MINISTERUL EDUCAIEI I TINERETULUI AL REPUBLICII MOLDOVA ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA FACULTATEA FINANE CATEDRA BNCI I ACTIVITATE

BANCAR

Doina PIRVU ANALIZA INSTRUMENTELOR FINANCIARE DE NATURA BACAR

TEZA ANUAL

Autor: student gr. FB 114, nvmnt cu frecven la zi PIRVU Doina ____________________ Conductor tiinific: prof. univ., dr. STRATULAT Oleg ____________________

Chiinu - 2014
1

Lista abrevierilor
BNM - Banca Naional a Moldovei; TA Teza anual IFNB Instrumente financiare de natura bancar IF- Instrument financiar HVS valori mobiliare de stat

CUPRINS Introducere ............ 4 I.CARACTERISTICA GENERAL A INSTRUMENTELOR FINANCIARE DE NATUR BANCAR .. ..... 6 1.1.Esena, definire i caracteristica instrumentelor financiare de natur bancar.............................................................................................................. 6 1.2.Clasificarea instrumentelor financiare de natur bancar.........................9 II.ANALIZA INSTRUMENTELOR FINANCIARE DE NATUR BANCAR IN SISTEMUL BANCAR DIN REPUBLICA MOLDOVA......12 2.1.Interpretarea instrumentelor financiare de natur bancar in actele normative din Republica Moldova ....................................................................12 2.2.Mecanismul de utilizare si evaluare a instrumentelor financiare de natur bancar in sistemul bancar autohton ............................................... 15 2.3.Deficiene in utilizarea instrumentelor financiare de natur bancara....18

Concluzie....................................................................................................................22 Bibliografie........................... .............................24 Anexe.. ........................................ ...........................25

INTRODUCERE
Actualitatea temei reese din faptul c economia de pia nu poate funciona fr bnci profitabile, profitabilitate fiind asigurata i de aplicarea eficient a instrumentelor financiare de natur bancar care influeneaza in mod direct i indirect cererea de moneda i valut de pe piaa. n acelai timp este necesar de menionat faptul ca n Republica Moldova, nivelul de utilizare a acestor instrumente este scazut i prin analiza avantajelor, deficienelor si metodelor de soluionare, se propune noi idei de implimentare in contextul obinerii unei profitabilitai maxime. Scopul cercetarii este determinat de rolul instrumentelor financiare de natur bancar ct i de importana implimentarii acestora in sistemul bancar autohton. Obiectivele cercetarii sunt: analiza coninutului economic al instrumentelor financiare de natur bancar; delimitarea dezavantajelor instrmentelor financiare de natur bancar; propuneri de soluionare i de implimentare in Republica Moldova. Obiectul investigat const n formularea soluiilor de optimizare a aplicarii instrumentelor financiare de natur bancar i evaluarea impactului acestor recomandri asupra strategiilor de dezvoltare a bncilor autohtone. Metodologia cercetrii s-au utilizat metode si instrumente de cercetare, care permit identificarea si evaluarea instrumentelor financiare de natur bancar. metoda dialectic: analiza, inducia, deducia, studiere monografiilor, metode analitice .a. ; metode caracteristice disciplinelor economice: observarea, clasificarea, analiza economic, compararea, etc. Baza informaionala a cercetarii o constituie literatura de specialitate, informaii genereale din articole i publicaii economice, atit naionale cit i din afara

arii, precum i datele oficiale elaborate de BNM, incluziv legi, reglementri i hotarri. Structura tezei este prezentat n corespundere cu obiectivele preconizate i ordinea realizrii cercetrii tiinifice. Are o structura logica ce include: introducere, dou capitole, concluzii, bibliografie i anexe corespunztoare. Introducerea reflect actualitatea temei abordate, aspecte generale privind scopul si obiectivele cercetarii. n capitolul 1 ,, Caracteristica generala a instrumentelor financiare de natur bancar , se prezint aspectele teoretice privind instrumentele financiare i cele de natur bancar, definirea acestora prin abordari conceptuale si reglementate, iar capitolulu 2 Analiza instrumentelor financiare de natur bancar in sistemul bancar din Republica Moldova , n cadrul caruia sunt analizate principalele insrumente financiare de natur bancar utilizate in sistemul bancar autohton, iar la finalul capitlolui se concentreaza asupra dezavantajelor i propuneri de remediere a acestora. Concluziile caracterizeaz succint aspectele importante ale lucrrii , rezultatele obinute n procesul de analiza precum i anumite msuri de soluionare a abaterilor nregistrate; Bibliografia denot baza informaional cu ajutorul creia a fost elabort teza.

Capitolul 1. CARACTERISTICA GENERALA A INSTRUMENTELOR FINANCIARE

DE NATUR BANCAR

1.1.Esena, definire i caracteristica instrumentelor financiare de natur bancar Procesul de tehnologizare continua i dezvoltare informaional ce a marcat pieile financiare in ultimii douazeci de ani, a condus la crearea cu ajutorul ingineriei financiare, a produselor financiare derivate, bursiere si extrabursiere. Transformarile ce au avut loc in mediul financiar i noile tehnologii informaionale, de telecomunicaii, inovaiile financiare, au reprezentat mutaii cu un puternic impact asupra activitatii bancilor. Natura dinamica a pieelor financiare internaionale a favorizat aparia unei largi varietai de instrumente financiare, de la tradiionalele instrumente precum aciunile i obligaiunile pina la variate forme de instrumente derivate, cum ar fi swap-uri pe rata de doband, swapuri pe marj de credit si altele. Definirea acestor produse a suscitat interesul specialitilor din lumea finanelor, potrivtit crora cele mai reprezentative noiuni pentru instumentul financiar sunt expuse in cele ce urmeaz. Dup J. Hull un instrument financiar este un produs financiar a crui valoare depinde de valoarea altor active primare sau de baz1. n aa mod autorul evideniaz caracteristica de baz a instumentelor financiare, ce reiese din faptul ca valoarea acestora depinde de alte active suport materizalizate sau dematerializate, primare sau secundare. Neftci n 1996 spune c un instrument financiar este un produs financiar, sau o clauz de contingentare, dac la data scadenei T valoarea sa este determinat exact de preul de pia al activului suport n momentul T2. Noiunea dat de Ingersoll i Neftci denot o alta caracteriztic fundamental a instrumentelor financire i anume c acesta are dou perioade diferite care nregistreaz i dou preuri, preul iniial i preul la scaden.
1 2

HULL, J., Options, Futures and Other Derivative Securities , Prentice Hall, New Jersey, 1993, p.1. NEFTCI, S.N., An Introduction to the Mathematics of Financial Derivatives, Ediia a 2-a, Academic Press, San Diego, California, 1996, p.2.

Din alte considerente instrument financiar se constat a fi i in strument derivat ceea ce impune s se definitiveze i derivatele financiare, ca componente a instrumentelor financiare. Klein i Lederman n 1994 definesc instrumentele financiare derivate astfel, derivatele financiare sunt contracte financiare a cror valoare deriv de pe piaa cash a activelor de genul aciuni, obligaiuni, valute i mrfuri.3 n schimb Chance spune c derivatele sunt instrumente ale cror venituri deriv, depind de veniturile generate de alte instrumente. Aceasta nseamn c performanele lor depind de modul n care se comport, reacioneaz alte active4. Analiznd cele expuse de Klein, Lederman i Chance se evideniaza o alt component a instrumentelor financiare, ca component de baz a derivatelor financiare, c valoarea produsului financiar deriv din preul de pia a unui alt activ financiar, definit ca activ suport, i de faptul cum fluctueaz acest pre pe pia n condiii de incertitude. Concluzionnd asupra ideilor propuse, se observ ca fiecare noiune este incomplet, ceea ce rezid din faptul ca noiunile nu includ n sine particularitaile de baz ale instrumentului financiar, ceea ce se poate aborda prin prisma domeniilor economice. Astfel n abordarea internaional n contabilitate conceptul de instrument financiar este prezentat de Standardul Internaional (IAS) 32 Instrumente financiare: prezentare i descriere: instrument financiar reprezint orice contract ce genereazsimultan un activ financiar pentru o ntreprindere i o datorie financiar sau un instrument de capitaluri proprii pentru o alt ntreprindere 5. Din aceast definiie rezult c instrumentul financiar nu este nici activ nici datorie, dar anume un contract. i totui este o noiune abstract i neclar n raport cu scopul instrumentului financiar i particularitaile acestuia. n contextul pieii financiare noiunea de instrument financiar are o forma variat i este reflectat n anexa A din Regulament al Parlamentului European i al
3 4

KLEIN, R.A.; LEDERMAN, J., Derivatives and Sintetics, Ed. Probus, Chicago, 1994, p.3. CHANCE, D.M., An Introduction to Derivatives, Dryden Press, Forth Worth, 1998, p.2. 5 Standardul Internaional (IAS) 32 Instrumente financiare: prezentare i descriere,1995, revizuit n 1998

Consiliului privind Sistemul european de conturi naionale i regionale din Uniunea European ca ,, Instrumentele financiare sunt corelate cu un active financiar, un indice sau cu o marf, prin intermediul crora, pe pieele financiare, se pot tranzaciona n contul lor riscuri financiare specifice6. Din noiunea dat se evideniaz obiectivul de baz al instrumentelor financiare i anume faptul ca ele sunt utilizate pentru asigurarea rscurilor financiare. n sfera instrumentelor financiare rmn nesoluionate o serie de probleme de gen juridic i organizaional, la fel i de inere a contabilitii acestora. n actele normative nu se d o definiie clar a instrumentelor financiare, att de baz ct i derivate, precum i n literatura economic internaional, exist o divergen n ceea ce privete definirea, clasificarea, recunoaterea i evaluarea acestora. ntr-un context lrgit instrumentul financiar poate fi abordat prin prisma a t rei caracteristici de baz forma, funcie i coninut. Astfel noiunea formal ine de form i aspectul fizic al acestuia i reprezint ,, un contract ncheiat ntre participani, ce arat partea juridic i este reglementat de catre lege . Prin aspectul funcional se urmarete raspunsul la intrebarea pentru ce este utilizat Din cele expuse mai sus n opinia noastr - instrument financiar reprezint un contract generat de o instituie financiar pe de o parte i pe de alt parte clientul sau o alta instituie, i care apare ca datorie pentru o parte i instrument de capital propriu pentru celealt parte contractant, i a crui valoare depinde de valoarea unui alt activ suport. Noiunea de instrument financiar de natur bancar este strins corelat cu noiunea instrumentului financiar, diferena fiind n faptul c instrumentele financiare de natur bancar sunt strict emise de banc i se in la eviden in contabilitatea bncii emitente. Astfel ca definiie pentru un instrument financiar de natur bancar se poate considera ,,un instrument financiar de natur bancar reprezint un contract ncheiat ntre banc i client, sau alt banc, n care pentru banca
6

Regulament al Parlamentului European i al Consiliului privind Sistemul european de conturi naionale i regionale din Uniunea European, anexa A, capitolul 5, Strasburg, 2013.

emitent cotractul apare ca datorie financiar, iar pentru partea contractant apare ca instrument de capital propriu, i care este folosit n asigurarea riscurilor financiare pentru ambele pri. Acest contract se lichideaz la scaden, cnd ntre prile contractante se sting datoriile i respectiv iese de la evidena contabil. 1.2 Clasificarea instrumentelor financiare si de natur bancar

Diversitatea instrumentelor financiare cu care banca se poate confrunta n activitatea zilnic, precum i mulimea cauzelor care duc la utilizarea acestora, induc idea c o clasificare unic nu exist i nu este posibil. Pentru a delimita din multitudinea de instrumente financire pe cele de natur bancar este necesar de a generaliza asupra clasificarii instrumentelor financiare. O prima clasificare din cadrul IAS 32, precum i din opinia specialitilor mparte instrumentele financiare n : instrumente primare titluri de crean, de debit sau participaie (aciuni, obligaiuni); instrumente derivate titluri de transfer al riscului, pe baza schimbului unui instrument financiar (contracte de opiuni, contracte futures, forward, swap) . Aceast clasificare este una general care mparte totalitatea instrumentelor financiare n dou grupe mari, primare i derivate. Din punct de vedere financiar, ca criteriu de clasificare se consider obiectul instrumentelor financiare, ca criteriu de baz. n cele ce urmeaz se va expune asupra criteriilor de clasificare a instrumentelor financiare, preccum i exemplificarea tipurilor de instrumente din fiecare categorie. Din punct de vedere a pieii de intervenie deosebim doua categorii mari: - instrumente de intervenie pe piaa monetar (titluri de stat, REPO, certificate de depozit, hrtii comerciale, credite bancare, forward); - instrumente de intervenie pe piaa valutar, care se mpart n:
9

(a) cu venit fix (obligaiuni de stat, obligaiuni corporative, obligaiuni municipale); (b) cu venit variabil (aciuni obinuite, aciuni de gaj, aciuni prefereniale, obligaiuni convertibile n aciuni, obligaiuni cu bon de subscrieie n aciuni).

n funcie de riscul mpotriva cruia se asigur instrumentele financiare se

mpart n: - instrumente fara risc (certificate de depozit, cambia bancar, polie de asigurare); - instrumente ce genereaz un venit fix (titluri de stat, obligaiuni guvernamentale/municipale, obligaiuni cu cupon zero); - instrumente cu potenial de cretere (blue chips, obligaiuni convertibile, participaii la fonduri mutuale); - instrumente cu caracter speculativ (opiuni, futures pe indici, swap pe rata dobnzii .a.) n funcie de modul n care sunt create i de complexitatea lor: - instrumente financiare primare emise de solicitanii de capital i de fondurile de investiii: aciuni, obligaiuni, titluri ale organismelor de plasament colectiv; - instrumente speciale: drepturi de subscriere, drepturi de atribuire, warante financiare. - instrumente derivate: contracte forward (anticipate), contracte futures (viitoare), contracte options (opionale), contracte swaps (de schimb); - instrumente sintetice: contracte futures pe indici bursieri, strategii cu opiuni, stelaje; sunt acele instrumente care urmresc folosirea att a instrumentelor primare ct i a instrumentelor derivate pentru realizarea obiectivelor investiionale, pentru obinerea unui ctig maxim prin diminuarea riscului.

10

Pentru a generaliza cele expuse intr-o manier grafic, autorul a elaorat urmatoarea diagrama din Fig.1.1, n ceea ce privete clasificarea instrumentelor financiare.

Sursa : elaborat de autor.

Fig.1.1. Clasificarea instrumentelor financiare Dup cum s-a menionat n capitolul 1instrumentele financiare de natur bancar se consider cele emise nemojlocit de banc. Pentru a delimita instrumentele financiare de natur bancar din lista celor financiare, este necesar de clasificat IFNB pe grupe omogene. Din considerente c bncile sunt cele care intervin pe pieile monetare i valutare, se consider oportun de clasificat i instrumentele financiare de natur bancar n doua clase mari, i anume din punct de a pieii de intervenie. Astfel deosebim instrumente financiare de natur bancar ale pieii monetare (cambii, certificate de depozit, certificatul de economii, REPO, HVS .a.) si ale pieii valutare (swap pe rata
11

dobnzii, futures pe marja fix, opiuni, aciuni, obligaiuni .a.). Prin instrumentele pieii monetare emise de banc, se influeneaz cererea i oferta de moned de pe o pia intern, iar prin cele ale pieii valutare banca intervine direct sau indirect prin modificari de curs de schimb valutar, prin modificari ale ratei dobnzii .a. Confom datelor internaionale bncile utilizeaz nemojlocit intrumente financiare de natur bancar pentru a se asigura mpotriva riscurilor bancare, fie de a controla cantitatea de moned de pe pia. Spre exemplu Federal Reserve din SUA utilizeaz dou instrumente financiare pentru a controla i utiliza cantitatea de USD n circulaie pe plan internaional . Acestea sunt Obligaiuni bancare pe termen mediu , de asemenea, cunoscut sub numele de note pe termen mediu ( MTN ), i scrisori de credit n ateptare ( SLC) . n continuare se va vorbi nemijlocit de instrumentele financiare emise de banc pe plan naional.

Conform clasificarii de mai sus deduc ca IFNB pot fi delimitatume in dependenta de , politicile banacare,astfel deosebim instrumente ale politicii monetare care influenteaza cererea si oferta de moneda pe piata interna,si instrumente ale politicii valutare.In calitate de instrumente ale politicii valutare sunt utilizate interventiile directe pe piata piata valutara interna,inclusiv tranzactiile forward,precum si operatiuni reversibile de tip swap si alte derivate de credit.

IFNB

12

Instrumente ale politicii valutare, derivate de credit Forward pe cursul de schimb Swap pe cursul de schimb Swap pe rata dobinzii Optiune pe cursul de schimb Optiune pe rata dobinzii

Instrumente ale politicii monetare

IN Instrumentele financiare derivate extrabursiere sunt, n general, negociate n regim privat,si respective informatia aferenta este cunoscuta doar de partile contractante,pe cind instrumentele politicii monetare sunt negociate liber la intentia clientului Utilizarea instrumentelor derivate de credit pentru bnci poate genera multiple efecte benefice, precum mai buna gestionare a managementului riscurilor, stabilirea unor cerine de adecvare a capitalului difereniate, precum i mbuntirea credit ratingului acordat bncilor de ctre ageniile de rating. In conditiile bancilor actuale sunt utilizate urmatoare forme ale instrumentelor financiare derivate utilizate de banci : - Forward pe cursul de schimb - Swap pe cursul de schimb - Contract swap pe rata dobnzii - Opiune pe cursul de schimb
13

Certificatul de economii

Cambia bancara

Biletul la ordin

Certificatul de depozit

Cecul bancar

- Opiune pe rata dobnzii - Depozit structurat de tipul range accrual.

14

Capitolul 2 ANALIZA INSTRUMENTELOR FINANCIARE DE NATUR BANCAR APLICATE N REPUBLICA MOLDOVA 2.1. Cadrul reglementor al instrumentelor financiare de natur bancar n Republica Moldova instrumentele financiare sun reglementate de catre trei legi primordiale Legea instituiilor finaniciare, Legea cu privire la BNM, Legea cu privire la piaa valorilor mobiliare . Economia Moldovei se afla intr-o perioada de tranzitie de la economia de piata la cea planificata,in acest context pot spune ca si sistemul bancar autohton deasemena se afla in tranzitie si se acomodeaza incet la cerintele sistemului bancar european.Legislatia RM cu privire la utilizarea instrumentelor financiar-bancare este extrem de excesiva si nu asigura

flexibilitate.Totusi acestea ofera si o careva libertate de implimentare a IFNB. In urmatoarele ce urmeaza voi da referinta reglementarilor,hotaririlor si legilor cu privire la implimenarea IFNB in RM. Regulamentul cu privire la condiiile, modul de emisiune i circulatie a certificatelor bancare de depozit si a cambiilor bancare este elaborat in temeiul Legii cu privire la BNM nr.548 XIII din 21 iulie 1995,Legii institutiilor finaniciare nr.550-XIII din21 iulie 1995, Legii cu privire la piata valorilor mobiliare nr.199XIV din 18 noiembrie 1998, si stabileste conditii unice de emisiune si circulatie a certificatelor de depozit si cambiilor bancare,care sunt instrumente ale pietii monetare. In sensul prezentului regulament se utilizeaza urmatoarele IFNB: Certificat bancar de depozit este o valoare mobiliara care atesta depunerea mijloacelor banesti intr-o banca si dreptul detinatorului certificatului de primire,la expirarea termenului stabilit,a sumei depunerii si a dobinzii aferente. Cambia bancara este valoare mobiliara emisa de banca,continind obligatia bancii de a plati o suma anumita prezentatorului cambiei,persoanei indicate in cambie,ori acelui pe care ea il va indica,dupa o perioada stabilita sau la cerere.

15

Cu toate ca acete valori mobiliare pot fi utilizate de toate BC din RM ,o singura BC utilizeaza cambia bancara BC ,,Moldincombank S.A.,iar cerificatele de depozit sunt utilizate de catre majoritatea BC din RM. Regulamentul privind utilizarea carnetului de cecuri de numerar este elaborat in baza art.5,11,26,48 din Legea n.548- XIII din 21 iulie 1995 cu privire la BNM. Prezentul regulament determina elementele obligatorii si modul de utilizare a carnetului de cecuri de numerar,deasemenea este indicata si urmatoarea definitie a cecului: Cecul din carnetul de cecuri de numerar este un instrument de plata prin care emitentul de cec da ordin bancii de a elibera la prezentare o anumita suma in numerar mandatorului indicat in cec sau insusi emitenului.Cecul e completeaza tipizar de document primar cu regim special de evidenta,pastrare si utilizare ,care reprezinta o fila din carnetul de cecuri de numerar. Regulamentul cu privire la tranzactiile swap valutar dintre BNM si alte banci comerciale , elaborat in baza Legii nr.62- XVI din 21 martie 2008 privind reglementarea valutara defineste urmatoarele: Tranzacia de baz- tranzacia clientului bncii care implic efectuarea de ctre client a plilor /transferurilor n valut strin, pentru realizarea crora clientul cumpr de la banc valut strin contra monedei naionale, iar banca,la rndul su, n scopul asigurrii derulrii acestei operaiuni de schimb valutar, ncheie cu Banca Naional a Moldovei tranzacia swap valutar; Tranzacia forward (operaiunea la termen) - operaiunea de cumprare /vnzare a valutei strine contra monedei naionale n cadrul tranzaciei swap valutar, n urma creia decontarea ntre Banca Naional a Moldovei i banc se efectueaz dup mai mult de dou zile lucrtoare de la ziua ncheierii tranzaciei; Tranzacia spot (operaiunea la vedere)- operaiunea de cumprare /vnzare a valutei strine contra monedei naionale n cadrul tranzaciei swap valutar, n urma creia decontarea ntre Banca Naional a Moldovei i banc se efectueaz cel trziu a doua zi lucrtoare dup ziua ncheierii tranzaciei;
16

Tranzacia swap valutar - tranzacie valutar care cuprinde simultan dou operaiuni de schimb valutar ale Bncii Naionale a Moldovei cu aceeai banc, i anume operaiunea de cumprare (vnzare) la vedere (tranzacia spot) de ctre Banca Naional a Moldovei i concomitent operaiunea de vnzare (cumprare) la termen (tranzacia forward) de ctre Banca Naional a Moldovei a sumelor identice ale unei valute strine contra monedei naionale cu 3diferite date ale valutei i cu aplicarea cursurilor valutare spot i forward (diferena fiind exprimat n puncte swap) care snt determinate la data ncheierii tranzaciei swap valutar; Puncte swap - diferena dintre cursul valutar forward i cursul valutar spot n cadrul unei tranzacii swap valutar. Prezentul Regulament stabilete condiiile de efectuare de ctre Banca Naional a Moldovei a operaiunilor reversibile valutare de tip swap (tranzacii swap valutar) cu bnci,si cu toate ca implimentarea acestora se poate face intre BNM si alte banci, acestea se utilizeaza doar in cadrul bancii nationale la un nivel retras si utilizeaz tranzaciile swap valutar ca instrument al politicii valutare. Aspectele aferente ncheierii i realizrii tranzaciilor swap valutar, nereglementate de prezentul Regulament, se reglementeaz de prevederile Acordului privind piaa nterbancar de operaiuni valutare n Republica Moldova. Referitor la biletul la ordin nu exista un Regulament aparte ,fiind stipulat in Legea cu privire la serviciile de plata si moneda electronica,scopul caruia este stabilirea unui cadru uniform in vederea promovarii legitime a utilizarii bletului la ordin . Din cele mentioanate mai sus concluzionez ca in RM sistemul IFNB este unul foarte restrins si se limiteaza la utilizarea urmoatoarelor instrumente financiare: - Cambia bancara; - Certificatul de depozit; - Cecul; - Biletul la ordin;

17

- Swap valutar(swap/forward pe rata dobinzii,forward /swap pe cursul de schimb etc.)

2.2 Analiza utilizarii IFNB in sistemul bancar din RM

Bancile sunt in drept sa utilizeze toate IFNB stipulate in Legislatia RM,reesind din necesitatea de atragere a resurselor,conditiile pietii, deasemenea pentru administrarea riscurilor bancare si evitarea unor incapacitati de plata ulterioare. Mecanismul de utilizare a IFNB este unul simplu,de la emisiunea acestora pina la rambursarea valorii instrumentului financiar-bancar.Principalii actori in utilizarea si implimentarea IFNB sunt : BNM,bancile comerciale si utilizatorii propriu zisi . In cele ce urmeaza voi analiza implimentarea fiecarui tip de instrument financiar-bancar stipulat in legislatia RM. Deoarece certificatul de depozit si cambia au caracteristici asemanatoare modul de utilizare este unic. Certificatele de depozit/cambiile se emit numai n moneda naional a Republicii Moldova,pot fi emise cu diferite valori nominale, stabilite n Condiiile privind emisiunea i circulaia certificatelor bancare de depozit / cambiilor bancare . Certificatele de depozit se emit in forma materializata sau dematerializata,iar cele de a purtator se emit numai in forma materializata.Cambia bancara se emite numai in forma materializata cu mentiunea ,,Cambia bancara. Acestea se elibereaza de catre banci in conditia obtinerii de noi resurse ,iar posesorii de astfel de instrumente po fi atit persoane jurdice ,cit si persoane fizice clienti ai bancilor.Banca tine evidenta certificatelor de depozit/cambiilor emise intr-un registru,indicind tipul,volumul emisiunilor,scadenta,seria sau numarul formularelor eliberate precum si alta informatie. Certificatul de depozit/cambia este utilizata atit in avantajul bancii cit si a posesorului ,care in cele din urma obtine un venit egalat cu dobinda ce se formeza din dobinzile calculate la valoarea nominala. La calcularea dobinzii se utilizeaza formula

18

S=
N valoarea nominala;

unde

(2.2.1)

T - termenul de la data emisiunii certificatului de depozit/cambiei pina la data rascumpararii ; R-rata doobinzii anuale,indicata in certificatul de depozit/cambie. La calcularea pretului de vinzare P a certificatului de depozit/cambiei cu scont se utilizeaza formula:

P =

, unde

(2.2.2)

N-valoarea nominala a certificatului de depozit/cambiei; T-termenul de la data emisiunii certificatuui de depozit/cambiei pna la scadenta acestora; R-rata dobinzii anuale. Banca utilizeaza instrumentul financiar-bancar swap-ul valutar in cazul in care cererea si oferta pe piata valutara se poate echilibra fara interventia BNM,precum si in cazul in care situatia pietii monetare/valutare nu se coreleaza cu obiectivele politicii promovate de BNM.In acest sens BNM efectueaza 2 tipuri de tranzactii swap valutar: - Tranzactii swap valutar de cumprare/vinzare in cazul in care BNM vinde la vedere,tranzactie spot valuta sraina contra monedei nationale si concomitent cumpara la termen,tranzactie forward aceeasi suma de valuta straina contra monedei nationale; - Tranzactii swap valutar de vinzare/cumparare in cazul in care BNM cumpara la vedere,tranzactii spot,valuta straina contra monedei nationale si concomitent vinde la termen,tranzactie forward aceeasi suma de valuta straina conta monedei nationale.

19

Tranzactiile swap de vinzare/cumparare se efectueaza de BNM in scopul satisfacerii necesitatilor bancilor in lichiditati in valuta straina,iar tranzactiile swap de cumparare/vinzare se implimenteaza cu scopul de absorbtie a excedentului de lichiditate in valuta straina. La fiecar tranzactie swap se determina cursul tranzactiei care consta din cursul valutar spot si forward.Cursul spot se determina in conditiile pietii,iar cursul forward se determina dupa urmtoarea formul:

Punct_ swap = cursul_spot*

( ( )

,unde

(2.2.3)

puncte SWAP - puncte swap, rotunjite cu 4 cifre dup virgul, cursul spot - cursul valutar spot al tranzaciei swap valutar, rotunjit cu 4 cifre dup virgul, Rmdl - rata de baz a Bncii Naionale a Moldovei valabil la data tranzaciei, care reprezint rata dobnzii aplicat la principalele operaiuni de politic monetar pe termen scurt, aprobat prin hotrre a Consiliului de administraie al Bncii Naionale a Moldovei, Rvs - rata dobnzii valabil la data tranzaciei aplicat la principalele operaiuni de politic monetar pe termen scurt stabilit de banca central emitent a valutei strine care face obiectul tranzaciei swap valutar, Z - termenul tranzaciei swap valutar (numrul de zile), YS - numrul de zile n an pentru calcule aferente valutei strine (de exemplu, 360 n cazul dolarului SUA). n vederea ncheierii tranzaciei swap valutar menionate, banca prezint la BNM informaia despre tranzacia de baz iar n confirmarea tranzaciei face referin i la tranzacia de baz (denumirea documentului justificativ, numrul i data acestuia, dac exist).

20

In contextul celor expuse mai sus pot mentiona faptul ca utilizarea IFNB duce la acumularea unor noi resurse de moneda cit si de valuta,in vederea acoperirii, gestionarii si asigurarii riscurilor creditare ulterioare.

2.3Deficiente si propuneri de solutionare a acestora in utilizarea IFNB

Ca si orice alt instrument utlizat in activitatea bancara si utilizarea IFNB prezinta atit avantaje cit si deficiente majore.Performanta economica a sistemului bancar bancar este complet determinata de fluxurile de numerar ale bancii ,din care face parte si fluxul instrumentelor financiar-bancare.In acest sens implimentarea lor este necesara pentru o dezvltare economica ulterioara.Principalele avantaje ale detinerii si utilizarii acestor instrumente sunt: stabilitatea,riscul scazut,predictibilitatea incasarii ulterioare.Dezavantajul major al mecanismului de utilizare a IFNB consta in faptul ca randamentul este fix , limitat,comparabil cu un depozit bancar.Alta deficienta este fapul ca inflatia in RM este destul de ridicata afectind in prim plan rata dobinzii pe piata in urma careia se stabilesc ratele si la IFNB . Instrumentele financiare derivate extrabursiere sunt, n general, negociate n regim privat. Prin urmare, informaiile aferente sunt disponibile numai prilor contractante, ceea ce creeaz dificulti n identificarea naturii i amplorii riscurilor implicate. Pentru a remedia aceste deficiene, regulamentul vizeaz stabilirea unor dispoziii privind contractele derivate extrabursiere, contraprile centrale i registrele centrale de tranzacii. Utilizarea instrumentelor derivate de credit pentru bnci, transferul riscului de credit asociat activelor financiare ale acestora (precum portofoliile de creane impotriva diverilor debitori) poate genera multiple efecte benefice, precum mai buna gestionare a managementului riscurilor, stabilirea unor cerine de adecvare a capitalului difereniate, precum i mbuntirea credit ratingului acordat bncilor
21

de ctre ageniile de rating. La rndul su, mbunatairea credit ratingului bncilor are drept corolar alt avantaj, anume scderea costurilor de finanare pentru acestea, pentru c unul din elementele ce se iau n considerare la calcularea cuantumului dobnzii pentru finanrile acordate bncilor este tocmai profilul de risc al bncii. Iar credit ratingul nu este altceva dect o evaluare a solvabilitii bncii, bazat att pe istoria mprumuturilor i rambursrilor precedente fcute de banc, ct i pe posibilitatea obiectiv a bncii de a recupera creanele de la debitorii si, creane din a caror ncasare este de presupus ca banca i va achita propriile obligaii financiare. Despre cambie si certificatul de depozit pot spune ca sunt instrumente vechi neutilizabile in RM si totusi desi sunt instrumente mai putin folosite in ultima perioada,ele isi pot dovedi utilitatea in cazuri de neplata la termen si poate constrange debitorii sa-si achite datoriile. In defavoarea acestora este faptul ca profitul ulterior este unul mic comparativ cu celelalte produse bancare,si nu este posibila fructificarea acestui profit. Pentru a concluziona cele expune mai sus pot afirma faptul ca in RM este posibil implimentarea eficienta a IFNB,desi aceasta trebuie reglementata strict de catre BNM in conditiile optinerii unor avantaje superioare.Multitudinea de IFNB genereaza confuzie in rindul utilizatorilor ceea ce impiedica utilizarea pe moment a acestora, insa ajutorul si explicarea de catre autorizatia suprema bancara a posibililor venituri vor genera un raspuns pozitiv,pe seama rationalizarii si coordonarii eficiente,si obtinerea de noi resurse la costuri cit mai mici.

22

Concluzii Rezultatele cercetrii tiinifice privind contabilitatea instrumentelor financiare permit urmtoarele conluzii: n Republica Moldova instrumentele financiare nu sunt pe larg aplicate respectiv, o serie de probleme de gen juridic i organizaional la fel i de inere a contabilitii acestora rmn nerezolvate; n actele normative nu se d o definiie clar a instrumentelor financiare, att de baz ct i derivate, precum i diferen Absena n ceea n literatura economic exist o ce privete definirea, clasificarea, recunoaterea i conine prevederi privind contabilitatea

evaluarea acestora; SNC, care ar instrumentelor financiare conduc la faptul c organizaiile care dispun de instrumente financiare, nu aplic metodele de evaluare i contabilizare corecte prevzute n practica internaional ceea ce nu permite utilizatorilor s obin informaiile necesare pentru luarea deciziilor.

Dezvoltarea relaiilor de pia i a pieelor financiare n Republica Moldova impune raionalizarea legislaiei i a altor acte normative care reglementeaz instrumentele financiare, inclusiv recunoaterea i evaluarea lor; Totodat datorit limitrilor de pe piaa financiar din Republica Mold ova i legislaiei specifice cu privire la valori mobiliare i alte instrumente financiare, prevederile nu pot fi utilizate pe deplin n entitile autohtone. Prin urmare, este foarte important elaborarea unei metodici de contabilizare a instrumentelor financiare lund n considerare specificul legislaiei locale; n practica internaional a contabilitii , exist diferite metode de evaluare a instrumentel or financiare: costul iniial , costul curent, valoarea realizabil (scadent),valoarea actualizat, valoarea evalurii instrumentelor financiare.
23

de nlocuire, costul

amortizat, valoarea just. De aceea apare necesitatea de a simplifica modul

 Aprecierea si mentinerea indicatorilor ce caracterizeaza IFNB in conditii optime,reflecta eficientizarea acestora si obtinera profitului; In legislatia RM este necesar de formulat legi si hotariri noi cu privire la utilizarea IFNB,pentru implimentarea acestora in toate sectoarele sistemului bancar autohton; BNM trebuie s in un registru public actualizat cu clasele de instrumente financiar-bancare, contraprile autorizate, precum i scadena acestora in vederea administrarii eficiente;

24

Bibliografie 1. A.F.P.Bakker,Institutiile financiare internationale,Editura Antet, Oradea, 1997. 2. ENICOV I.,Instrumente financiare derivate.Aspecte teoretice,Chisinau, 2009. 3. MACARI A.,Instrumente financiare,creditar-bancare si fiscale i sporirea potentialului industrial,Chisinau,2010,p.29. 4. Barro R.,Gordon D.,A positive Theory f Monetary Policy in a Natural Rate Model,The Journal of Political Economy,Volume 91,Issue 4,p. 589610,1983. 5. Saitul oficial al BNM www.bnm.md. 6. STRATULAT, Oleg; VALEICO, Vladimir .a. Piaa hrtiilor de valoare i felurile lor. n: Bncile n relaiile economiei de pia. Partea I. Chiinu: Editura GOLVO, 1994. p. 85-96. Comunicri stiinifice 7. .

. n: Simpozionul Internaional al tinerilor cercettori 1011 aprilie 2009. Chiinu: ASEM 2009, ed. VII, vol. I, p. 367-370, 0,2 c.a. 8. . . n: Premisele dezvoltrii economiei naionale n contextul crizei economice: Conferina tiinifico-practic internaional din 28-29 mai 2010. Bli: Presa Universitar, 2010, p. 182-185, 0,4 c.a. articol in revista naional. 9. . . n: CAP - Contabil i

25

auditor profesionist. Chiinu, 2010, nr.1, p. 32-35, 0,3 c.a.

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 174 din 26.06.2013regulamentul europei

26