostru curn il cheamd ? invirtind globul pdmintesc, ardtd -- Anton Lupan, dupd cite mi-aduc cu$i, degetul peste Atlantic, dela lungul aminte. coastelor Braziliei, Uruguayului, ArgenSi nu vrea sd vin5? tinei, ca sd se opreascd la Capul Horn, in -_ Nu cd n-ar vrea, dar gindepte mai sudul continentului. nimerit sX te duci dumneata la dinsul. -- fara de Foc ! zise, ridicind ochii

capul cind pe o parte, cind pe alta, pdrind tele cu prefdcutS nedumerire. cd impunge pe cineva din l5turi cu barMartin Stricland. ba lui norvegianS. Nu-mi aduc aminte... - Nici n-ai avea de unde. Md nu.Unde-i cdpitanul ? intrebd pe urmd. - Jos, in cabina lui. a$a numai de o lun5... Cite tone - Ce mai astepti? Spune-i s5-,;i scoa- mesc are goeleta dumitale? ti nasul pe punte; vreau s5-l vdd la .- O sut5. lumin5. Cili oameni echipaj ? Gherasim zdbovi citeva clipe sub pun$apte. te, dindu-i timp lui Negril5 sdl miriie, ._ Pute$ pleca la drum in orice clipd ? ctr vlditd lipsd de prietequg, pe perIn orice clipa plus doudzeci gi pasonajul din capul schelei. tru de ore. Cdpitanul re pofreqte la dinsul I ziMartin Stricland rise: Se, intorcindu-se plictisit din cabind. : Cipitane, felul de a vorbi -- Ha ! Eu sinr Martin Stricland ! imi place. Vom pleca dumitale miine sear5.

Zicind acestea, necunoscutul cerceta ? din ochi puntea Speranpei, aplecindu-$i intrebd Anton Lupan, privindu-qi oaspe-

teli o nalie care prosper5!

!... Deci, acrun aveli gi cordbii ! Sin-

- fire. Restul echipajului e la fel de din iute .- Dar cu cine am cinstea si vorbesc
?

imi plac oamenii

care-si ies

RADU TIIDORAN

100

$i asteptind ca omul din


p51easc5"

faga

lui sd

Anton Lupan se uitd la ceas, in liniEtea cea rnai deplin5"


bine, domnule ! .lvl"iine seari, la sapte, dacil-r ora care igi convine
!

Foarte

**
Sper,tnpa se pregltea de plecare.

Se implinise jumltate anul de cind astepta la Marsilia, bdtutd de soare. Hamalii cdrau in magazie incdrcitura de- uili pe Adnana, viteazul, dragul meu barcatd de pe Bristol : ldzi, butoaie, ba- n-o loturi, legdturi de sape, lopegi, tirndcoape NegrilS ! Lanpl incepu sd zorniie. Pinzele de 9i fel de fel de ciururi qi site ciudate, in timp ce echipajul ficea ultimele pregitiri la prova zburard, in sus, pe straiuri. pe punte. Adnana se intoarse spre cdpitanul SPeLa ora gase, Martin Stricland sosi in rangei. Pe obrazul ei umezit de lactimi' port intr-o trlsurd plind cu sticle de praful din blana lui Negrild l5sase pete, toate formele Ei cu damigene pintecoase. gi cu ele nici cea mai primejdioasi sirenl $i bagajul domniei voastre ? in- n-ar fi putut avea o infSligare mai nevitrebi Gherasim, ieqindu-i in cale. novat5. Un timp stdturd a,;a fa$-n fa15, Pasagerul Speranpei ardtd incbrcitura la un pas unul de altul, privindu-se filrd' din trdsurd. sd se vad5, ascultind zornSitul lantului. Asta-i tot ! Altceva nu-mi trebuie. De unde s5 ;tie, cel care rdmine, zbuciuPorunceqte hamalilor sd le ducl in cabina mul celui care pleac6? Iar cel ce pleac5, cdpitanului. El unde este? de unde sd Etie deznddejdea din inima

vdnt nimeni pe punte, zile care*si pierdurd numlrul. Echipajul dezlega pinzele de pe ghiuri. Haralamb ,;i Ieremia igi luaserd locul la cabestan, si ridice ancora. Adnana pdEi pe punte Ei ii imbrSgiEi pe fiecare, apoi se indrept5 spre schelS. NegrilS ii flnea calea, f[rd, sd zburde curn ii era obiceiul, de parcl ar fi presimgit despdrgirea. Fata se aplecd qi ii cuprinse grumazul in brage. $i tu, ,gi tu pleci la capul lumii ? SI

treizeci de l6zi cu sticle, debarcate de pe Bristol. Ce s-a fScut cu ele ? Sint pe punte. Clpitanul mi-a spus sn agtept dispozilia domniei voastre. Bine ! Unul din voi sI le ia in primire ,?i sd le a$eze in magazie, peste marf5, ca sd poat5 scoate oricind sticlele trebuitoare. M-ai ingeles, cirmaciule ? Cu aceste cuvinte, Martin Stricland intrd in cabind, destupd o sticl6, bdu doul picdpahare mari, dupd obiceiul lui turl eu piciturd, ceea ce ii lud pe putin o jumdtate de or[, apoi se intinse in pst, fdrd sd se dezbrace, Di de atunci nu-l mai

- Atunci spune-i cE nu vreau si ple- mai tirziu de ora $apte. Mai am c[m

Pe aici, pe aproape.

cealaltS?

Adnana intrebS, stipinindu-gi lacrimile:

Dar dac5... Ar fi vrut sd spund cea mai sfioas5, cea mai modestd intrebare: <Dar daci are s5-mi fie dor de voi ? Dar dacl am sd sufdr in lipsa voastr5?,> Cuvintele se topir5, nu le gdsi, nu putu sE le rosteascd. El r[spunse:

.-

- Ancora la pic ! strigd Haralambie, in manelele cabestanului. opintindu-se

Atunci...

Era clipa in care nici un cdpitan nu qi-ar mai fi putut spune gindul pin5 la cap5t. Focul Ei trinca fluturau pe stra-

iuri... Adnana simgi in iniml


ancorei.

ghearele

griji ca in
Speranpei

._ R5mii

bine, Adnana ! \'ezi, ai lipsa noastrl piinea sE fi e


cr.r

bund ! Ea inclini din cap. -- Am sd m5 strdduiesc

! Drum bun

$i inainte ca el sd poatd face un gest de impotrivire, ii cuprinse miinile qi i le sdrutd una dupl alta. Apoi o lu5 la fugd pe schel5, in timp ce parimele de la pupa cldeau in ap5, cu plesnitura biciului care indeamnd telegarii. Cipitanul apucd repede cavilele cirmei, privindu-qi miinile pe care le sinrtase, umil5, biata sirenS- Prola se rotea, clutindu-gi drumul printre r"apoare. El nu mai putea intoare capul se se uite in urm5. Abia dincolo de fornrrile care p,Szeau aripile unei mari plsdri singuratice il intrarea bazinuluir a\n ragazul sf, arunce cinti in surdind, noaptea sau ziua, in o privire spre loLrl plecdrii- dar acum nu amurg sau la rdsdritul soarelui, in clipa se mai vedea nirnic. nici cheiul. nici Ad- ruflrror plecdrilor...

nana. In schimb, marea se deschidea in f^te, inroEit5 de lumina dinaintea apusului, liberd pind la orizontul amdgitor Ei nestatornic, pe care nu-l poate atinge nimeni, niciodatd. Toate pinzele sus, Gherasime ! Negril5 stdtea la pupa, cu capul deasupra parapetului, uitindu-se stdruitor peste ape... A$a rimase pini ce noaptea se lesd asupra l5rmului Ei Gherasim aprinse felinarele. Atunci se intoarse, se intinse incet pe punte gi iEi l5sd botul pe labe, scincind cu tristele qi nedumerire. Dar nimeni din echipaj nu era mai putrn nedumerit, mai pufin trist decit NegrilS. Iar Speran,ta naviga spre Baleare, in sunerul marqului triumfal pe care etrava, sarnrrile, catargele gi pinzele intinse ca