Regulamentul Jocului de Volei 2013

REGULAMENTUL JOCULUI DE VOLEI
Aprobat de FIVB 2012

CARACTERISTICILE JOCULUI, FILOZOFIA REGULILOR DE JOC SI A ARBITRAJULUI ACTUALIZARE TRADUCERE SILVIAN LUNGU August 2013
FRV
Colegiul Central al Arbitrilor de Volei
CUPRINS
CARACTERISTICILE JOCULUI ParteaI: FILOZOFIA REGULILOR DE JOC SI A ARBITRAJULUI ParteaII Sectiunea 1: JOCUL 8 8 11
CAPITOLUL UNU: INSTALAII I ECHIPAMENTE...........................................................11 1 ARIA DE JOC...............................................................................................11 1.1 DIMENSIUNI...............................................................................................11 1.2 SUPRAFAA DE JOC.....................................................................................11 1.3 LINII ALE TERENULUI..................................................................................12 1.4 ZONE SI ARII..............................................................................................13 1.5 TEMPERATURA............................................................................................14 1.6 ILUMINARE................................................................................................14 2 FILEU I STLPI..........................................................................................14 2.1 NLIMEA FILEULUI...................................................................................14 2.2 STRUCTURA FILEULUI..................................................................................14 2.3 BENZI LATERALE.........................................................................................15 2.4 ANTENE.....................................................................................................15 2.5 STLPI......................................................................................................15 2.6 ECHIPAMENT COMPLEMENTAR.......................................................................16 3 MINGI.......................................................................................................16 3.1 STANDARDE...............................................................................................16
Regulamentul jocului de volei 2013-2016
FRV
3.2 UNIFORMITATEA MINGILOR..........................................................................16 3.3 SISTEMUL CU TREI MINGI.............................................................................17 CAPITOLUL DOI: PARTICIPANI 4 ECHIPE......................................................................................................17 4.1 COMPONENA ECHIPELOR.............................................................................17 4.2 LOCUL PARTICIPANILOR.............................................................................17 4.3 ECHIPAMENT..............................................................................................18 4.4 SCHIMBRI DE ECHIPAMENT..........................................................................19 4.5 OBIECTE INTERZISE.....................................................................................19 5 LIDERII ECHIPELOR.....................................................................................19 5.1 CPITAN....................................................................................................19 5.2 ANTRENOR.................................................................................................20 5.3 ANTRENOR SECUND.....................................................................................21 CAPITOLUL TREI: FORMULA JOCULUI 6 PENTRU A MARCA UN PUNCT, A CTIGA SETUL I MECIUL................................21 6.1 PENTRU A MARCA UN PUNCT........................................................................21 6.2 PENTRU A CTIGA UN SET...........................................................................22 6.3 PENTRU A CTIGA MECIUL..........................................................................22 6.4 FORFAIT I ECHIP INCOMPLET...................................................................23 7 STRUCTURA JOCULUI...................................................................................23 7.1 TRAGEREA LA SORI...................................................................................23 21 17
FRV
7.2 INCALZIREA OFICIALA..................................................................................24
ntea meciului,Inai 7.3 FORMAIA DE START A ECHIPEI....................................................................24 7.4 POZIII......................................................................................................25 7.5 GREEAL DE POZIIE.................................................................................26 7.6 ROTAIE....................................................................................................26 7.7 GREEALA DE ROTAIE................................................................................27 CAPITOLUL PATRU: ACTIUNI DE JOC 8 SITUAII DE JOC.........................................................................................27 8.1 MINGE N JOC.............................................................................................27 8.2 MINGE AFAR DIN JOC.................................................................................27 8.3 MINGE N TEREN.......................................................................................27 8.4 MINGE AFAR...........................................................................................28 9 JOCUL CU MINGEA.......................................................................................28 9.1 LOVITURI ALE ECHIPEI.................................................................................28 9.2 CARACTERISTICI ALE LOVITURII....................................................................29 9.3 GREELI N JOCUL CU MINGEA......................................................................30 10 MINGE N DIRECIA FILEULUI.......................................................................30 10.1 MINGE TRAVERSAND FILEUL.........................................................................30 10.2 MINGE CARE ATINGE FILEUL.........................................................................31 10.3 MINGE N FILEU...........................................................................................31 11 JUCTOR LA FILEU.......................................................................................31 11.1 TRECERE PE DEASUPRA FILEULUI..................................................................31 27
FRV
11.2 PTRUNDERE PE SUB FILEU..........................................................................31 11.3 CONTACT CU FILEUL.....................................................................................32 11.4 GREELI ALE JUCTORULUI LA FILEU.............................................................32 12 SERVICIU...................................................................................................32 12.1 PRIMUL SERVICIU AL UNUI SET.....................................................................33 12.2 ORDINEA LA SERVICIU.................................................................................33 12.3 AUTORIZAREA SERVICIULUI..........................................................................33 12.4 EXECUIA SERVICIULUI................................................................................33 12.5 PARAVAN...................................................................................................34 12.6 GREELI N TIMPUL ACIUNII DE EXECUTARE A SERVICIULUI.............................34 12.7 GREELI ALE SERVICIULUI I GREELI DE POZIIE..........................................35 13 LOVITURA DE ATAC.....................................................................................35 13.1 CARACTERISTICILE LOVITURII DE ATAC...........................................................35 13.2 RESTRICII ALE LOVITURII DE ATAC...............................................................35 13.3 GREELI ALE LOVITURII DE ATAC...................................................................36 14 BLOCAJ.....................................................................................................36 14.1 ACIUNEA DE A BLOCA.................................................................................36 14.2 CONTACTE ALE BLOCAJULUI..........................................................................37 14.3 BLOCAJ N SPAIUL DE JOC ADVERS...............................................................37 14.4 BLOCAJUL I LOVITURILE ECHIPEI.................................................................37 14.5 BLOCAJUL SERVICIULUI................................................................................37 14.6 GREELI ALE BLOCAJULUI............................................................................37
FRV
CAPITOLUL CINCI: NTRERUPERI DE JOC, NTRZIERI I INTERVALE 15 NTRERUPERI DE JOC..................................................................................38 15.1 NUMR DE NTRERUPERI REGULAMENTARE....................................................38 15.2 SUCCESIUNEA NTRERUPERILOR DE JOC REGULAMENTARE................................38 15.3 CERERI PENTRU NTRERUPERI DE JOC REGULAMENTARE..................................39 15.4 TIMPI DE ODIHN I TIMPI TEHNICI DE ODIHN...............................................39 15.5 NLOCUIRI DE JUCTORI..............................................................................39 15.6 LIMITAREA INLOCUIRILOR............................................................................40 15.7 NLOCUIRE EXCEPIONAL............................................................................40 15.8 NLOCUIRE URMARE A ELIMINARII SAU A DESCALIFICARII.................................40 15.9 NLOCUIRE NEREGULAMENTAR....................................................................40 15.10 PROCEDURA INLOCUIRILOR..........................................................................41 15.11 CERERI NEFONDATE....................................................................................42 16 NTRZIERI DE JOC......................................................................................42 16.1 TIPURI DE NTRZIERI..................................................................................42 16.2 SANCIUNI PENTRU NTRZIERI....................................................................43 17 NTRERUPERI DE JOC EXCEPIONALE.............................................................43 17.1 ACCIDENTARE/IMBOLNAVIRE.........................................................................43 17.2 INCIDENT EXTERIOR JOCULUI.......................................................................43 17.3 NTRERUPERI PRELUNGITE...........................................................................44 18 INTERVALE I SCHIMBRI ALE TERENURILOR..................................................44 18.1 INTERVALE................................................................................................44 18.2 SCHIMBRI ALE TERENURILOR......................................................................44
38
FRV
CAPITOLUL ASE: JUCTORUL LIBERO 19 JUCTORUL LIBERO.................................................................................45 19.1 DESEMNAREA LIBERO-ULUI..........................................................................45 19.2 ECHIPAMENTUL LIBERO-ULUI.......................................................................45 19.3 ACIUNI DE JOC CARE IMPLICA LIBERO-UL......................................................46 19.4 REDESEMNAREA UNUI NOU LIBERO................................................................48 19.5 REZUMAT LIBERO.........................................................................................49 CAPITOLUL SAPTE: CONDUITA PARTICIPANILOR 20 CERINELE UNEI CONDUITE..........................................................................49 20.1 CONDUITA SPORTIV...................................................................................49 20.2 FAIR PLAY..................................................................................................49 21 CONDUITA INCORECT I SANCIONAREA EI....................................................50 21.1 CONDUITA NESPORTIVA MINOR...................................................................50 21.2 CONDUITE INCORECTE CARE DUC LA SANCIUNI..............................................50 21.3 GRADAREA SANCIUNILOR............................................................................50 21.4 APLICAREA SANCIUNILOR PENTRU CONDUITA INCORECT................................51 21.5 CONDUITA INCORECT NAINTE I NTRE SETURI.............................................52 21.6 REZUMAT AL SANCIUNILOR SI AL CARTONASELOR UTILIZATE...........................52 ParteaII Sectiunea 2: ARBITRII, RESPONSABILITATI SI SEMNALIZARI
45
49
52
CAPITOLUL OPT: ARBITRII.......................................................................................52 22 CORP DE ARBITRAJ I PROCEDURI.................................................................52 22.1 COMPONEN.............................................................................................52
FRV
22.2 PROCEDURI...............................................................................................53 23 PRIMUL ARBITRU........................................................................................54 23.1 PLASAMENT................................................................................................54 23.2 AUTORITATE...............................................................................................54 23.3 RESPONSABILITATI......................................................................................55 24 AL DOILEA ARBITRU....................................................................................56 24.1 PLASAMENT................................................................................................56 24.2 AUTORITATE...............................................................................................56 24.3 RESPONSABILITATI......................................................................................57 25 SCORER.....................................................................................................58 25.1 PLASAMENT................................................................................................58 25.2 RESPONSABILITATI.....................................................................................58 26 SCORER ASISTENT......................................................................................60 26.1 PLASAMENT...............................................................................................60 26.2 RESPONSABILITATI.....................................................................................................60 27 ASISTENI DE LINIE.................................................................................................61 27.1 PLASAMENT............................................................................................................61 27.2 RESPONSABILITATI.................................................................................................61 28 SEMNALIZARI OFICIALE............................................................................................62 28.1 SEMNALIZARILE OFICIALE ALE ARBITRILOR...............................................................62 28.2 SEMNALIZRILE CU STEAGUL ALE ASISTENILOR DE LINIE.........................................62 Partea a IIIa: DEFINITII 62
FRV
CARACTERISTICILE JOCULUI
Voleiul este un joc sportiv, care se disputa intre dou echipe aflate pe o suprafa de joc mprit printr-un fileu n dou terenuri egale. Exist diferite versiuni ale acestui joc care, n funcie de imprejurari, ofer fiecruia posibilitatea s se bucure de diversitatea lui. Scopul jocului este de a face mingea s cad n terenul de joc advers, trimind-o pe deasupra fileului i de a o mpiedica s ating solul propriului teren. Fiecare echip poate executa maxim trei loviri ale mingei (n plus fa de contactul blocajului) pentru a o retrimite spre terenul advers. Mingea este pus n joc printr-un serviciu: juctorul la serviciu lovete mingea cu mana pentru a o trimite pe deasupra fileului n terenul advers. Faza de joc continu pn cnd mingea atinge solul n terenul de joc, este trimis in afara acestuia sau pn cnd o echip nu o joaca regulamentar. n jocul de volei, echipa care ctig faza de joc primete un punct (sistemul cu punct la fiecare faz de joc). Cnd echipa la primire ctig faza, ea va ctiga un punct i dreptul de a servi iar juctorii acestei echipe efectueaz o rotaie, deplasndu-se cu o poziie n sensul acelor de ceasornic.
Partea I FILOZOFIA REGULILOR DE JOC SI A ARBITRAJULUI

INTRODUCERE Voleiul este unul dintre sporturile cele mai populare si de succes. Este unul dintre cele mai competitive si mai recreative din lume. Este un sport rapid, este pasionant iar actiunea lui este exploziva. Ba mai mult, voleiul contine cateva elemente principale care, combinate intre ele, ii confera unicitate printre jocurile de echipa. Serviciu Forta sariturii Atacul JOC DE ECHIPA LOVIREA (PASAREA) VOLEIBALATA Rotatia
Actiune Exploziva TERENURI SEPARATE Aprarea
FRV
n ultimii ani FIVB a fcut pai mari n adaptarea jocului pentru spectatorul modern. Acest text destinat unei largi audiente de iubitori ai voleiului juctori, antrenori, arbitri, spectatori sau comentatori are urmatoarele scopuri: - sa permita intelegerea regulilor pentru a se realiza un joc mai bun in acest fel antrenorii pot crea structuri de echipe i tactici adecvate, dnd frau liber juctorilor s-i etaleze calitile; - sa permita intelegerea relaiilor dintre reguli pentru ca oficialii s ia decizii mai bune. Aceast introducere se concentreaz in primul rnd pe VOLEI ca joc competitiv si de abia apoi evideniaza i identifica principalele caliti cerute pentru un arbitraj de succes.
VOLEIUL ESTE UN SPORT COMPETITIV

Competiia elibereaz puterile latente. Ea etaleaz tot ce este mai bun privitor la talent, creativitate i frumusete. Regulile sunt astfel structurate pentru a permite manifestarea tuturor acestor caliti. Cu cteva excepii, voleiul pemite tuturor juctorilor s acioneze att la fileu (n atac) ct i n spatele terenului (pentru a se apra sau pentru a servi). William Morgan, inventatorul jocului, nc l-ar recunoate deoarece voleiul a pstrat, peste ani, elemente distinctive i eseniale. Unele dintre acestea sunt rspndite i la alte sporturi cu fileu+minge: - serviciul; - rotaia (alternana la serviciu); - atacul; - aprarea. Oricum, voleiul este unic ntre sporturile la fileu prin straduinta sportivilor de a menine constant mingea in aer la volei avem o minge zburtoare i prin permiterea unui anumit numar de pase (loviri) ale mingei intre jucatorii aceleiasi echipe, nainte de retrimiterea ei ctre adversari. Introducerea juctorului specializat n aprare LIBERO a sprijinit dezvoltarea jocului prin prelungirea duratei i a numrului fazelor de joc. Modificrile aduse regulii serviciului au schimbat aciunea acestuia dintro simpl repunere a mingei n joc ntr-o redutabil arm de atac. Conceptul rotaiei permite tuturor juctorilor s treac prin toate zonele terenului. Regulile referitoare la poziiile juctorilor trebuie s permit echipelor s fie flexibile si sa creeze noi dezvoltari de tactici interesante.
FRV
Competitorii folosesc baza pusa de aceste reguli pentru a se ntrece n tehnici, tactici i forta. De asemenea, regulile permit juctorilor libertatea de a se exprima in joc pentru a entuziasma spectatorii i telespectatorii. Astfel imaginea voleiului este una din ce n ce mai bun. Pe masura ce jocul va evolua, fara indoiala ca vor mai fi schimbari VOLEIUL va deveni mai bun, mai puternic i mai rapid.
ARBITRUL N INTERIORUL ACESTUI CONTEXT

Esena unei prestaii bune a unui oficial deriva din conceptele de imparialitate i fermitate: - s fie corect cu fiecare participant; - s fie perceput ca fiind corect de ctre spectatori Aceasta solicita o doz enorm de ncredere pentru a permite jucatorilor sa ofere spectacol arbitrul va fi credibil: - daca va fi precis n judecata sa; - daca va nelege de ce e scris regula; - daca va fi un organizator priceput; - daca va lsa jocul s se desfasoare fluent, conducand-ul pana la stabilirea unui castigator; - daca va fi un educator prin folosirea regulilor pentru a penaliza incorectitudinea sau pentru a nu permite impoliteea; - daca va promova jocul aceasta nsemnnd ca el trebuie sa permita ca elementele spectaculoase ale jocului s strluceasc, iar juctorii cei mai buni s fac ceea ce stiu ei cel mai binespectacol pentru public. n cele din urma, putem spune c un arbitru bun va folosi regulile pentru a face din competiie o experien care sa aduca satisfactie tuturor celor implicati. Pe cei care au ajuns cu lectura pana aici ii rugam sa perceapa regulile ce urmeaz ca reflectand starea actuala a dezvoltarii unui joc exceptional dar sa ia in considerare ca si paragrafele de mai sus pot avea aceeasi importan n stabilirea si intarirea poziiei lor n cadrul acestui sport.
IMPLICAI-V! PSTRAI MINGEA N ZBOR!

10 Regulamentul jocului de volei 2013-2016
FRV
Partea a IIa Sectiunea 1: JOCUL CAPITOLUL UNU INSTALAII I ECHIPAMENTE

1 ARIA DE JOC
Aria de joc include terenul de joc i zona liber. Ea trebuie s fie 1.1, D1a, D1b
rectangular si simetrica. 1.1 DIMENSIUNI D2
Terenul de joc este un dreptunghi cu dimensiunile 18X9m, nconjurat de o zon liber cu o lime de minimum 3 m pe toate laturile. Spaiul de joc liber este spaiul situat deasupra ariei de joc care este
lipsit de orice obstacol. Spaiul de joc liber trebuie s aib o nlime de minimum 7m de la suprafata de joc.
Pentru competiiile mondiale si oficiale ale FIVB zona liber trebuie s msoare minimum 5m de la liniile laterale i minimum 8m de la liniile de fund. Spaiul de joc liber trebuie s msoare in inaltime minimum 12,5m de la suprafata de joc. 1.2 1.2.1 SUPRAFAA DE JOC
Suprafaa de joc trebuie s fie plan, orizontal i uniform. Ea nu

trebuie s prezinte vreun pericol de rnire pentru juctori. Este interzis s se joace pe suprafee alunecoase sau cu asperitati.
Pentru competiiile mondiale si oficiale ale FIVB, poate fi autorizata numai o suprafa din lemn sau sintetic. Orice suprafa trebuie s fie n prealabil omologat de FIVB. 1.2.2 n sal, suprafaa terenului de joc trebuie s aib o culoare deschisa. Pentru competiiile mondiale si oficiale ale FIVB, liniile trebuie 1.1, 1.3 s aib culoarea alb. Culorile terenului de joc i ale zonei libere trebuie s difere ntre ele.
11
FRV
1.2.3
Pentru terenurile n aer liber este autorizat o pant de scurgere a apei 1.3 de 5mm pe metru. Liniile terenului constituite din materiale solide sunt interzise. LINII ALE TERENULUI D2
1.3 1.3.1 1.3.2
Toate liniile au o lime de 5cm. Liniile trebuie s aib o culoare 1.2.2 deschis i diferit de culoarea solului sau de a altor linii trasate. Linii de delimitare Dou linii laterale i dou linii de fund delimiteaz terenul de joc. Att 1.1 liniile laterale ct i liniile de fund sunt trasate n interiorul dimensiunilor terenului de joc.
1.3.3
Linia de centru Axa liniei de centru mparte terenul de joc n dou terenuri egale D2 msurnd 9X9m fiecare; totusi se considera ca intreaga latime a liniei apartine celor doua terenuri in mod egal. Linia de centru se intinde pe sub fileu intre liniile laterale.
1.3.4
Linia de atac n fiecare teren, la 3m fata de axa liniei de centru se traseaza o linie 1.3.3, 1.4.1 care marcheaza zona de atac. Linia de atac face parte din zona de atac. Pentru competiiile mondiale si oficiale ale FIVB, linia de atac D2 este prelungit dincolo de liniile laterale cu cinci linii scurte de 15cm lungime i 5cm lime, trasate la 20cm una fa de cealalt, pe o lungime total de 1,75m. Linia de limitare a actiunii antrenorilor (o linie intrerupta care se prelungeste de la linia de atac pana la linia de fund a terenului, paralela cu linia laterala si la 1,75 m distanta de ea) este compusa din linii scurte de 15cm trasate la 20cm departare una de cealalta, pentru a limita zona de actiune a antrenorilor.
12
FRV
1.4 1.4.1
ZONE SI ARII Zona de atac
D1b, D2 19.3.1.4, 23.3.2.3e, D2
n fiecare teren zona de atac este delimitat de axa liniei de centru i de 1.3.3, 1.3.4 limita exterioara dinspre linia de fund a liniei de atac. 19.3.1.4 23.3.2.3e Zona de atac este considerat ca fiind prelungit dincolo de liniile 1.1, 1.3.2 laterale, pn la captul zonei libere.
1.4.2
Zona de serviciu
Zona de serviciu este o zona de 9 m lime situat n spatele fiecarei linii

de fund. Ea este limitat lateral prin dou linii scurte, fiecare avnd 15cm 1.3.2, 12,D1b lungime, trasate la 20cm n spatele liniei de fund ca o prelungire a liniilor laterale. Aceste dou linii scurte sunt incluse n limea zonei de serviciu. n adncime, zona de serviciu se ntinde pn la limita zonei libere. 1.4.3 Zona de nlocuiri 1.1
Zona de nlocuiri este delimitat de prelungirea ambelor liniilor de atac 1.3.4, 15.6.1,
pn la masa scorerului. 1.4.4 D1b Zona de schimbare a Libero-ului
Zona de schimbare a Libero-ului este o parte a zonei libere situata in 19.3.2.7, D1b
fata bancilor pentru rezerve, delimitata de prelungirea liniei de atac si de linia de fund a terenului. 1.4.5 Aria de incalzire Pentru competiiile mondiale si oficiale ale FIVB, ariile de 24.2.5, D1a, nclzire, msurnd aproximativ 3X3m, sunt situate n ambele D1b coluri ale suprafeei de joc, pe partea bncilor de rezerve, n afara zonei libere.
13
FRV
1.4.6
Aria de pedeaps
Aria de pedeapsa, care masoara aproximativ 1X1m si este echipata cu 21.3.2.1, D1a
doua scaune, este localizata in aria de control dincolo de prelungirea D1b liniei de fund. Ea poate fi delimitata cu o linie rosie de 5cm latime. 1.5 TEMPERATURA Temperatura minim nu trebuie s fie inferioara valorii de 10 grade C (50 grade F). Pentru competiiile mondiale si oficiale ale FIVB, temperatura maxim nu trebuie s fie superioara valorii de 25 grade C (77 grade F) iar cea minim nu trebuie s fie inferioara celei de 16 grade C (61 grade F). 1.6 ILUMINARE Pentru competiiile mondiale si oficiale ale FIVB, iluminarea pe 1 suprafaa de joc trebuie s fie de la 1000 pn la 1500 luci msurat la 1m deasupra acesteia. 2 2.1 2.1.1 FILEU I STALPI NLIMEA FILEULUI Un fileu ntins vertical este instalat deasupra axei liniei de centru. 1.3.3 Marginea sa superioar trebuie s fie plasat la nlimea de 2,43m pentru brbai i 2,24m pentru femei. nlimea oficiala a fileului este msurat la centrul terenului de joc. 1.1, 1.3.2, Inaltimea celor dou extremiti ale fileului (deasupra liniilor laterale) nu 2.1.1 trebuie s depeasc cu mai mult de 2 cm nlimea oficial si trebuie sa fie egala in ambele parti. STRUCTURA FILEULUI Fileul msoar 1m pe lime i 9,50m pana la 10m in lungime (cu 25 D3 pana la 50cm pe fiecare parte laterala). El este alctuit din ochiuri ptrate cu latura de 10cm, confecionate din sfoar de culoare neagr. La marginea sa superioar este cusut pe toat lungimea sa o band din pnz alb, rsfrnt pe fiecare parte a fileului pe o lime de 7 cm, D3
2.1.2
2.2
14
FRV
Fiecare capt al benzii are o gaur prin care trece o sfoar pentru prinderea acesteia de stlpi i meninerea intinsa a marginii superioare a fileului. Prin interiorul benzii trece un cablu flexibil pentru prinderea fileului de stlpi i meninerea marginii sale superioare ntins. La partea inferioar a fileului este o alta banda orizontala, de 5 cm latime, similara cu banda superioara, prin care trece o sfoara. Aceasta sfoara leaga fileul de stalpi si mentine intinsa partea sa inferioara. 2.3 BENZI LATERALE Deasupra fiecrei linii laterale sunt fixate vertical pe fileu dou benzi 1.3.2, D3 albe. Ele msoar 5cm pe lime, 1m n lungime i sunt considerate ca fcnd parte din fileu. 2.4 ANTENE Antena este o tij flexibil care msoar 1,80m n lungime i 10mm n diametru. Ea este confecionat din fibr de sticl sau dintr -un alt material similar. La marginea exterioara a fiecarei benzi laterale este prinsa cate o 2.3, D3 antena. Antenele sunt plasate in opozitie de o parte si alta a fileului. Partea superioar a antenei depete fileul cu 80cm i este marcat cu benzi de 10cm vopsite n culori contrastante, de preferin alb i rou. Antenele sunt considerate ca fcnd parte din fileu i delimiteaz lateral 10.1.1, D3, spaiul de trecere. D5a, D5b 2.5 2.5.1 STLPI Stlpii de susinere a fileului sunt plasai la o distan de la 0,50 m pn D3 la cel mult 1,00m de fiecare linie lateral. Ei au o nlime de 2,55m i este de preferat s fie reglabili. Pentru toate competitiile mondiale si oficiale ale FIVB, stalpii de sustinere a fileului sunt plasati la o distanta de 1,00m departare de liniile laterale.
15
FRV
2.5.2
Stlpii trebuie s fie rotunzi i netezi i s fie fixai la sol. Fixarea stlpilor cu ajutorul cablurilor este interzis. Amenajrile care prezint un pericol sau care incomodeaz trebuie s fie eliminate. ECHIPAMENT COMPLEMENTAR Tot echipamentul complementar este determinat prin reglementrile emise de FIVB.
2.6
3 3.1
MINGI STANDARDE Mingea trebuie s fie sferic, avnd o anvelop flexibil de piele sau piele sintetic iar n interior trebuie prevazuta cu o camer din cauciuc sau alt material similar. Mingea poate fi confectionata intr-o singura culoare deschisa sau dintr-o combinaie de culori. Materialul de piele sintetica i combinaia de culori a mingilor folosite n competiiile oficiale trebuie s fie conform standardelor FIVB. Circumferina sa trebuie s fie cuprins ntre 65 i 67cm, iar greutatea ntre 260 i 280g. Presiunea interioar trebuie s fie de la 0,300 pn la 0,325kg/cm2 (294,3 pn la 318,82mbar sau hPa) (4,26 pana la 4,61psi).
3.2
UNIFORMITATEA MINGILOR Toate mingile utilizate ntr-un meci trebuie s aib acelai caracteristici 3.1 cu privire la circumferin, greutate, presiune, model, culoare etc. Competiiile mondiale si oficiale ale FIVB, precum si Campionatele sau Ligile Naionale trebuie s fie jucate cu mingi omologate de FIVB sau cu alte tipuri de mingi in cazul in care exista autorizarea prealabila a FIVB.
16
FRV
3.3
SISTEMUL CU TREI MINGI Pentru competiiile mondiale si oficiale ale FIVB trebuie s fie D10 utilizate trei mingi. n acest caz, ase culegtori de mingi vor fi plasai astfel: cte unul n dreptul fiecrui col al zonei libere i cte unul n spatele fiecrui arbitru.
CAPITOLUL DOI PARTICIPANI

4 4.1 4.1.1 ECHIPE COMPONENA ECHIPELOR O echip poate fi compus din maximum 12 juctori, un antrenor, doi 4.1.1.1, 5.2, 5.3 antrenori secunzi, un terapeut i un medic. Numai persoanele inregistrate in foaia de arbitraj au dreptul sa intre in aria competitionala si cea de control in timpul incalzirii oficiale si a meciului. Pentru competiiile mondiale si oficiale ale FIVB, medicul si terapeutul trebuie s fie acreditati n prealabil de FIVB. 4.1.2 4.1.3 Unul dintre juctori, cu exceptia LIBERO-ului, este cpitanul echipei i el 5.1, 19.1.3 trebuie s fie identificat ca atare pe foaia de arbitraj. Numai juctorii nregistrai pe foaia de arbitraj au voie sa intre pe teren 1, 4.1.1, 5.1.1, i s participe la meci. Dup ce cpitanul i antrenorul au semnat foaia 5.2.2 de arbitraj, componena echipei nu mai poate fi modificat. LOCUL PARTICIPANILOR Juctorii care nu sunt n joc trebuie s stea fie asezati pe banca pentru 1.4.5, 5.2.3, rezerve a echipei lor, fie n aria lor de nclzire. Antrenorul i ceilali 7.3.3 membri ai echipei stau asezati pe banc, dar o pot parasi temporar. Bncile pentru rezerve sunt situate de o parte i de alta a mesei D1a, D1b scorerului, n afara zonei libere.
4.2 4.2.1
17
FRV
4.2.2 4.2.3 4.2.3.1 4.2.3.2 4.2.4 4.3
Numai membrilor echipei le este permis s stea asezati pe banc n 4.1.1, 7.2 timpul meciului i s participe la nclzirea oficiala. Juctorii care nu sunt n joc se pot nclzi fr mingi astfel: In timpul jocului n aria de nclzire; 1.4.5, 8.1, D1a, D1b
In cursul timpilor de odihn si T.T.O. n zona liber situat n spatele 1.3.3, 15.4 propriului teren. n timpul pauzei dintre seturi jucatorii pot folosi mingiile pentru incalzire 18.1 numai in zona libera. ECHIPAMENT Echipamentul juctorului se compune dintr-un tricou, un ort, osete i pantofi de sport.
4.3.1
Culoarea i design-ul tricourilor, orturilor i osetelor ntregii echipe 4.1, 19.2 trebuie s fie uniforme (cu exceptia LIBEROului). Echipamentul trebuie sa fie curat. Pantofii trebuie s fie uori, flexibili, fara tocuri, cu tlpi din cauciuc sau din amestec de diferite materiale. Tricourile juctorilor trebuie s fie numerotate de la 1 pn la 20. Numerele trebuie plasate pe tricou n centrul pieptului i al spatelui. Culoarea i strlucirea numerelor trebuie s fie n contrast cu culoarea si stralucirea tricourilor. Numerele trebuie s msoare cel puin 15cm n nlime pe piept i minimum 20cm in inaltime pe spate. Limea benzii care formeaz cifra trebuie s fie de cel puin 2cm. Cpitanul echipei este identificat graie unei barete de 8X2cm, plasat 5.1 pe tricou sub numrul de pe piept. Este interzis purtarea de echipamente de culoare diferita de a celorlalti 19.2 jucatori (cu exceptia jucatorilor Libero) si/sau fara numere regulamentare. 4.3.3.2
4.3.2 4.3.3 4.3.3.1
4.3.3.2
4.3.4 4.3.5
18
FRV
4.4
SCHIMBRI DE ECHIPAMENT Primul arbitru poate autoriza ca unul sau mai multi juctori: 23
4.4.1 4.4.2
s joace descul(i); s-i schimbe ntre seturi sau dup nlocuire echipamentul deteriorat sau 4.3, 15.5 umed, cu condiia ca modelul, culoarea si numerele noului echipament s fie identice cu cele precedente; s joace n treninguri pe timp rece, cu condiia ca acestea s aib 4.1.1, 19.2 aceeai culoare i acelai model pentru toat echipa, (cu excepia jucatorilor Libero) i s fie numerotate in conformitate cu regula 4.3.3. OBIECTE INTERZISE Este interzis s fie purtate obiecte care pot s provoace accidentri sau s ofere un avantaj artificial juctorului. Juctorii au voie, pe riscul lor, s poarte ochelari sau lentile de contact. LIDERII ECHIPELOR Atat cpitanul echipei cat i antrenorul sunt responsabili pentru conduita 20 i disciplina tuturor membrilor echipei lor. Jucatorii Libero nu pot fi cpitani de echipa.
4.4.3
4.5 4.5.1 4.5.2 5
5.1 5.1.1 5.1.2
CPITAN NAINTEA MECIULUI, cpitanul echipei semneaz foaia de arbitraj i 7.1, 25.2.1.1 reprezint echipa sa la tragerea la sori. N TIMPUL MECIULUI, cpitanul echipei acioneaz n calitate de cpitan 15.2.1 n joc att timp ct el se afl pe teren. Cnd cpitanul echipei nu se afl pe teren, antrenorul sau cpitanul nsui trebuie s desemneze un alt juctor din teren, in afara de Libero, care va prelua funcia de cpitan n joc. Acest cpitan n joc i pstreaz rspunderile pn cnd este nlocuit sau cpitanul echipei revine pe teren sau setul se ncheie. Cnd mingea este afar din joc cpitanul n joc este singurul autorizat 8.2 s se adreseze arbitrilor pentru:
19
FRV
5.1.2.1
a cere o explicaie privind aplicarea sau interpretarea regulilor i, de 23.2.4 asemenea, pentru a face cunoscute cererile sau ntrebrile coechipierilor. n cazul n care explicaia primului arbitru nu l satisface, cpitanul n joc poate opta sa protesteze impotriva deciziei si il va informa imediat pe acesta ca isi rezerva dreptul s inregistreze un protest oficial in foaia de arbitraj la sfarsitul meciului; a cere autorizarea: a) b) c) schimbrii partiale sau totale a echipamentului, verificarii poziiei echipelor, controlului suprafeei de joc, a fileului, a mingilor etc.; 4.3, 4.4.2 7.4, 7.6 1.2, 2, 3
5.1.2.2
5.1.2.3 5.1.3 5.1.3.1 5.1.3.2
a cere timpii de odihn i nlocuirile de juctori, in absenta antrenorului 15.3.1, 15.4.1, principal; 15.5.2 LA SFRITUL MECIULUI, cpitanul de echip: 6.3
mulumeste arbitrilor i semneaz foaia de arbitraj pentru a confirma 25.2.3.3 rezultatul meciului; poate, dac el (sau cpitanul n joc care l-a nlocuit) l-a notificat la 5.1.2.1, timpul potrivit pe primul arbitru, sa inscrie in foia de arbitraj o 25.2.3.2 contestatie cu privire la aplicarea sau interpretarea de catre arbitri a regulilor de joc. ANTRENOR Pe toat durata meciului, antrenorul conduce jocul echipei sale din afara 1.1, 7.3.2, terenului de joc. El stabileste formaiile de inceput, nlocuirile de jucatori 15.4.1, 15.5.2 i solicita timpii de odihn. n timpul exercitrii acestor atribuii, interlocutorul su oficial este cel de-al doilea arbitru. NAINTEA MECIULUI, antrenorul nscrie sau verific numele juctorilor 4.1, 19.1.3, si i numerele acestora nregistrate pe foaia de arbitraj i apoi o 25.2.1.1 semneaz. N TIMPUL MECIULUI, antrenorul: naintea fiecrui set, remite celui de-al doilea arbitru sau scorerului fia 7.3.2, 7.4, 7.6 cu poziia initiala completat i semnat; st asezat pe banca de rezerve, cel mai aproape de scorer, dar poate 4.2 prsi temporar poziia sa;
5.2 5.2.1
5.2.2
5.2.3 5.2.3.1 5.2.3.2
20
FRV
5.2.3.3 5.2.3.4
cere timpii de odihn i nlocuirile;
15.4, 15.5
poate, ca de altfel toi ceilali membri ai echipei, da indicaii juctorilor 1.3.4, 1.4.5, D2 din teren. Antrenorului i se permite s stea n picioare sau s se deplaseze n interiorul zonei libere din faa bncii de rezerve a echipei sale de la prelungirea liniei de atac pn n aria de nclzire, fr a deranja sau ntrzia jocul. Pentru competitiile mondiale si oficiale ale FIVB, antrenorul D1a, D1b, D2 este obligat sa isi indeplineasca functiile in spatele liniei de limitare a actiunii antrenorilor.
5.3 5.3.1 5.3.2
ANTRENOR SECUND Antrenorul secund st asezat pe banca de rezerve a echipei, fara a avea dreptul de a interveni n meci. n cazul cnd antrenorul trebuie s-i prseasc echipa, indiferent de 5.1.2, 5.2 motiv, incluzand si o sanctiune dar excluzand cazul in care intra in teren ca jucator, antrenorul secund poate s i asume atribuiile antrenorului principal pe durata absentei lui, numai la cererea cpitanului n joc adresata primului arbitru.
CAPITOLUL TREI FORMULA JOCULUI

6 6.1 6.1.1 PENTRU A MARCA UN PUNCT, A CTIGA SETUL I MECIUL PENTRU A MARCA UN PUNCT Punct O echipa castiga un punct: 6.1.1.1 6.1.1.2 6.1.1.3 cand reuseste sa trimita mingea in interiorul terenului advers; cand echipa adversa comite o greseala; cand echipa adversa este sanctionata cu penalizare. 8.3, 10.1.1 6.1.2 16.2.3, 21.3.1
21
FRV
6.1.2
Greseala O echipa comite o greeal daca executa o actiune contrara regulilor de joc (sau le incalca in alt mod). Arbitrii judec greelile i decid consecintele conform prezentelor reguli, astfel:
6.1.2.1 6.1.2.2 6.1.3
dac dou sau mai multe greeli sunt comise succesiv, numai prima dintre ele este luat n calcul. dac dou sau mai multe greeli sunt comise simultan de adversari, este 6.1.2, D11 (23) socotit DUBL GREEAL i faza de joc este rejucat. Faza de joc si faza de joc finalizata O faza de joc este o succesiune de actiuni de joc, care incepe in momentul loviturii pentru serviciu si se termina cand mingea este afara din joc. O faza de joc finalizata este considerata a fi succesiunea de actiuni de joc care are ca rezultat castigarea unui punct de catre una dintre echipe. 8.1, 8.2, 12.2.2.1, 15.2.3, 15.11.1.3, 19.3.2.1, 19.3.2.9
6.1.3.1 6.1.3.2 6.2
daca echipa la serviciu castiga faza de joc ea castiga un punct si va servi in continuare; daca echipa la primire castiga faza de joc ea castiga un punct si dreptul de a servi. PENTRU A CTIGA UN SET D11 (9)
Un set (cu excepia celui decisiv - al cincilea) este ctigat de echipa 6.3.2 care obine prima 25 puncte cu un avans de cel putin dou puncte fa de echipa adversa. n caz de egalitate la scorul de 24 - 24, jocul continu pn cnd este realizat o diferen de dou puncte (26 - 24, 27-25, ). 6.3 6.3.1 6.3.2 PENTRU A CTIGA MECIUL Meciul este ctigat de echipa care obine trei seturi. D11 (9) 6.2
n cazul unei egaliti de 2-2 la seturi, setul decisiv (al 5 - lea) este jucat 7.1 pn la punctul 15, cu o diferen minim de dou puncte ntre cele dou echipe.
22
FRV
6.4 6.4.1
FORFAIT I ECHIP INCOMPLET Dac o echip refuz s joace dup ce a fost somata s o fac, ea este 6.2, 6.3 declarat forfait i pierde meciul cu rezultatul 0 - 3 i 0 - 25 pentru fiecare set. O echip care, fr justificri valabile, nu se prezint pe terenul de joc la ora stabilita, este declarat forfait cu acelai rezultat precum cel menionat la Regula 6.4.1. O echip declarat INCOMPLETA pentru un set sau pentru meci pierde 6.2, 6.3, 7.3.1 setul sau meciul. Echipei adverse i se atribuie punctele sau punctele i seturile necesare pentru a ctiga setul sau meciul. Echipa incomplet pstreaz punctele i seturile ctigate. STRUCTURA JOCULUI TRAGEREA LA SORI naintea meciului, primul arbitru efectueaz o tragere la sori pentru a 12.1.1 decide cine are primul serviciu i si in ce teren va juca fiecare echipa in primul set. In cazul jucarii unui set decisiv se procedeaz la o nou tragere la sori. 6.3.2
6.4.2
6.4.3
7 7.1
7.1.1 7.1.2
Tragerea la sori se efectueaz n prezena celor doi cpitani ai 5.1 echipelor. Ctigtorul tragerii la sori alege: ORI
7.1.2.1
dreptul de a servi sau de a primi serviciul, ORI
12.1.1
7.1.2.2
terenul in care va juca primul set. Cel care a pierdut obine alternativa rmas.
23
FRV
7.2
INCALZIREA OFICIALA
naintea meciului,Inai 7.2.1 Inaintea meciului echipele au dreptul s fac nclzire la fileu timp de 6 minute impreuna dac ele au dispus n prealabil de un teren de joc pentru incalzire, sau timp de 10 minute, dac ele nu au avut aceast posibilitate. 7.2.2 7.2.3 7.3 7.3.1 La solicitarea unuia dintre capitani nclzirea oficiala se poate face 7.2.1 separat. Echipele vor dispune de fileu 3 sau 5 minute fiecare. In cazul unei incalziri oficiale separate echipa care a castigat dreptul sa 7.1.2.1, 7.2.2 serveasca la inceputul setului se va incalzi prima la fileu. FORMAIA DE START A ECHIPEI Fiecare echipa trebuie s aiba permanent in joc ase (6) juctori. 6.4.3
Formaia de start a echipei indic ordinea la rotaie a juctorilor pe 7.6 teren. Aceast ordine trebuie meninut pe toat durata setului. 7.3.2 nainte de nceputul fiecrui set, antrenorul trebuie s inscrie formaia 5.2.3.1, de start a echipei sale pe o fi cu poziia initiala. Aceast fi, corect 24.3.1, completat i semnat, este nmnat celui de-al doilea arbitru sau 25.2.1.2 scorerului. Juctorii care nu fac parte din formaia de start sunt juctori de rezerv 7.3.2, 15.5 n acel set ( ecxeptie fac jucatorii Libero ). Dup ce fia cu poziia initiala a fost nmnat celui de-al doilea arbitru 15.2.2, 15.5 sau scorerului, nu mai poate fi autorizat nici o modificare a formaiei D11 (5) fr o nlocuire regulamentar. Diferenta dintre poziia juctorilor din teren i cea nscrisa n fia cu 24.3.1 poziia iniial a echipei sunt tratate dupa cum urmeaza: Daca naintea nceperii setului se constatat o nepotrivire ntre pozitiile 7.3.2 jucatorilor inscrisi in fia cu poziia initiala i pozitiile juctorilor prezeni pe teren atunci poziiile juctorilor trebuie s fie corectate conform cu cele din fia. Nici o penalizare nu va fi aplicat; in mod similar cand, inaintea inceperii setului, unul sau mai muli 7.3.2 juctori prezeni pe teren nu sunt nscrii pe fia cu poziia initiala, formaia de pe teren trebuie corectat conform fiei. Nici o penalizare nu va fi aplicat;
7.3.3 7.3.4
7.3.5 7.3.5.1
7.3.5.2
24
FRV
7.3.5.3
totui, dac antrenorul dorete s menin pe teren juctor ul(ii) 15.2.2, D11 (5) nenscris(i) pe fi, el va trebui s solicite folosind semnalizarea oficiala nlocuirea (ile) regulamentar(e) care va (vor) fi nregistrat(e) pe foaia de arbitraj. Daca in timpul jocului se descopera o nepotrivire intre pozitia jucatorilor in teren si fisa cu pozitia initiala, echipa in culpa trebuie sa revina la pozitia corecta. Toate punctele marcate de catre echipa in culpa, din momentul exact al comiterii greselii pana la descoperirea ei, vor fi anulate. Punctele adversarilor vor fi pastrate si, in plus, ei vor primi un punct si dreptul de a servi.
7.3.5.4
Daca in timpul meciului descoperim ca un jucator aflat in teren nu a fost 6.1.2, 7.3.2 trecut in foaia de arbitraj atunci echipei adverse i se acorda un punct si dreptul de a servi iar punctele realizate pana in acel moment i se pastreaza. Echipei in culpa i se anuleaza punctele si/sau seturile (0-25 daca este cazul) realizate din momentul in care jucatorul in cauza a intrat in teren. Fisa cu pozitia initiala va fi refacuta si se va trimite in teren alt jucator in locul celui neinregistrat. POZIII D4
7.4
n momentul cnd mingea este lovit de catre sportivul aflat la serviciu, 7.6.1, 8.1, jucatorii fiecarei echipe trebuie s fie plasati, potrivit cu ordinea la 12.4 rotaie, n interiorul propriului teren (cu excepia juctorului la serviciu). 7.4.1 7.4.1.1 Poziiile juctorilor sunt numerotate dup cum urmeaz : cei trei juctori plasai de-a lungul fileului sunt juctorii din linia nti i ocup poziiile IV (n fa - stnga), III (n fa - centru) i II (n fa dreapta). ceilali trei sunt juctori din linia a doua i ocup poziiile V (n spate stnga), VI (n spate - centru) i I (n spate - dreapta). Poziii relative ntre juctori : fiecare juctor din linia a doua trebuie s fie plasat mai departe de linia de centru dect corespondentul su din linia nti; atat juctorii din linia nti cat i juctorii din linia a doua trebuie s fie poziionai lateral n ordinea indicat de Regula 7.4.1.
7.4.1.2 7.4.2 7.4.2.1 7.4.2.2
25
FRV
7.4.3 7.4.3.1
Poziiile juctorilor sunt determinate i controlate picioarelor lor n contact cu solul, dup cum urmeaz:
prin poziiile D4
fiecare juctor din linia nti trebuie s aib cel puin o parte a piciorului 1.3.3 mai aproape de linia de centru dect picioare le juctorului corespondent din linia a doua; fiecare juctor din partea dreapt (stng) trebuie s aib cel puin o 1.3.2 parte a piciorului mai aproape de linia lateral din dreapta (stnga) dect picioarele juctorului din centrul liniei sale. Dup lovitura de serviciu, juctorii pot s se deplaseze i s ocupe orice poziie n propriul lor teren de joc i n zona liber. GREEAL DE POZIIE D4, D11 (13)
7.4.3.2
7.4.4 7.5 7.5.1
O echip comite o greeal de poziie dac un juctor nu ocup poziia 7.3, 7.4, 15.9 sa corect n momentul cnd mingea este lovit de juctorul la serviciu. Include si cazul in care jucatorul este pe teren ca urmare a unei inlocuiri neregulamentare. Dac juctorul la serviciu comite o greeal de serviciu n momentul 12.4, 12.7.1 lovirii mingei, greeala sa este considerat ca fiind prima n raport cu o greeal de poziie. Dac, dup lovirea mingei, serviciul devine greit, atunci greeala de 12.7.2 poziie este prima care va fi luat n calcul. O greeal de poziie antreneaz urmtoarele consecine: echipa este sancionat prin faptul ca adversarul castiga un punct si 6.1.3 dreptul de a servi; poziiile juctorilor sunt corectate. ROTAIE Ordinea la rotaie este determinat prin formaia de start a echipe si 7.3.1, 7.4.1, este controlat prin pastrarea ordinii la serviciu i a poziiilor juctorilor 12.2 pe toat durata setului. Cnd echipa la primire ctig dreptul la serviciu, juctorii si efectueaz 12.2.2.2 o rotaie, deplasndu-se cu o poziie n sensul acelor de ceasornic: juctorul din poziia 2 trece n poziia 1 pentru a servi, juctorul din 7.3, 7.4
7.5.2
7.5.3 7.5.4 7.5.4.1 7.5.4.2 7.6 7.6.1
7.6.2
26
FRV
poziia 1 trece n poziia 6 etc. 7.7 7.7.1 7.7.1.1 7.7.1.2 7.7.2 GREEALA DE ROTAIE D11 (13)
O greeal de rotaie este comis cnd SERVICIUL nu este efectuat 7.6.1, 12 conform cu ordinea la rotaie. Ea antreneaz consecinele urmtoare: echipa este sancionat prin faptul ca adversarul castiga un punct si 6.1.3 dreptul de a servi; ordinea la rotaie a juctorilor este corectat. 7.6.1
n plus, scorerul trebuie s determine momentul exact n care greeala 25.2.2.2 a fost comis. Toate punctele marcate ncepnd din acel moment de echipa care a greit trebuie anulate. Punctele marcate de echipa advers sunt meninute. Dac momentul inceperii comiterii greelii nu poate fi determinat, nici 6.1.3 un punct sau puncte nu se vor anula iar singura sanciune va fi acordarea unui punct adversarului si dreptul de a servi .
CAPITOLUL PATRU ACTIUNI DE JOC

8 8.1 SITUAII DE JOC MINGE N JOC
Mingea este n joc ncepnd din momentul loviturii de serviciu care a 12, 12.3
fost autorizat de primul arbitru. 8.2 MINGE AFAR DIN JOC
Mingea devine afar din joc ncepnd din momentul cnd este comis o
greeal semnalizata prin fluier de unul dintre arbitri; iar n absena unei greeli, ncepnd din momentul semnalizarii prin fluier. 8.3 MINGE N TEREN D11 (14), D12 (1)
Mingea este n teren cnd ea atinge podeaua terenului de joc, inclusiv 1.1, 1.3.2 liniile de delimitare.
27
FRV
8.4
MINGE AFAR Mingea este afar cnd :
8.4.1 8.4.2 8.4.3
partea din minge care atinge podeua este complet n afara liniilor de 1.3.2,D11(15), delimitare; D12 (2) ea atinge un obiect din afara terenului de joc, plafonul sau o persoan D11 (15), din afara jocului; D12 (4) ea atinge antenele, cablul, sforile, stlpii sau fileul nsui n exteriorul 2.3, D3. D5a, benzilor laterale; D11 (15), D12 (4), traverseaz planul vertical al fileului att parial ct i total prin afara 2.3, D3, D5a, spaiului de trecere, cu excepia cazurilor din Regula 10.1.2; D11 (15), D12 (4) traverseaz complet spaiul inferior. JOCUL CU MINGEA Fiecare echip trebuie s joace n interiorul propriei suprafee i spaiu de joc (cu excepia prevzut de Regula 10.1.2). Totusi, mingea poate fi recuperata i retrimis n joc din afara zonei libere. 23.3.2.3f, D5a, D11 (22)
8.4.4
8.4.5 9
9.1
LOVITURI ALE ECHIPEI Orice contact cu mingea al unui jucator aflat in joc este considerat 14.4.1 lovitura a echipei. Fiecare echip are dreptul la maximum trei lovituri (n plus fa de blocaj) pentru a retrimite mingea. Dac sunt utilizate mai mult de trei lovituri, echipa comite greeala celor PATRU LOVITURI.
9.1.1
CONTACTE CONSECUTIVE Unui juctor nu i se permite s loveasc mingea de dou ori consecutiv 9.2.3, 14.2, (exceptnd situaiile prevzute de Regulile 9.2.3, 14.2 i 14.4.2). 14.4.2
9.1.2
CONTACTE SIMULTANE Doi sau trei juctori pot (le este permis) s ating mingea n acelai
28
FRV
timp. 9.1.2.1 Cnd doi (trei) coechipieri ating mingea simultan, sunt numrate dou (trei) lovituri (cu excepia blocajului). Dac ei ncearc s joace mingea, dar numai unul dintre juctori o atinge, este numrat o singur lovitur. O ciocnire ntre juctori nu constituie o greeal. Cnd doi adversari ating mingea simultan deasupra fileului i mingea rmne n joc, echipa care recepioneaz mingea are dreptul la alte trei noi lovituri. Dac o astfel de minge cade afar din teren, greeala este a echipei plasate de cealalt parte a fileului. n cazul unei lovituri simultane deasupra fileului intre doi adversari, care 9.1.2.2 duce la un contact prelungit cu mingea, jocul va continua. LOVITUR AJUTAT n interiorul ariei de joc, juctorului nu-i este permis s se sprijine pe un 1 coechipier sau pe orice structur/obiect exterior jocului cu scopul de a lovi mingea. Totui, juctorul care este pe punctul de a comite o greeal (atingerea 1.3.3, 11.4.4 fileului, depirea liniei de centru etc.) poate fi oprit sau tras napoi de un coechipier. 9.2 9.2.1 9.2.2 9.2.3 CARACTERISTICI ALE LOVITURII Mingea poate atinge orice parte a corpului. Mingea nu trebuie sa fie prinsa si/sau aruncata. Ea poate ricoa n orice 9.3.3 direcie. Mingea poate atinge mai multe pri ale corpului, cu condiia ca aceste contacte s aib loc simultan. Excepii: 9.2.3.1 la blocaj, contacte consecutive pot fi realizate de unul sau mai muli 14.1.1, 14.2 juctori, cu condiia ca aceste contacte s aib loc n cursul aceleiai aciuni; La prima lovitur a echipei, mingea poate atinge consecutiv mai multe 9.1, 14.4.1 pri ale corpului, cu condiia ca aceste contacte s aib loc n cursul aceleiai aciuni.
9.1.2.2
9.1.2.3 9.1.3
9.2.3.2
29
FRV
9.3 9.3.1 9.3.2
GREELI N JOCUL CU MINGEA PATRU LOVITURI: o echip lovete mingea de patru ori nainte de a o 9.1, D11 (18) retrimite. LOVITUR AJUTAT: n interiorul ariei de joc un juctor se sprijin pe 9.1.3 un coechipier sau pe orice structur/obiect exterior cu scopul de a lovi mingea. INUT: mingea este prinsa si/sau aruncata; mingea nu ricoseaza din 9.2.2, D11(16) lovitura. DUBLU CONTACT: un juctor lovete mingea de dou ori succesiv sau 9.2.3, D11(17) mingea atinge succesiv mai multe pri ale corpului su. MINGE IN DIRECIA FILEULUI MINGE TRAVERSAND FILEUL Mingea trimis ctre terenul advers trebuie s treac pe deasupra 2.4, 10.2, D5a fileului prin interiorul spaiului de trecere. Spaiul de trecere este partea superioara din planul vertical al fileului delimitat: dedesubt - de marginea superioar a fileului; pe margini - de antene i prelungirea lor imaginar; deasupra - de plafon. Mingea care a depit planul vertical al fileului catre zona libera a 9.1, D5b terenului advers total sau parial prin spaiul exterior, poate fi readus n propriul spatiu de joc, in cadrul loviturilor regulamentare ale echipei, cu condiia ca: terenul advers s nu fie atins de catre juctor; 11.2.2 2.2 2.4
9.3.3 9.3.4
10 10.1 10.1.1
10.1.1.1 10.1.1.2 10.1.1.3 10.1.2
10.1.2.1 10.1.2.2
mingea, cnd este trimis napoi, s depeasc planul fileului din nou 11.4.4, D5b total sau parial prin spaiul exterior, de aceeai parte a terenului. Echipa advers nu are dreptul s se opun acestei aciuni. Mingea care se indreapta catre terenul advers prin spatiul inferior, este 23.3.2.3f, D5a, in joc pana cand traverseaza complet planul vertical al fileului. D11 (22)
10.1.3
30
FRV
10.2
MINGE CARE ATINGE FILEUL Mingea poate atinge fileul n timpul depirii acestuia. 10.1.1
10.3 10.3.1 10.3.2 11 11.1 11.1.1
MINGE IN FILEU O minge trimis n fileu poate fi reluat n cadrul celor trei lovituri ale 9.1 echipei. Dac mingea rupe ochiurile fileului sau l rsucete, faza de joc este anulat i rejucat. JUCTOR LA FILEU TRECERE PE DEASUPRA FILEULUI La blocaj, juctorul are voie s ating mingea pe deasupra fileului n 14.1, 14.3 spaiul de joc advers dar nu naintea sau n timpul loviturii de atac a acestuia. Dup lovitura de atac, juctorul are voie s treac mna pe deasupra fileului n spaiul de joc advers cu condiia ca atingerea mingei s fi avut loc n propriul spaiu de joc. PTRUNDERE PE SUB FILEU Este permis ptrunderea n spaiul de joc advers pe sub fileu, cu condiia ca aceasta s nu influenteze jocul adversarului. Ptrunderea n terenul advers, pe deasupra liniei de centru: 1.3.3, 11.2.2.1 D11 (22)
11.1.2
11.2 11.2.1 11.2.2 11.2.2.1
atingerea terenului de joc advers cu talpa (talpile), este permisa cu 1.3.3, D11(22) condiia ca cel puin o parte a acesteia (acestora) s rmn n contact cu linia de centru sau s fie deasupra ei. atingerea terenului de joc advers cu orice parte a corpului mai sus de 1.3.3,11.2.2.1, talpa este permisa cu conditia ca aceasta actiune sa nu influenteze jocul D11 (22) adversarului. Un juctor poate s ptrund n terenul de joc advers dup ce mingea a 8.2 devenit afar din joc.
11.2.2.2
11.2.3
31
FRV
11.2.4 11.3 11.3.1
Juctorii pot ptrunde n zona liber a terenului advers, cu condiia s nu influenteze jocul adversarului. CONTACT CU FILEUL Contactul jucatorului cu fileul nu este o greeal, cu exceptia cazului 11.4.4, cand aceasta atingere influenteaza derularea jocului. 23.3.2.3c, 4.3.2.3, D3 Juctorii au voie sa atinga stlpii, cablul, sforile i orice alt obiect dincolo D3 de antene, incluzand chiar si fileul, cu condiia ca aceasta aciune s nu influenteze derularea jocului. Nu este comis o greeal atunci cnd mingea trimis n fileu provoac contactul fileului cu un juctor advers. GREELI ALE JUCTORULUI LA FILEU Un juctor atinge mingea sau un adversar n spaiul de joc advers 11.1.1, naintea sau n timpul loviturii de atac a adversarului. D11 (20) Un juctor influenteaza jocul adversarului prin patrunderea pe sub fileu 11.2.1 in spatiul de joc advers. Un juctor ptrunde cu toata talpa (talpile) in terenul advers. Printre altele, un jucator poate influenta jocul adversarului: 11.2.2.2, D11 (22)
11.3.2
11.3.3 11.4 11.4.1 11.4.2 11.4.3 11.4.4
- prin atingerea banzii superioare a fileului sau a celor 80 cm ai antenei 11.3.1 de deasupra acestuia in timpul actiunii sale de jucare a mingei, sau -prin sprijinirea de fileu simultan cu jucarea mingei, sau -prin crearea un avantaj asupra adversarului, sau -prin efectuarea de actiuni ce ar putea influenta intentia unui adversar de a juca mingea. 12 SERVICIU Serviciul este actul punerii mingei n joc de ctre juctorul din spate- 1.4.2, 8.1, dreapta, plasat n zona de serviciu. 2.4.1 D11 (19)
32
FRV
12.1 12.1.1 12.1.2 12.2 12.2.1 12.2.2 12.2.2.1 12.2.2.2
PRIMUL SERVICIU AL UNUI SET Primul serviciu al primului set, ca i primul serviciu al setului decisiv (al 6.3.2, 7.1 5-lea), este executat de echipa desemnat prin tragere la sori. Celelalte seturi vor fi ncepute cu serviciul echipei care nu a servit prima n setul anterior. ORDINEA LA SERVICIU Juctorii trebuie s urmeze ordinea la serviciu indicat n fia cu poziia 7.3.1, 7.3.2 initiala. Dup primul serviciu al setului, juctorul la serviciu este determinat 12.1 dup cum urmeaz: cnd echipa la serviciu ctig faza de joc, juctorul care a efectuat 6.1.3, 15.5 serviciul precedent (sau juctorul care l-a nlocuit) servete din nou; cnd echipa la primire ctig faza de joc, ea obine dreptul s 6.1.3, 7.6.2 serveasc i efectueaz o rotaie nainte de a servi. Serviciul va fi efectuat de juctorul care trece din poziia 2 (fa-dreapta) n poziia 1 (spate-dreapta). AUTORIZAREA SERVICIULUI Primul arbitru autorizeaz execuia serviciului dup ce a verificat dac 12, D11 (1) cele dou echipe sunt pregtite s joace i dac juctorul la serviciu este n posesia mingei.
12.3
12.4 12.4.1 12.4.2 12.4.3
EXECUIA SERVICIULUI Mingea va fi lovit cu o mana sau cu oricare parte a braului dup ce a fost aruncata sau lasata sa cada din mana (maini). O singura lansare a mingei pentru a fi servita este permisa. Trecerea mingei dintr-o mana in alta si lovirea ei de sol este permisa.
D11 (10)
n momentul loviturii serviciului sau al desprinderii de la sol pentru un 1.4.2,27.2.1.4, serviciu din sritur, juctorul de la serviciu nu are voie s ating D11 (22), terenul de joc (inclusiv linia de fund) sau solul in afara zonei de serviciu. D12 (4), Dup ce a lovit mingea, el poate s peasc sau s revin pe sol n
33
FRV
afara zonei de serviciu sau n interiorul terenului de joc. 12.4.4 12.4.5 12.5 12.5.1 Juctorul la serviciu trebuie s loveasc mingea n decursul a 8 secunde 12.3, D11 (11) care urmeaz fluierului primului arbitru pentru autorizarea serviciului. Serviciul executat nainte de fluierul arbitrului trebuie s fie anulat i 12.3 repetat. PARAVAN D6, D11 (12)
Juctorii echipei la serviciu nu au voie s mpiedice adversarii, printr-un 12.5.2 paravan individual sau colectiv, s vad juctorul la serviciu si traiectoria mingei servite. Un juctor sau un grup de juctori ai echipei la serviciu fac paravan 12.4, D6 dac mic braele, sar sau se balanseaz lateral n timpul executrii serviciului sau stau grupai pentru a-l acoperi pe jucatorul de la serviciu si traiectoria mingei. GREELI N TIMPUL ACIUNII DE EXECUTARE A SERVICIULUI Greeli ale serviciului Greelile urmtoare au drept consecin o schimbare de serviciu, chiar 12.2.2.2, 12.7.1 dac adversarul este n poziie greit. Juctorul la serviciu:
12.5.2
12.6 12.6.1
12.6.1.1 12.6.1.2 12.6.2
ncalc ordinea la serviciu; nu execut serviciul corect. Greeli ale serviciului dup lovirea mingii
12.2 12.4
Dup ce mingea a fost lovit corect, serviciul devine greit (cu excepia 12.4, 12.7.2 cazului n care un juctor este n poziie greit) dac mingea: 12.6.2.1 atinge un juctor al echipei la serviciu sau nu depete complet prin 8.4.4, 8.4.5, 10.1.1, spatiul de trecere planul vertical al fileului; D11 (19) aterizeaza afar; trece pe deasupra unui paravan. 8.4, D11 (15) 12.5, D11 (12)
12.6.2.2 12.6.2.3
34
FRV
12.7 12.7.1
GREELI ALE SERVICIULUI I GREELI DE POZIIE Dac juctorul la serviciu comite o greeal n timpul executrii acestuia 7.5.1, 7.5.2, (execuie incorect, ordinea la rotaie eronat etc.) i adversarul se afl 12.6.1 n poziie greit, greeala serviciului este cea penalizat. Dimpotriv, cnd execuia serviciului a fost corect, dar serviciul devine 7.5.3, 12.6.2 ulterior greit (ajunge afar, paravan etc.), greeala de poziie a fost comis prima i este, deci, penalizat. LOVITURA DE ATAC CARACTERISTICILE LOVITURII DE ATAC Toate aciunile care direcioneaz mingea nspre spaiul de joc advers, cu excepia serviciului i blocajului, sunt considerate lovituri de atac. n momentul unei lovituri de atac, plasarea mingei este permis numai 9.2.2 daca mingea este lovita clar si nu este prinsa sau aruncat. O lovitur de atac este efectiv n momentul cnd mingea depete n ntregime planul vertical al fileului sau este atins de un adversar. RESTRICII ALE LOVITURII DE ATAC Un juctor din linia nti poate efectua o lovitur de atac la orice 7.4.1.1 nlime, cu condiia ca acel contact cu mingea s fi avut loc n interiorul propriului su spaiu de joc (excepie Regulile 13.2.4 si 13.3.6). Un juctor din linia a doua are voie sa execute o lovitur de atac la orice 1.4.1, 7.4.1.2, nlime dinapoia zonei de atac: 9.3.1.2, D8 n momentul sriturii sale, talpa piciorului (picioarelelor) juctorului nu 1.3.4 trebuie nici s ating i nici s depeasc linia de atac; dup ce a lovit mingea, el poate s revin pe sol n interiorul zonei de 1.4.1 atac. De asemenea, unui juctor din linia a doua ii este permis sa realizeze un 1.4.1, 7.4.1.2, atac efectiv din zona de atac dac, in momentul contactului, o parte a D8 mingei este mai jos decat marginea superioara a fileului. Nici un juctor nu are voie s efectueze o lovitur de atac asupra 1.4.1 serviciului advers, atunci cnd mingea este n zona de atac i n 12, 14.1.1
12.7.2
13 13.1 13.1.1 13.1.2 13.1.3 13.2 13.2.1
13.2.2 13.2.2.1 13.2.2.2 13.2.3
13.2.4
35
FRV
ntregime deasupra marginii superioare a fileului. 13.3 13.3.1 13.3.2 13.3.3 GREELI ALE LOVITURII DE ATAC Un juctor lovete mingea n spaiul de joc al echipei adverse. Un juctor trimite mingea afar. 13.2.1, D11 (20) 8.4, D11 (15)
Un juctor din linia a doua execut un atac efectiv din zona de ata c, 1.4.1, 7.4.1.2, atunci cnd mingea este situat n ntregime deasupra marginii 13.2.3, superioare a fileului. D11 (21) Un juctor execut un atac efectiv asupra serviciului advers, cnd 1.4.1, 13.2.4, mingea este n zona de atac i n ntregime deasupra marginii D11 (21) superioare a fileului. Un LIBERO execut un atac efectiv, iar n momentul loviturii mingea se 19.3.1.2, afl n ntregime deasupra marginii superioare a fileului. 23.3.2.3d, D11 (21) Un juctor execut un atac efectiv asupra unei mingi aflata n totalitate 1.4.1, 19.3.1.4, deasupra marginii superioare a fileului cand ea este provenit dintr-un 23.3.2.3e, D11 (21) pas n degete al LIBERO-ului aflat n propria zona de atac. BLOCAJUL ACIUNEA DE A BLOCA
13.3.4
13.3.5
13.3.6
14 14.1 14.1.1
Blocajul este aciunea jucatorilor plasati aproape de fileu, ce depasesc 7.4.1.1

inaltimea lui, de a intercepta mingea venita dinspre adversar, fara a se tine cont de inaltimea la care se produce contactul cu aceasta. Numai juctorilor din linia nti le este permis s realizeze un blocaj efectiv, dar in momentul contactului cu mingea, o parte a corpului trebuie sa fie mai sus decat marginea superioara a fileului.
14.1.2
Tentativa de blocaj
Tentativa de blocaj este aciunea de a bloca fr a fi atins mingea.

14.1.3 Blocaj efectiv Un blocaj este efectiv ori de cte ori mingea este atins de un juctor D7 aflat in actiunea de a bloca.
36
FRV
14.1.4
Blocaj colectiv Un blocaj colectiv este realizat de doi sau trei coechipieri aflai unul aproape de celalalt i devine efectiv cnd unul dintre ei atinge mingea.
14.2
CONTACTE ALE BLOCAJULUI Contactele consecutive cu mingea (rapide i continue) realizate de unul 9.1.1, 9.2.3 sau mai muli juctori aflai la blocaj sunt permise, cu condiia ca aceste contacte s fi avut loc n cursul aceleiai aciuni.
14.3
BLOCAJ N SPAIUL DE JOC ADVERS n cursul actiunii de a bloca, juctorul poate s treac minile i braele 13.1.1 pe deasupra fileului, cu condiia ca aceasta s nu mpiedice jocul adversarului. Deci, nu este permis atingerea mingei pe deasupra fileului in spatiul de joc advers att timp ct adversarul nu a executat o lovitur de atac.
14.4 14.4.1
BLOCAJUL I LOVITURILE ECHIPEI Contactul mingei cu blocajul nu este considerat ca o lovitur a echipei. 9.1, 14.4.2 n consecin, dup o atingere la blocaj, echipa are dreptul la trei lovituri pentru a retrimite mingea. Prima lovitur dup blocaj poate fi executat de oricare juctor, inclusiv 14.4.1 de cel care a atins mingea n cursul blocajului. BLOCAJUL SERVICIULUI Blocrea serviciului advers este interzisa. D11 (12)
14.4.2 14.5
14.6 14.6.1 14.6.2 14.6.3 14.6.4
GREELI ALE BLOCAJULUI
D11 (20)
Juctorul aflat in actiunea de a bloca atinge mingea n spaiul de joc 14.3 advers naintea sau n momentul loviturii de atac a adversarului. Un juctor din linia a doua sau un LIBERO execut sau particip la un 14.1, 14.5, blocaj efectiv. 19.3.1.3 Blocarea serviciului advers. Mingea atins de blocaj ajunge afar. 14.5, D11 (12) 8.4
37
FRV
14.6.5 14.6.6
Blocarea mingei n spaiul de joc advers prin afara antenelor. Un LIBERO realizeaz o tentativa de blocaj singur sau cu alti coechipier 14.1.1, 19.3.1.3
CAPITOLUL CINCI
NTRERUPERI DE JOC, NTRZIERI I INTERVALE
15 NTRERUPERI DE JOC O intrerupere de joc este timpul scurs de la sfarsitul unei faze de joc 6.1.3, 8.1, 8.2 finalizate si pana la fluierul primului arbitru pentru autorizarea 15.4, 15.5 24.2.6 urmatorului serviciu. Singurele intreruperi de joc regulamentare sunt TIMPII DE ODIHN i NLOCUIRILE DE JUCTORI 15.1 NUMR DE NTRERUPERI REGULAMENTARE Fiecare echip are dreptul sa ceara un numar maxim de doi timpi de 6.2, 15.4, 15.5 odihn i ase nlocuiri de juctori ntr-un set. 15.2 15.2.1 SUCCESIUNEA NTRERUPERILOR DE JOC REGULAMENTARE Cererea pentru unul sau doi timpi de odihn i o cerere de nlocuire 15.4, 15.5 pentru una sau cealalt din echipe se pot succeda fr s fie necesar o reluare prealabil a jocului. Totui, o echip nu este autorizat s cear ntreruperi consecutive 15.5, 15.6.1 pentru nlocuiri de juctori n cursul aceleiai ntreruperi a jocului. Doi sau mai muli juctori pot fi nlocuii, la cerere, n cursul aceleiai ntreruperi de joc. Intre doua solicitari succesive de inlocuiri regulamentare trebuie sa se 6.1.3, 15.5 dispute o faza de joc finalizata.
15.2.2
15.2.3
38
FRV
15.3 15.3.1
CERERI PENTRU NTRERUPERI DE JOC REGULAMENTARE ntreruperile de joc regulamentare pot fi cerute numai de catre 5.1.2, 5.2, antrenorul principal sau in absenta lui de catre cpitanul n joc. 5.3.2, 15 Inlocuirea nainte de nceputul unui set este permis i trebuie s fie 7.3.4 nregistrat ca o nlocuire regulamentar n acel set. TIMPI DE ODIHN I TIMPI TEHNICI DE ODIHN Timpii de odihna sunt solicitati cu ajutorul semnalizarii oficiale, cand 6.1.3, 8.2, mingea este in afara jocului si inainte de fluierul arbitrului pentru 12.3, D11 (4) autorizarea serviciului. Durata timpilor de odihn ceruti de fiecare echipa este de 30 de secunde. Pentru competiiile mondiale si oficiale ale FIVB este D11 (4) obligatoriu sa se foloseasca avertizorul sonor si semnalizarea oficiala pentru a solicita un timp de odihna.
15.3.2 15.4 15.4.1
15.4.2
Pentru competiiile mondiale si oficiale ale FIVB, se vor ap lica 26.2.2.3 n seturile 1-4 cate doi Timpi Tehnici de Odihna a caror durata este de 60 de secunde. Acestia vor fi acordati automat cand echipa care conduce acumuleaza 8 sau 16 puncte. In setul decisiv (al 5-lea), nu exist Timpi Tehnici de Odihn; fiecare 15.1 echip poate solicita doar doi timpi de odihn a cate 30 de secunde fiecare. n cursul tuturor timpilor de odihn juctorii trebuie s se deplaseze n D1a zona liber lng banca lor de rezerve. NLOCUIRI DE JUCTORI O inlocuire este actul prin care un jucator, altul decat LIBERO-ul sau 19.3.2.1, jucatorul pe care acesta l-a schimbat, dupa ce a fost inregistrat de catre D11.5 scorer, intra in joc pentru a ocupa pozitia unui alt sportiv care trebuie sa paraseasca terenul in acel moment. Daca trebuie realizata o inlocuire ca urmare a accidentarii unui jucator 5.1.2.3, aflat in teren atunci antrenorul (sau capitanul in joc) poate sa utilizeze 5.2.3.3, 8.2, semnalizarea oficala. 12.3, D11 (5)
15.4.3
15.4.4 15.5 15.5.1
15.5.2
39
FRV
15.6 15.6.1
LIMITAREA INLOCUIRILOR Un jucator din formatia de start poate iesi din joc si reintra, dar numai o 7.3.1 singura data intr-un set si numai in pozitia pe care el o ocupa anterior in formatia de start. Un jucator de rezerva poate intra in joc, dar numai o singura data intr- 7.3.1 un set, in locul unui jucator din formatia de start si poate fi inlocuit numai de jucatorul caruia el i-a luat locul. NLOCUIRE EXCEPIONAL Un juctor (cu exceptia LIBERO-ului) care nu mai poate continua s 15.6, 19.4.3 joace datorita unei accidentari sau a imbolnavirii va trebui s fie nlocuit regulamentar. Dac nlocuirea regulamentar nu este posibil, echipa are dreptul s beneficieze de o nlocuire EXCEPIONAL, depind limitele Regulii 15.6. O nlocuire excepional nseamn c oricare dintre juctorii care nu se afl n teren n momentul accidentrii, cu excepia LIBERO-ului, a celui de al doilea LIBERO sau a jucatorului pe care acesta l-a schimbat (daca este cazul), poate inlocui juctorul accidentat. Un juctor accidentat (care a fost nlocuit excepional) nu mai poate reintra n joc pe tot parcursul meciului. O inlocuire exceptionala nu poate fi in niciun caz socotita ca inlocuirile regulamentare dar va fi inregistrata in foaia de arbitraj si va fi adunata la sfarsit la totalul inlocuirilor dintr-un set si dintr-un meci.
15.6.2
15.7
15.8
NLOCUIRE CA URMARE A UNEI ELIMINARI SAU A UNEI DESCALIFICARI Un juctor ELIMINAT sau DESCALIFICAT trebuie s fie nlocuit imediat 6.4.3, 7.3.1, printr-o inlocuire regulamentara. Dac nlocuirea regulamentar nu este 15.6, 21.3.2, posibil, echipa este declarat INCOMPLET. 21.3.3, D11(5)
15.9 15.9.1
NLOCUIRE NEREGULAMENTAR O nlocuire este neregulamentar dac depete limitele stabilite de Regula 15.6 (cu excepia cazurilor prevzute de Regula 15.7) sau se realizeaza cu un jucator neinregistrat in foaia de arbitraj.
40
FRV
15.9.2 15.9.2.1 15.9.2.2 15.9.2.3
Cand o echip a efectuat o nlocuire neregulamentar i dac jocul a 8.1, 15.6 fost reluat, trebuie aplicat procedura urmtoare: echipa este penalizat prin castigarea de catre adversar a unui punct si 6.1.3 a serviciului, inlocuirea este corectat, punctele marcate din momentul comiterii greselii, de catre echipa vinovat, sunt anulate. Punctele marcate de echipa advers sunt meninute. PROCEDURA INLOCUIRILOR Inlocuirile de jucatori trebuie sa fie efectuate in zona de inlocuire. 1.4.3, D1b
15.10 15.10.1 15.10.2
Intreruperea pentru o inlocuire de jucatori trebuie sa dureze doar atat 15.10, 24.2.6, timp cat este necesar pentru a fi inregistrata in foaia de arbitraj si a le 25.2.2.3 permite jucatorilor sa intre si sa iasa din teren. Cererea pentru o inlocuire de jucatori o reprezinta insasi intrarea 1.4.3, 7.3.3, jucatorului(ilor) de rezerva in zona de inlocuire, in timpul unei 15.6.3 intreruperi de joc, fiind pregatit(i) pentru a intra in joc. Antrenorii nu trebuie sa mai faca semnalizarea oficiala cu exceptia inlocuirilor ca urmare a unei accidentari sau la inceputul setului. Daca jucatorul nu este pregatit atunci inlocuirea nu va fi acordata si 16.2, D9 echipa va fi sanctionata pentru intarziere. Cererea pentru o inlocuire de jucatori este recunoscuta si anuntata de 24.2.6 catre scorer prin folosirea unui avertizor sonor (sonerie, fluier, etc.) sau de catre cel de-al doilea arbitru prin fluier. Al doilea arbitru autorizeaza inlocuirea. Pentru competitiile mondiale si oficiale ale FIVB, vor fi folosite placute numerotate pentru a facilita procedura de inlocuire.
15.10.3a
15.10.3b 15.10.3c
15.10.4
Daca o echipa intentioneaza sa efectueze mai mult de o inlocuire, toti 14.3, 15.2.2 jucatorii ce urmeaza a intra in teren trebuie sa se prezinte in acelasi timp in zona de inlocuire pentru a fi considerata o inlocuire multipla in cadrul aceleiasi cereri. In acest caz inlocuirile trebuie efectuate succesiv pe perechi de jucatori, una dupa alta. Daca una din inlocuiri este neregulamentara atunci aceasta este respinsa, celelate vor fi permise iar
41
FRV
echipei i se va acorda sanctiune pentru intarziere. 15.11 15.11.1 CERERI NEFONDATE Este nefondat cererea unei ntreruperi de joc regulamentare: 15
15.11.1.1 n cursul unei faze de joc, n acelai moment cu sau dup fluierul 12.3 primului arbitru pentru autorizarea serviciului, 15.11.1.2 de catre un membru neautorizat al echipei, 5.1.2.3, 5.2.3.3
15.11.1.3 pentru nlocuirea unui juctor nainte ca jocul s fi fost reluat, dup ce 15.2.2. 15.2.3, aceeai echip efectuase deja una, cu exceptia inlocuirii ca urmare a 16.1, 25.2.2.6 accidentarii sau imbolnavirii unui jucator aflat pe teren, 15.11.1.4 dup epuizarea numrului autorizat de timpi de odihn i nlocuiri de 15.1 juctori. 15.11.2 Prima cerere nefondata din meci care nu intarzie sau nu influenteaza 16.1, 25.2.2.6 jocul trebuie sa fie respinsa fara nicio alta consecinta. Ea va fi inregistrata in foaia de arbitraj. Ulterior, orice alta cerere nefondata a aceleiasi echipe in cursul aceluiasi 16.1.4 meci, constituie o intarziere a jocului. NTRZIERI DE JOC TIPURI DE NTRZIERI Orice aciune contrar regulilor efectuat de o echip, care amn reluarea jocului constituie o ntrziere, incluznd printre altele : 16.1.1 16.1.2 16.1.3 16.1.4 16.1.5 ntrzierea unei intreruperi regulamentare a jocului, prelungirea altor ntreruperi de joc dup ce a fost dat reluare a jocului, cererea unei nlocuiri neregulamentare, repetarea unei cereri nefondate, ntrziere provocat de un membru al echipei. 15.10.2 semnalul de 15 15.9 15.11.3
15.11.3 16 16.1
42
FRV
16.2 16.2.1 16.2.1.1 16.2.1.2 16.2.2 16.2.3
SANCIUNI PENTRU NTRZIERI Avertismentul pentru ntrziere si penalizarea pentru ntrziere sunt sanciuni aplicate intregii echipe. Sanciunile pentru ntrziere raman valabile pentru toata durata jocului.
D.9
6.3
Toate sanciunile pentru ntrziere trebuie nregistrate n foaia de 25.2.2.6 arbitraj. Prima ntrziere dintr-un meci provocata de un membru al echipei va fi 4.1.1, D11(25) sancionat cu AVERTISMENT PENTRU NTRZIERE. A doua i urmtoarele ntrzieri, indiferent de natura lor, provocate de 6.1.3, D11(25) oricare dintre membrii aceleiai echipe, n acelai meci, sunt considerate greeli i sunt sancionate cu PENALIZARE PENTRU NTRZIERE: echipa adversa primeste un punct si serviciul. Sanciunile pentru ntrziere acordate nainte sau ntre seturi vor fi 18.1 aplicate n urmtorul set. NTRERUPERI DE JOC EXCEPIONALE ACCIDENTARE/IMBOLNAVIRE Dac se produce un accident grav n timp ce mingea este n joc, arbitrul trebuie s opreasc imediat jocul i s autorizeze personalul medical s ptrund pe teren. Faza este apoi rejucat. 6.1.3 8.1
16.2.4 17 17.1 17.1.1
17.1.2
Dac un juctor accidentat/bolnav nu poate fi nlocuit regulamentar sau 15.6, 15.7, excepional, juctorului i vor fi acordate 3 minute pentru recuperare. 24.2.8 Timpul pentru recuperare este acordat numai o singur dat pentru acelai juctor n cursul unui meci. Dac, dup expirarea timpului pentru recuperare, juctorul nu-i poate 6.4.3, 7.3.1 relua locul n formaie, echipa este declarat incomplet.
17.2
INCIDENT EXTERIOR JOCULUI Dac n cursul meciului se produce un incident exterior jocului, acesta 6.1.3, D11(23) trebuie s fie ntrerupt i faza va fi rejucat.
43
FRV
17.3 17.3.1
NTRERUPERI PRELUNGITE Cand circumstane neprevzute determin ntreruperea meciului, primul 23.2.3 arbitru, organizatorii i Comisia de Control, dac aceasta exist, vor decide msurile care urmeaz s fie luate pentru restabilirea condiiilor normale de joc. n cazul producerii uneia sau mai multor ntreruperi a crei/cror durat 17.3.1 total nu depete 4 ore: dac meciul este reluat pe acelai teren de joc, setul ntrerupt va 1, 7.3 continua normal, de la scorul existent naintea ntreruperii i cu ace iai juctori (cu exceptia celor eliminati sau descalificati) i poziii pe teren. Rezultatele seturilor jucate anterior rmn valabile; dac meciul este reluat pe un alt teren, setul ntrerupt este anulat. Acest 7.3, 21.4.4, set este rejucat cu aceleai formaii iniiale (cu exceptia jucatorilor D9 eliminati sau descalificati) iar inregistrarea sanctiunilor se va mentine. Rezultatele seturilor jucate anterior rmn valabile. n cazul producerii uneia sau mai multor ntreruperi a crei/cror durat total depete 4 ore, meciul va fi rejucat n ntregime. INTERVALE I SCHIMBRI ALE TERENURILOR INTERVALE Un interval este timpul in care jocul este oprit intre seturi.Toate 4.2.4, intervalele au o durat de trei minute. n aceasta perioad de timp sunt efectuate schimbarea terenurilor de 7.3.2, 18.2, joc i nscrierea formaiilor pe foaia de arbitraj. 25.2.1.2 Intervalul dintre seturile 2 i 3 poate fi extins pana la 10 minute daca organizatorii cer acest lucru.
17.3.2 17.3.2.1
17.3.2.2
17.3.3
18 18.1
18.2 18.2.1
SCHIMBRI ALE TERENURILOR
D.11 (3)
Dup fiecare set, echipele schimb terenurile de joc, cu excepia setului 7.1 decisiv.
44
FRV
18.2.2
n setul decisiv, de indata ce una din echipe a realizat punctul 8, trebuie 6.3.2, 7.4.1, s fie efectuat fr nicio ntrziere schimbarea terenurilor de joc, iar 25.2.2.5 poziiile juctorilor rmn aceleai. Dac schimbarea terenurilor nu s-a facut cand o echipa a ajuns la punctul 8, aceasta trebuie s fie efectuat de ndat ce eroarea este observat. Scorul nregistrat n momentul cnd se efectueaz schimbarea rmne valabil.
CAPITOLUL ASE JUCTORUL LIBERO

19 19.1 19.1.1 JUCTORUL LIBERO DESEMNAREA LIBERO-ULUI 5
Fiecare echipa are dreptul sa desemneze din lista jucatorilor cel mult doi 4.1.1 jucatori specializati in aparare numiti LIBERO. Ceilalti sunt jucatori obisnuiti. Toti jucatorii LIBERO trebuie s fie nregistrati n foaia de arbitraj nainte 5.2.2,25.2.1.1, 26.2.1.1 de nceperea meciului ntr-o rubric special, rezervata pentru acestia. Jucatorul LIBERO aflat in teren este numit LIBERO IN JOC. Daca echipa mai are un LIBERO in componenta sa atunci acesta este denumit AL DOILEA LIBERO. Unei echipe nu i se permite sa aiba in teren, in orice moment al jocului, decat un singur LIBERO.
19.1.2 19.1.3
19.2
ECHIPAMENTUL LIBERO-ULUI Jucatorul(ii) LIBERO trebuie s poarte un echipament (sau o vesta pentru un LIBERO redesemnat) a carui culoare dominanta sa fie complet diferita de a celorlalti jucatori Echipamentul jucatorului(ilor) LIBERO trebuie sa contrasteze vizibil cu echipamentul celorlalti jucatori. El trebuie numerotat la fel ca si al celorlalti coechipieri.
4.3
45
FRV
Pentru competitiile mondiale si oficiale ale FIVB, LIBERO-ul redesemnat trebuie, pe cat posibil, sa poarte acelasi stil si culoare de tricou ca si Liberoul initial dar pastrandu-si numarul propriu. 19.3 19.3.1 19.3.1.1 19.3.1.2 ACIUNI DE JOC CARE IMPLICA LIBERO-UL Actiuni de joc LIBERO-ului i se permite s schimbe pe oricare dintre juctorii aflati in 7.4.1.2 linia a doua. LIBERO-ul poate activa numai ca juctor n linia a doua i nu i se 13.2.2, 13.2.3, permite s execute un atac efectiv din oricare parte a suprafeei de joc 13.3.5 (incluzand terenul de joc si zona libera) dac, n momentul contactului cu mingea, aceasta este n ntregime mai sus dect marginea superioar a fileului. LIBERO-ului nu i se permite sa serveasca, sa blocheze sau sa efectueze 12.4.1, 14.6.2, o tentativ de blocaj. 14.6.6,D11(12) Unui juctor nu i se permite sa execute un atac efectiv dac, n 1.4.1, 13.3.6, momentul contactului cu mingea, aceasta este n ntregime mai sus 23.3.2.3d,e dect marginea superioar a fileului i provine dintr-un pas in degete de D.1b sus al unui LIBERO aflat n propria zona de atac. Mingea poate fi atacat fara restrictii, dac LIBERO-ul execut acelai procedeu aflanduse n afara zonei sale de atac.
19.3.1.3 19.3.1.4
19.3.2 19.3.2.1
Schimbarea juctorilor de catre LIBERO.

Schimbarile efectuate de un LIBERO nu sunt considerate nlocuiri 6.1.3, 15.5 regulamentare. Ele sunt nelimitate ca numr, dar trebuie s existe o faz de joc finalizata ntre dou schimbari cu LIBERO-ul (cu exceptia cazului in care el ar trebui sa efectueze o rotatie in pozitia 4 ca urmare a unei penalizari sau Libero-ul in joc devine inapt sa joace in acest fel faza nefiind finalizata).
19.3.2.2
Un jucator schimbat poate schimba sau poate fi schimbat de oricare dintre LIBERO. LIBERO-ul in joc poate fi schimbat doar cu juctorul in locul caruia a intrat in teren sau cu al doilea Libero.
46
FRV
19.3.2.3
LIBERO-ul nu poate intra in teren, la inceputul setului, pana cand 7.3.2, 12.1 arbitrul al doilea nu verifica asezarea echipei conform fisei cu pozitia initiala si nu autorizeaza schimbarea jucatorului din formatia de start. Celelalte schimbari trebuie sa fie efectuate cand mingea este afara din 8.2, 12.3 joc si inainte de fluierul arbitrului pentru autorizarea serviciului. O schimbare a LIBERO-ului realizata dupa fluierul arbitrului pentru 12.3, 12.4, D9 autorizarea serviciului, dar inainte de lovitura jucatorului de la serviciu, nu trebuie sa fie respinsa; capitanul in joc trebuie informat, dupa terminarea fazei de joc, ca aceasta nu este o procedura permisa si ca urmatoarele cazuri vor fi sanctionate pentru intarziere. Repetarea schimbarilor efectuate cu intarziere va avea ca efect 16.2, D.9 intreruperea imediata a jocului si va impune o sanctiune de intarziere. Echipa care urmeaza a servi va fi determinata de rezultatul aplicarii sanctiunii pentru intarziere. LIBERO-ul si jucatorul pe care acesta il schimba au voie sa intre i sa 1.4.4, D1b iasa din teren numai prin Zona de Schimbare a LIBERO-ului. Schimbarile jucatorilor LIBERO trebuie inregistrate in Foaia de Control a 26.2.2.1, LIBERO-ului (daca este folosita in meciul respectiv) sau in Foaia de 26.2.2.2 Arbitraj Electronica. O schimbare a LIBERO-ului poate fi considerata (printre altele) ca neregulamentara: -daca este realizata fara ca o faza de joc finalizata sa se fi disputat intre 6.1.3 cele doua schimbari; -daca Libero-ul nu este schimbat de al doilea LIBERO sau de jucatorul 15.9 schimbat de el initial. Consecintele unei schimbari neregulamentare a LIBERO-ului sunt 15.9 aceleasi cu ale unei inlocuiri neregulamentare: daca inainte de inceperea unei faze de joc se constata o schimbare D9 neregulamentara a LIBERO-ului aceasta va fi corectata de arbitri, echipa urmand a primi sanctiunea pentru intarziere corespunzatoare daca dupa inceperea fazei de joc se constata o schimbare 15.9 neregulamentara a LIBERO-ului aceasta va fi judecata ca o inlocuire neregulamentara.
19.3.2.4 19.3.2.5
19.3.2.6
19.3.2.7 19.3.2.8
19.3.2.9
47
FRV
19.4 19.4.1
REDESEMNAREA UNUI NOU LIBERO Un LIBERO devine inapt de joc daca se accidenteaza, se imbolnaveste, 21.3.2., 21.3.3 este eliminat sau descalificat; D9 Un LIBERO poate fi declarat inapt de joc de catre antrenor sau in lipsa 5.1.2.1, 3.2.1 acestuia de catre capitanul in joc indiferent de motiv.
19.4.2 19.4.2.1
Echipa cu un singur LIBERO : Daca echipa are disponibil doar un singur LIBERO conform Regulii 19.4, 19.4.1 19.4.1 sau are inregistrat doar unul in foaia de arbitraj iar acesta devine sau este declarat inapt pentru joc, atunci antrenorul (sau capitanul in joc in lipsa acestuia) poate redesemna ca LIBERO, pentru tot restul meciului, pe oricare dintre jucatorii care nu sunt in teren in momentul redesemnarii (cu exceptia jucatorului schimbat de catre Libero). Un LIBERO in joc devenit inapt de joc, poate fi schimbat imediat, chiar in teren, de jucatorul pe care il schimbase sau de un LIBERO redesemnat atunci. Libero-ul devenit inapt de joc si care a fost subiectul redesemnarii nu mai poate juca tot restul meciului. Antrenorul, sau in lipsa acestuia capitanul in joc, trebuie sa-l informeze 5.1.2.1, 5.2.1 pe arbitrul al doilea ca a luat decizia redesemnarii LIBERO-ului. Daca LIBERO-ul redesemnat devine sau este declarat inapt de joc atunci 19.4.1, in locul lui poate fi redesemnat un altul. Capitanul echipei poate fi redesemnat ca nou LIBERO, la solicitarea 5.1.2, 19.4.1 antrenorului dar isi va pierde toate atributiile conferite leader-ului echipei. Numarul jucatorului redesemnat ca LIBERO trebuie inregistrat la rubrica 25.2.2.7, Observatii din foaia de arbitraj si in Foaia de Control a LIBERO-ului 26.2.2.1 (sau in Foaia de Arbitraj Electronica daca se foloseste). Echipa cu doi LIBERO Daca o echipa are in componenta doi LIBERO si unul din acestia devine 4.1.1, 19.1.1 inapt de joc atunci echipa are dreptul sa joace doar cu cel ramas. Nu va fi permisa o redesemnare pana cand si acest din urma LIBERO 19.4
19.4.2.2
19.4.2.3. 19.4.2.4 19.4.2.5
19.4.2.6
19.4.3 19.4.3.1
48
FRV
devine sau este declarat inapt de joc. Un LIBERO declarat inapt de joc aflat in afara terenului poate fi subiectul unei redesemnari. Libero-ul declarat inapt de joc si care a fost subiectul redesemnarii nu mai poate juca tot restul meciului. Capitanul de echipa poate renunta la toate drepturile sale pentru a fi redesemnat ca LIBERO, daca acest lucru va fi cerut de catre antrenor 19.5 19.5.1 REZUMAT LIBERO Daca un LIBERO este eliminat sau descalificat, atunci el poate fi 19.4, 21.3.2, schimbat imediat cu al doilea LIBERO. Daca echipa are un singur 21.3.3 LIBERO inregistrat, atunci se poate redesemna unul nou.
CAPITOLUL SAPTE CONDUITA PARTICIPANILOR

20 20.1 20.1.1 20.1.2 CERINELE UNEI CONDUITE CONDUITA SPORTIV Participanii trebuie s cunoasc Regulamentul Oficial al Jocului de Volei si sa il aplice cu strictete. Participantii trebuie sa accepte deciziile arbitrilor cu sportivitate, fara a le comenta. n cazul unor dubii, numai capitanului in joc i se permite sa ceara 5.1.2.1 clarificarea situaiei. 20.1.3 Participanii trebuie s se abin de la aciuni sau atitudini care ar influena deciziile arbitrilor sau care acoper greelile comise de echipa lor. FAIR PLAY Participanii trebuie s se comporte respectuos i politicos n spiritul FAIR PLAY-ului, nu numai fa de arbitri ci i fa de ceilali oficiali, adversari, coechipieri sau spectatori. In timpul meciului comunicarea ntre membrii echipei este permis. 5.2.3.4
20.2 20.2.1
20.2.2
49
FRV
21 21.1
CONDUITA INCORECT I SANCIONAREA EI CONDUITA NESPORTIVA MINOR Conduita nesportiva minora nu se sanctioneaza. Intai de toate este 5.1.2, 21.3 datoria arbitrului sa previna echipele sa se apropie de limita de sanctionabilitate. Acest lucru poate fi facut in doua etape: 1. se avertizeaza verbal echipa prin capitanul in joc; 2. se acorda un cartonas galben unui membru al echipei. Acest avertisment nu constituie o sanctiune ci simbolizeaza faptul ca jucatorul (si prin extindere intreaga echipa) a atins limita de sanctionabilitate. Acordarea cartonasului galben nu are consecinte imediate dar va fi inregistrata in foaia de arbitraj. D9, D11 (6a)
21.2
CONDUITE INCORECTE CARE DUC LA SANCIUNI Conduita incorect a unui membru al echipei fa de oficiali, adversari, 4.1.1 coechipieri sau spectatori este clasificat n trei categorii, n funcie de gravitatea ofensei.
21.2.1 21.2.2 21.2.3
CONDUITA NESPORTIV: aciune contra bunelor maniere sau a principiilor moralei. CONDUITA OFENSATOARE: cuvinte, gesturi defimtoare insulttoare sau orice alta actiune exprimand dispretul AGRESIUNE: amenintator. atac fizic efectiv sau comportament agresiv ori ori
21.3
GRADAREA SANCIUNILOR
D9
n funcie de aprecierea primului arbitru i n funcie de gravitatea 21.2, 25.2.2.6 ofensei, sanciunile care vor fi aplicate i nregistrate n foaia de arbitraj sunt: Penalizare, Eliminare sau Descalificare.
50
FRV
21.3.1
Penalizare
D11 (6b)
Prima conduit nesportiv n meci a oricrui membru al echipei va fi 4.1.1, 21.2.1 penalizat prin acordarea echipei adverse a unui punct si a serviciului. 21.3.2 21.3.2.1 Eliminare D11 (7)
Un membru al echipei care a fost sancionat cu eliminare nu va mai juca 1.4.6, 4.1.1, n tot restul setului, va fi inlocuit regulamentar daca este in teren i va 5.2.1, 5.3.2, D1a, D1b trebui s rmn aezat n aria de pedeaps fara nicio alta consecinta. Un antrenor eliminat i pierde dreptul de a mai interveni n acel set i 5.2.3.3 trebuie sa rmna aezat n aria de pedeaps.
21.3.2.2 21.3.2.3 21.3.3 21.3.3.1
Prima conduit ofensatoare a unui membru al echipei va fi sancionat 4.1.1, 21.2.2 cu eliminare, fr alte consecine. A doua conduit nesportiv n acelai meci a aceluiai membru al 4.1.1, 21.2.1 echipei este sancionat cu eliminare fr alte consecine. Descalificare D11 (8)
Un membru al echipei care este sancionat cu descalificare trebuie sa 4.1.1, D1a paraseasca Aria de Control a Competiiei pentru tot restul meciului, fr alte consecine. Prima amenintare de agresiune, atacul fizic efectiv sau tentativa sunt 21.2.3 sanctionate cu descalificare fara alte consecinte. A doua conduit ofensatoare n acelai meci a aceluiai membru al 4.1.1, 21.2.2 echipei este sancionat cu descalificare, fr alte consecine. A treia conduit nesportiv n acelai meci a aceluiai membru al echipei 4.1.1, 21.2.1 este sancionat cu descalificare, fr alte consecine. APLICAREA SANCIUNILOR PENTRU CONDUITA INCORECT Toate sanciunile pentru conduit incorect sunt sanciuni individuale, 21.3, 25.2.2.6 rmnnd valabile pe ntregul meci i sunt nregistrate n foaia de arbitraj. Repetarea conduitei incorecte de ctre acelai membru al echipei n 4.1.1, 21.2,
21.3.3.2 21.3.3.3 21.3.3.4 21.4 21.4.1
21.4.2
51
FRV
acelai meci va fi sancionat progresiv (fiecrei alte conduite incorecte 21.3, D9 noi a aceluiai membru al echipei i se va aplica o sanciune din ce n ce mai sever). 21.4.3 21.5 Eliminarea sau descalificarea ca urmare a unei conduite ofensatoare sau 21.2, 21.3 agresiuni nu necesit o alt sanciune prealabil. CONDUITA INCORECT NAINTE I NTRE SETURI Orice conduit incorect nainte sau ntre seturi este sancionat n 18.1, 21.2, conformitate cu Regula 21.3, iar sanciunile sunt aplicate n setul 21.3 urmtor. 21.6 REZUMAT AL SANCIUNILOR SI AL CARTONASELOR UTILIZATE Avertisment: fara sanctiune - etapa 1. verbal - etapa 2. cartonas galben Penalizare: sanctiune se arata cartonas rosu Eliminare: sanctiune se arata cartonase galben si rosu impreuna Descalificare: sanctiune- se arata cartonase galben si rosu separat D11 (6a,6b,7,8) 21.1 21.3.1 21.3.2 21.3.3
Sectiunea 2: ARBITRII, RESPONSABILITATILE LOR SI SEMNALIZARILE OFICIALE CAPITOLUL OPT ARBITRII

22 22.1 CORP DE ARBITRAJ I PROCEDURI COMPONEN Corpul de arbitraj pentru un meci este compus din urmtorii oficiali: -primul arbitru, -al doilea arbitru, -scorer,
52
23 24 25
FRV
-patru (doi) asisteni de linie. Plasamentul lor este indicat n Diagrama 10. Pentru competiiile mondiale si oficiale ale FIVB, obligatoriu s se recurg la serviciile unui scorer asistent. 22.2 22.2.1 22.2.1.1 22.2.1.2 PROCEDURI Numai primul i cel de-al doilea abitru sunt autorizati s utilizeze un fluier n timpul meciului:
27
este 26
primul abitru fluier pentru a semnaliza autorizarea serviciului care 6.1.3, 12.3 ncepe o faz de joc; primul i cel de-al doilea arbitru fluier pentru a finaliza o faza de joc, daca ei sunt siguri c a fost comis o greeal i au identificat natura acesteia. Primul i cel de-al doilea arbitru pot fluiera n timp ce jocul este oprit 5.1.2, 8.2 pentru a face cunoscut c ei autorizeaz sau resping o cerere a unei echipe. Imediat dup fluierul unuia dintre arbitrii care semnaleaza finalizarea 22.2.1.2, 28.1 unei faze de joc, acestia trebuie sa indice prin semnalizarile oficiale: dac greeala este fluierat de catre primul arbitru, el/ea va indica, in aceasta ordine: echipa care va servi, natura greelii, juctorul care a greit (dac este necesar). 12.2.2, D11 (2)
22.2.2
22.2.3 22.2.3.1
Cel de-al doilea arbitru repet semnalizrile primului arbitru. 22.2.3.2 Dac greeala este fluierat de catre cel de-al doilea arbitru, el/ea va indica in aceasta ordine: a) b) natura greelii, juctorul care a greit (dac este necesar),
53
FRV
c) apoi va atepta pn cnd primul arbitru va indica echipa care va 12.2.2 servi, dup care va repeta semnalizarea acestuia. n acest caz primul arbitru nu mai arata nici natura greelii si nici D11 (2) juctorul care a greit, ci numai echipa care va servi. 22.2.3.3 In cazul unui atac neregulamentar al unui jucator din linia a doua sau al 12.2.2, 13.3.3, jucatorilor LIBERO, ambii arbitri vor proceda conform regulilor 22.2.3.1 13.3.5, si 22.2.3.2 19.3.1.2, 23.3.2.3d, e, D11 (21) In cazul unei duble greseli amandoi arbitrii vor indica in urmatoarea ordine: a) natura greelii, b) juctorii care au greit (dac este necesar), c) echipa care va servi, dupa cum va indica primul arbitru. 23 23.1 PRIMUL ARBITRU PLASAMENT Primul arbitrul i ndeplinete atribuiile funciei stnd n picioare pe o D1a, D1b, D10 platform de arbitraj, situata la unul din capetele fileului cu fata la arbitrul scorer. Privirea arbitrului trebuie s fie la o nlime de aproximativ 50 cm deasupra fileului. 23.2 23.2.1 AUTORITATE Primul arbitru conduce meciul de la nceput pn la sfrit. El are 4.1.1, 6.3 autoritate asupra tuturor celorlali oficiali i membri ai echipelor. n timpul meciului, deciziile primului arbitru sunt suverane. Primul arbitru este autorizat s anuleze deciziile altor oficiali, dac el consider c acele decizii au fost eronate. Primul arbitru poate chiar s nlocuiasc un oficial care nu-i ndeplinete corect rspunderile sale. 23.2.2 Primul arbitru controleaz, de asemenea, activitatea culegtorilor de 3.3 12.2.2, D11(2) 17.3, D11 (23)
22.2.3.4
54
FRV
mingi si a persoanelor insarcinate cu uscarea si tergerea rapid a podelei. 23.2.3 Primul arbitru este mputernicit s decid asupra tuturor problemelor n legtur cu jocul, inclusiv asupra acelora care nu sunt prevzute de prezentele Reguli. Primul arbitru nu trebuie s permit nici o discuie privind deciziile sale. 20.1.2
23.2.4
Totui, la cererea cpitanului n joc, primul arbitru va da o explicaie 5.1.2.1 privind aplicarea sau interpretarea Regulilor pe baza crora el i-a ntemeiat decizia. n cazul in care cpitanul n joc, nu este de acord cu explicaia primita 5.1.2.1, de la primul arbitru i opteaza s depun o contestatie impotriva 5.1.3.2, deciziei, el/ea trebuie imediat sa-si rezerve dreptul de a inregistra in 25.2.3.2 foaia de arbitraj acest protest la finalul meciului. Primul arbitru trebuie sa autorizeze acest drept al capitanului in joc. 23.2.5 Primului arbitru i revine rspunderea de a decide naintea i n timpul Capitolul 1, meciului dac aria de joc, instalaiile i echipamentele precum i 23.3.1.1 condiiile existente permit sau nu desfasurarea jocului. RESPONSABILITATI NAINTEA MECIULUI, primul arbitru: inspecteaz condiiile ariei de joc, mingile i celelalte echipamente, efectueaz tragerea la sori n prezenta cpitanilor celor doua echipe, controleaz nclzirea oficial a echipelor. IN TIMPUL meciului primul arbitru este autorizat: s acorde avertismente membrilor echipelor, s sancioneze conduitele incorecte i ntrzierile de joc, s decid asupra: a) greelilor juctorului la serviciu i greelilor de poziie ale echipei la 7.5, 12.4,12.5, 21.1 16.2, 21.2 D9, D11(6a, 6b, 7, 8, 25) Capitolul 1, 23.2.5 7.1 7.2
23.3 23.3.1 23.3.1.1 23.3.1.2 23.3.1.3 23.3.2 23.3.2.1 23.3.2.2 23.3.2.3
55
FRV
serviciu, inclusiv paravanul, b) greelilor n jocul cu mingea,
12.7.1, D.4, D6, D11 (12, 13) 9.3, D11 (16, 17)
c) greelilor comise deasupra fileului i a atingerilor neregulamentare ale 11.3.1, 11.4.1, fileului in special pe partea echipei in atac, 11.4.4, D11 (20) d) greelilor loviturii de atac efectuate de LIBERO si de jucatorii din linia 13.3.3, 13.3.5, a doua, 24.3.2.4, D8, D11 (21) e) unui atac efectiv executat de un jucator asupra unei mingi aflata 1.4.1, 13.3.6, deasupra marginii superioare a fileului provenita din pasul de sus, in 24.3.2.4, degete, al unui LIBERO aflat in propria zona de atac, D11 (21) f) mingei care traverseaz in totalitate spaiul inferior, 8.4.5,24.3.2.7, D5a, D11 (22)
g) blocajului efectiv al jucatorilor din linia a doua sau a tentativei de 14.6.2, 14.6.6, blocaj a LIBERO-ului. D11 (12) 23.3.3 24 24.1 LA SFRITUL MECIULUI el verific i semneaz foaia de arbitraj. AL DOILEA ARBITRU PLASAMENT Al doilea arbitru i ndeplinete atribuiile funciei stnd n picioare, n D1a, D1b, afara terenului de joc, in apropierea stlpului fileului situat pe partea D10 opus scaunului de arbitraj i cu faa catre primul arbitru. 24.2 24.2.1 AUTORITATE Al doilea arbitru este asistentul primului arbitru dar el are, de asemenea, 24.3 propria sfer de competen. Dac primul arbitru devine inapt pentru ndeplinirea atribuiilor sale atunci al doilea arbitru poate s-l nlocuiasc. 24.2.2 Al doilea arbitru poate, fr s fluiere, s semnalizeze greeli care nu 24.3 24.3.3, 25.2.3.3
56
FRV
intr n competena sa, dar el nu trebuie s insiste asupra lor pe lng primul arbitru. 24.2.3 24.2.4 Al doilea arbitru controleaz activitatea scorerului(ilor). 25.2, 26.2
Al doilea arbitru supravegheaza membrii echipelor aflati pe bncile 4.2.1 pentru rezerve i raporteaz primului arbitru orice conduit incorect a acestora. Al doilea arbitru supravegheaza juctorii aflai n aria de nclzire. 4.2.3
24.2.5 24.2.6 24.2.7
Al doilea arbitru autorizeaz ntreruperile regulamentare, controleaz 15, 15.11, durata lor i respinge cererile nefondate. 25.2.2.3 Al doilea arbitru controleaz numrul timpilor de odihn i al nlocuirilor 15.1, 25.2.2.3 utilizati de fiecare echip i semnalizeaz primului arbitru i antrenorului echipei implicate al 2-lea timp de odihn i a 5-a i a 6-a nlocuire de juctori. n cazul accidentrii unui juctor, al doilea arbitru autorizeaz o nlocuire 15.7, 17.1.2 excepional sau acord un timp de recuperare de 3 minute. Al doilea arbitru verific starea suprafetei de joc, mai ales n zona de 1.2.1, 3 atac. El de asemenea verific, n timpul meciului, dac mingile mai ndeplinesc condiiile regulamentare. Al doilea arbitru supravegheaz membrii echipelor aflai n aria de 1.4.6, 21.3.2 pedeaps i aduce la cunotina primului arbitru conduitele incorecte. La competiiile mondiale si oficiale ale FIVB indatoririle de la regulile 24.2.5 si 24.2.10 intra in competenta Arbitrului de Rezerva.
24.2.8 24.2.9
24.2.10
24.3 24.3.1
RESPONSABILITATI LA NCEPUTUL FIECRUI SET i la schimbarea terenurilor de joc n setul 5.2.3.1, 7.3.2, decisiv, precum i de fiecare dat cnd este necesar, al doilea arbitru 7.3.5, 18.2.2 verific dac poziiile efective ale juctorilor din teren n momentul respectiv corespund cu cele de pe fiele cu pozitia initiala. N TIMPUL MECIULUI, al doilea arbitru decide, fluier i semnalizeaz: ptrunderea n terenul advers i n spaiul inferior, 1.3.3, 11.2, D5a, D11 (22)
24.3.2 24.3.2.1
57
FRV
24.3.2.2 24.3.2.3 24.3.2.4
greelile de poziie ale echipei la primire,
7.5, D4, D11 (13)
contactul greit al unui jucator cu fileul, mai ales pe partea blocajului, 11.3.1 sau cu antena situat pe partea sa de teren, blocajul efectiv al juctorilor din linia a doua sau tentativa de blocaj a 13.3.3, 14.6.2, LIBERO-ului; sau atacul neregulamentar al jucatorilor din linia a doua 14.6.6, sau al LIBERO-ului, 23.3.2.3d, e,g, D11 (12, 21)) contactul mingei cu un obiect exterior, 8.4.2, 8.4.3, D11 (15)
24.3.2.5 24.3.2.6 24.3.2.7
contactul mingei cu solul cand primul arbitru nu poate vedea din pozitia 8.3 sa acel contact, mingea care traverseaza fileul total sau partial prin afara spaiului de 8.4.3, 8.4.4, trecere catre terenul de joc advers sau care atinge antena situat pe D5a, D11 (15) partea sa de teren. La sfritul meciului el verifica si semneaz foaia de arbitraj. SCORER PLASAMENT Scorerul isi indeplineste atributiile aezat la masa scorerului, pe partea D1a, D1b, D10 opus primului arbitru si cu faa catre acesta. 23.3.3, 25.2.3.3
24.3.3 25 25.1
25.2
RESPONSABILITATI Scorerul completeaza foaia de arbitraj n conformitate cu regulile, colabornd cu cel de-al doilea arbitru. Scorerul utilizeaz o sonerie sau un alt avertizor sonor pentru a semnala neregulile sau pentru a informa arbitrii conform responsabilitatilor sale.
25.2.1 25.2.1.1
NAINTEA MECIULUI I A SETULUI, scorerul: nscrie datele jocului i ale echipelor, inclusiv numele si numarul 4.1, 5.1.1, jucatorului LIBERO, conformndu-se procedurilor n vigoare i obine 5.2.2, 7.3.2,
58
FRV
semnturile cpitanilor i antrenorilor celor dou echipe; 25.2.1.2
19.1.2, 19.4.2.6
nregistreaz formaia de start a fiecrei echipe pe baza fielor cu pozitia 5.2.3.1, 7.3.2 initiala; Dac nu primete la timp fiele cu pozitia initiala el trebuie s-l anune 5.2.3.1 imediat pe cel de-al doilea arbitru.
25.2.2 25.2.2.1 25.2.2.2 25.2.2.3
N TIMPUL MECIULUI, scorerul: nregistreaz punctele marcate; 6.1
controleaz ordinea rotaiei la serviciu a fiecarei echipe i semnaleaz 12.2 arbitrilor orice eroare imediat dup lovitura serviciului; este autorizat sa recunoasca si sa anunte cererile pentru inlocuiri de 15.1, 15.4.1, jucatori folosind un avertizor sonor (sonerie etc.). El inregistreaza 15.10.3c, inlocuirile de jucatori si timpii de odihna, controleaza numarul lor si il 24.2.6, 24.2.7 informeaza pe cel de-al doilea arbitru despre acest lucru; anun arbitrilor orice cerere de ntrerupere contrar regulilor; 15.11
25.2.2.4 25.2.2.5 25.2.2.6 25.2.2.7
anun arbitrilor sfritul seturilor i marcarea celui de-al 8-lea punct n 6.2, 15.4.1, setul decisiv; 18.2.2 nregistreaz toate avertismentele, sanciunile si cererile nefondate; 15.11.3, 16.2, 21.3
nregistreaz toate celelalte evenimente la indicaiile celui de-al doilea 15.7, 17.1.2, arbitru (ex.: nlocuiri excepionale, timpi de recuperare, ntreruperi 17.2, 17.3 prelungite ale jocului, incidente exterioare jocului, redesemnari, etc). 19.4 controleaza intervalul dintre seturi LA SFRITUL MECIULUI, scorerul: nscrie rezultatul final; 6.3 18.1
25.2.2.8 25.2.3 25.2.3.1 25.2.3.2
n cazul unei reclamaii, si cu autorizarea prealabil a primului arbitru, 5.1.2.1, nscrie sau permite cpitanului echipei/capitanului in joc s nscrie pe 5.1.3.2, 23.2.4 foaia de arbitraj o declaraie cu privire la incidentul contestat; dup ce a semnat el nsui foaia de arbitraj, obine semnturile 5.1.3.1,23.3.3,
25.2.3.3
59
FRV
cpitanilor i apoi ale arbitrilor. 26 26.1 SCORER ASISTENT PLASAMENT Scorerul asistent isi indeplineste atributiile asezat langa scorer la masa acestuia. 26.2 RESPONSABILITATI El/ea inregistreaza schimbarile jucatorilor Libero. El/ea sprijina munca scorerului in indatoririle administrative ale acestuia. Daca scorerul nu mai este capabil sa-si continue activitatea, scorerul asistent il inlocuieste. 26.2.1 26.2.1.1 26.2.1.2 26.2.2 26.2.2.1 26.2.2.2 26.2.2.3 26.2.2.4 26.2.2.5 26.2.2.6 26.2.3 26.2.3.1 INAINTEA MECIULUI si a setului scorerul asistent: pregateste foaia de control a LIBERO-ului, pregateste foaia de arbitraj de rezerva, IN TIMPUL meciului scorerul asistent : inregistreaza detaliile schimbarilor/redesemnarii LIBERO-ului,
24.3.3
22.1, D1a, D1b, D10
19.3
19.3.1.1, 19.4
anunta arbitrii despre greselile in schimbarile LIBERO-ului folosind un 19.3.2 avertizor sonor, semnalizeaza inceputul si sfarsitul T.T.O., afiseaza scorul la tabela manuala de pe masa scorerului, verifica concordanta intre tabelele de scor, daca e necesar, actualizeaza foaia de arbitraj de rezerva si o preda scorerului, LA SFARSITUL meciului scorerul asistent: semneaza fisa de control a LIBERO-ului si o prezinta pentru verificare, 25.2.2.1 25.2.1.1 15.4.1
60
FRV
26.2.3.2
semneaza foaia de arbitraj. La competiiile mondiale si oficiale ale FIVB unde se utilizeaza foaia de arbitraj electronica scorerul asistent actioneaza impreuna cu scorerul pentru a anunta inlocuirile de jucatori si a identifica schimbarile jucatorilor LIBERO.
27 27.1
ASISTENI DE LINIE PLASAMENT Dac se utilizeaz numai doi asisteni de linie, ei se vor plasa n D1a, D1b, D10 diagonal, n colurile terenului situate cel mai aproape de mna dreapt a fiecrui arbitru i la o distan de 1 pn la 2 m de col. Fiecare din ei controleaz att linia de fund ct i linia lateral situate pe partea sa. Pentru competiiile mondiale si oficiale ale FIVB, este obligatoriu s se recurg la serviciile a patru asisteni de linie. Ei stau n picioare, n zona liber, la o distan de 1 pn la 3 D10 metri de fiecare col al terenului de joc, n prelungirea imaginar a liniei pe care o controleaz.
27.2 27.2.1 27.2.1.1 27.2.1.2 27.2.1.3
RESPONSABILITATI Asistenii de linie isi indeplinesc sarcinile postului lor utiliznd un steag D12 (40 x 40 cm) pentru a semnaliza: mingea n teren i afar de fiecare dat cnd mingea cade aproape 8.3,8.4, de linia(liniile) lor, D12 (1, 2) mingile afar atinse n prealabil de echipa care a recepionat mingea, 8.4, D12 (3)
mingea care atinge antena, mingea servit si a treia lovitura a echipei 8.4.3,8.4.4, care depete fileul prin afara spaiului de trecere etc., 10.1.1,D5a, D12 (4) dac oricare dintre juctori (cu excepia celui de la serviciu) pete n 7.4,12.4.3, exteriorul terenului de joc propriu n momentul loviturii serviciului, D12 (4) greelile de picior ale juctorului la serviciu, 12.4.3
27.2.1.4 27.2.1.5
61
FRV
27.2.1.6 27.2.1.7
orice contact al unui jucator, care participa la o actiune de joc sau care 11.3.1,11.4.4 influenteaza jocui, cu cei 80cm din antena de pe partea sa de teren, D3, D12 (4) mingea care traverseaza planul vertical al fileului spre terenul advers 10.1.1, D5a, prin afara spatiului de trecere sau care atinge antena pe partea sa de D12 (4) teren. La cererea primului arbitru, asistentii de linie trebuie s repete semnalizarea lor. SEMNALIZARI OFICIALE SEMNALIZARILE OFICIALE ALE ARBITRILOR Arbitrii trebuie s indice, folosind semnalizarile oficiale, natura greelii fluierate sau scopul ntreruperii autorizate. Semnalizarea va fi meninut pentru un moment i, dac este executat cu o singur mn, aceasta va corespunde prii echipei care a greit sau care a cerut ntreruperea. D11
27.2.2 28 28.1
28.2
SEMNALIZRILE CU STEAGUL ALE ASISTENILOR DE LINIE Asistenii de linie trebuie s indice, folosind semnalizarile oficiale, natura greelii observate i s o menin pentru un timp.
D12
Partea a IIIa DEFINIII

ARIA DE CONTROL sau ARIA COMPETIIONAL Este un coridor situat de jur mprejurul terenului de joc i al zonei libere, care include toate spaiile pn la barierele sau panourile delimitatoare care impiedica spectatorii sa intre in teren. Vezi diagrama D1a. ZONE Acestea sunt poriuni n interiorul suprafetei de joc (ex. terenul de joc i zona liber) definite pentru o anume destinatie (sau cu restricii speciale) n cadrul textului regulii. Acestea cuprind:
62 Regulamentul jocului de volei 2013-2016
FRV
zona de atac, zona de serviciu, zona de nlocuiri, zona liber, zona de aprare i zona de schimbare a Liberoului. ARII Acestea sunt poriuni ale podelei situate n AFARA zonei libere, prezentate n regulament ca avand destinatii speciale. Acestea sunt: aria de nclzire i aria de pedeapsa. SPAIUL INFERIOR Acesta este parte a planului vertical al fileuleui delimitat: -sus de banda inferioar a fileului i corzile care l prind de stlpi, -lateral de stlpi, -jos de suprafaa de joc. SPAIUL DE TRECERE Acesta este parte a planului vertical al fileuleui delimitat: -jos de banda superioar a fileului -lateral de antene i prelungirea lor imaginar -sus de tavan (plafon) Mingea trebuie s traverseze fileul prin spaiul de trecere ctre terenul de joc advers. SPAIUL EXTERIOR Se afl n planul vertical al fileului n afara spaiului de trecere i a spaiului inferior. ZONA DE NLOCUIRI Este partea din zona liber prin care se efectueaz nlocuirile de juctori. NUMAI CU ACORDUL FIVB Cu aceast sintagma se recunoate: chiar daca exist reglementri asupra standardelor i specificaii ale echipamentelor i ale materialelor auxiliare, totusi sunt situaii cnd reglementri
63
FRV
speciale pot fi fcute de ctre FIVB cu scopul de a promova (ncuraja, dezvolta) jocul de volei sau pentru a testa reguli noi. STANDARDE FIVB Specificaii sau limitri tehnice definite de ctre FIVB pentru producatorii de echipamente. ARIA DE PEDEAPS In fiecare jumtate a ariei de control/competiionale exist o arie de pedeaps localizat n spatele prelungirii imaginare a liniei de fund a terenului, n afara zonei libere, care trebuie plasat la o distan de minimum 1,5 m n spatele marginii bncii pentru rezerve. GREEAL a) b) o aciune de joc contrar regulilor; o nclcare a regulilor, alta dect o aciune de joc contrara regulilor.
DRIBLING In volei, prin dribbling se nelege lovirea mingei de podea (de obicei ca o pregatire de lansare pentru serviciu); alte aciuni premergtoare pot include (printre altele) trecerea mingei dintr-o mn n alta. TIME-OUT TEHNIC Acest tip de timp de odihn, n plus fa de timpii de odihn obinuii, are menirea special de a permite promovarea voleiului, a permite analizarea jocului i de a lsa loc momentelor publicitare; timpii tehnci de odihn sunt obligatorii pentru competiiile mondiale i oficiale ale FIVB. CULEGTORI DE MINGI Sunt persoane care au sarcina sa menina fluena jocului prin transmiterea mingei prin rostogolire pe podea intre fazele de joc ctre juctorul de la serviciu.
64
FRV
PUNCT LA FIECARE FAZ CTIGAT Acesta este sistemul prin care o echip marcheaz un punct la fiecare faz de joc ctigat. INTERVAL Este timpul scurs intre sfarsitul unui set si inceputul celuilalt; timpul necesar pentru schimbarea terenurilor n setul al cincilea nu este considerat interval. REDESEMNARE Este actiunea prin care un LIBERO devenit sau declarat inapt de joc poate fi substituit cu alt jucator (exceptandu-l pe cel schimbat de LIBERO) care nu se afla in teren in momentul redesemnarii. SCHIMBARE Este actiunea prin care un jucator paraseste terenul de joc si locul sau e luat de oricare din jucatorii LIBERO ai echipei. Aceasta actiune poate fi efectuata si intre doi LIBERO. Jucatorul poate reintra in locul oricaruia dintre LIBERO prezenti in acel moment in teren. Intre doua schimbari cu LIBERO trebuie sa se joace o faza de joc finalizata. INFLUENTARE A JOCULUI Orice actiune care poate crea un avantaj asupra echipei adverse sau orice actiune care impiedica jocul adversarului. OBIECT EXTERIOR Un obiect sau o persoana care, aflandu-se in afara terenului de joc sau aproape de limita spatiului liber de joc, obstructioneaza zborul mingei. De exemplu: lampile de pe plafon, scaunul arbitrului, echipamentul TV, masa scorerului, stalpii fileului. Printre obiectele exterioare nu se considera antenele pentru ca fac parte din fileu. INLOCUIRE Este actul prin care un jucator obisnuit iese din teren si un alt jucator obisnuit ii reia locul.
65

Regulamentul Jocului de Volei 2013

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Regulamentul Jocului de Volei 2013

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

REGULAMENTUL JOCULUI DE VOLEI

Aprobat de FIVB 2012

Colegiul Central al Arbitrilor de Volei