CURS 5:

ANALIZATORII
Dr. Gabriela Turcu

Analizatorii = sisteme care culeg informatii din mediul extern sau intern Fiecare analizator este alcatuit din trei segmente: periferic intermediar central.

Segmentul periferic = receptor

Receptor = celule epiteliale specializate care transforma informatiile senzoriale in potentiale electrice si le transmit neuronilor cu care se afla in contact.
exteroceptori (auditivi, vizuali, tactili, olfactivi) proprioceptori (din muschi, oase si articulatii) visceroceptori (interoceptori, de la organele interne)

terminatii nervoase libere = dendrite ale neuronilor senzitivi, care culeg informatiile senzoriale

Segmentul intermediar = nervi senzitivi

transporta informatia de la receptori si pana la centrii nervosi Nervii fascicule caile ascendente din substanta alba a maduvei si a structurilor nervoase superioare. Segmentul central = zona corticala in care se face analiza si sinteza informatiilor primite de la receptori senzatii specifice.

Segmentul periferic receptori din piele Segmentul intermediar calea de conducere

Segmentul central proiectia corticala

Epidermul = stratul superficial epiteliu cornos (contine keratina) contine nervi senzitivi, canale de excretie a glandelor sebacee si sudoripare; nevascularizat Dermul - tesut conjunctiv lax; contine glande sebacee si sudoripare, foliculi pilosi, vase de sange si nervi Hipodermul = stratul profund al pielii tesut conjunctiv adipos, bogat in grasimi; depozit de lipide al organismului , contribuie la termoreglare.

Receptori tactili

terminatii nervoase libere tact, presiune, durere, temperaturi scazute corpusculi Meissner sensibilitate tactila fina discurile Merkel sensibilitate tactila grosiera corpusculi Pacini vibratii

corpusculi Ruffini cald corpusculi Krause rece term. nervoase libere Receptori durerosi term. nervoase libere, mai numeroase in tegumente si mai putine in viscere Receptori termici

I neuron ganglionul spinal

al II-lea neuron cornul posterior al MS

fasciculele spianotalamic lateral si anterior

al III-lea neuron talamus

Segmentul central = neocortex receptor

Aria somestezica I = girusul postcentral, lobul parietal homunculus senzitiv Aria somestezica II = peretele superior al santului lateral

Segmentul periferic = cilii (10-12) din butonul olfactiv (dendrite ale unor neuroni din mucoasa nazala) Segmentul intermediar I neuron mucoasa nazala nervii olfactivi lama ciuruita a etmoidului bulbul olfactiv (trunchiul cerebral) al II-lea neuron tractul olfactiv Segmentul central = girusul hipocampic, la baza emisferelor cerebrale

Are trei invelisuri: I. Sclerotica

invelis extern, cu rol protector la exterior se insera muschii globului ocular la polul anterior corneea, transparenta

II. Coroida

Contine vase, nervi si pigmenti muschi ciliari radiari si circulari Anterior = corpul ciliar procese ciliare umoarea apoasa La polul anterior iris cu muschi circulari si radiari pupila - orificiu la nivelul irisului

III. Retina

Ocupa 2/3 posterioare ale coroidei Contine celule receptoare, neuroni si un strat de pigmenti bruni macula lutea (pata galbena) cu fovea centralis La polul posterior pata oarba

Camera anterioara Intre cornee si cristalin Contine umoare apoasa Camera posterioara Intre cristalin si retina Contine umoare vitroasa

Celulele cu conuri (5-7 mil) Prag inalt de sensibilitate la lumina vedere diurna, colorata Se gasesc in fovea centralis Celulele cu bastonas (125 130 mil) Sensibilitate mare la lumina vedere noctura, fara culori Se gasesc la periferia retinei

Segmentul intermediar I neuron in retina al II-lea neuron in retina nervul optic pata oarba al III-lea neuron in metatalamus Segmentul central Aria vizuala lobul occipital

Acomodarea pentru vederea de aproape se

realizeaza prin contractia muschilor circulari ai corpului ciliar relaxarea ligamentului suspensor al cristalinului lentila se bombeaza si determina vederea clara a imaginii

Acomodarea incepe de la 6 metri si se continua pana este atinsa capacitatea maxima a cristalinului de a-si mari curbura. Aceasta capacitate scade odata cu varsta, ca urmare a scaderii elasticitatii cristalinului.