Sunteți pe pagina 1din 5

DIFERENTIEREA MAGMELOR Diferentierea magmelor reprezinta procesul de formare a 2 sau n magme (eventual roci), dintr-o magma initial omogena.

Cu alte cuvinte diferentierea este procesul prin care dintr-o magma initiala rezulta fie mai multe magme de compozitii diferite, fie mai multe roci cu compozitii diferite. Mecanismele de diferentierea a magmelor, cu implicatii petrogenetice sunt in numar mai mare. Totusi, doua dintre ele sunt mai eficiente. 1. Licuatia magmelor. Licuatia este un proces care afecteaza numai faza lichida a magmei si consta in separarea (segregarea) a doua lichide dintr-un singur lichid omogen, ca urmare a variatiilor de temperatura si sau chimism. !rin urmare, dintr-un lichid ("i- sau policomponent) initial omogen, prin variatii termice sau "arice rezulta 2 sau n lichide, cu chimism si densitati diferite, care dau minerale si roci diferite. #cest proces de dezamestec al lichidului omogen se numeste licuatie. Datorita diferentelor de densitate, aceste lichide se supraeta$aza, sau daca apar in cantitati mai mici, ele tind sa se stranga su" forma de sfere (fig. 18 plan a I!). a. Lichidul initial cu compozitia %& este omogen la T'. (l ramane omogen pana la T&, cand incepe diferentierea sa in doua lichide, al caror chimism se modifica odata cu temperatura, astfel incat la T 2 vor aparea compozitiile %2 si %). *n acest punct se atinge contrastul chimic ma%im dintre cele doua lichide. La temperaturi mai mici (T)) cele doua lichide tind spre omogenizare (devin foarte misci"ile, adica se amesteca). +u" T), lichidul "icomponent devine din nou omogen. *ntervalul T& - T2 in care are loc dezamestecul celor doua lichide se numeste interval termic de licuatie. *ntervalul de compozitie %& - %) se numeste interval chimic de licuatie. Cele doua intervale sunt desemnate prin termenul colectiv de lacuna de miscibilitate, pe considerentul ca in conditiile celor doua intervale, componentii lichidului nu sunt total misci"ili. *n acest caz, lacuna de misci"ilitate nu intersecteaza cur"a de cristalizare a componentului ,, ramanand deasupra acesteia. b. Lacuna de misci"ilitate se opreste la T), prin urmare la intersectia cu, cur"a de cristalizare. Lichidul omogen %& de la T' devine neomogen la T&, cele doua lichide rezultate evoluand spre compozitiile %2 si %), specifice pentru T). La aceasta temperatura incepe sa se cristalizeze componentul ,. *n acest moment, in sistem se gasesc ) faze lichidul cu chimismul %) ("). lichidul cu chimismul %2 (a).

faza solida ,. Temperatura nu mai poate co"ori pana ce nu dispare una din faze. Cea care va dispare va fi evident %2, din care cristalizeaza componentul ,. #ceasta se consuma ramanand numai lichidul cu chimismul ". Componentul , consuma si " pana cand a$unge la ( (punctul eutectic). Licuatia tre"uie inteleasa ca fiind un proces care incepe prin formarea de simple picaturi cu compozitie deose"ita intr-o magma omogena, care se dezvolta, producand o emulsie, a$ungandu-se sa se formeze magme separate (fig. 1" plan a I!). Topiturile de silicati /uscate0 (fara 122) ale rocilor naturale care contin alcalii, pro"a"il nu manifesta licuatie la temperaturi o"isnuite, magmatice. La topiturile /umede0 (cu 122, C22), licuatia actioneaza in unele intervale chimice si termice limitate. (%- magmele cu sulfuri metalice. !rin licuatie, topiturile de sulfuri se separa relativ usor de topitura de silicati si este posi"il ca masele de sulfuri, care insotesc ga""rourile si ultramafitele sa se fi format pe aceasta cale.

!roprietatea unor su"stan3e diferite, care au 4ns5 formule "rute asem5n5toare, de a cristaliza 4n sisteme de cristalizare identice. +u"stan3ele respective se numesc su"stan3e izomorfe. (%emple- Mg+26 .7122 . 8e+26. 7122 . 9i+26.7122 Dou5 su"stan3e sunt izomorfe atunci c:ndau formul5 chimic5 asem5n5toare.

unit53ile structurale ( atomi, ioni, molecule) au aceia;i form5 spa3ial5 (stereochimic5). dimensiunile constituen3ilor sunt foarte apropiate. leg5turile chimice dintre particule sunt de aceea;i natur5.

(%emplu- CaC2 ) ;i 9a92 ) 2 topitur5 sau o solu3ie ce con3ine dou5 s5ruri izomorfe, la cristalizare va separa un cristal omogen, ce va con3ine am"ele su"stan3e.

<n astfel de compus solid, omogen ce con3ine doi sau mai mul3i componen3i izomorfi, se nume;te cristal mi%t sau solu3ie solid5 . Dou5 su"stan3e la care raza particulelor nu difer5 cu mai mult de &= > pot forma solu3ii solide 4n orice propor3ie. (e%. ?Cl ;i ?,r). #ceste su"stan3e formeaz5 o serie continu5 de solu3ii solide @ serie izomorf5 . (le prezint5 deci o misci"ilitate nelimitat5. Dac5 dimensiunile particulelor difer5 cu mai mult de &= > , su"stan3ele respective pot forma solu3ii solide numai 4ntr-o anumit5 propor3ie. (%emplu- 9a* ;i A"*. 9a* 4nglo"eaz5 4n re3eaua sa ma%imum &' > A"* iar A"* inglo"eaz5 4n re3ea ma%. 2' > 9a*. +istemele respective prezint5 lacun de miscibilitate.

TRAN#FORM$RI %OLIMORFE IRE!ER#I&ILE

+e produc atunci c:nd temperatura de transformare polimorf5 este mai mare dec:t punctul de topire al uneia dintre formele cristaline. Trecerea de la o form5 cristalin5 la alta este ireversi"il5. *n acest caz, indiferent de temperatur5, una dintre formele cristaline este sta"il5 iar cealalt5 este metasta"il5 . Transformarea formei metastabile 4n forma stabil se face cu dega$are de c5ldur5 ;i cu vitez5 mic5, ceea ce permite izolarea ;i conservarea acestor forme . #tunci c:nd o su"stan35 cristalizeaz5 dintr-o solu3ie, se separ5 ini3ial forma metasta"il5 ;i apoi forma sta"il5. Modifica3iile metasta"ile sunt mai solu"ile 4n ap5 ;i mai reactive din punct de vedere chimic ;i "iologic dec:t modifica3iile sta"ile. 8olosirea n practica farmaceutic a formelor metasta"ile a su"stan3elor medicamentoase polimorfe, conduce la o"3inerea unor forme farmaceutice mult mai active, cu o biodisponibilitate crescut.

Categorii <ncategorized

IZOMORFISM
ianuarie 2B, 2'&2 ' !roprietatea unor su"stan3e diferite, care au 4ns5 formule "rute asem5n5toare, de a cristaliza 4n sisteme de cristalizare identice. +u"stan3ele respective se numesc su"stan3e izomorfe. (%emple- Mg+26 .7122 . 8e+26. 7122 . 9i+26.7122 Dou5 su"stan3e sunt izomorfe atunci c:ndau formul5 chimic5 asem5n5toare.

unit53ile structurale ( atomi, ioni, molecule) au aceia;i form5 spa3ial5 (stereochimic5). dimensiunile constituen3ilor sunt foarte apropiate. leg5turile chimice dintre particule sunt de aceea;i natur5.

(%emplu- CaC2 ) ;i 9a92 ) 2 topitur5 sau o solu3ie ce con3ine dou5 s5ruri izomorfe, la cristalizare va separa un cristal omogen, ce va con3ine am"ele su"stan3e. <n astfel de compus solid, omogen ce con3ine doi sau mai mul3i componen3i izomorfi, se nume;te cristal mi%t sau solu3ie solid5 . Dou5 su"stan3e la care raza particulelor nu difer5 cu mai mult de &= > pot forma solu3ii solide 4n orice propor3ie. (e%. ?Cl ;i ?,r). #ceste su"stan3e formeaz5 o serie continu5 de solu3ii solide @ serie izomorf5 . (le prezint5 deci o misci"ilitate nelimitat5. Dac5 dimensiunile particulelor difer5 cu mai mult de &= > , su"stan3ele respective pot forma solu3ii solide numai 4ntr-o anumit5 propor3ie. (%emplu- 9a* ;i A"*. 9a* 4nglo"eaz5 4n re3eaua sa ma%imum &' > A"* iar A"* inglo"eaz5 4n re3ea ma%. 2' > 9a*.

+istemele respective prezint5 lacun de miscibilitate Lacuna de misci"ilitate este domeniul T-C in care nu e%ista o faze solide omogene cu compozitie mi%ta intre # si ,. !e aceasta diagrama se poate o"serva deci ca la temperaturi mai mari decat T2 solutia solida este continua (sta"ila pe tot domeniul compozitional). La temperaturi mai mici decat T2 solutia solida se restrange, astfel incat lacuna de misci"ilitate se mareste cu scaderea temperaturii. +a urmarim acum evolutia unie faze solide la scaderea temperaturii. La temperatura T&, faza solida are compozitia C&. (a isi mentine aceeasi compozitie pana la temperatura T2. La temperaturi mai scazute, aflandu-ne in lacuna de misci"ilitate, faza solida se dezamesteca in doua faze minerale omogene cu compozitii diferite. La temperatura T)DT2, cele doua faze solide vor avea compozitii le Xs3 (mai bogata in A) si Xs3 (mai bogata in ,). La o temperatura si mai scazuta (T6) cele doua faze vor avea compozitiile Xs4 (si mai bogata in A) si Xs4 (si mai "ogata in ,). #cest proces de separare a unei faze minerale cu compozitie mi%ta, sta"ila la temperatura ridicata in doua sau mai multe faze minerale la scaderea temperaturii se numeste (C+2L<T*( sau D(E#M(+T(C