Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
=
alim
alim
2 25 mV
(in volti) 20
. (12.11)
Dac` poten\ialul de repaus al colectorului este la jum`tatea tensiunii de alimentare ]i nu exist` alt`
sarcin` cuplat capacitiv, amplificarea pentru amplificatorul cu emitorul la mas` este egal` [n valoare absolut`
cu 20 [nmul\it cu tensiunea de alimentare exprimat` [n vol\i.
Cu o tensiunea de alimentare de 10 V ob\inem o amplificare de 200, pe c[nd cu o tensiune de alimentare de
40 V putem amplifica de 800 de ori varia\iile de la intrare.
{n deducerea formulelor pentru amplificare am considerat c` tranzistorul se comport` [n colector ca o
surs` ideal` de curent. {n realitate, datorit` efectului Early, sursa de curent echivalent` are o rezisten\`
dinamic` egal` cu r V I
ce EA Q
= , unde V
EA
este tensiunea Early, cu valori [n jur de 100 V. Aceast`
rezisten\` apare [n paralel cu rezisten\a R
C
din colector, ca [n Fig. 12.5 a), ]i, [n formula amplific`rii
A g R
m C
= , trebuie s` [nlocuim pe R
C
cu valoarea corectat`
R r
R r
R
R r
R R r
C ce
C ce
C
C ce
C C ce
+
=
+
~
1
1
1 b g. (12.12)
V
alim
R
C
r
ce=
V
EA
I
Q
I
C
impedan\a v`zuta de
sursa ideal` de curent
(constant)
a)
tranzistorul
V
alim
r
ce=
V
EA
I
Q
I
C
(constant)
b)
tranzistorul
Fig. 12.5. Impedan\a pe care debiteaz` sursa ideal` de curent comandat` a colectorului (a) ]i utilizarea
unei sarcini active (b).
Cap. 12. Amplificatorul cu emitor comun 159
Dar raportul celor dou` rezisten\e, mult mai mic dec[t unu, poate fi exprimat simplu prin valorile regimului
de repaus
R
r
V
I
I
V
V
V
C
ce
R repaus
Q
Q
EA
R repaus
EA
C C
= = (12.13)
]i este de ordinul a 5-10 %. {n consecin\`, dac` dorim o expresie mai exact` a amplific`rii, nu avem dec[t s`
sc`dem 5-10 % din valoarea rezisten\ei R
C
, [nainte de a folosi formulele pentru amplificare.. Oricum,
aceast` corec\ie este de ordinul de m`rime al toleran\ei cu care cunoa]tem, de cele mai multe ori, valorile
rezisten\elor.
O valoare mai exact` a amplific`rii se ob\ine \in[nd seama de efectul Early, prin utilizarea [n calcule a
unei valori pentru rezisten\a R
C
mic]orat` cu 5-10 % fa\a de valoarea real` (raportul V V
R repaus EA
C
).
Privind [nc` o dat` la Fig. 12.5 a) ]i g[ndindu-ne c` numai rezistentele dinamice intervin [n calculul
amplific`rii, s-ar putea s` g`sim o cale prin care putem cre]te ]i mai mult amplificarea etajului cu emitorul la
mas`: [nlocuirea rezisten\ei din colector R
C
cu o surs` de curent constant (desenul b al figurii), care s`
furnizeze exact valoarea necesar` pentru curentul de colector, dar care are o rezisten\a dinamic` foarte mare
(peste 1 MO putem ajunge u]or cu o surs` realizat` cu un tranzistor bipolar). Combina\ia ei paralel cu r
ce
este echivalent` practic cu r
ce
(care este de cel pu\in 10 ori mai mic`) ]i, astfel, amplificarea ajunge la valori
de ordinul V V
EA T
~ 4000. {n jargon se spune c` etajul are acum o sarcin` activ` (sursa de curent ce a
[nlocuit rezisten\a R
C
). Nimic nu se ob\ine [ns` f`r` sacrificii: impedan\a de ie]ire a etajului a crescut de la
c[tiva kO c[t avea R
C
, la r V I
ce EA Q
= , care ajunge pe la 100 kO; nu mai putem conecta la ie]ire dec[t o
sarcin` cu rezisten\a de cel pu\in 1 MO.
{n plus, mai exist` o dificultate: am legat [n serie dou` surse de curent ]i [ntre ele apare un conflict
dac` nu sunt reglate exact la aceea]i valoare. {n timp, valorile ajustate cu grij` se modific` ]i una din surse
ajunge [n regim de satura\ie [ncet[nd s` func\ioneze. Pentru a evita acest lucru, circuitul trebuie complicat cu
alte etaje care s` realizeze permanent echilibrarea surselor, aduc[nd la ordine sursa de curent rebel`. Din acest
motiv, cre]terea amplific`rii prin utilizarea unei sarcini active este utilizat` aproape exclusiv [n circuitele
integrate, unde se poate face risip` de tranzistoare ]i rezistoare f`r` ca pre\ul s` fie afectat sensibil.
S` ne [ntoarcem pu\in la expresia (12.8) a amplific`rii A R I V
C Q T
= ; [ncep[nd de acolo, pentru a
ob\ine rela\ii u]or de aplicat [n practic`, am [nlocuit tensiunea termic` V k T e
T B
= cu valoarea ei la
temperatura camerei, care este de aproximativ 25 mV. Din aceast` cauz` nu am sesizat primul pre\ pe care
trebuie s`-l pl`tim pentru amplificarea mare ob\inut`:
amplificarea etajului cu emitorul la mas` depinde de temperatur`; la o [nc`lzire cu 30 de grade, amplificarea
scade cu aproximativ 10 %.
Scurtcircuitarea [n curent alternativ a rezisten\ei R
E
are un efect puternic ]i asupra impedan\ei de
intrare. Pun[nd R
E
= 0 [n expresia (12.5), ob\inem impedan\a de intrare [n baza tranzistorului
Z r I
in B e Q
= = | | 25 mV
; (12.14)
160 Electronic` - Manualul studentului
cu un | de 100, avem 2.5 kO la 1 mA dar numai 250 O la 10 mA. Impedan\a de intrare a etajului este [nc`
]i mai mic`, datorit` rezisten\ei echivalente a divizorului de polarizare; aceast` rezisten\` a divizorului este
[ns` mai mare dec[t Z
in B
astfel c` ea nu reu]e]te s` reduc` la jum`tate impedan\a de intrare. {n consecin\` ,
impedan\a de intrare a etajului este pe undeva [ntre |r
e
2 ]i |r
e
. Cum calculul este numai estimativ
deoarece nu cunoa]tem pe | dec[t foarte aproximativ, putem afirma c`
impedan\a de intrare a amplificatorului cu emitorul la mas` este modest` (sute de O - kO ), fiind aproximativ
egal` cu | 25 mV I
Q
.
Impedan\a de intrare este, deci, mic` ]i, ceea ce este poate ]i mai grav, prost predictibil`, deoarece este
aproximativ propor\ional` cu |; cum acest factor are o [mpr`]tiere tehnologic` mare, putem numai s`
estim`m grosier aceast` impedan\` de intrare. Acesta este al doilea pre\ pe care trebuie s`-l pl`tim pentru
valoarea mare a amplificarii; vom vedea c` mai exist` [nc` unul, legat de m`rimea excursiei semnalului de
ie]ire.
Impedan\a de ie]ire a amplificatorului continu` s` fie egal` cu valoarea rezisten\ei din colector. Dac`
suntem foarte preten\io]i, putem sc`dea din aceasta 5-10 %, datorate efectului Early. C[nd o alt` sarcin` R
s
este cuplat` capacitiv [n colector, noua valoare a amplific`rii se poate ob\ine, ca ]i la etajul precedent, prin
considerarea divizorului format de R
s
]i Z
out
.
V
alim
~
Z
in
82 k
10 k
C
B
+15 V
5 k
1.6 V
R
C
R
B1
R
B2
10 F
V
out
1 k
10 V
C
E
100
R
E1
R
E2
C
E
R
1
R
2
C
E
R
1
R
2
a) b) c)
1 k
100 F
F
d)
Fig. 12.6. Decuplarea par\ial` a rezisten\ei din emitor (a ]i b) ]i circuite care permit ajustarea amplific`rii
f`r` modificarea punctului static de func\ionare (c ]i d).
C[nd nu dorim s` ob\inem valoarea A V = 20
alim
(in volti) pentru amplificare, ci una mai mic`,,
putem utiliza [n emitor unul din circuitele din Fig. 12.5 a) ]i b). {n curent continuu (regimul de polarizare)
emitorul vede o rezisten\` R
E DC
egal` cu R R
1 2
+ pentru circuitul a) ]i cu R
1
[n cazul circuitului b). La
curent alternativ [ns`, [ntre emitor ]i mas` apare o impedan\` R
E AC
, care determin` amplificarea etajului.
Valoarea acestei impedan\e este R
1
pentru circuitul a) ]i
R
R R
R R
E AC
=
+
1 2
1 2
(12.15)
Cap. 12. Amplificatorul cu emitor comun 161
pentru circuitul b).
Dac` urm`rim o proiectare mai comod`, alegem circuitul a), deoarece R
E AC
este pur ]i simplu egal`
cu R
1
. Circuitul din desenul b) permite, [n schimb, ajustarea amplific`rii f`r` modificarea punctului static.
Desenul c) prezint` reprezint` complet` a unui astfel de amplificator; o alt` variant` ce ofer` acelea]i
avantaje este prezentat` [n desenul d).
C. C[t de mare poate s` fie excursia de tensiune ?
Emitorul legat la mas` ([n curent alternativ)
S` presupunem c` dorim amplificare c[t mai mare ]i [n circuitul din Fig. 12.6 c) am scurtcircuitat
emitorul la mas` [n curent alternativ. La varia\ii foarte mici [n jurul curentului de repaus de 1 mA,
amplificarea circuitului este de R r
C e
=5 k 25 = 200 O O . Ce se [nt[mpl` dac` semnalul de intrare are
amplitudini mult mai mari ? Poten\ialul emitorului este \inut constant de c`tre condensator a]a c` varia\iile
tensiunii de intrare se reg`sesc [n totalitate ca varia\ii ale tensiunii baz`-emitor.
-20 -15 -10 -5 0 5 10 15 20
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
A V
BE
(mV)
15
10
5
I
C
(mA)
Q
M
N
timpul
timpul
V
C
(V)
repaus
V
C
Fig. 12.7. Amplificatorul cu emitorul la mas` distorsioneaz` semnalele cu amplitudini mari.
Dar noi cunoa]tem forma caracteristicii de transfer I f V
C BE
= ( ), este o exponen\ial`
I I e
C s
V V
BE T
= . O reprezent`m grafic, trec[nd pe axa absciselor valorile varia\iilor AV
BE
m`surate de la
regimul de repaus (Fig. 12.7). S` aplic`m la intrare o tensiune triunghiular`, cu amplitudinea de aproximativ
18 mV. Dup` cum ]tim, o varia\ie de aceast` m`rime a tensiunii baz`-emitor provoac` o modificare cu un
factor de 2 a curentului de colector. Astfel, punctul de func\ionare, care era [n repaus [n Q, se deplaseaz` [ntre
punctele extreme M ]i N, unde curentul de colector devine 0.5 mA ]i, respectiv 2 mA. Evolu\ia
corespunz`toare a poten\ialului V
C
al colectorului eviden\iaz` o distorsionare major` a formei de und`,
162 Electronic` - Manualul studentului
semialternan\a superioar` av[nd o amplitudine 5 V, de dou` ori mai mare dec[t cea inferioar`, care are numai
2.5 V.
Distorsiunile care apar sunt distorsiuni de neliniaritate ]i se datoreaz` formei caracteristicii de
transfer a tranzistorului. Ele au ap`rut [naintea celor de limitare, provocate de intrarea tranzistorului [n
blocare sau satura\ie.
Neliniaritatea caracteristicii de transfer poate fi exprimat` ]i prin modificarea pantei, care este
transconductan\a tranzistorului, ea fiind pentru circuitul nostru propor\ional` cu amplificarea la semnal mic.
A]a cum se vede [n Fig. 12.8, dac` facem trei experimente diferite, provoc[nd varia\ii mici [n jurul fiec`ruia
dintre punctele M, Q ]i N, amplific`rile ob\inute vor fi diferite. {n timp ce [n jurul punctulului de repaus Q
amplificarea este egal` [n modul cu 200, ea ajunge la 400 pentru varia\iile [n jurul punctului N dar coboar` la
100 [n cazul varia\iilor [n jurul punctului M.
-20 -15 -10 -5 0 5 10 15 20
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
A V
BE
(mV)
15
10
5
I
C
(mA)
Q
M
N
V
C
(V)
Fig. 12.8. Amplificarea la semnal mic depinde puternic de punctul de func\ionare.
Putem consdera c` un nivel acceptabil de distorsiuni se ob\ine dac` amplificarea de semnal mic
variaz` numai cu +/- 10 % de-a lungul [ntregii excursii a punctului de func\ionare; aceasta se poate [nt[mpla
numai dac` r
e
variaz` [n total cu numai 20 % [ntre valorile extreme ale curentului de colector. Rezult`, de
aici, c` varia\iile curentului de colector trebuie s` [ndeplineasc` condi\ia
A I I
C Q
s10%; (12.16)
Astfel, excursia tensiunii de ie]ire trebuie s` aib` amplitudinea sub o zecime din c`derea de tensiune [n
repaus pe R
C
. Cum aceasta din urm` are valori uzuale de 5-10 V
distorsiunile produse de amplificatorul cu emitorul la mas` sunt acceptabile numai dac` excursia de tensiune
de la ie]ire nu dep`]e]te 1 -2 V
vv
.
Cap. 12. Amplificatorul cu emitor comun 163
Ce [nseamn` aceasta pentru tensiunea de intrare ? Din expresia caracteristicii de transfer deducem c`,
indiferent de amplificare, AV
BE
s 5 mV
vv
. Cum poten\ialul emitorului este constant, aceasta este excursia
maxim` acceptabil` a tensiunii de intrare.
{n cazul amplificatorului cu emitorul la mas`, pentru ca amplificarea s` nu se modifice cu mai mult de
+/- 10 %, tensiunea de intrare trebuie s` aib` amplitudinea mai mic` dec[t 5 mV
vv
, indiferent de valoarea
amplific`rii.
{n concluzie,
amplificatorul cu emitorul la mas` poate fi utilizat numai pentru amplificarea semnalelor mici, [n caz contrar
el produc[nd distorsiuni inacceptbil de mari.
Acesta este al treilea pre\, pe l[ng` dependen\a de temperatur` a amplific`rii ]i impedan\a mic` de intrare, pe
care trebuie s`-l pl`tim pentru amplificarea mare pe care am ob\inut-o.
La semnal mare, nu numai amplificarea se modific`. Revenind la exemplul nostru ]i presupun[nd un
factor | =100 pentru tranzistor, impedan\a v`zut` privind [nspre baz`, Z
in B
, are 5.0 kO [n punctul M, 2.5 k
O [n repaus (punctul Q) ]i numai 1.25 kO [n punctul N. Aceste varia\ii se resimt puternic [n impedan\a de
intrare a amplificatorului; cu o rezisten\` echivalent` a divizorului de polarizare de 20 kO, impedan\a de
intrare Z
in
evolueaz` de la 4 kO la 1.2 kO.
La semnal mare, amplificatorul cu emitorul la mas` apare, pentru generatorul de semnal care [l excit`,
ca o sarcin` neliniar` (care nu respect` legea lui Ohm).
{n exemplul nostru, dac` generatorul de semnal nu are impedan\a intern` mult mai mic` dec[t 1 kO,
varia\iile impedan\ei de intrare vor produce varia\ii ale amplitudinii la intrare ]i, [n consecin\`, distorsiuni
suplimentare. Din fericire, aceste modific`ri ale amplitudinii au un sens opus celor determinate de
schimbarea amplific`rii. Astfel, pe ansamblu, ele reduc distorsiunile produse de amplificator.
Rezisten\a din emitor decuplat` par\ial
S` presupunem acum c` nu mai suntem at[t de lacomi ]i ne mul\umim cu o amplificare de 50 [n locul
celei de 200. Utiliz[nd formula amplific`rii A R R r
C E AC e
= + ( ), deducem c` rezisten\a v`zut` [n
alternativ de c`tre emitor trebuie s` aib` valoarea 75 O ([mpreun` cu r
e
= 25 O face 100 O). La o excursie a
poten\ialului de colector de 5 V
vv
, curentul de colector se modific` de la 0.75 mA la 1.25 mA, ]i r
e
variaz`
de la 20 O la 33 O dar, datorit` prezen\ei termenului R
E AC
la numitor, amplificarea de semnal mic nu se
modific` [n acela]i raport, cresc[nd doar de la 46 la 53, adic` sufer` o varia\ie total` de 14 %
Avem, deci, o varia\ie total` a amplific`rii de 14 % [n cazul unei excursie de tensiune la ie]ire de
5 V
vv
, provocat` de un semnal de intrare de 100 mV
vv
; cu emitorul legat la mas`, ar fi trebuit s` mic]or`m
excursia de la ie]ire la 0.75 V
vv
(3.75 mV
vv
la intrare) pentru ca amplificarea s` aib` o varia\ie total` de
aceeas]i m`rime ]i s` ob\inem acela]i nivel de distorsiuni. {n concluzie, mic]orarea amplific`rii de la 200 la
50 ne permite s` prelucr`m f`r` distorsiuni semnificative semnale de intrare mult mai mari ]i s` ob\inem
excursii mari ale semnalului de ie]ire.
Liniaritatea amplificatorului a fost [mbun`t`\it`. Exager[nd [n aceast` direc\ie, putem ajunge la un
amplificator cu amplificare unitar` dar cu liniaritate excelent`; am reg`sit repetorul de tensiune. Vom vedea
mai t[rziu c` aceste modific`ri ale performan\elor se datoreaz` reac\iei negative pe care o introduce
impedan\a vizibil` [n emitor.
164 Electronic` - Manualul studentului
{n Fig. 12.9 am reprezentat grafic
dependen\a lui A [n func\ie de curentul de
colector, pentru mai multe valori ale lui
R r
E AC e repaus
. Se observ` c`, pe m`sur`
ce sc`dem amplificarea etajului prin m`rirea
valorii lui R
E AC
, amplificarea devine mai
pu\in sensibil` la varia\ia curentului de
colector ]i distorsiunile vor fi mai mici.
Graficul poate fi utilizat la proiectarea
amplificatoarelor cu emitor comun, pentru
alegerea lui R
E AC
atunci c[nd ni se impune
excursia de tensiune de la ie]ire ]i nivelul
distorsiunilor.
Pentru a putea ob\ine excursii de tensiune mari la ie]ire cu distorsiuni acceptabile, amplificarea trebuie
mic]orat`; acest lucru se realizeaz` prin impedan\a care este v`zut` [n curent alternativ de c`tre emitorul
tranzistorului.
D. Proiectarea unui amplificator cu emitor comun
Av[nd fixat` tensiunea de alimentare V
alim
, primul pas [l constituie alegerea curentului de repaus I
Q
.
O valoare exagerat de mic` duce la sc`derea factorului | al tranzistorului, pe c[nd una prea mare va m`ri
nejustificat disipa\ia de putere pe tranzistor. Mai trebuie \inut seama ]i de faptul c` I
Q
va impune valoarea
V I
Q alim
(2 ) a rezisten\ei din colector, care va fi impedan\a de ie]ire a amplificatorului. {n cazul
amplificatoarelor de mic` putere, o alegere de 1-10 mA este rezonabil`.
Poten\ialul colectorului trebuie s` fie pe la jum`tatea tensiunii de alimentare, chiar dac` excursia de
tensiune de la ie]ire nu va dep`]i 1 V
vv
, deoarece punctul de func\ionare mai este afectat de [mpr`]tierea lui
| ]i de varia\iile de temperatur` ]i este bine s` avem "distan\e" de rezerv` fat` de regimurile de blocare ]i
satura\ie. Astfel,
R
V
I
C
Q
=
alim
2
1
. (12.17)
{n regim de repaus, pentru o stabilitate termic` satisf`c`toare, poten\ialul emitorului trebuie s` fie de 1-
2 V
V
E
= 1 2 V; (12.18)
rezult` imediat valoarea rezisten\ei R
E DC
pe care trebuie s` o vad` emitorul [n curent continuu
I
C Q
I
A Arepaus
R
E AC
r
e repaus = 0
R
E AC
r
e repaus = 50
2
5
10
0.5 1.0 1.5
0.5
1.0
1.5
2
5
10
50
Fig. 12.9. M`rirea lui R
E AC
mic]oreaz` sensibilitatea
amplific`rii la varia\ia curentului de colector.
Cap. 12. Amplificatorul cu emitor comun 165
R V I
E DC E Q
= . (12.19)
Poten\ialul de repaus al bazei se va g`si cu 0.6 V mai sus
V V
B E
= + 0.6 V. (12.20)
Putem proiecta acum divizorul rezistiv de polarizare a bazei. Raportul celor dou` rezisten\e va trebui s` fie
R
R
V V
V
B
B
a B
B
1
2
=
lim
(12.21)
iar rezisten\a lor echivalent`
R R
R R
R
B B
B B
E DC
1 2
1 2
10 +
~
|
. (12.22)
Cum R
B2
fiind mai mic`, va dicta practic rezisten\a echivalent` ]i cum putem miza pe un factor | de cel
pu\in 100, putem lua, practic
R R
B E DC 2
10 ~ . (12.23)
Cu aceasta, proiectarea circuitului de polarizare este [ncheiat`. Mai r`m[ne s` stabilim amplificarea.
Dac` dorim s` ob\inem amplificarea maxim` posibil`, egal` aproximativ cu 20 [nmul\it cu tensiunea de
alimentare exprimat` [n vol\i, emitorul trebuie scurtcircuitat la mas` cu un condensator. Dac` nu dorim s`
ob\inem amplificarea maxim` ci una mai mic`, din rela\ia
A
R
R r
C
E AC e
=
+
(12.24)
ob\inem impedan\a R
E AC
pe care trebuie s` o vad` emitorul [n
curent alternativ
R
R
A
r
E AC
C
e
= . (12.25)
Circuitul din emitor va ar`ta ca cel din Fig. 12.10. {n cazul [n care
m`rimea amplific`rii trebuie reglat` "la cald", vom utiliza [n
emitor un circuit ca cel din desenele c) sau d) ale Fig. 12.6. La
frecven\a minim` de lucru reactan\a condensatorului C
E
trebuie
s` fie mult mai mic` dec[t r R
e E AC
+
V
out
V
alim
C
in
R
C
R
B1
R
B2
R
E AC
C
E
R
E DC
{
Fig.12.10.
166 Electronic` - Manualul studentului
C
f r R
E
e E AC
>>
+
1
2t
min
( )
. (12.26)
Valoarea condensatorului de intrare se stabile]te pun[nd condi\ia ca la frecven\a minim` de lucru
reactan\a sa s` fie mult mai mic` dec[t impedan\a de intrare a amplificatorului (care este rezistiv`). Aceast`
impedan\` se calculeaz` \in[nd seama c` la intrare apare reziste\a echivalent` a divizorului [n paralel cu
| ( ) R r
E AC e
+ .
{ntreaga procedur` de proiectare, simplificat`, poate fi urm`rit` pe desenul din Fig. 12.11.
V
out
V
alim
C
in
R
C
R
B1
R
B2
R
E AC
C
E
1. Alegem curentul
de repaus I
Q
R
C
V
alim
I
Q
=
2
2. Luam
{
R
E DC
3. Cu
V
E
de 1-2 V, =
I
Q
V
E
R
B1
R
B2
= V
alim
V
B
- 1
4.
V
E
cu V
B
= +0.6 V
R
B2
~ R
E DC
10
5.
Alegem R
E AC
pentru a stabili amplificarea
R
E AC
=
R
C
A
- r
e
6. Alegem C
E
C
E
>>
1
2t f
min
(
R
E AC
r
e
+
)
7.
Z
in
=R
B1
R
B2
(
R
E AC
r
e
+
) |
1
C
in
>>
2t f
min Z
in
lu`m
R
E DC
Fig. 12.11. Procedura simplificat` de proiectare pentru amplificatorul cu emitor comun.
Cap. 12. Amplificatorul cu emitor comun 167
Enun\uri frecvent utilizate
(at[t de frecvent [nc[t merit` s` le memora\i)
- La amplificatorul cu emitor comun, intrarea este [n baza tranzistorului iar ie]irea se face din
colectorul acestuia; oferind amplificare de tensiune mare cu o impedan\a de intrare rezonabil`, el este
cel mai utilizat etaj de amplificare cu un singur tranzistor.
-Pentru amplificatorul cu sarcin` distribuit` (emitor comun degenerat), amplificarea este
negativ` ]i egal` [n modul cu raportul rezisten\elor de colector ]i, respectiv, emitor; amplificatorul este
unul inversor;
-Cu tensiuni de alimentare de 10-50 V, aceast` amplificare are valori p[n` spre 25.
-Impedan\a de intrare a amplificatorului cu sarcin` distribuit` are aceea]i expresie ca a
repetorului pe emitor, fiind stabilit` practic de divizorul rezistiv de polarizare.
- Impedan\a de ie]ire a amplificatorului cu sarcin` distribuit` este practic egal` cu valoarea
rezisten\ei din colector.
-Scurtcircuitarea [n alternativ a rezisten\ei din emitor transform` etajul [ntr-un amplificator cu
emitorul la mas`, p`str[ndu-i stabilitatea termic`.
- {n absen\a altei sarcini, modulul amplific`rii pentru amplificatorul cu emitorul la mas` este
egal cu R r
C e
, fiind propor\ional cu valoarea curentului de repaus.
- Amplificarea etajului cu emitorul la mas` este invers propor\ional` cu temperatura ([n K); la o
[nc`lzire cu 30
o
C, modulul amplific`rii scade cu aproximativ 10 %.
- Acela]i modul al amplific`rii mai poate fi exprimat ca raportul [ntre c`derea de tensiune [n
repaus pe rezisten\a din colector ]i tensiunea termic`, cu valoarea de 25 mV la temperatura camerei,
A V
R repaus
C
= 25 mV.
- Dac` poten\ialul de repaus al colectorului a fost stabilit la jum`tatea tensiunii de alimentare,
modulul amplific`rii este egal cu 20 [nmul\it cu tensiunea de alimentare, exprimat` [n vol\i.
-{n cazul [n care dorim o valoare mai exact` a amplific`rii, putem \ine seama de efectul Early,
utiliznd [n calcule o valoare a rezisten\ei din colector cu 5-10 % mai mic` dec[t cea real`.
-Pentru amplificatorul cu emitorul la mas`, impedan\a de intrare privind [n baza tranzistorului
este modest`, fiind dat` de Z r
in e
= | ; impedan\a de intrare a etajului este [nc` ]i mai mic`, datorit`
divizorului rezistiv, ajung[nd la valori de sute de O - kO.
-Amplificatorul cu emitorul la mas` este un amplificator de semnal mic (sub 5 mV
vv
la intrare,
sub 1 -2 V
vv
la ie]ire); dac` semnalul este mai mare, el va fi distorsionat semnificativ de c`tre
amplificator.
- Dac` rezisten\a din emitor este scurtcircuitat` doar par\ial cu condensator, modulul
amplific`rii devine A R r R
C e E AC
= + ( ), unde R
E AC
este impedan\a v`zut` [n curent alternativ de
c`tre emitor.
- C[nd amplificarea este sc`zut` prin aceasta metod`, se reduce ]i nivelul distorsiunilor ]i cre]te
impedan\a de intrare [n baza tranzistorului. La A s 50 amplificatorul poate fi utilizat cu distorsiuni
acceptabile ]i la un semnal de intrare de 100 mV
vv
.
168 Electronic` - Manualul studentului
Termeni noi
-amplificator cu sarcin` distribuit` amplificator cu emitor comun care are montat` o rezisten\` [n
circuitul de emitor; curentul de colector (care este m`rimea
controlat`) str`bate am[ndou` rezisten\ele ca ]i cum am avea o
sarcin` distribuit`;
-degenerare [n emitor prezen\a unei rezisten\e [n circuitul emitorului care, astfel, nu mai
este legat la mas` (amplificator cu emitor comun cu rezisten\` [n
emitor);
-decuplarea [n alternativ a unei scurtcircuitarea rezisten\ei cu un condensator care are reactan\a
rezisten\e neglijabil` la frecven\ele de lucru;
-distorsiuni de limitare deformarea semnalului de la ie]irea amplificatorului datorit`
intr`rii tranzistorului [n satura\ie sau blocare;
-distorsiuni de neliniaritate deformarea semnalului de la ie]irea amplificatorului datorit`
comport`rii neliniare a trazistorului (varia\iei transconductan\ei cu
valoarea curentului de colector);
Cap. 12. Amplificatorul cu emitor comun 169
Problem` rezolvat`
S` se proiecteze un amplificator cu emitor comun, av[nd
impedan\a de ie]ire de 1 kO, care s` fie alimentat de la +12 V ]i s`
ofere o amplificare egal` [n modul cu 50. Amplificatorul trebuie s`
func\ioneze la frecven\e mai mari de 100 Hz iar tranzistorul utilizat
are factorul | peste 100.
Rezolvare
Desen`m, mai [nt[i o schem` de la care s` pornim. (Fig.
12.12 a). Impedan\a de ie]ire va fi egal` cu rezisten\a din colector.
Alegem a]adar,
R
C
=1 kO;
pe ea trebuie s` cad` [n repaus aproximativ V
alim
6 V 2 = . Cum
va mai trebui s` pierdem tensiune ]i pe rezisten\a de emitor, alegem
un curent de repaus de
I
Q
= 5 mA
stabilind la 7 V poten\ialul emitorului. Deoarece poten\ialul de repaus al emitorului trebuie s` fie 1-2 V,
alegem
V R
E E DC
= = 2 V 400 O.
Urmeaz` alegerea divizorului rezistiv. Lu`m
R R R
B E DC B 2 2
10 ~ = 3.9 kO,
o valoare din seria E12 cu toleran\a +/- 10% (vezi Anexa 1 din primul volum).
Cum V V
B E
= + 0.6 V = 2.6 V
R R
B B 1 2
12 2 6
2 6
=
~
.
.
14 kO
]i alegem valoarea standardizat` R
B1
=15 kO.
La 5 mA, rezisten\a intrinsec` a emitorului este r
e
= 25 mV 5 mA = 5 O. Deoarece amplificarea
trebuie s` fie 50, emitorul va trebui s` vad` [n curent alternativ
R
R
A
r
E AC
C
e
= = =
1000
O
O
50
5 15 .
Vom realiza circuitul de emitor cu dou` rezisten\e, cea care va fi scurtcircuitat` cu condensator av[nd [n jur
de 400 O -15 O; alegem valoarea standardizat` de 390 O.
V
out
V
alim
C
in
R
C
R
B1
R
B2
R
E AC
C
E
R
E DC
- R
E AC
Fig.12.12 a)
170 Electronic` - Manualul studentului
Pentru condensatorul C
E
stabilim la f
min
=100 Hz o reactan\` mult mai mic` dec[t 20 O, s` zicem 2
O. Rezult`
C
E
~
~
1
2 100 2
800
t
Hz
F
O
]i alegem valoarea standardizat` C
E
=1000 F .
Impedan\a de intrare se calculeaz` prin legarea [n paralel a
lui R
B1
cu R
B2
]i cu |( ) R r
E AC e
+ adic`, 3.9 kO cu 15 kO ]i cu
20 kO, respectiv. Ultimele dou` dau ceva aproape de 8 kO care,,
[mpreun` cu R
B1
, ajung pe la 3 kO. {n consecin\`,
C
in
~
~
1
2 100 3
0 53
t
Hz k
F
O
.
]i alegem, pentru siguran\`, C
in
=1 F .
Cu toate valorile trecute, schema circuitului arat` acum ca [n
Fig. 12.12 b).
V
out
V
alim
C
in
R
C
R
B1
R
B2
R
E AC
C
E
+12 V
+ 7 V
+ 2 V
15 O
390 O
1000 F
3.9 k
15 k
1.0 F
1 k
5 mA
Fig. 12.12 b).
Cap. 12. Amplificatorul cu emitor comun 171
Probleme propuse
P 12. 1. Pentru circuitul din Fig. 12.13,
a) calcula\i punctul de func\ionare;
b) determina\i valoarea amplific`rii;
c) estima\i impedan\a de intrare (| ~ 200)
d) c[t este impedan\a de ie]ire ?
P 12.2. Amplificatorul cu sarcin` distribuit` din problema
precedent` este utilizat pentru amplificarea unui semnal de
amplitudine mare.
a) Calcula\i valorile extreme pe care le poate lua
poten\ialul colectorului (tranzistorul [n regim de blocare ]i,
respectiv, satura\ie). Aten\ie, poten\ialul emitorului nu este
constant.
b) |in[nd seama de valoarea de repaus a poten\ialului colectorului, calcula\i amplitudinea maxim` a
semnalului la ie]ire, cu condi\ia ca tranzistorul s` nu ajung` [n satura\ie sau blocare.
c) Care este amplitudiea semnalului de intrare, [n condi\iile de la punctul precedent ?
P 12.3. Cu acela]i tranzistor ]i cu aceea]i surs` de alimentare ca [n problema P 12.1, proiecta\i un
circuit similar, care s` aib` un curent de repaus de 2 mA ]i o amplificare egal` cu 5 ([n valoare absolut`).
P 12.4. Circuitul din Fig. 12.14 are R R
C E
= ]i
furnizeaz` simultan dou` semnale de ie]ire. Compara\i
a) amplitudinile celor dou` semnale de ie]ire;
b) fazele celor dou` semnale de ie]ire;
Cele dou` ie]iri difer` mult prin valoarea impedan\ei. Calcula\i
aceste impedan\e de ie]ire, consider[nd nul` impedan\a
generatorului de semnal, ]i formula\i o concluzie asupra
sarcinilor ce pot fi conectate la aceste ie]iri.
P 12.5. Explica\i func\ionarea circuitului din Fig. 12.15 ]i
justifica\i prezen\a celui de-al doilea tranzistor (\ine\i seama de
problema precedent`)
P 12.6. {n circuitul din Fig. 12.16 condensatoarele au
reactan\e neglijabile.
a) Calcula\i amplificarea, atunci c[nd [n colector nu este
cuplat` nici o sarcin` suplimentar`.
b) {mbun`t`\i\i precizia rezultatului
precdent, \in[nd seama de Efectul Early.
P 12.7.
a) Estima\i amplificarea circuitului din
Fig. 12.17, atunci c[nd [n colector nu este cuplat`
nici o sarcin` suplimentar` (condensatoarele pot
fi considerate cu reactan\` nul`)
b) {mbun`t`\i\i estimarea precdent`, \in[nd
seama de Efectul Early.
c) La c[t coboar` amplificarea dac` [n
colector se cupleaz` capacitiv o sarcin`
R
S
= 2 2 . kO ?
V
out
V
alim
2.2 k
150 k
22 k
+20 V
6.2 k
1.0 F
3.3 F
Fig. 12.13.
V
out 1
V
alim
150 k
47 k
+20 V
6.2 k
1.0 F
6.2 k
V
out 2
Fig.12.14.
150 k
47 k
V
alim
+20 V
6.2 k
1.0 F
V
out 1
6.2 k
V
out 2
T
1
T
2
12 k
Fig.12.15.
172 Electronic` - Manualul studentului
V
alim
+25 V
10 V
in
out
V
alim
in
out
1 mA
4.7 k
Fig. 12.16. Fig. 12.17.
P 12.8. La amplificatorul cu emitorul la mas` (nedegenerat), efectul Early produce o mic]orare a
amplific`rii [n gol (f`r` alt` sarcin` dec[t R
C
) cu 5-10 %. Crede\i c` acela]i lucru se [nt[mpl` ]i la
amplificatorul cu sarcin` distribuit` (emitor comun degenerat) ?
Indica\ie: Rezisten\a dinamic` v`zut` privind [nspre colector depinde dup` cum, la varia\ia lui V
C
,
tensiunea-baz` emitor este men\inut` constant` sau curentul de emitor r`m[ne constant (revede\i Cap. 4).
P 12.9. Ave\i un semnal de tensiune alternativ cu amplitudinea 1 mV
vv
]i trebuie s`-l amplifica\i p[n`
la valoarea de 10 V
vv
. Pentru aceasta, ave\i la dispozi\ie un amplificator cu emitorul la mas` cu amplificarea
de 250 ]i un alt etaj cu emitorul comun av[nd amplificarea de 40. Cupla\i [n cascad` cele dou` amplificatoare
]i neglija\i, [n prim` aproxima\ie, pierderile datorit` impedan\ei de intrare finite a celui de-al doilea etaj.
a) C[t va fi amplificarea global` ? Este ea suficient` pentru tema primit` ?
b) Aceea]i amplificare o pute\i ob\ine indiferent de ordinea [n care cupla\i etajele. M`rimea
distorsiunilor nu va fi, [ns`, aceea]i. Care este ordinea de cuplare care produce distorsiuni mai mici ?
c) Cele dou` etaje, av[nd ie]irile [n colector, au aproximativ
aceea]i impedan\` de ie]ire. Care este ordinea de cuplare astfel
[nc[t impedan\a de intrare a celui de-al doilea s` "[ncarce" c[t mai
pu\in ie]irea primului ?
P 12.10. Proiecta\i amplificatorul cu emitorul la mas` din
problema precdent`, care s` v` furnizeze o amplificare egal` cu
250. Frecven\a minim` de lucru va fi 100 Hz.
P 12.11. Proiecta\i acum ]i cel`lalt amplificator, cu
amplificarea de 40, alimentat de la aceea]i surs` ca cel de la
problema precedent`.
P 12.12. {n amplificatorul cu emitor comun din Fig. 12.18,
destinat s` lucreze la semnal mic, circuitul din emitor a fost
modificat prin [nlocuirea uneia dintre rezisten\e cu un tranzistor
JFET.
a) Stabili\i [n ce regim func\ioneaz` tranzistorul cu efect de
c[mp (\ine\i seama de m`rimea tensiunii dren`-surs`).
b) Tranzistorul JFET are tensiunea de blocare V
P
= 2 V
]i parametrul I
DSS
= 5 mA. {ntre ce valori se modific`
amplificarea, la varia\ia tensiunii de comand` a por\ii V
contr
?
(dac` nu ]ti\i [ntre ce valori poate fi modificat` aceast` tensiune, revede\i Capitolul 7)
c) Propune\i o aplica\ie a acestui circuit [n lan\ul de amplificare al unui reportofon.
V
alim
+15 V
5 k
1 k
10 V
100
V
contr
s ( 0)
1 M
1 M
F
in
out
Fig. 12. 18.
Cap. 12. Amplificatorul cu emitor comun 173
50 O
4 k
1000 F
47 k
150 k
1.0 F
10 k
V
out
V
alim
+12 V
75 O
2 k
1000 F
22 k
68 k
1.0 F
5 k
sarcina
2.2k
in
Fig. 12.19.
P 12.13. {n Fig. 12.19 ave\i dou` amplificatoare cu emitor comun legate [n cascad`, primul fiind
excitat cu un generator cu impedan\a intern` neglijabil` iar la ie]irea celui de-al doilea fiind legat` capacitiv o
rezisten\` de sarcin`.
a) Calcula\i amplificarea de tensiune a celui de-al doilea etaj (cu sarcina cuplat`).
b) Estima\i impedan\a de intrare a celui de-al doilea etaj (| = 200).
c) Calcula\i amplificarea primului etaj, [n gol, f`r` ca etajul al doilea s` fie conectat.
d) Utiliz[nd rezultatele de la punctele b) ]i c) calcula\i amplificarea primului etaj cu etajul al doilea
conectat ca sarcin`.
e) Calcula\i amplificarea global` [n condi\iile de la punctul precedent.
P 12.14. Relua\i problema precedent`, consider[nd c` tranzistoarele au factorul | =100. Compara\i
amplific`rile cu cele deduse anterior ]i formula\i o concluzie asupra predictibilit`\ii amplific`rii globale.
Merit`, [n aceste condi\ii, s` calcul`m [n aproxima\ii mai exacte amplificarea unor astfel de etaje ?
174 Electronic` - Manualul studentului
Lucrare experimental`
Ave\i pe plan]et` circuitul din Fig. 12.20. Desena\i-v` pe caiet schema acestuia ]i apoi alimenta\i
plan]eta cu o tensiune continu` de aproximativ 15 V.
V
alim
120 k
20 k
C
1
+15 V
7.5 k
R
C
R
B1
R
B2
10 F
C
3
470 F
1.5 k
R
E
2
C 22 F
22 F C
4
3.3 k
R
s in
out
Fig. 12.20.
Experimentul 1. Determinarea punctului static de func\ionare
{ncerca\i, mai [nt[i, s` calcula\i punctul de func\ionare din valorile componentelor. Neglij[nd curentul
bazei, calcula\i poten\ialul acesteia. De aici rezult` imediat poten\ialul emitorului; legea lui Ohm furnizeaz`
curentul de emitor, practic egal cu cel de colector. {n sf[r]it, determina\i tensiunea pierdut` pe rezisten\a R
C
]i poten\ialul colectorului. Decide\i dac` amplificatorul a fost proiectat corect ]i nota\i-v` concluzia
Determina\i acum experimental punctul de func\ionare; m`sura\i, cu un voltmetru de curent continuu,
tensiunea de alimentare ]i poten\ialele fa\` de mas` ale colectorului ]i emitorului. C[t de aproape sunt aceste
valori de cele calculate ? Calcula\i apoi valoarea de repaus a curentului de colector ]i, cu aceasta, calcula\i
rezisten\a dinamic` r
e
.
Experimentul 2. Amplificatorul cu sarcin` distribuit` [n condi\ii de semnal mic
a) Amplificarea
Cunoa]te\i valorile rezisten\elor din colector ]i emitor, precum ]i rezisten\a dinamic` r
e
. Calcula\i
amplificarea de tensiunea care se ob\ine la ie]irea din colector
A
R
R r
C
E e
=
+
.
Relua\i apoi acest calcul, neglij[nd rezisten\a dinamic` r
e
. Determina\i c[t de mare este eroarea relativ`
produs` de aceast` aproxima\ie. Compara\i-o cu precizia de +/- 10 % cu care cunoa]tem de obicei valorile
rezisten\elor ]i trage\i o concluzie.
Conecta\i apoi la intrarea amplificatorului un generator de semnal sinusoidal. Regla\i frecven\a pe la
1 kHz iar amplitudinea la 100 mV (m`surat` cu osciloscopul). M`sura\i amplitudinea semnalului din emitor
]i formula\i o concluzie.
Determina\i acum amplitudinea semnalului din colector ]i calcula\i amplificarea etajului. Compara\i
aceast` valoare ob\inut` experimental cu cea calculat` din valorile rezisten\elor. C[t de mare ([n procente)
este diferen\a [ntre aceste valori ?
Cap. 12. Amplificatorul cu emitor comun 175
b) Impedan\a de intrare
}ti\i valorile pentru R
E
]i rezisten\a dinamic` r
e
]i pute\i conta pe un factor | de cel pu\in 200.
Calcula\i impedan\a de intrare v`zut` privind [nspre baza tranzistorului ]i apoi rezisten\a echivalent` a
divizorului care polarizeaz` baza tranzistorului. Aceste impedan\e apar in paralel la intrarea amplificatorului.
Care din ele determin` practic impedan\a de intrare Z
in
]i c[t
estima\i c` va fi aceasta ?
Ve\i determina acum experimental impedan\a de
intrare. Pentru aceasta, va trebui s` utiliza\i un truc, intercal[nd
[ntre generatorul de semnal ]i intrarea amplificatorului o
rezisten\` ' R de valoare cunoscut`, ca [n Fig. 12.21. Cum
aceast` rezisten\` este parcurs` de acela]i curent ca ]i Z
in
,
c`derile de tensiune pe rezisten\e sunt propor\ionale cu valorile
acestor rezisten\e. De aici, deduce\i expresia lui Z
in
[n func\ie
de ' R , v
g
]i v
in
. M`sura\i cu osciloscopul amplitudinile
semnalelor v
g
]i v
in
]i calcula\i impedan\a de intrare.
Compara\i valoarea ob\inut` cu cea estimat` anterior din
valorile componentelor circuitului. C[t de mare este diferen\a ? De unde crede\i c` provine ea ?
c) Impedan\a de ie]ire
Ie]irea amplificatorului este la nodul colectorului. C[t ar trebui s` fie impedan\a de ie]ire ?
Vom determina experimental aceasta impedan\` de ie]ire m`sur[nd amplitudinea semnalului [n dou`
situa\ii diferite: f`r` alt` sarcin` dec[t rezisten\a de colector (ie]irea [n gol) ]i cu o rezisten\` de sarcin`
cunoscut`, cuplat` capacitiv pentru a nu modifica punctul de func\ionare (Fig. 12.22). La cuplarea sarcinii,
tensiunea echivalent` Thevenin (cea de mers [n gol) v
out gol
se distribuie at[t pe impedan\a de ie]ire Z
out
c[t
]i pe rezisten\a de sarcin` R
s
; [n consecin\`, tensiunea la ie]ire v
out s
va fi mai mic`
v
R
R Z
v
out s
s
s in
out gol
=
+
.
V
alim
+15 V
7.5 k
R
C
1.5 k
R
E
2
C 22 F
out
V
alim
+15 V
7.5 k
R
C
1.5 k
R
E
2
C 22 F
3.3 k
R
s
out
v
out gol
v
out s
a) b)
Fig. 12.22.
~
amplificator
in
Z
in
R'
v
g
v
in
10 k
Fig. 12.21.
176 Electronic` - Manualul studentului
Deduce\i, din rela\ia precdent`, expresia impedan\ei de ie]ire. Determina\i apoi experimental cele dou`
tensiuni v
out gol
]i v
out s
]i calcula\i impedan\a de ie]ire a amplificatorului. Compara\i aceast` valoare
ob\inut` experimental cu cea determinat` din structura circuitului.
Uneori, la amplificatorul cu sarcin` distribuit` se utilizeaz` ]i ie]irea din emitor. Relua\i procedura
anterioar` ]i determina\i experimental impedan\a de ie]ire din emitorului tranzistorului. Cum este aceasta [n
compara\ie cu impedan\a de ie]ire din colector ?
Experimentul 3. Amplificatorul cu sarcin` distribuit` [n condi\ii de semnal mare
A\i determinat la Experimentul 1 punctul static de func\ionare. Calcula\i acum valorile extreme pe care
le poate atinge poten\ialul colectorului (tranzistorul blocat ]i, respectiv, saturat). Atentie, poten\ialul
emitorului nu este constant. Cel mai u]or este s` reprezenta\i pe acela]i grafic dependen\ele liniare ale
poten\ialelor V
C
]i V
E
[n func\ie de valoarea curentului de colector.
Desena\i o diagram` pe care s` apar` cele dou` valori extreme determinate la paragraful precedent,
[mpreun` cu nivelul de repaus al poten\ialului colectorului. Cu aceast` diagram`, determina\i amplitudinea
maxim` pe care o poate avea semnalul de ie]ire, f`r` s` aduc` tranzistorul [n limitare (blocare sau satura\ie).
Verifica\i acum experimental rezultatul ob\inut, m`rind amplitudinea de la generatorul de semnal ]i
urm`rind permanent pe osciloscop evolu\ia poten\ialului de colector (aten\ie, intrarea osciloscopului trebuie
cuplat` [n curent continuu). Desena\i pe caiet formele de und` distorsionate datorit` atingerii regimului de
limitare.
Deoarece caracteristica de transfer I f V
C BE
= ( ) a tranzistorului este neliniar`, amplificatorul
distorsioneaz` semnalul ]i [nainte de atingerea regimului de limitare Cum pe o form` de und` sinusoidal`
asemenea distorsiuni se observ` mai greu (ochiul nu este exersat s` recunoasc` dependen\a sinusoidal`), ve\i
excita amplificatorul cu un generator de semnal triunghiular, care este gata realizat pe plan]eta pe care
lucra\i (Fig.12.23). M`ri\i c[t mai mult amplitudinea semnalului, f`r` s` aduce\i [ns` amplificatorul [n
limitare. Urm`ri\i por\iunile rectilinii ale formei de und` ]i [ncerca\i s` vede\i dac` amplificatorul le
distorsioneaz`, curb[ndu-le. Formula\i o concluzie. Estima\i ]i cu ce precizie relativ` pute\i spune c`
semnalul nu este dstorsionat.
V
alim
120 k
20 k
C
1
+15 V
7.5 k
R
C
R
B1
R
B2
10 F
C
3
470 F
1.5 k
R
E
2
C 22 F
22 F C
4
3.3 k
R
s in
out
reglaj amplitudine
generator de
semnal triunghiular
Fig. 12.23.
Cap. 12. Amplificatorul cu emitor comun 177
Experimentul 4. Amplificatorul cu emitorul la mas` [n curent alternativ ([n
condi\ii de semnal mic)
Pentru amplificatorul cu sarcin` distribuit`, amplificarea, fiind egal` cu raportul R R
C E
(]i, deci, cu
raportul tensiunilor pe aceste rezisten\e) nu poate fi prea mare. Dac` dorim o amplificare de valoare mare,
emitorul trebuie legat la mas` [n curent alternativ, prin intermediul unui condensator de valoare suficient de
mare. Realiza\i ]i dumneavoastr` acest lucru pe plan]et`, conect[nd condensatorul C
3
[n paralel cu rezisten\a
din emitor ([n jargon s-ar spune c` a\i decuplat rezisten\a [n curent alternativ).
Excita\i amplificatorul de la un generator de semnal sinusoidal cu frecven\a pe la 1 kHz. Stabili\i
amplitudinea [n a]a fel [nc[t semnalul [n colectorul tranzistorului, vizualizat cu osciloscopul, s` aib` o
amplitudine [n jur de 1 V
vv
. Convinge\i-v` c`, de]i poten\ialele bazei ]i colectorului variaz` [n timp datorit`
semnalului aplicat, poten\ialul emitorului este men\inut constant de c`tre condensatorul C
3
.
a) Amplificarea
Ave\i la dispozi\ie mai multe moduri de a calcula amplficarea acestui etaj. Cunoa]te\i valoarea
rezisten\ei dinamice r
e
]i a rezisten\ei R
C
; calcula\i modulul amplific`rii A R r
C e
= . }ti\i, de asemenea,
c`derea de tensiune [n repaus pe rezisten\a R
C
; ]i din aceast` informa\ie pute\i calcula amplificarea
A V
R repaus
C
= 25 mV. Explicati de ce aceste dou` valori nu concord` exact. Care din ele are ]anse s` fie
mai apropiat` de realitate ?
Determina\i acum experimental valoarea amplific`rii. Pentru a determina mai precis amplificarea,
m`sura\i tensiunile de intrare ]i de ie]ire cu un voltmetru electronic (dac` acesta are mai multe func\ii,
verifica\i s` fie trecut pe tensiuni de curent alternativ).
Compara\i valoarea m`surat` a amplific`rii cu cea estimat` din punctul staic de func\ionare
A V
R repaus
C
= 25 mV. C[t de mare este eroarea relativ` ? Poate fi ea justificat` numai prin imprecizia cu
care cunoa]tem V
R repaus
C
]i tensiunea termic` ?
Face\i acum o estimare mai exact` a amplific`rii, lu[nd [n considera\ie efectul Early; porni\i de la
valoarea A V
R repaus
C
= 25 mV ]i sc`de\i 10 %. Compara\i noua estimare cu valoarea m`surat`. C[t este
acum eroarea relativ` ? Compara\i-o cu imprecizia cu care a\i m`surat V
R repaus
C
]i cu imprecizia lui
V
T
~ 25 mV, care este de 0.3 % pe grad.
b) Impedan\a de intrare
{ncerca\i mai [nt[i s` estima\i valoarea acestei impedan\e din valorile componentelor. Rezisten\a
echivalent` a divizorului rezistiv a r`mas aceea]i, dar s-a modificat Z
in B
, deoarece [n emitor apare acum [n
alternativ numai rezisten\a dinamc` r
e
.
Pentru determinarea experimental` a impedan\ei de intrare, ve\i utiliza din nou trucul din Fig. 12.21:
intercalarea unei rezisten\e [ntre generatorul de semnal ]i intrarea amplificatorului. {nainte de a m`sura
tensiunile v
g
]i v
in
, reface\i reglarea amplitudinii generatorului pentru a ob\ine la ie]ire un semnal de
aproximativ 1 V
vv
.
Comparati estimarea cu valoarea m`surat`. De unde crede\i c` provine, [n principal, diferen\a ?
A\i determinat impedan\a de intrare at[t pentru etajul cu sarcn` distribuit` c[t ]i pentru cel cu emitorul
la mas`. Compara\i valorile ob\inute ]i formula\i o concluzie.
178 Electronic` - Manualul studentului
Experimentul 5. Amplificatorul cu emitorul la mas` [n condi\ii de semnal mare
Calcula\i valorile extreme pe care le poate atinge poten\ialul colectorului (tranzistorul blocat ]i,
respectiv, saturat). Spre deosebire de cazul etajului cu sarcin` distribuit`, lucrurile sunt mai simple deoarece
poten\ialul emitorului nu variaz` [n timp.
Desena\i o diagram` pe care s` apar` cele dou` valori extreme determinate la paragraful precedent,
[mpreun` cu nivelul de repaus al poten\ialului colectorului. Cu aceast` diagram`, determina\i amplitudinea
maxim` pe care o poate avea semnalul de ie]ire, f`r` s` aduc` tranzistorul [n limitare (blocare sau satura\ie).
Verifica\i experimental rezultatul ob\inut, m`rind amplitudinea de la generatorul de semnal ]i urm`rind
permanent pe osciloscop evolu\ia poten\ialului de colector (aten\ie, intrarea osciloscopului trebuie cuplat` [n
curent continuu). Desena\i pe caiet formele de und` distorsionate datorit` atingerii regimului de limitare.
Amplificatorul distorsioneaz` semnalul ]i [nainte de atingerea regimului de limitare Pentru a observa
mai comod aceste distorsiuni de neliniaritate, ve\i excita amplificatorul generatorul de semnal triunghiular
de pe plan]et`. M`ri\i c[t mai mult amplitudinea semnalului, f`r` s` aduce\i [ns` amplificatorul [n
limitare. Desena\i pe caiet formele de und` de la intrare ]i ie]ire. M`sura\i la ie]ire amplitudinile
semialternan\ei pozitive ]i ale celei negative (stabili\i, mai [nt[i, nivelul de repaus). Ce observa\i ?
Trage\i o concluzie [n leg`tura cu liniaritatea amplificatorului cu emitorul la mas`. Compara\i-l din
acest punct de vedere cu etajul cu sarcin` distribuit`.
Mic]ora\i lent amplitudinea de la generatorul de semnal, urm`rind tot timpul forma de und` de la
ie]ire. Dac` este nevoie, modifica\i sensibilitatea osciloscopului. C[nd vi se pare c` semnalul de la ie]ire nu
mai este distorsionat, opri\i-v` ]i m`sura\i amplitudinea. Acesta este regimul de semnal mic.
Cap. 12. Amplificatorul cu emitor comun 179
Pagini distractive
A. Oric[t de bune ar fi inten\iile autorului, nu putem [nv`\a dintr-o carte mai mult dec[t a [n\eles autorul
[nsu]i din domeniul despre care vorbe]te. Astfel, [ntr-o carte ambi\ioas`
1
, g`sim ceea ce aproape to\i
scriitorii no]tri de c`r\i de electronic` ocolesc cu elegan\`: procedura de proiectare a unui circuit de
polarizare cu divizor, ca cel din figura al`turat`. Ne facem c` nu
vedem justificarea, eronat` ]i imprecis`, inventat` de autori pentru
decizia de a pierde o tensiune de 1 V pe rezistorul din emitor ]i
constat`m cu pl`cere c`, pornind de la tema de proiectare V
CE
= 5 V
]i I
C
=1 mA, valorile rezistoarelor din emitor ]i colector sunt
calculate corect. De asemenea, este calculat corect poten\ialul bazei ]i
se pune condi\ia rezonabil` ca divizorul de tensiune s` nu fie
influen\at semnificativ de curentul bazei, prin alegerea unui curent
prin divizor de zece ori mai mare dec[t curentul de baz` ([n cazul s`u
cel mai defavorabil). Calculul aritmetic le spune autorilor c`
rezistoarele divizorului trebuie s` aib` valorile R
B1
103 65 = . kO ]i
R
B2
=16.5 kO .
Dac` totul s-ar fi oprit aici, [nc` ar fi fost bine, am fi crezut c` au omis ultima etap` a procedurii de
proiectare. Dar nu, domniile lor \in s` ne [nve\e tot ce cred c` ]tiu:
" Observa\ie: Valorile rezistoarelor produse de c`tre industrie apar\in unui ]ir discret de valori
precizate [n standarde. Acolo unde valorile rezistoarelor nu sunt critice, ca de pild` [n exemplele de mai sus,
se aleg pentru rezistoare valori apar\in[nd ]irului amintit cel mai apropiat (sic !) de valorile calculate. Pentru
exemplul de mai sus ... se pot alege R
C
= 6.04 kO, R
B2
104 = kO, valori standardizate (ca ]i 1 kO,
respectiv 16.5 kO)"
Erorile de exprimare ]i de tipar nu ne apar\in, 104 kO trebuie s` aib`, de fapt, R
B1
. Ce vor s` ne
spun` autorii ? C` industria produce doar un ]ir discret de valori. Acest lucru este complet fals. Valorile
rezisten\elor nu sunt cuantificate. Industria ofer` [ns` rezistoare cu diferite grade de imprecizie [n valoarea
lor (+/- 10 %, +/- 5 %, +/- 1 %, etc.). Valorile centrale ale acestor intervale formeaz` ]irul discret despre care
au aflat autorii. Ignor[nd complet gama de toleran\`, autorii caut` la [nt[mplare printre "valorile
standardizate" ]i g`sesc, de exemplu, 104 ca fiind cea mai apropiat` de 103.65, c[t a ie]it din calcul. Numai
c` aceast` valoare "standardizat`" se g`se]te doar [n seria E 192
2
care este o serie cu toleran\a de
+/- 0.5 % ! Nici valorile 6.04 ]i 16.5 nu sunt valori uzuale, ele se g`sesc doar cu toleran\e mai bune sau egale
cu +/- 1 %. {n opinia autorilor, aceste valori "nu sunt critice".
Credem c` v-a\i dat seama de ce ne sf`tuiesc autorii acest lucru : habar n-au ce precizie are calculul pe
care l-au f`cut. }tiu doar c` valorile "nu sunt critice" . {n realitate, nu avem cum s` ne a]tept`m ca tensiunea
de alimentare s` fie 12 V cu o precizie mult mai bun` de 5 % iar valorile rezisten\elor R
B1
]i R
B2
au fost
ob\inute din valoarea tensiunii de alimentare, fiind propor\ionale cu aceasta. Mai mult, nici raportul lor nu
este cunoscut cu precizie deoarece divizorul a fost considerat "[n gol" dar curentul de baz` va cobor[ cam cu
o zecime valorea tensiunii m`surat` [n gol. Cu alte cuvinte, datorit` aproxima\iei f`cute, valorile calculate
pentru rezisten\elor divizorului au o imprecizie de cel pu\in 10 %. Autorii no]tri scriu rezultatul cu cinci cifre
semnificative ]i ne sf`tuiesc s` alegem rezistoare de toleran\` +/- 0.5 %. Ce noroc am avut c` "valorile nu
sunt critice" ]i nu au utilizat un calculator de buzunar cu opt cifre semnificative !
1
***, "Electronic` ...", Editura Academiei Romne, Bucure]ti, 1994, ISBN 973-27-0377-6.
2
Radu Oviudiu, "Componente electronice pasive - Catalog", Ed. Tehnic`, Bucure]ti, 1981.
R
C
R B1
R
B2
R
E
+
12 V
180 Electronic` - Manualul studentului
B. Am mai discutat, [n Volumul 1, o problem`
propus` la Olimpiada na\ional` de fizic`, 1998
3
. Aceasta
se refer` la "un etaj de amplificare cu un tranzistor [n
montaj cu emitorul comun" a c`rui schem` este
prezentat` [n figura al`turat`.
Ne ocup`m acum de n`stru]nicul rezistor
intercalat [n circuitul emitorului, care are valoarea de
1 O. La curentul de 5 mA pe el cade [n repaus o tensiune
de 5 mV, infim` [n compara\ie cu tensiunea baz`-emitor
cu valoarea de 600 mV. Din acest motiv, efectul acestui
rezistor asupra stabilit`\ii termice este practic inexistent.
Pe de alt` parte, acest rezistor mic]oreaz` amplificarea de tensiune a etajului, aceasta av[nd expresia
A
R
r R
C
e E
=
+
.
La curentul de colector precizat, rezisten\a dinamic` r
e
are valoarea de 5 O; astfel, introducerea rezistorului
din emitor coboar` amplificarea de la 200 doar la 167, reac\ia negativ` introdus` fiind extrem de slab`.
{n concluzie, prezen\a rezistorului de 1 O din emitor nu are nici un rost. Dac` nu ne g[ndim la acela al
deconspir`rii gradului de competen\` al autorului problemei.
3
***, "Fizic`", Manual pentru clasa a X-a, Ed. Teora Educa\ional, Bucure]ti, 2000.
1 O
6 k
1 k
R
C
R
1
R
2
R
E
1
1'
2
2'
+
12 V
5 mA
K
+
-
0.6 V