Erori de gndire

- Inferena arbitrar - Abstracia selectiv - Suprageneralizarea - Maximalizarea / minimizarea - Personalizarea - Gndirea dihotomic - Etichetarea - Gndirea emoional - Descalificarea binelui - Auto-injonciunile voluntare

Inferena arbitrar
Se trage o concluzie n absena dovezilor necesare pentru formularea ei.
Exemple: cititul gandurilor.Convingerea c cellalt gndete ntr-un anumit fel, fr ca mcar s ncerce s verifice.

ghicitul viitorului. Subiectul nu numai c este convins c lucrurile vor merge ru, dar se comport ca i cum s-ar fi produs deja.

(filtrul mental)

Abstracia selectiv

Desprinderea unui detaliu negativ din context, ignornd elementele semnificative i reformularea ntregii situaii n lumina detaliului ales, chiar dac este contrazis de alte situaii

Exemple: Pacientului nu i se rspunde la salut : m dispreuiete att de tare c nici nu mai vrea s vorbeasc cu mine dac mai gsesc praf nseamn c nu am fcut nimic toat ziua

Suprageneralizarea
Un eveniment singular este transformat ntr-o regul general.

Exemple: ntotdeauna mi se stric maina cnd m grbesc natura uman este fundamental rea dac nu am luat examenul nu o s-l iau niciodat

Maximalizarea / minimizarea
Proces de exagerare a unui eveniment negativ i de descalificare a unuia pozitiv. Exemple: am comis o greeal ireparabil nu mai pot s fac patul, nu mai tiu s fac nimic mi-a dat examenul de mil

Personalizarea
Cauza unor evenimente oarecare este atribuit propriei persoane chiar dac nu exist nici un argument pentru aceasta.

Exemple:
copiii iau note mici pentru c eu nu tiu s predau

copilul a rcit, sunt o mam iresponsabil

Gndirea dihotomic
Stil de gndire care organizeaz realitatea n categorii contrarii: alb/negru, totul sau nimic.

Exemple: pacientul pierde o avansare: nu sunt bun de nimic mi-am pierdut prul, sunt urt dac nu sunt primul nseamn c nu sunt bun de nimic

Etichetarea
Varianta extrem de suprageneralizare prin care se creeaz o imagine de sine complet negativ.

Exemple:

sunt un ratat
o persoan mnnc mai mult: sunt un porc

Auto-injonciunile voluntare
should statements)
Albert Ellis le numete must-urbare.

(the

Const n folosirea de imperative absolute i categorice. Totul este trit ca un ir de obligaii imprescriptibile care trebuie ndeplinite fr gre. Exemple: trebuie s gtesc nu am voie s fac ceva pentru mine pn nu am fcut totul pentru ceilali

Gndirea emoional
Proces de gndire n care emoiile sunt utilizate ca argumente raionale. Exemple: m simt att de vinovat, cu siguran am fcut ceva ru nu-mi place nimic, nu sunt bun de nimic

Descalificarea binelui
Proces de respingere a reuitelor sau a oricrui eveniment pozitiv sub pretext c, dintr-un motiv sau altul, nu este semnificativ. Exemple:

am trecut pentru c am avut noroc de subiecte pe care le tiam

prerea prinilor nu conteaz, pentru c ei m iubesc

Intrebari despre erori

Confund gandurile mele cu faptele? Sar la concluzii? Exista o alternativa? Ce consecinte are felul in care gandesc? Care sunt avantajele/dezavantajele felului in care gandesc? Pun intrebari fara raspuns? Gandesc in alb si negru? Folosesc termeni absoluti? Ma invinovatesc pentru o singura greseala? Imi uit calitatile si ma gandesc numai la defecte? Ma invinovatesc pentru lucruri pe care nu le pot influenta?

Iau totul personal? Vreau sa fiu perfect? Folosesc un dublu standard? Tin minte doar lucrurile rele? Supraestimez posibilitatea esecului, dezastrelor, etc? Exagerez importanta evenimentelor negative? Sufar din cauza ca lucrurile nu sunt asa cum ar trebui sa fie inloc sa le accept asa cum sunt? Ma comport/gandesc ca (si cum) nimic bun nu poate sa se intample? Prezic viitorul in loc sa fac ceva?