COMPLEXE PERONALE

Termenul de complex poate fi caracterizat , sub forma unei accepiuni curente, drept echivalent al sentimentelor de inferioritate sau al sentimentelor de vinovie. Din punct de vedere psihanalitic, complexul desemneaz un conflict afectiv marcant legat de situaia oedipian, iar din punct de vedere psihanalitic non-freudian, el reprezint un segment de conduit compus din tendine, reprezentri, afecte acest segment este decupat de la !ul con"tient reflexiv "i nu are semnificaie unitar prin raportare la existena actual a subiectului. #amenii trec, $n general, de la un nivel de semnificaie la altul $n funcie de gradul de implicare afectiv, de tipul situaiei, de starea de vigilen "i de tonusul mental, unii reu"ind chiar inhibarea unor niveluri $n mod voluntar, pentru a se situa la altele. %omplexul este o piedic, un corp strin $n !u, un fragment de personalitate deta"at de ansamblul normal coerent. %omplexele nu sunt lucruri strine, depuse $n ad&ncul fiinei, capabile de a ie"i la suprafa, ci constituie sisteme de conduit constant prezente sau segmente de conduit care nu au fost niciodat complet integrate. !le exist ca un bloc "i sunt gata oric&nd de a fi declan"ate. # situaie traumatizant din trecut, creia subiectul nu i-a putut face fata, constituie un factor declan"ator pentru complex. 'n opinia lui (ucchielli complexele sunt reacii structurate, individuale care s-au format $n condiii de via ale trecutului sunt moduri personale de de a fi ) de a percepe "i reaciona * care apar la diferite incitri ale prezentului. !xist scenarii pe care le re+ucm fr $ncetare, aciuni "i reaciuni automatizate la anumite feluri de situaii, exist anumite sentimente cronice mai mult sau mai puin nvalnice, principii de conduit pe care nu le-am examinat niciodat serios "i care se perpetueaz $mpotriva oricrei experiene, laitmotive iraionale. ,cestea sunt complexele noastre. )-. (ucchieli, .//0,p 12*. 3ubiectul are con"tiina complexului su numai c&nd $ncearc o stare de +en, o inhibiie $n anumite situaii sau $n general. ,cest sentiment $l $mpiedic s reacioneze $ntr-o manier adaptat, eficient. 4ersoana se simnte capabil s reacioneze $ntr-o manier adoptat, eficient. 4ersoana se simnte capabil s rezolve situaia-problem, dar este $mpiedicat de o reacie stereotip, automatizat, izvor&t din ea fr acordul su voluntar. 'n mod con"tient, subiectul trie"te sentimente de ru"ine, indispoziie, dezgust,

dorin de a fugi, imposibilitatea de a vorbi, fr a avea cuno"tin despre complex, ci numai de simptomele lui. 5neori, subiectul poate identifica tipul de situaie care $i provoac astfel de sentimente. 'n complex, 6ncon"tientul se manifest prin comporatament "i atitudini el nu este inaccesibil ci este prezent $n situaiile percepute, $n semnificaiile re+ucate, 7reud identific&ndu-l $n transfer, c&nd bolnsvul re+oac situaii din trecutul su, fr a fi con"tient de acest lucru. 8ecunoa"terea total a complexului personal este identificat c&nd subiectul $"i construie"te un sistem propriu de aprare9 el raporteaz reaciile sale la ierarhia personal a valorilor, ideilor, aspiraiilor, nevoilor, la ceea ce este caracteristic personalitii sale. ,ici ne aflm la grania nevrozei de caracter, adic un caracter complexat total, care a fost integrat in !u. %omplexul non-compensat reprezint sistemul de percepi-reaci care apar fr voina !ului $n anumite situai-tip "i constituie sursa unor indispoziii ale subiectului, acesta din urm cut&nd a+utor $n psihoterapie, spre exemplu. %omplexul compensat este acel complex pe care !ul l-a integrat $n echilibrul su precar "i nu $l consider drept surs a indispoziiei. 'n aceast situaie, !ul nu simnte nevoia de a fi a+utat. ,mbele tipuri de complexe scot la iveal un !u bolnav, atins $n procesul dezvoltrii proprii, constr&ns s acioneze $n acela"i mod monoton, dar impulsiv. !le apar ca un fel de personalitate secund, un sistem de percepie-reacie care d sens situaiilor trite "i organizeaz comportamentele-rspunsuri dup un nivel arhaic, inadaptat "i repetitiv.

%omplexul de abandon
,ceast categorie reune"te complexele difereniate $n9 complexe de frustrare afectiv, de excludere, de respingere. 3entimentele exprimate ale acestui complex sunt 9 certitudinea de a fi respins, nesimpatizat, marginalizat, de a nu avea niciodat "ansa de a fi $ncon+urat cu afeciuni. 3ubiectul simnte un gol existenial, se $ndreapt ctre o stare depresiv pun&nd la $ndoial toate semnele de iubire ale celorlali fa de sine. !l cere cu insisten dovada absolut c este iubit necondiionat. ,cest complex $mbrac diferite forme, de la cea mai puin sever p&n la forma supracompensat. .* 'n forma sa cea mai puin sever, complexul se reflect $n atitudinea interogativ a subiectului $n ceea ce prive"te dragostea celorlali fa de el, de fiecare dat $ndoindu-se de sinceritatea

acestora. 5n simplu gest de enervare este interpretat ca trdare afectiv. :* ,ceast form este susinut de o negare defensiv, abandonatul suprim orice fel de afectivitate din el, consider&nd-o sursa frustrrii sale permanente. !l $si construie"te o atitudine de observator insensibil "i o viziune intelectualist la maximum despre lume "i sine. ;* 7orma sublimat "i intelectualizat presupune conceia filosofic a subiectului cu privire la condiia omului aruncat "i abandonat $n lume acestor sentimente le sunt asociate angoasa, anxietatea, agresivitatea $mpotriva destinului, a umanitii, alui Dumnezeu. 1* 7orma supracompensat se exprim prin atitudini de provocare, participare intens. 3ubiectul se druie"te, se sacrific, se consider mama ideal devenind acaparator pentru oricine intr $n realie cu el. %omplexul de abandon $"i constituie sursa $n privaiunea de dragoste din primul an de via, $n separaiile ma+ore care $l pot produce sau accentua9 spitalizarea, internatul, moartea fiinei iubite, uneori fiind asociat cu alte complexe, ca acela de rivalitate fratern, de vinovie, de e"ec afectiv.

%omplexul de rivalitate fratern

3e refer la gelozia copilului fa de nounascui "i este una natural, fiind $ntlnit "i la animale. 3ursa acestei gelozii pare s fie legat de mang&ierile priniilor, laudele , atitudinea de preferin fa de unul din copii. <a vrsta adult, sentimentele exprimate sunt gelozia agresiv fa de tot ce pare a intra $n competiie merg&ndu-se p&n la ostilitate, ironie, dispre, d&nd ultimatum-uri de genul eu sau el. ,cest complex $mbrac dou forme 9 una benign, c&nd subiectul dore"te s fie mereu pe primul loc "i forma supra-compensat care scoate la iveal atitudini de protecie activ ale subiectului fa de rivalul su.

%omplexul de nesiguran
3e reflect $n sentimente ca impresia de pericol personal iminent, lipsa de $ncredere $n alii "i mai ales hiperemotivitatea anxioas. 7orme de manifestare9

la nivelul curent, subiectul este pus $n stare de team "i tremur permanent pe fondul creia apare accesul de anxietate. :* anxietatea se cronicizeaz "i apar fobiile crora li se asociaz "i unele tulburri psihosomatice. ;* securitatea de mine vbaloarea suprem pentru individ, ceea ce $l determin s acumuleze resurse mult peste nevoile sale. 1* concepia particular asupra existenei, conform creia viaa este pentru moarte. =* insecuritatea se metamorfozeaz $n sfidarea permanent a morii "i $ntr-o temuritate excesiv. ,cest complex se poate constitui $n +urul v&rstei de =-0 ani sau $n primii trei ani de existen, pe fondul climatului din familie sau al situaiilor cu efect traumatizant. %omplexul castrrii sau al afirmrii de sine $n plan sexual este $neles ca dificultatea individului de a se afirma personal, $n mod autonom "i responsabil $n plan sexual. 4rintele castrator este cel care nu-"i las copiii s se manifeste ca aduli din punct de vedere sexual la v&rsta maturitii. 3entimentele manifestate sunt stingerea spontaneitii "i iniiativei personale $n scopuri egoiste, presupune o dependen total. 7orme 9 .* Dificulti ale afirmrii de sine $n viaa afectiv, social, profesional, timiditate, abdicarea de la voina personal. :* 8egarea sexualitii "i folosirea energiei sexuale $n alte scopuri care s $nlocuiasc afirmarea de sine. ;* ,firmarea de sine este cutat $n realizarea valorilor care $i permit manifestarea autoriti, a abuzurilor. ,numite forme de obsesie sexuale sunt compensri ale complexului castrrii 1* 'n formele supracompensate, agresivitatea se $mbin cu comportamente sadice. ,cest complex se poate instala la v&rsta adolescenei t&rzii. %omplexul de vinovie reflect vigilena subiectului $n privina con"tinei morale, fr a fi capabil a face disticie $ntre ceea ce este moral "i imoral, capabil $ns de a-"i asuma o responsabilitatea real. 3e remarc inhibiia spontaneitii, neasumarea oricrei aciuni ce implic riscuri, calcularea consecinelor fiecrui act cotidian, in detaliu. 3unt culpabilizate destinderea

.*

si repaosul, subiectul nu las lucrurile s se $nt&mple de la sine, interdicile supra-!ului sufoc orice aspiraie la fericirea personal. 7orme 9 .* 7orma banal se refer la sentimentul difuz de a nu fi $n regul $n pofida tuturor eforturilor, +ustificarea tuturor aciunilor. #rice plcere persona> este intim negat "i pot aprea $nclinaii ctre masochism. :* 7orma mai grav ce apare ca o mulumire permanent de sine, sentimentul lipsei de demnitate, rusine fa de figura sa. 'n acest caz autopedepsirea $l determin pe subiect s se condamne la e"ec, dezvoltndu-se complexul de e"ec. ;* %omportamentul personal $ncearc s rscumpere pcatul umanitii. 1* 'n form supracompensat, subiectul nu este contient de complex, individul este m&ndru de sine "i $ncearc s demonstreze corectitudinea actelor sale. ,cestor sentimente li se asociaz agresivitatea fa de obiectul exterior considerat drept surs a nenorocirilor. %auze ale complexului - culpabilizarea parental ca metod de educaie - dramatizarea traumatizant a gre"elilor mici comise de copil. - impregnarea precoce cu angoasa pcatului. - traumatismul precoce datorat unei gre"eli morale. - autoacuzarea "i autopedespsirile. - coincidena fatal $ntre o iniiativ "i o nenorocire. %omplexul de inferioritate are ca sentimente direct exprimate timiditatea de o form specific, $nsoit de frica de a fi ridicol. ,par dificulti de a se exprima, frica de public si de grup, fiind chira +ena social. ,cest complex se leag de inferioritatea social "i se manifest pe orice plan9 estetic, intelectual, economic. 6nferiorizatul se $ndoie"te de el $nsu"i, suferind o tulburare. 7orme 9 .* ,re la baza un defect fizic sau estetic. :* !lementul inferiorizant devine obsesional bloc&nd sectoare $ntregi de activitatea. ;* 7ormele compensate 9 se caut o valorizare personal pe un alt teren p&n se a+unge la exces. ,ici amintim complexul Diana care evideniaz refuzul condiiei feminine.

1* 7ormele supracompensate 9 a* complexul de superioritate. b* complexul de inteligen c* complexul spectacular 9 form teatral, subiectul simte nevoia de a fi vzut. 4oate aprea ca o combinaie $ntre narcisism "i exhibiionism. #rigini ale complexului 9 - suferina unui handicap real sau defect vizibil. - inferiorizarea ca sistem de educaie. - e"ecurile suferite %oncluzii9 %omplexele personale se structureaz $n personalitatea individului $n funcie de relaiile pe care le-a stabilit cu persoanele importante din viaa lui 9 prini, colegi, profesori, prieteni. -elaiile deficitare unde nevoia de siguran "i de dragoste, precum "i cele de acord fa de conduite fire"ti de exprimare a !u-lui a fost ne$mplinit, dau na"tere unor procese psihice de $nlocuire a unui comportament autentic cu unul compensat $ntr-o mai mic sau mai mare msur. 'n acest mod, apar complexele personale care pot fi con"tientizate "i reconvertite $n activiti creative, stimul&nd individul $n obinerea unor performane mai bune, fie sunt mai puternice dec&t individul, ele slbind posibilitilem de evoluie normal ale !ului. 7ormele compensate "i supra-compensate ale complexelor $ntresc mecanismele de aprare, sunt dunatoare creativitii "i spiritului inovator, bloc&nd libertatea expresivitii !ului. ,ceast zon aparine patologicului, individul trind intens sentimente de frustrare, angoas, anxietate, pe fondul acestor triri instal&ndu-se nevroza "i comportamentele asociate. %azul subiecilor cu nevroze "i psihopatii necesit nu doar exercii de autocuno"tere "i exprimare autentic, pozitiv, ci mai ales tratament psihoterapeutic $n care pot fi a+utai s reintegreze structurile dizarmonice ale !ului $n modaliti eficace de transformare "i reechilibrare. 7ormele primare ale complexelor sunt benefice pentru individ chiar dac sunt trite negativ "i marcheaz prezena unor dificulti. 6mportant este ca persoana s poat dep"i aceste dificulti $n mod con"tient fr a-"i dezvolta mecanisme conpensatorii, de aprare.

?6?<6#@-,76!9 (ihaela -oco, %reativitate "i inteligen emoional, !d. 4olirom :AA1