Sunteți pe pagina 1din 22

6 Hidrogenul

6.1 Producerea hidrogenului Hidrogenul este cel mai simplu element. Un atom de hidrogen este format din numai un proton i un electron. Este, de asemenea, elementul cel mai abundent n univers. n ciuda simplitii sale i abundenei , pe Pamant este ntotdeauna combinat cu alte elemente. !p, de e"emplu, este o combinaie de hidrogen i o"igen #H$%&.Hidrogenul este de asemenea gsit n multi compui organici , n special in hidrocarburi, care alctuiesc multi combustibili, cum ar fi ben'ina, ga'e naturale, metanol i propan. Hidrogenul este cel mai usor dintre elementele cu o masa atomica de (,). Hidrogenul lichid are o densitate de ),)* grame pe centimetru cub, apa are o densitate de (,) g + cc i ben'in apro"imativ ),*, g + cc. !ceste fapte dau pe ba' de hidrogen at-t avanta.e c-t i de'avanta.e. !vanta.ul este c i stochea' apro"imativ $,/ ori de energie pe unitate de masa fata de ben'in, iar de'avanta.ul este c are nevoie de un volum de apro"imativ 0 ori mai mare pentru aceeasi cantitate de energie. Un re'ervor cu 1) de 2ilograme de ben'in la densitatea de ).*,) g+cc necesita un volum de re'ervor de 34m+54 1))))+).*,4($)))) cm64($) litri 7e'ervorul de hidrogen corespun'tor ar fi de 0"($)408) de litri , dar ar c-ntri 1 2g deci de () ori mai putin Hidrogenul nu este o surs de energie primar cum ar fi crbune i ga'ul natural . Acesta este un transportator de energie. 9igura urmatoare ilustrea'a rolul hidrogenului ca transportator de energie intre sursa de energie primara , conversia energiei si aplicatiile acesteia

:niial, acesta va fi produs cu a.utorul sistemelor e"istente de energie ba'ate pe diferite suporturi convenionale de energie primar i a surselor. Pe termen lung, sursele de energie regenerabile vor deveni cea mai important surs pentru producia de hidrogen. Hidrogenul poate fi produs n instalaii centrali'ate sau descentrali'ate in diferite locaii n ca'ul n care
1

acesta va fi utili'at la faa locului. ;in instalaiile centrali'ate, acesta este distribuit la un dispo'itiv de conversie a energiei prin conducte, sau depo'itat i e"pediat feroviar sau auto. !tunci c-nd este produs la faa locului# descentrali'at&, hidrogenul poate fi stocat i + sau alimentat direct n dispo'itivele de conversie pentru aplicaii staionare, mobile i portabile. Hidrogenul a fost propus ca at-t un mediu de stocare cat i de mediu de transmisie

Hidrogenul poate fi separat de hidrocarburi, prin aport de cldur un proces cunoscut sub numele de reformare. n pre'ent, reformarea hidrogenului care se face din ga'e naturale. ! doua cale de obtinere a hidrogenului este electroliza apei separand astfel componentele sale de o"igen si hidrogen apa in

Unele alge i bacterii, folosind lumina soarelui ca sursa lor de energie, n anumite condiii., produc hidrogen, Un sumar al tehnologiilor e"istente in producerea hidrogeneului Tehnologia de producere a H2 Electroliza apei Beneficii Bariere

;isponibila n comer cu tehnologie =oncuren cu utili'area direct a dovedit< E un proces industrial< energiei electrice din surse modular< Produce hidrogen de regenerabile nalt puritate, Este convenabila pentru producerea H$ din surse regenerabile de energie, compensea' natura intermitent a unor energii regenerabile Uniti e"istente la scara mica care nu s comerciale< Productia de hidrogen conine unele impuriti< captarea de =%$ adaug costuri< :n concurenta directa cu combustibili primari care pot fi utili'ati direct Uniti mici foarte rare< necesit de obicei de curare e"tinse nainte de utili'are< ga'eificarea biomasei nc n curs de cercetare< biomasa are implicaii de utili'are a terenurilor agricole < concuren cu combustibili sintetici din biomas

Reformare =ost sca'ut daca se obtine din ga'e hidrocarburi naturale Posibilitatea de a fi divi'ate cu combinata cu stocarea =%$ #>carbon cldur i abur storage?&

Gazeificare Poate fi utili'ata pentru biomasei n combustibili soli'i< posibilele hidrogen i ga'e sinergii cu combustibili sintetici pentru reformare

Cicluri
2

Potential de producie la scar Proce comple", nu i nc comercial

termochimice care utili'ea' temperatur nalt din energie solar concentrata sau energie nuclear

mare la costuri reduse i fr emisii de ga'e cu efect de ser pentru industria grea sau de transport< =olaborarea internaional #@tatele Unite ale !mericii, Europa i Aaponia& privind cercetarea, de'voltarea i implementarea

ci in fa'a de cercetare i de'voltare privind materialele< Bemperatura ridicata a reactorului nuclear sau ta concentratoarelor termice solare

Producie Potential mare de resurse biologice biologic alge i bacterii produc hidrogen n mod direct,

7atele lente de producere a hidrogenului< nu s gasite organismele cele mai adecvate pentru productia de hidrogen ,n curs de cercetare

6.1.1 Electroliza apei. Legile electrolizei Procesele ce se produc in solutiile electrolitice in pre'enta unui curent electric continuu poarta numele de electroliza. !ceste procese constau inC transportul diri.at de camp a produsilor disocierii electrolitice< neutrali'area #prin o"idare si reducere& a acestora< depunerea sau eliberarea produsilor re'ultati din disocierea electrolitica.

!ceste procese, cunoscute sub numele de electroli'a, se produc in urma aplicarii unei diferente de potential electric intre doi electro'i cufundati intr un electrolit. Un astfel de dispo'itiv, construit pentru producerea electroli'ei, se numeste electroli'or. Produsii disocierii electrolitice, prin miscarea lor diri.ata de camp, vor determina un curent ionic. Da nivelul electro'ilor se reali'ea'a o transformare a ionilor, printr un schimb de electroniC anionii cedea'a anodului electroni #acest proces fiind numit o!idare", iar cationii primesc electroni #proces numit reducere&. :n general, in urma proceselor de o"idare, anionii se dega.a sub forma de ga'e sau, pentru solutiile aci'ilor, vor forma impreuna cu apa acidul respectiv. =u e"ceptia hidrogenului, cationii se depun pe catod sub forma unui strat de substanta #in general la catod are loc o depunere de metal &, .ustificand utili'area proceselor de electroli'a in domenii diferite

Prima lege a electroli'ei spuneC #asa de substanta $m" separata dintr%un electrolit este proportionala cu sarcina electrica transportata$&"
3

m4 2E sau

#dm4 2:dt& ,

2 fiind numit echivalent electrochimic al substantei neutrali'ate. Echivalentul electrochimic al unei substante este direct proportional cu masa molara a substantei si invers proportionala cu modulul valentei acelui element chimic #a doua lege a electrolizei". :n electrotehnica Degea electroli'ei se enunta astfel #asa de substan depus 'n unitatea de timp la unul din electrozii unei bi electrolitice parcurs de curent de conducie, este egal cu produsul dintre intensitatea curentului electric i si raportul dintre echi(alentul electrochimic A)n ( , prin constanta uni(ersala * a lui *arada+, dm)dt,i A)n(* n care m este cantitatea de metal depus la catod #n grame&, ! este masa atomic a metalului, nv este valena metalului, 9 repre'int 1/,)) de coulombi, t este timpul de electroli'. 7aportul A)n(* se numete echivalent electrochimic ;e aici re'ulta direct caC d-)dm,n(*)A adica ca raportul dintre sarcina electrica totala necesara pentru depunere si masa de substanta depusa este ntotdeauna constanta pentru un ion de o valenta data, indiferent de elementul respectiv. !ceasta constanta este aceea care permite sa se sustina ca e"ista atomi de FelectricitateF. ;aca pentru a depune un atom gram de substanta # A grame& este necesara ntotdeauna aceeasi sarcina electrica, daca aceasta sarcina este reparti'ata n mod egal ntre purtatorii de sarcini si daca un atom gram de substanta are ntotdeauna acelasi numar de atomi sau molecule #!vogadro& atunci sarcina raportata la numarul lui !vogadro va da valoarea unitatii de sarcina, adica valoarea sarcinii purtate de atomul de FelectricitateFC e,*).A41/,))+/,)$6 ()$64(./ () (1 = =unosc-nd aceasta valoare putem utili'a relatia d-)dm,n(*)A pentru a determina masa purtatorului de sarcina electrica e+m49+!

E"emplific-nd pentru ca'ul moleculei de hidrogen H$ #A4$& re'ultaC masa atomului de hidrogen m4(,/ () $0 grame @e observa utilitatea raportului -)m pentru caracteri'area particulelor. ;in legea lui 9aradaG re'ulta ca la trecerea aceleiasi cantitati de electricitate # && prin diferiti electroliti masa de substanta depusa este proportionala cu masa atomica a ionilor respectivi si cu valenta acelui ion. Prin urmare un atom gram de ioni monovalenti transporta ntotdeauna aceeasi cantitate de electricitate independent de natura ionului. !ceasta cantitate de electricitate este denumita numarul lui 9aradaG si este egal cu * 4 1/01( =. @arcina FelementaraF care se transporta va fi atunciC e,*).. :oni de valente diferite vor transporta atunci o sarcina electrica egala cu $e, 6e, etc. Electroliza apei Prin ea nsi, apa este un conductor foarte slab de electricitate. Brebuie adugat, prin urmare, un electrolit n ap pentru a oferi flu"ul de ioni, care pot circula prin soluie, completand astfel circuitul electric. Electrolitul trebuie s fie solubil n ap. !r trebui s fie, de asemenea, relativ ieftin. =el mai important, aceasta trebuie s conin ioni, care sunt mai greu de a o"ida sau de a reduce dec-t apa. =ationii utili'ati sunt DiH, , K+, =sH, Ia$H, @r$H, =a$H, Na+, and Jg$H. Reactii chimice Cathode $%" Anode $2" / 0/1 2 / e% se reduc in 0/ 2 / 10% 3red , %4.56 7 3o! , %9./6 7

/ 0/1 trec in 1/ 2 8 02 2 8 e%

6.2 Livrarea hidrogenului Un element esenial infrastructurii globale de energie pe ba' de hidrogen este un sistem de livrare care se mic pe ba' de hidrogen din punctul su de producie dispo'itivul de utili'are final Hidrogenul poate fi transportat prin conducte similare cu cele utili'ate pentru transportul ga'elor naturale. n $))0 e"ista o reea de conducte 8*1 2m pe ba' de hidrogen n Ielgia, 9rana, Krile de Aos i operate de !ir DiLuide. ;e asemenea in Mermania e"ita o conducta de $0) 2m pe ba' de hidrogen a aceluiasi operator comercial. :n U@! n statele :ndiana, =alifornia, Be"as, i Douisiana conductele de la ()) $)) mile sunt deinute i e"ploatate de productori de hidrogen. Pentru distane lungi de p-n la (.))) de 2ilometri, pe hidrogenul este de obicei transportat ca hidrogen lichid cu vagoane sau masini criogenice, i este apoi vapori'at pentru utili'area la site ul clientului. 3i'iunea pentru viitor al ;irectoratului Meneral pentru energie si transport al UE este redata in figura

@istemele de energie pe ba' de hidrogen pot construi o cale spre un viitor mai durabil iar e"plorarea acestora este abia in fa'a incipienta. n @U! i Aaponia hidrogenul si pilele de combustie sunt considerate a fi tehnologii de ba' pentru secolul $(, tehnologii importante pentru prosperitatea economic. E"ist investiii puternice i activitatea industrial de obtinere a hidrogenului si de de'voltarea a celulelor de combustibil n aceste ri. ;ac Europa dorete s concure'e i s devin un .uctor pe plan mondial, trebuie s i intensifice eforturile sale i a crea un mediu favorabil de'voltrii afacerilor prin productia de hidrogen si a pilelor de combustie 6. !tocarea hidrogenului @tocare hidrogenului este o practic comun n industrie, n ca'ul n care aceasta funcionea' n condiii de siguran i ofer servicii necesare. ;e asemenea, hidrogenul poate fi uor stocat la scar larg n nave sau n caverne subterane. =u toate acestea, pentru aplicatii mobile, pentru a obine o gam de conducere comparabil cu diesel moderne sau vehiculelor pe ben'in, stocarea hidrogenului pentru vehicule inca nu e"ista ca tehnologie sigura . :n pre'ent hidrogenul se stochea'a in butelii de ga' comprimat i re'ervoare de lichid, Jetode noi, inclusiv de absorbie pe ba' de hidrogen care utili'ea' hidruri metalice, hidruri chimice si nanotuburi de carbon, necesit de'voltarea n continuare i evaluare Tehnologia de "tocare a H2 Comprimare butelii Beneficii Bariere

in Este utili'ata p-n la presiuni de $)) ;ensiti de stocare a bar< tehnologie disponibila la pret energiei la nalt presiune sca'ut . #*))bar& sunt comparabile cu hidrogen lichid,dar aceste

densitati de energie sunt n continuare mai mici dec-t cele pentru ben'in i motorin Rezer(oare pentru ;ensitate mare de stocare hidrogen lichid Bemperaturi foarte sc'ute necesit i'olare foarte mare < costuri , % parte din H$ se pierde prin evaporare< intensitii energetice mari de producere a hidrogenului lichid< energie stocat nc nu i comparabila cu a combustibililor fosili lichi'i

0idruri metalice

Unele tehnologii disponibile< Mrele, se poate degrada n re'ervoarele pot fi fcute n forme timp< n pre'ent costisitoare< diferite< umplere necesit circuite de rcire 7eacii reversibile in formarea hidrurii Provocri n logistica de de e"emplu, NaIH< compacte manipulare a deseurilor i n cerinele privind infrastructura Pot permite densitate mare de stocare< Nu i pe deplin neleas este uoar< pot fi ieftine in curs de de'voltate<

0idruri chimice

:tructuri de carbon

6.# $onver"ia hidrogenului 6.#.1 $o%&u"tie N!@! a folosit pe ba' de hidrogen lichid din anii (1*), motoare speciale pentru a propulsa naveta spatiala si alte rachete pe orbita. !tunci c-nd este ars hidrogenul n aer produsului principal este apa. :n timpul arderii unii compui ai a'otului pot fi, de asemenea, produsi !vanta.ul cheie al arderii hidrogenului este faptul c bio"idul de carbon #=%$& nu este produs de arderea hidrogenului !rderea hidrogenului pur nu produce poluare motiv pentru care el este utili'at n domeniul energiei . !lte aplicaii de ardere sunt n curs de de'voltare, inclusiv echipamente de ardere noi, concepute special pentru hidrogen n turbinele i motoarele. 3ehiculele cu motoare cu combustie interna pe hidrogen sunt acum n fa'a de demonstraie, i arderea de amestecuri pe ba' de hidrogen sunt testate

6.#.2 Pile de co%&u"tie Pila de combustie combina hidrogen i o"igen pentru a produce electricitate, cldur, i ap. Ele sunt alcatuite din celule de combustie. =elulele de combustie sunt de multe ori comparate cu bateriile . !mbele convertesc energia produs de o reacie chimic n energie electric utili'abil. =u toate acestea, celula de combustibil va produce energie electric, at-t timp c-t este furni'at combustibil #hidrogen&, niciodat nu pierde sarcina sa. Pilele sau celulele de combustie transform energia electrochimic prin coversia hidrogenului i o"igenului n electricitate i cldur ,n pre'ena unui catali'ator . Boate pilele de combustie au o structura asemanatoare acestea contin doi electrozi separati de un electrolit si care sunt conectati intr un circuit e"tern. Anodul este alimentat cu combustibili gazosi, aici a(and loc o!idarea lor directa iar catodul este alimentat cu un o!idant #de e"emplu o"igenul din aer&. Electro'ii trebuie sa fie permeabili, asadar au o structura poroasa. Electrolitul trebuie sa aiba o permeabilitate cat mai sca'uta.

Anod: 2H2=4h++4e-

Anod: 2H2 -> 4H+ + 4eElectrolit: Catod: O2 + 4e- + 4H+ -> 2H2O

S arcin

+
Anod: 2H2=4h++4e-

9igura =elula de combustie

Hidrogenul de la anod printr o reactie catalitica produce ioni de hidrogen HH i electroni.:onii pot trece prin electrolit i a.ung la catod iar electronii a.ung la catod prin circuitul e"tern electric 7eactia de la catod #figura& conduce la generarea de caldura i apa. % celula individuala ce functionea'a pe acest principiu produce ),, ),1 3 Pilele de combustie sunt clasificate dupa tipul electrolitului folosit. % e"ceptie este ;J9= #;irect Jethanol 9uel =ell& care este o pila de combustie in care metanolul este introdus direct in anod. Electrolitul acestei pile de combustie nu determina clasa din care face parte aceasta. % alta clasificare poate fi facuta in functie de temperatura de functionare . E"ista astfel pile de combustie de .oasa temperatura si de inalta temperatura. Pilele de combustie de ;oasa temperatura sunt !9= #!l2aline 9uel =ell&, PEJ9= #PolGmer ElectrolGte 9uel =ell&, ;J9= #;irect Jethanol 9uel =ell& si P!9= #Phosphoric !cid 9uel =ell&. Pilele de combustie de inalta temperatura functionea'a la /)) ()))O=. !ceste sunt de doua tipuriC J=9= #Jolten =arbnate 9uel =ell& si @%9= #@olid %"ide 9uel =ell&.
O !c"rta de!criere a t"t"ror ti#"rilor de #ile de co$%"!tie e!te data in ta%el"l "r$ator

'($ <emperatura de functionare $=C" Reactii la anod Reactii la catod P())

PE)($ /) ($)

*)($ /) ($)

P'($ (/) $$)

)$($ /)) 8))

!+($ 8)) ()))

Aplicatii

Bransport Programul spatial ;omeniul militar @isteme de stocare a energiei

Producerea de energie Producerea de energie electrica si electrica si caldura in caldura in sisteme energetice sisteme stationare decentrali'ate energetice si transport #trenuri, stationare nave,...& decentrali'ate :nstalatii :nstalatii mici :nstalatii mici mi.locii ())2Q mici ()) ,)2Q ((JQ $JQ $,)2Q

Putere realizata Purtatorul de sarcina in electrolit

:nstalatii :nstalatii mici mici , , (,)2Q $,)2Q =onstructie =onstructie modulara modulara

:nstalatii mici ,2Q

&

a. Pila de co%&u"tie cu %e%&rana cu "chi%& de protoni #embranele NafionR P9@! au o utili'are larga in pilele de combustie cu membrana cu schimb de protoni #PEJ&. Ele sunt filme ba'ate pe polimerul NafionR P9@!.. Jembrana functionea'a ca un separator si un electrolit solid facand transportul selectiv de cationi prin .onctiunea celulei. Polimerul este re'istent din punct de vedere chimic si durabil. 9olosirea unui polimer solid elimina necesitatea unui compartiment etans pentru electrolitul lichid precum si coro'iunea si problemele de siguranta legate de acesta #9ig.&.

9igura 6 !nsamblu de celula PEJ cu catali'ator depus Catalizatorul, de obicei platina, este depus sub forma de nano clusteri #6 ,nm& pe un suport de grafit particule de grafit de ),* ( Sm si incastrate cu o parte intr o folie de hartie grafitata. ;oua folii sunt aplicate pe ambele parti ale membranei formand straturile de catali'ator pentru anod si catod. !cest ansamblu PEJ este cunoscut sub numele de membrana cu catali'ator depus #==J&. Hartia grafitata poate fi eliminata complet daca se depune un strat mai gros de catali'ator #,Sm& care sa forme'e un strat conducator electric pe membrana, cu o scadere a performantei catali'atorului de platina. :n figura urmatoare este pre'entat un model de !nsamblu Jembrana Electrod #JE!&, folosind ==J. !limentarea cu ga' si colectarea electronilor se face printr o placa profilata electroconductoare care formea'a limita e"terioara a unei celule.

1'

9igura Jodelul stratului electrocatalitic al ==J Ma'ul este introdus lateral prin marginile electrodului spre interiorul acestuia, in timp ce electronii sunt transportati de placa electroconductoare spre celula urmatoare. Da densitati mai mari de putere este introdusa intre fiecare doua celule adiacente o placa electroconductoare suplimentara cu un sistem de canale pentru apa de racire. Jembrana cu schimb de protoni pe ba'a de Nafion functionea'a de obicei sub *) 8,O=. Bemperatura sca'uta de functionare asigura o pornire rapida si nu necesita o i'olatie termica pentru protectia personalului. !pro"imativ ,)T din puterea ma"ima este disponibila imediat la temperatura camerei. Puterea totala este atinsa in apro"imativ 6 minute in conditii normale. 7ecentele descoperiri in domeniul designului si performantei ofera posibilitatea scaderii costului pilelor PEJ sub costul oricarei alte pile de combustie.

11

Pentru a putea compara pila de combustie cu alte sisteme de producere a energiei, ca de e"emplu motorul cu ardere interna, este necesara o evaluare a randamentului sistemului. Pentru motorul cu ardere interna, randamentul ma"im este e"primat prin randamentul ciclului =arnotC

, unde B( si B$ sunt doua temperaturi absolute in functionarea motorului termic. Pentru pila de combustie, randamentul ma"im este e"primat prin variatia energiei libere Mibbs #UM& si variatia entalpiei #UH& in reactia electrochimicaC

. 7andamentul global de conversie electrica al unei pile de combustie este superior celui al sistemelor cu motor termic. % comparatie a randamentelor globale de conversie electrica este redata in figura .

9igura

=omparatie intre randamentul de conversie electrica al pilelor de combustie si al altor sisteme de conversie energetica

&. *irect )etanol (uel $ell , *)($ . ;J9= sunt asemntoare cu PEJ9= datorit faptului c am-ndou folosesc drept electrolit o membran polimeric. ;ar spre deosebire de PEJ9=, n ca'ul ;J9= anodul e"trage singur hidrogenul din metanolul lichid, elimin-nd nevoia unui ter dispo'itiv care s e"trag hidrogenul aa cum se nt-mpl la celelalte tipuri de celule. 7andamentul se situea' n .urul valorii de 0)T n timp ce temperatura de funcionare se menine ntre ,) i ())O=elsius. !cest lucru face atractiv folosirea ;J9= pentru alimentarea telefoanelor mobile i a laptop urilor. Un randament mai mare poate fi atins odat cu creterea temperaturii de funcionare. % mare problem a acestui tip de celule este trecera combustibilului de la anod la catod fr producerea de curent electric. Botui, multe companii au anunat c aceast problem a fost re'olvat. :n pre'ent aceast tehnologie este folosit de armata american pentru alimentarea echipamentelor de pe front c.Pile de co%&u"tie alcaline -'($.
12

!cestea au fost primele pile utili'ate pentru navele cosmice i navetele spaiale. Behnologia are merite evidente precum temperatura de funcionare sc'ut, timp de pornire rapid, electro'i din metal nepreios care se gsesc cu uurin, randament ridicat, Botui, de'avanta.ul principal este tendina de a absorbi dio"id de carbon, transform-nd electrolitul alcalin ntr un electrolit carbonat apos care nu este at-t de conductibil. ;eci admisia combustibilului trebuie restricionat la hidrogenul pur, ceea ce limitea' aplicaiile la cele n care hidrogenul pur este disponibil. ;ac bio"idul de carbon este eliminat din combustibil i din o"igen, costurile de funcionare sunt mult mai mari. ;ei atracia pentru !9= s a redus semnificativ odat cu preocuparea pentru mbuntirea tehnologiei PEJ9= urilor, de'voltatorii acestor tehnologii cred nc c pilele !9= pot fi utili'ate n cadrul multor aplicaii, cum ar fi generarea staionar de energie dar i aplicaii mobile inclu'-nd at-t vehiculele pe ap c-t i cele pe uscat mai puin n =HP. d Pile de co%&u"tie cu acid fo"foric -P'($. Pile de combustie cu acid fosforic sunt considerate prima generaie a acestei tehnologii. !cestea operea' la $))o= #valori sc'ute ale cldurii DH3& i au o eficien electric efectiv ntre 0) 0,T. P!9= utili'ea'a acidul fosforic ca electrolit, platina drept catali'ator, i carbon poros intre electro'i. 7eaciile chimice ce au loc la electro'i suntC !nod C 0 $ $ 0 + + $e =atod C
( 1$ + $ 0 + + $e 0 $ 1 $

Pentru orice tip de celula de combustie problema principal este obinerea hidrogenului. El se poate obine din hidrocarburi #metan =H0, butan =0H(), propan =6H8&. n ca'ul P!9= reacia dinainte de anod dintre hidrocarbur ,ap H$% i o"igen %$ #din aer& produce hidrogen H$, dio"id de carbon =%$ i mono"id de carbon =%. Hidrogenul de la anod printr o reacie catalitic produce doi ioni de hidrogen #protoni& i doi electroni. :onii pot trece prin electrolit i a.ung la catod iar electronii a.ung la catod prin circuitul e"tern electric. 7eacia de la catod #figura :.6.( $$& conduce la generarea de caldur i ap.

@chema de principiu a celulei de combustie P!9= e.Pile de co%&u"ti&il cu car&onat topit -)$($. !cestea utili'ea' un amestec de carbonat topit i sare ca electrolit dar de obicei este constituit din carbonat de litiu sau de potasiu care este agresiv din punct de vedere chimic i solicit stabilitatea i u'ura componentelor pilei. n consecin, pilele J=9= sunt mai scumpe dec-t pilele @%9= sau PEJ9 n ceea ce privete costurile de investiii.
13

Bemperatura de operare este de /,)o= ;ac combustibilul este ga'. Procesul de reformare are loc n interiorul cuvei i tolerea' impuritile. ;e aceea, aceast tehnologie poate utili'a o varietate de combustibili. n plus, temperatura de funcionare ridicat permite, pentru combinaia generare de cldur i generarea de energie electric, randamente electrice inalte #,) /)T&. 7eaciile chimice #figura :.6.( $6& ce au loc suntC !nod C 0 $ + C16$ 0 $ 1 + C1$ + $e
$ sau C1 + C16 $C1$ + $e

=atod C 1$ + $C1$ + 0e $C16$

9igura @cheme de principiu a celulei de combustie J=9= f Pile de co%&u"ti&il cu o/id "olid -!+($. ;atorit construciei ceramice n stare solid, pilele @%9= au aceleai caracteristici importante cum ar fi stabilitatea i fiabilitatea. =a i combustibili pot fi utili'ai ga'olina, metanolul sau ga'ul natural. @%9= poate utili'a =% i hidrogenul din combustibil. 7eaciile chimice #figura& ce au loc includC
$ !nod C 0 $ + 1 0 $ 1 + $e $ sau C1 + 1 $C1$ + $e $ sau C0 0 + 01 $ 0 $ 1 + C1$ + 8e $ =atod C 1$ + 0e $1

n @%9= reacia dintre mono"idul de carbon i o"igen are loc n electrolit i produce ap, =%$ i electroni spre anod Da catod moleculele de o"igen din aer i electronii din circuitul e"tern sunt convertii n ionii de o"igen care sunt in.ectati n electrolit.

14

9igura @cheme de principiu a celulei de combustie @%9= % alt calitate ar fi temperatura de funcionare ridicat #()))O=& ceea ce face ca procesul de reformare intern s fie posibil i elimin nevoia unui catali'ator, produc-nd de asemenea, o evacuare de cldur de calitate superioar adecvat i aplicaiilor ==HP. ;ar temperatura ridicat creea' deasemenea i unele dificultiC alia.e scumpe pentru componente, timp indelungat pentru ncl'irea electrolitului iar aplicaiile de dimensiuni mici sunt dificil de reali'at.Bimpul de pornire ns, nu este o problem ma.or pentru aplicaiile staionare sau cu funcionare continu. n general pilele @%9= a.ung la o eficien de cca /) T n comparaie cu aproape 6) T pentru o turbin cu ga' convenional. % ultim problem critic care mpiedic punerea pe pia a acestei pile l repre'int costurile relativ mari de investiii. Prelucrarea combustibilului =onversia de ga'ului natural ntr o variant pur, acceptabil de hidrogen necesit mai multe etape de prelucrare. :n figura este pre'entat fiecare etap, av-nd n vedere cele mai frecvente metode care sunt utili'ate, principala metod este evideniat n albastru. % descriere a fiecrei etape este data in e"trema st-ng, mpreun cu reaciile pentru metoda primar. =ompo'iia ga'ului, dup fiecare etap sunt oferite n partea dreapt

15

Etapele necesare stivei fiecrei celule de combustibil pentru prelucrarea combustibililor sunt integrate ntr o singur unitate compact. !ceste uniti conin primele patru etape #desulfurare, reformarea cu abur, reactor de schimbare i o"idarea&, plus sistemele termice de management cat si un generator de abur care furni'ea'a vapori de ap la reformator si la schimbator. Este necesar un grad ridicat de integrare termic pentru ca temperaturile optime pentru fiecare reacie varia'a de la temperatura ambiant la c-teva sute de grade ;iferena cea mai importanta dintre procesoarele de combustibil de la diversi productori este metoda de reformare aleasa< ma.oritatea folosesc reformarea cu abur, iar cum ar fi producatorii Plug PoVer #@U!& i He"is #Elveia& folosesc alte metode de reformare enumerate n figura .Principalul beneficiu al reformarului cu abur este concentraia mare de hidrogen la ieire de *) 8)T. ;e'avanta.e sunt reaciile puternic endoterme # $,)2A+mol =H0& i temperatura nalt de funcionare #p-n la 8)) O =& care ingreunea'a pornirea rapida cat i performantele tran'itorii care pot fi atinse cu alte metodeW Pe scurt pe ba' de hidrogen, i a energiei electrice repre'int mpreun una dintre cele mai promitoare modaliti de a reali'a o energie durabil. =elulele de combustibil furni'ea' dispo'itivul de conversie cel mai eficient pentru transformarea pe ba' de hidrogen, i, eventual, ali combustibili, n energie electric. Hidrogenul i pile de combustie deschid calea ctre Fsisteme deschise de energieF, care abordea' simultan toate din provocrile ma.ore de energie i de mediu, i au fle"ibilitatea de a se adapta la diverse surse i de energie regenerabila intermitenta, care vor fi disponibile n Europa in $)6). 3i'iunea pana in $),) al ;irectoratului Meneral pentru energie si transport al UE privind hidrogenul si pilele de combustie este redata in figura urmatoare. @e observa doua fa'e una a cercetarii pana in $)$) si a doua a penetrarii pe piata a acestor tehnologii

16

6.0 'plicatii Pilele de combustie sunt o tehnologie promitatoare pentru utili'are ca o surs de cldur i energie electric pentru cldiri, i ca o surs de energie electric pentru (ehicule cu motoare electrice de propulsie . Pilele de combustie cele mai bune funcione'a pe ba' de hidrogen pur. ;ar, combustibili cum ar fi ga'ele naturale, metanol, sau chiar ben'ina poate fi reformat pentru a produce hidrogen necesar pentru pilele de combustie. Pilele de combustie pot fi folosite ntr o gam larg de produse, variind de laC

celule de combustie foarte mici n dispo'itive portabile, precum telefoane mobile i laptop uri, aplicatii mobile cum ar fi autoturisme, autobu'e i nave, Babelul ilustrea' modul n care, ntr o economie orientat pe ba' de hidrogen introducerea de vehicule alimentate pe ba' de hidrogen ar putea reduce media emisiilor de ga'e cu efect de ser al flotei europene de autoturisme, comparativ cu nivelul mediu de (0) g+2m de =%$ pentru anul $))8. n ultima coloan se pre'inta sumele corespun'toare a emisiilor de =%$ care ar putea fi evitate. !cest lucru poate fi comparat cu un nivel total proiectat de *,) 8)) Jt=%$ emisiilor pentru transportul rutier n $)()

sisteme =HP # de producere a energiei electrice si termice& n aplicaii staionare

:nstalaiile de producere combinat de electricitate si cldura se numesc instalaii de cogenerare #=HP&. Principala caracteristic a tehnologiei de cogenerare este repre'entat de eficiena energetic i de economia de combustibil, spre deosebire de producerea separat a formelor de energie. Electricitatea generat n unitile de cogenerare poate fi folosit pentru consum n cldirea n care este situat echipamentul, sau poate fi in.ectata n reeaua naional. =ldura generat de unitatea de cogenerare poate fi folosit la ncl'irea cldirii, pentru prepararea apei calde sau pentru ncl'ire tehnologic. n ca'ul producerii separate a energiei electrice , un calcul teoretic indica ca pentru a produce 66 de unitati de putere electrica, sunt necesare ()) de unitati ale puterii de intrare. Un boiler tradiional arde (8 uniti ale puterii de intrare pentru a produce (, uniti de putere termic aferente apei fierbini. Producerea separata permite definirea urmatoarelor randamenteC 7andamentul electric E = puterea de intrare<
17

PE ca raport intre puterea electrica de la iesire i Pp

7andamentul termic th = intrare<

Pth ca raport intre puterea termica de la iesire i puterea de Pp

7andamentul transformarii este pe partea electrica de apro"imativ 66T, iar pentru incal'ire de 8,T .

9igura Iilantul energetic al producerii separate

Eficienta globala a producerii separate de energie electric i termic e"primata prin relaia C

poate fi

schp =

PE + Pth P + Pth P = E = u PE Pth P schp Pschp + E th

#(.(&

unde Pschp repre'int puterea caloric a combustibilului pentru producerea separat a energiilor, PE repre'int puterea electrica , Pth repre'int puterea termica =onform e"emplului considerat # Pu408 iar Pschp4((8&, randamentul global al producerii separate poate a.unge la ma"imum 0),/T. n ca'ul producerii combinate de energie electric si termic dac considerm c la producerea a 66 de uniti de energie electric recuperm (, unitati de energie termica #figura& din pierderile de energie prin recuperarea cldurii ga'elor arse al mainii termice atunci puterea utila este Pu408 iar puterea caloric a combustibilului pentru producerea separat a energiilor Pcchp4()).

9igura Iilantul energetic al producerii separate vs producerii combinate :n aceasta situatie eficienta sistemului de cogenerare este 08T calculabil cu relatia C
cchp =
PE + Pth P = u = E + th P cchp Pcchp

#(.$&

7e'ult c eficiena sistemului =HP este mult mai bun dec-at eficiena global a sistemului separat de producere n definirea acestor eficiente sesi'm c nu putem discuta de producere combinat de putereC dac puterea electrica este foarte mare n raport cu cea termic, #P thPPPE& respectiv dac puterea electric este foarte mic n raport cu cea termic, #PEPPPth&. % caracteristica importanta a sistemelor de cogenerare o repre'inta raportul dintre puterea electrica si puterea termica a instalatiei de cogenerare. 7aportul acestor puteri este dependent de motorul termic primar si se numeste indice de cogenerare al instalatieiC

PE Pth

#(.6&

Puterea corespun'toare combustibilului economisit repre'int diferena dintre puterea primar n ca'ul producerii separate i puterea primar n ca'ul producerii combinateC
Ps = Pschp Pcchp

#(.0&

7aport-nd aceast putere la puterea primar n ca'ul producerii separate se obine procentul de combustibil sal(at $economisit" pentru producerea combinatC

PE: = (

Pcchp Ps chp

#(.,&

Procentul de combustibil economisit #salvat& poate fi definit i prin randamenteC


PE: = ( Pcchp Pu P =( u Ps chp Pu Pschp
schp cchp

schp ( =( Pu cchp Pcchp

#(./&

PE: = (

#(.*&

1&

sau n funce de puteriC


PE: = ( Pcchp PE Pth + E th

#(.8&

@inteti'and putem afirma ca indicatorii de performan ai sistemelor de cogenerare suntC indice de cogenerare = eficiena global cchp
PE Pth P + Pth P = E = u P cchp Pcchp

schp cchp Eficiena sistemului separat de producere a energiei se poate compara cu eficiena sistemului combinat numai in functie de raportul puterilor#indicele de cogenerare&. :n e"emplul considerat acest raport este supraunitar PE+Pth4$,$.

procentul de combustibil sal(at PE: = (

@a presupunem ca suma dintre puterea electric i puterea termic este unitatea de putereC PEHPth4( i definim raportul puterilor ca variabil intre ),( si 0C "4 PE+Pth atunci dependena puterii electrice de acest raport esteC
PE = ! , ! +(

#(.1&

#(.()&

#(.((&

respectiv dependena puterii termice de acest raport esteC


Pth = ( ! +(

#(.($&

Eficienta globala a producerii separate are urmtoarea dependen de raportul putere electric +termicC
schp =
(+ ! ! ( + E th

#(.(6&

;ac presupunem n sistemul de cogenerare are o economie de combustibil de ,T Pcchp pentru producerea aceleiai puteri de ieire, din relaia PE: = ( Ps chp re'ult Pcchp4),1,Pschp.
2'

Eficiena total a producerii cogenerare definit prin relaia C


cchp =
Pschp Pu P Pschp = u = schp Pcchp Pschp Pcchp Pcchp

conduce la urmtoarea dependen de indicele de cogenerareC


cchp =
( (+ ! ! ( ),1, + E th

#(.(0&

!dmi-nd o eficien electric de 0)T i una termic de 8)T n varianta producerii separate de puteri , puterea de intrare #calorifica a combustibilului& are urmatoarea dependenta de indicele de cogenerareC n ca'ul producerii separate
Pschp = () ! () ( + 0 ! +( 8 ! +(

in sistemului de cogenerare
() ! () ( Pcchp = ),1, Pschp = ),1,# + & 0 ! + ( 8 ! +(

n figura.a este pre'entat dependena puterilor n funcie de indicele de cogenerare #raportul putere electric+termic& iar n figura.b dependena eficienei de raportul puterilor,

a. Puteri

b. Eficiena

9igura ;ependena indicatorilor de raportul putere electrica+termica n sistemele =HP prin relatiaC

e cchp =

PE Pcchp Pth th
#(.(,&

21

se definiete o eficiena efecti( electric sau eficiena utilizrii combustibilului ca raport ntre puterea electric i puterea combustibilului utili'at din care se scade puterea necesara obinerii cldurii utile.

22