Sunteți pe pagina 1din 16

Proteinele in alimentatie

Autori : Munteanu Ciprian Prisacaru Raffaela Ranga Ana-Maria Stefura Crenguta Zvoristeanu Madalina

Definitie

Proteinele sunt substane organice macromoleculare formate din lanuri simple sau complexe de aminoacizi; ele sunt prezente n celulele tuturor organismelor vii n proporie de peste 50% din greutatea uscat. Toate proteinele sunt polimeri ai aminoacizilor, n care secvena acestora este codificat de ctre o gen. Fiecare protein are secvena ei unic de aminoacizi, determinat de secvena nucleotidic a genei.

Clasificare
Prin alimentatie, in organism sunt introduse proteine ce provin din 2 surse: *vegetala ; *animala. Pe baza de solubilitate se disting doua clase de proteine: *insolubile ; *solubile.

Proteinele vegetale

Cele de origine vegetala (cereale, seminte oleaginoase si leguminoase), sunt cele mai ieftine, deci disponibile in cantitatea cea mai mare pentru populatia globului. Unele proteine vegetale pot inlocui cu succes proteinele animale,de exemplu proteinele din ou pot fi inlocuite de soia. Semintele de plante oleaginoase, dau de asemenea procente ridicate de proteine :floarea-soarelui, arahide, bumbacul.

Cele mai bune proteine vegetale

- o ceasca de tofu contine 20 de grame de proteine - o ceasca de fasole boabe contine 15 grame de proteine - o ceasca de quinoa contine 8 grame de proteine - o cana cu lapte de soia contine 7 grame de proteine - o ceasca de orez brun contine 4, 5 grame de proteine Cele mai multe legume si cereale contin cel putin 1 gram de proteine vegetale. Iata un alt motiv pentru care ele trebuie sa constituie baza alimentatiei noastre zilnice.

Proteinele animale

Cele de origine animala (carne, lapte, oua) , care sunt indispensabile intr-o alimentatie rationala, prezinta avantajul ca sunt bogate in proteine, dar , dezavantajul ca sunt scumpe, se realizeaza cu un consum mare de produse vegetale si sunt deficitare din punct de vedere cantitativ.

Cele mai bune proteine animale


- Oul este cea mai pura proteina animala (mai exact, galbenusul de ou). Un ou contine 6, 7 grame de proteine. Nutritionistii ne recomanda sa consumam 2, 3 oua/saptamina, in cursul diminetii sau prinzului, niciodata seara. - Carnea (in special carnea rosie) reprezinta o alta sursa buna de proteine. O felie de carne, de marime medie, contine 7, 8 grame de proteine. - Lactatele (alege-le pe cele degresate) iti aduc proteine, in organism. O cana cu lapte contine, in medie, 7, 8 grame de proteine. - Pestele este o alta sursa excelenta de proteine (si nu numai). El ne este recomandat de 2, 3 ori/saptamina. La fel, fructele de mare aduc proteine de calitate, in organism.

Proteinele insolubile
Proteinele insolubile, numite proteine fibroase, se gasesc in organismul animal in stare solida si confera tesuturilor rezistenta mecanica(proteine de schelet) sau protectie impotriva agentilor exteriori. De exemplu, keratina din par, unghii, copite, epiderma, colagenul din piele, oase si tendoane, miosina din muschi si fibroina din matase. In vegetale nu se gasesc proteine fibroase; functiunea lor este indeplinita in plante de celuloza. Proteinele fibroase se dizolva numai in acizi si baze concentrate, la cald, dar aceasta dizolvare este insotita de o degradare a macromoleculelor; din solutiile obtinute nu se mai regenereaza proteina initiala.

Proteinele solubile
Proteinele solubile sau globulare apar in celule in stare dizolvata sau sub forma de geluri hidratate. Albuminele sunt solubile in apa si in solutii diluate de electroliti (acizi, baze, saruri); globulinele sunt solubile numai in solutii de electroliti. Din categoria aceasta fac parte toate proteinele cu proprietati fiziologice specifice: poteinele din serul sanguin, enzimele, hormonii proteici, anticorpii si toxinele.

Compozitia proteinelor
Toate proteinele contin elementele: C, H, O, N ,SI, S; in unele proteine se mai gasesc, in cantitati mici: P, FE, Cu, I, Cl, si Br. Continutul procentual al elementelor principale este de: C 50-52 %, H 6, 8-7, 7 %, S 0, 5-2 %, N 15-18 %. Prin hidroliza, proteinele se transforma in aminoacizi. Hidroliza proteinelor se poate efectua cu acizi, cu baze sau cu enzime. Hidroliza acida se face prin fierbere indelungata (12-48 ore) cu acid clorhidric de 20% sau mai bine cu acid formic continand HCl (2 ore). Hidroliza cu hidroxizi alcalini sau cu hidroxid de bariu are loc intr-un timp mai scurt. Prin hidroliza se obtine un amestec care poate sa contina circa 20 Lamino-acizi. Se formeaza si amoniac prin hidroliza grupelor CONH2 ale asparaginei si glutaminei.

Rolul proteinelor in alimentatie

- ajuta la construirea fibrei musculare, stimuleaza secretia de colagen, consolideaza oasele si articulatiile, ajuta la formarea globulelor rosii ; - ajuta la cresterea si buna functionare a tuturor organelor ; - sporesc imunitatea organismului ; - ajuta la regenerarea parului, unghiilor si pielii ; - sintetizeaza intreg materialul genetic al organismului ; - ne furnizeaza energie, la fel ca ceilalti nutrienti importanti ; - pun in miscare nutrientii pe care ii consumam ; - ne ajuta sa slabim, pentru ca nu se depun in celulele adipoase, ci doar in muschi ; -pot juca un rol important n meninerea integritii celulare (proteinele din peretele celular), n rspunsul imun i autoimun al organismului.

Bibliografie

http://www.preferate.ro/referat-ChimieProteine-5-5834.html http://www.referatele.com/referate/chimie/onli ne5/Proteine-referatele-com.php http://ro.wikipedia.org/wiki/Protein%C4%83