Sunteți pe pagina 1din 2

www.SURSA.

md

Continutul servitutilor de urbanism


Este destul de variat i const, adeseori, n interdicia desfurrii unei anumite activiti pe un teren dat. Dac construcia ori oricare alt form de utilizare a solului a fost autorizat, servituile de urbanism vor putea s se exprime diferit. De exemplu, n materie de construcii, prin limitarea suprafeei, nlimii, reglementnd poziia cldirilor pe terenuri a unora fa de altele. Adeseori, regula de urbanism vine s impun contraprestaii de utilizare a solului instalarea de ec!ipamente, vrsminte etc. "egula de urbanism nu impune, n principiu, dect obligaii de a nu face a nu construi peste o anumit densitate, a nu utiliza pentru zugrvirea unei construcii alte materiale dect cele impuse de un document de urbanism etc. #n aspect nsemnat privete i c!estiunea dac documentele locale de urbanism ar putea aduga formaliti celor pe care le impune legea in materie de autorizaie de construire i alte autorizaii. $n condiiile absenei unor reglementri legale adecvate, suficiente n materie, este de la sine neles c aceast posibilitate este admis cu condiia respectrii principiilor constituionale i a interesului general. $n sfrit, coninutul servituilor de urbanism este limitat prin repartizarea rolurilor care exist ntre reglementrile de urbanism i alte reglementri care privesc afectarea utilizrii solului. %articularitile servituilor de urbanism se exprim prin finalitatea lor, traducnd n fapt preocuprile de amena&are a spaiului urban. Ele au ca obiectiv asigurarea unei repartizri armonioase a implantailor imobiliare n spaiul urban, ori mai mult sau mai puin, de a ncadra construciilor i alte forme de utilizare a solului urban astfel nct s se evite disfuncionalitile cele mai grave vrsmintele, gaspila&ul spaiilor naturale, amplificarea incontrolat a nevoilor de ec!ipament. 'biectivul amena&rii spaiului urban distinge servituile de urbanism de alte aspecte reglementare presnd asupra utilitii solurilor care decurg din alte
(

www.SURSA.md

legislaii. $n privina regimului lor, servituile de urbanism sunt guvernate de principiul non)indemnizrii *a regul, aplicarea regulilor de urbanism nu d dreptul la o indemnizaie, adic administraia poate s le instituie, cu condiia s nu o fac de o manier culpabil. +otui, n cadrul vtmrii intereselor titularilor dreptului de proprietate, prin instituirea servituilor de urbanism, acetia se pot adresa instanei &udectoreti, pe calea aciunii n contencios administrativ. #n alt principiu este acela al independenei legislaiilor, n sensul c n raport cu celelalte reglementri care afecteaz utilizarea solurilor, regula de urbanism rmne paralel. Aceasta nseamn i c, dac un text de lege nu dispune altfel, autorizaia acordat n baza unei anumite reglementri nu valoreaz autorizare i n alt domeniu, c!iar i atunci cnd ntre ele exist similitudini. $n privina dreptului urbanismului, principiul i gsete aplicarea n ceea ce privete regulile de construcie, regulile de drept civil i, inclusiv, regulile de drept public.

S-ar putea să vă placă și