SFV folosite pentru pomparea apei

1. Aspecte generale Unul din domeniile in care sistemele fotovoltaice sunt larg folosite il reprezinta alimentarea motoarelor care actioneaza pompele pentru apa. Pompele solare, cum mai sunt denumite aceste sisteme, sunt folosite in doua situatii: - Alimentarea cu apa a gospodariilor din mediul rural si/sau a fermelor de animale In cazul alimentarii gospodariilor din mediul rural, debitul de apa care trebuie asigurat de pompa solara este relativ constant in toata perioada anului. Este necesara stocarea apei pentru perioadele cu iradianta redusa.

- Irigarea terenurilor agricole In acest caz debitul care trebuie asigurat variaza mult in functie de sezon. In perioada cand terenul trebuie irigat debitul necesar poate fi dublul debitului mediu. Drept urmare, pompele solare pentru irigatii sunt subutilizate ma oritatea anului.

Utilizarea pompelor solare este recomandata sau nu si in functie de sistemul de distributie al apei pe terenul irigat:

15.2 Tipuri de pompe folosite in sistemele FV de pompare a apei Din punctul de vedere al transferului de energie de la pompa la fluid, pompele se clasifica in doua mari categorii: !. Pompe cu dislocare "deplasare#: energia este transferata discontinuu fluidului, debitul este discontinuu. In aceasta categorie intra pompele cu piston, pompele cu palete, pompele cu membrana si pompele cu rotor elicoidal. $. Pompe dinamice: energia este transferata continuu, debitul este continuu. Este cazul pompelor centrifugale Pompe cu deplasare Debitul Presiunea Autoamorsare Pompeaza fluide vascoase %ic %are Da Da Pompe dinamice %are %ica &u &u

Un alt criteriu de clasificare al pompelor il reprezinta locul de plasare al pompei si al motorului de actionare in sistemul de pompare. 'onfiguratiile cele mai folosite sunt urmatoarele: ( pompa si motorul formeaza un monobloc submersat : pompa este de regula centrifugala) se folosesc pentru puturi de adancime medie ( pompa submersata si motor de suprafata: se folosesc in special la pompe de tip *ac+ "pompe cu piston actionat printr-o ti a#, pentru puturi de adancime mare) ( motorul si pompa plutesc pe suprafata lic,idului: se folosesc in cazul surselor desc,ise "canale, lacuri, etc# 15.3 Motoare folosite pentru actionarea pompelor

Dat fiind ca generatorul -. are iesire in cc, solutia cea mai naturala consta in folosirea motoarelor de cc. 'onectarea directa la /-. are o serie de inconveniente, motiv pentru care solutia folosita in practica presupune un bloc de de control a puterii cu %PP0. In ceea ce priveste tipul motorului de cc, o buna solutie o reprezinta motorul cu magneti permanenti si comutatie electronica. In instalatiile de pompare de puteri mari se folosesc motoare de c.a. de tip asincron, iar daca puterea ,idraulica este foarte mare, motoare sincrone.

2. Tipuri de pompe solare In functie de caracteristicile sursei de apa si de tipul pompei folosite e1ista 2 tipuri de pompe solare. 2.1 Unitate motor - pompa centrifugala submersat

Este tipul cel mai folosit la alimentarea asezarilor rurale. Este usor de instalat, adesea tubulatura fiind fle1ibila. Pompa este ferita de pericole potentiale. %otorul poate fi de c.a., caz in care trebuie prevazut un invertor la nivelul modulelor -., sau de c.c. Daca motorul de c.c. este cu colector si perii, atunci periodic grupul trebuie scos la suprafata pentru inlocuirea periilor. 3e pot folosi si motoare de c.c. fara colector si perii, comutatia necesara fiind realizata electronic. 'ele mai utilizate sunt motoarele de c.a. cu invertor 2.2 !ompa submersat cu motor la suprafata

Este o solutie mai putin folosita datorita problemelor puse de arborele de actionare a pompei "pierderi prin frecare in g,ida e, etc.#. 'a avanta principal, motorul este usor de intretinut fiind accesibil. 3e foloseste rar in zilele noastre 2.3 !ompe cu actionare alternati"a si motor la suprafata

3unt avanta oase daca putul este foarte adanc si debitul necesar este mic. 3arcina motorului este ciclica, motiv pentru care actionarea este prevazuta cu o contragreutate. 2.# Unitate motor - pompa flotabil

3istemul este adecvat surselor de apa desc,ise - canale, iazuri, etc. Pompa coboara sau urca odata cu nivelul apei "la sistemele precedente pozitia pompei este fi1a, deci trebuia avut gri a ca ea sa nu ramana fara apa#. De regula pompa este de tip centrifugal, iar motorul este de c.c. cu comutatie statica "fara perii si colector#. Adesea este necesar ca sistemul sa fie mutat la o alta sursa, motiv pentru care suportii modulelor -. sunt prevazuti cu roti, iar unitatea de pompare cu manere adecvate. 2.5 Unitate motor - pompa de suprafata$ cu sorb cufundat

Este un sistem folosit doar dac4 este prezent un operator uman. Desi prezenta unui rezervor intre pompa si capatul imersat al conductei "primar5 c,amber# si a unei supape de nereintoarcere reduce riscul dezamorsarii pompei, practica a aratat ca autoamorsarea la pornirea sistemului prezinta uneori probleme. &u se recomanda sistemul daca inaltimea de pompare ",ead -ul# depaseste 6 m. 'omparativ, costurile implicate in realizarea diferitelor tipuri de pompe solare, sunt prezentate in tabelul de mai os. .alorile absolute nu sunt relevante datorita evolutiei preturilor.

3. %a&ele proiect rii unei pompe solare 7a baza proiect4rii unei pompe solare st4 bilan8ul energetic al sistemului: egalitatea dintre energia furnizat4 de /-., 9n condi8ii de iradian84 date, :i energia necesar4 grupului motor ; pomp4 pentru a asigura un anumit debit la o diferen84 de nivel dat4 . 3.1 'nergia (idraulica necesara pomparii 'onform principiului lui <ernoulli, intr-un punct dintr-un fluid incompresibil, omogen si in curgere laminara, presiunea totala este constanta,
gy +

unde ( ( ( (

1 2 v + p s = const 2

ps este presiunea statica ",idrostatica# =g5 este presiunea pozitionala "coresp. en. pot. grav. mg5# =v$/$ este presiunea dinamica "coresp. en. cinetice mv$/$#, = este densitatea fluidului

Impartind ambii membrii cu =g, obtinem

y+ 1 2 ps v + = const' = hechiv 2g g

&oua constanta, avand dimensiunea fizica de lungime, este denumita inaltime ec,ivalenta, sau inaltime de ridicare "lift, ,ead#. Intrucat inglobeaza componenta dinamica a presiunii, putem calcula energia necesare pomparii unui fluid care curge folosind aceiasi e1presie ca in cazul unui fluid in repaus:
Whidr = mghechiv = ghechivV

. fiind volumul de fluid deplasat. 0in>nd cont de defini8ia debitului volumic, ?@./t, relatia devine
Whidr = ghechiv Qt

Puterea necesara unei pompe pentru a efectua un lucru mecanic necesar deplasarii unei mase m de fluid pe o diferenta de nivel ,, in unitatea de timp, este atunci
Ppomp = Whidr = ghechiv Q t

Puterea de pompare este asadar proportionala cu produsul dintre debit si inaltimea ec,ivalenta de pompare. Acestia sunt cei doi parametrii importanti ai unei pompe. Aelatia nu tine cont de pierderile de energie care apar datorita frecarii fluidului in miscare cu peretii conductei. Aceste pierderi depind de lungimea conductei si de viteza fluidului. In consecinta, inaltimea de pompare si debitul nu sunt parametrii independenti. Aelatiile dintre cei doi parametrii, tinand cont de pierderile dinamice, sunt de regula furnizate de fabricantii de pompe sub forma unor tabele sau grafice care permit alegerea corecta a pompei. Aelatia de mai sus pentru puterea pompei nu tine cont de pierderile de energie care apar datorita frecarii fluidului in miscare cu peretii conductei. Aceste pierderi, deci si ,ead-ul "sau lift-ul# total, depind de debitul pompei, iar pe de alta parte debitul care poate fi asigurat de o pompa depinde la randul sau de ,ead-ul total. Prin urmare, inaltimea la care trebuie ridicat fluidul si debitul nu sunt parametrii independenti. Aelatiile dintre cei doi parametrii, tinand cont de pierderile dinamice, sunt de regula furnizate de fabricantii de pompe sub forma unor tabele sau grafice care permit alegerea corecta a pompei.

Practic, inaltimea de ridicare totala se calculeaza adaugand la diferenta de nivel dintre nivelul pompei si cel al rezervorului un termen care tine cont de frecarile datorate curgerii fluidului: , @ AB<B'B,frec. 'omponenta ,frec depinde de materialul conductei, de diametrul ei si de debit. Este data in tabele.

3.2 %ilantul energetic pentru o pompa solara

Pentru a cuprinde cazul general, vom presupune ca generatorul solar are si un invertor. 3arcina generatorului este grupul motor-pompa Energia necesara grupului motor-pompa pentru ridicarea apei la un ,ead ,, cu un debit ?, intr-un interval de timp t "energia de pompare#, este Cmp @ =g,?t "! B Df # / Dmp , unde Dmp este randamentul grupului, iar factorul Df tine cont de pierderile prin frecare pe peretii conductelor "in ipoteza ca , reprezinta doar diferenta geometrica de nivel dintre cele doua capete ale conductei#. Aceasta energie este furnizata de generatorul solar, fie direct, fie printr-un invertor: Cmp @ CInv, A:adar, =g,?t "! B Df # / Dmp @ CA DInv, "!#

unde DInv este randamentul invertorului, iar CA este energia furnizata de /-.. Aceast4 energie poate fi e1primat4 prin rela8ia CA @ DA3E"!-FA#, "$# unde DA este randamentul /-., 3 suprafata totala utila a modulelor -., E iradiatia in planul modulelor, iar FA un factor subunitar care tine cont de diferitele pierderi la nivelul /-.. Aandamentul /-. se calculeaza cu relatia DA @ D30' G! - H "0' - 030'#I, unde H Ggrd-!I este coeficientul de temperatura al randamentului, marimile cu indicele 30' corespund valorilor din 30', iar 0' este temperatura celulelor -., care se calculeaza in functie de temperatura ambianta 0a, de temperatura &J'0 si de iradianta / cu relatia 0' @ 0a B "&J'0 - $K# / / 6KK In final, din rel."!# si "$# obtinem =g,?t "! B Df # / Dmp @ DInv DA 3E"!-FA# "L# Din aceast4 relatie se poate calcula fie debitul ? la un /-. dat, fie invers, suprafata /-. necesara asigurarii unui debit ? dat. In ambele cazuri se presupunde cunoscuta inaltimea de pompare ,. Jbs. %ulte confuzii apar datorita folosirii unor unitati de masura Mmi1teM pentru diferitele marimi fizice din aceiasi relatie. In acest conte1t este util sa verificam din punct de vedere dimensional relatia "L#. 0oate marimile fizice vom presupune ca sunt e1primate in 3I "sistemul international de unitati#:
kg m3 s 2 m m m3 J s = m2 2 s m

de unde
kg

m2 s2

=W s

Pe de alta parte
kg m s2 s m =

[ L] [ F ] [d ] [m] [a] [d ] W = [P] = = = = [t] [t] [t]

kg m 2 s3

'u aceasta rel."N# devine

kg m2 s2 = kg m 2 s3 s

adica egalitatea dimensionala este verificata. 0est dimensional: 'um se modifica rel/"L# daca E este e1primat in +C,/m$, iar ? in mL/zi O Dar daca E, care este numeric egal cu P3E, se e1prima in ,, ? in mL/zi O .alorile tipice pentru D30', &J'0, respectiv H sunt prezentate mai os:

15.5 ')emplu de proiectare a unui SFV pentru pomparea apei !. 3tabilirea necesarul zilnic mediu de apa - 3e stabileste consumul zilnic mediu pentru fiecare luna E1emplu numeric: 3e considera un consumator ipotetic care necesita P$KK l "P,$ mL# apa/zi in tot decursul anului $. Evaluarea energiei solare disponibila local E1emplul numeric: 'onsumatorul ipotetic are un consum constant in orice anotimp. Perioada critica este iarna, cand insolatia are valoarea medie minima. 3e presupune ca in locatia unde este plasat consumatorul ipotetic insolatia medie zilnica iarna este de 2 P3E. L. 3tabilirea debitului de apa necesar ?@./P3E Gl/,I, respectiv ?@./"P3EQLRKK# Gl/sI, . fiind volumul de apa zilnic necesar "in l/zi #, iar P3E este numarul de ore de soare ec,ivalent "in ,/zi#. Pentru consumatorul ipotetic debitul zilnic necesar este ? @ P$KK/2 @ !6NK l/, @ K,2 l/s N. Evaluarea resursei de apa 3istemele de pompare au particularitatea ca prezinta doua Mintrari: - energia solara necesara alimentarii motorului electric - cantitatea de apa necesara alimentarii pompei 'antitatea de apa pe care o poate produce o sursa de apa este unul din cei mai importanti parametrii in proiectarea unui sistem de pompare. J pompa dimensionata corect nu trebuie sa pompeze mai mult decat poate sursa de apa sa produca. Pentru a determina cantitatea de apa pe care o poate produce un put se poate folosi urmatoarea metoda, care necesita o pompa portabila capabila sa pompeze cu un debit cel putin la fel de mare ca si debitul ma1im necesar consumatorului: - se masoara adancimea la care este nivelul static al apei - se instaleaza pompa si se lasa sa functioneze pana cand nivelul apei s-a stabilizat. Pentru a evita ca pompa sa functioneze in gol intrarea in pompa trebuie sa fie plasata sub cel mai os nivel de golire estimat - cu pompa in functiune se masoara din nou adancimea la care este nivelul apei - se determina debitul apei folosind un recipient de volum cunoscut si masurand timpul necesar umplerii acestuia "se repeta operatia de mai multe ori si se face media citirilor#. Debitul trebuie sa fie cel putin egal cu debitul ma1im necesar consumatorului.

- intrucat nivelul apei in put nu este acelasi in decursul unui an masuratorile trebuiesc facute in cea mai secetoasa luna a anului "cand nivelul apei si viteza de reumplere a lui sunt cele mai reduse# 2. 3e stabileste inaltimea dinamica de pompare 0DE *naltimea statica de pompare este distanta de la nivelul static al apei pana la cel mai inalt punct la care este pompata apa: 03E @ AB< 'and se pompeaza, nivelul apei scade cu o cota dependenta de debitul pompei "' in -ig.#. De asemenea, curgerea apei determina pierderi prin frecare cu peretii conductelor. -recarea este ec,ivalenta cu o marire a inaltimii de pompare. In final, inaltimea +dinamica+ de pompare este 0DE @ AB<B'BEfrec.

Intrucat atat nivelul apei in regim de pompare cat si pierderile prin frecare sunt dependente de debitul de pompare, 0DE trebuie intotdeauna specificat la un anumit debit. 'u cat debitul este mai mare, cu atat este mai mare inaltimea dinamica de pompare. Pierderile prin frecare depind de - diametrul interior al conductei - lungimea conductei - numarul si tipul coturilor - de viteza apei "deci de debit# - de materialul conductei 3e recomanda mentinerea pierderilor prin frecare sub !KS din 03E. Pentru orientare, in tabelul urmator sunt date pierderile pentru conducte de !.2M.

Putul pentru alimentarea consumatorului ipotetic din e1emplul considerat are urmatoarele date: A@Nm < @ N,$ m ' @ !,2 m "determinata e1perimental, la un debit de K,2 l/s# Inaltimea ec,ivalenta pierderilor prin frecare trebuie sa fie sub !KS din 03E, adica Efrec T AB< @ K,6$ m. Presupunem ca lungimea conductei necesare pentru a lega pompa la rezervor este de $!K ft "RN m#. Din tabelul precedent, pentru o conducta din plastic de !,2M "L cm#, rezulta atunci Efrec @ K,L m. In final 0DE @ NBN,$B!,2BL @ !K m R. Aecomandari privind plasarea si orientarea modulelor -. - 3e verifica daca locul ales pentru plasarea modulelor nu prezinta umbriri, mai ales in perioada de iarna cand soarele are o traiectorie oasa - Ung,iul de azimut recomandabil este in intervalul !2K Est-.est. In multe locatii o orientare mai vestica poate fi avanta oasa pentru a evita ceata de dimineata - Ung,iul de inclinare fata de orizontala al modulelor se alege de regula egal cu latitudinea locala. Daca consumul de apa nu este acelasi in cursul anului, este convenabila alegerea unui ung,i mai mic sau mai mare. 3pre e1emplu, daca in lunile de vara consumul este cel mai mare, este recomandabil un ung,i de inclinare cu !2K mai mic decat latitudinea) invers, daca iarna consumul este mai mare, ung,iul trebuie marit cu !2K 15., ')emplu de dimensionare a unui SFV pentru pomparea apei cu a-utorul nomogramelor Aelatiile de proiectare pot fi prezentate si sub forma grafica, prin doua nomograme:

!. Nomograma energiei hidra!"ice permite determinarea puterii motorului de actionare a pompei pe baza datelor ,idraulice de intrare: debitul zilnic si ,eadul de pompare. $. Nomograma p!terii FV permite calculul puterii generatorului -. necesara motorului de actionare a pompei. Pentru e1emplificare se prezinta in continuare un set de nomograme bazate pe o serie de relatii simplificate, motiv pentru care ele nu conduc la solutia optima. Abaterea de la MadevarataM solutie este in limitele a $KS. !. &omograma energiei ,idraulice

$. &omograma puterii fotovoltaice

-olosirea nomogramelor va fi e1plicata folosind e1emplul consumatorului ipotetic considerat anterior: ( 3e porneste din punctul A de pe prima nomograma- consumul zilnic mediu de apa "P,$ mL/zi, pentru e1emplul considerat anterior# . ( Intersectia cu dreapta inaltimii ec,ivalente de pompare "adica !K m daca ne referim la e1emplul considerat# ne da punctul < care conduce in ' obtinand astfel energia ,idraulica necesara. ( In continuare, intersectia cu dreapta care estimeaza randamentul sistemului ,idraulic ne da punctul D, care conduce la punctul E, din care citim energia zilnica necesara motorului pompei. ( Energia astfel determinata reprezinta punctul de plecare pentru a doua nomograma. In functie de nivelul de insolatie ea determina punctul - care conduce la punctul /, adica la puterea nominala necesara pentru generatorul -.. ( 3e face apoi o corectie pentru a tine cont de temperatura ambianta - punctul E, care conduce la punctul I de unde citim puterea nominala necesara a generatorului -.. Pentru consumatorul ipotetic din e1emplul considerat, cu a utorul acestor nomograme rezulta o putere -. de !RK Cp, in conditii standard. J<3. ( Pompele centrifugale au randament ma1im numai daca functioneaza la capacitatea proiectata. Intrucat puterea generata -. variaza continuu, randamentul mediu pe termen lung al unei pompe centrifugale este dificil de prezis, dar va fi mai mic decat randamentul la capacitatea proiectata

In contrast, randamentul pompelor volumetrice este constant in tot intervalul lor de functionare ( Datele folosite pentru construirea nomogramelor tin cont de interactiunea dintre insolatie, puterea generata -. si randamentul de pompare prin mediere pe termen lung. Alegerea optima a pompei pentru o aplicatie data depinde de necesarul zilnic de apa, de inaltimea ec,ivalenta de pompare si de tipul sursei de apa "put forat sau sursa de suprafata#. ( Pompele volumetrice sunt bune pentru debite mici "sub !2 mL/zi# si inaltimi de pompare mari "LK 2KK m# ( Pompele centrifugale submersibile sunt potrivite pentru debite mari "$2 - !KK mL/zi# si inaltimi de ridicare medii "!K - LK m# ( Pompele autoamorsabile sunt folosite pentru debite mari si inaltimi de pompare mici "sub 2 m#

#. !erformantele unor pompe comerciale Performantele tipice ale unor pompe folosite in pompele solare sunt prezentate in tabelul urm4tor. Pompele acopera aplicatii in care inaltimea de pompare merge pana la $KK m, iar debitul pana la $2K mL/zi. 0e,nologia din acest domeniu este in continua dezvoltare, conducand la randamente tot mai mari si costuri tot mai mici. In general, sistemele de putere mai mare au un cost/Cp mai mic decat celelalte. In cost intervine si sistemul de pompare ales - un sistem cu suctiune si pompa de suprafata poate fi la umatate de pret fata de unul cu motor - pompa submersibila.

A.'/A 0 ')emple de pompe disponibile comercial !ompa submersibila !S211

.ariante: - EA "rotor elicoidal# - ' "centrifugala#

Unom 2 2# V 3doua module FV de cate 12 V conectate in serie4 Iradiatie zilnica medieN+C,/m$/zi) module inclinate

!ompa cu piston submersibila de mica putere 5U*6*A

1. Sc(ema bloc a unui SFV pentru pomparea apei

Variante de SFV pentru pomparea apei cu motor de c.c.

a4. 7upla- direct 8FV - Mot. c.c.

b4. 7upla- 8FV - Mot. c.c. prin eta- de adaptare

'onvertor fara %PP0. -actorul de umplere D fi1at pentru a realiza adaptarea in 30'. c4. 7on"ertor cu algoritm M!!T