reel B NE Ct) TRAIAN ONET PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON Pr. Cel 0 Relatii de calcul, tabele, diagrame © Prescriptii de alcatuire ee Rr Ura Py]Zoltan Kiss Traian Onet PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON DUPA SR EN 1992-1 Editura Abel 2008PREFATA in ultima perioada tehnica betonului armat a inregistrat progrese de neconceput in trecut, concretizate printr-un mare volum de lucrari remarcabile. Constructiile din beton armat, avind un domeniu larg de utilizare, prezinti o important tehnicd si economic’ ridicata. Tocmai de aceea sustinerea dezvoltarii in acest domeniu este esenfiali pentru intreaga industrie a constructiilor. Cultul constructiilor, raportul cheltuieli salariale/materiale, materialele de constructie disponibile si tehnologiile prezinta diferente mari de la o {ard la alta. Trebuie si ludim in considerare ins o Europa fara granite in care tehnologiile si materialele noi se distribuie rapid, indiferent de pozifia geograficd a unei {Sri Uniunea European’ favorizeazi libera circulatie a produsului construit si a serviciilor ingineresti, intre tArile membre, prin elaborarea directivelor produselor construite (Construction Products Directive - CPD). Parte integranti a acesteia, o formeaza elaborarea standardelor destinate proiectarii structurilor de rezistent in trile membre ale Comunititii Europene prescripfiile referitoare la proiectarea structurilor prefabricate, atat la nivel de siguranfé ct gi in privinta principiilor de proiectare au fost foarte diferite. Aceasta era motivul pentru care frile membre, inc de la inceputul anilor 1970 au decis unificarea standardelor in vederea realizirii unei pieti unitare. Prescriptiile tehnice referitoare la proiectarea structurilor de rezistenfa sunt denumite Eurocoduri pentru Structuri (Structural Eurocods), sau pe scurt Eurocoduri (mai general Standarde EC). in Uniunea Europeana elaborarea acestora a fost incredintaté Comitetului European pentru Standarde (Comité Eurpéen de Normalisation, CEN). Primele rezultate ale striduinfelor uniformizarii standardelor nationale au apSrut la sfargitul anilor 70 si tot atunci au apirut primele recomandari de proiectare unitara, asa numitele Model — Cod-uri (MC). Eiaborarea acestora a fost precedati de o activitate pregititoare care in principal a constat in evaluarea comparativa a standardelor nationale. Prescriptiile referitoare la proiectarea structurilor din beton au fost comparate cu ajutorul exemplelor numerice, de unde a reiesit clar c& nivelul cel mai sczut de siguranté I-au avut firile din estul Europei. Proiectarea dup’ metoda starilor limit, insd, in aceste {ari se folosea de mult, pe end in farile vestice ined nu era in wz. Lansarea reala a programului Eurocod a avut loc in 1989. La aceast dati tarile membre ale Uniunii Europene s-au decis asupra elaboririi reglementarilor proiectarii structurilor de rezistenfa, aga numite prestandarde (ENV). Cresterea vertiginoas’ a volumului de informafii a permis imbunitatirea substanfiald a prescriptiilor de proiectare ale cdror prevederi reflect mai fidel comportarea reali a constructiilor de beton armat conferind o siguranfa mai mare structurilor realizate Prestandardele au fcut posibil ca anumiti parametti si proceduri de calul sé poata fi alease {in mod diferit in tarile membre. Acesti parametri in ENV sunt numiti valori recomandate. Tarile membre, pe ling’ prestandarde, trebuie si pregdteasci Documente Nationale de Aplicare (National Application Document, NAD) care contin proceduri de calcul, explicatii de interpretare a standardelor in concordant cu specificul geografic, meteorologic, etc., respectiv nivelele de sigurant& care decurg din acestea din uma, pentru férile respective. Documentele Nationale de Aplicare nu fac parte din ENV, dar in cadrul unei tari membre UE cele doua se pot folosi doar impreuna.fn prezent standardele existente si Eurocodurile se pot folosi in paralel, urmand ca din anul 2010 in toate farile Uniunii Europene si se treac& la utilizarea exclusiva a normelor EN. Din pcate, pind in prezent in Rominia nu a apirut Documentul National de Aplicare. Lucrarea de fafd s-a elaborat pe baza standardului SR EN 1992-1 (utilizand valorile recomandate) la care s-au addugat si prevederile din noul cod P100-2006. Prin confinut si modul de abordare a subiectelor, manvalul se adreseazi atat studentilor edt si inginerilor din proiectare si executie. “Autorii adreseazi mulfumiri doamnei ing. Vass Szikszai Melinda pentru ajutorul dat la tehnoredactarea lucririi, Cluj - Napoca, aprilie 2008 Autoriiee E CUPRINS PREFATA. 1.1 Reglementiri tehnice europene pentru structuri din beto 1.2. Scopul si cerintele proiectatii... 1.2.1 Scopul proiectitii.. 1.2.2. Cerinfe fundamentale. 1.23. Cerinje de durabilitat 1.3. Durata de viati proiectata. 1.4 Siguranta optima sau riscul acceptabil....nmeen- 1.5 Aplicarea condifiei de siguranté la studiul structurilor. 1.5.1 Stabilirea unor stiri limita... 1.5.2 Gestionarea sigurantei structurale. 15.3 Metodele de calcul. se 1.6 Semnificatia coeficientului de comportare sigura 8. 1.7 Metoda coeficientilor de siguranta partiali (metoda starilor limita).. 1.7.1 Stari limita.. seseanees 1.7.2. Situatii de proiectare. 1.7.3 Principiile de proiectare la starile limi za comportarii sigure.. 1.9.1, Modelarea comport : 1.9.1.1 Analiza liniard elasticd cu sau fara redistribuire. 1.9.1.2 Analiza plastica. 1.9.1.3. Analiza ne-liniara, 19.2. Considerarea imperfectiunilor geometrice si a efectelor de ordinul I ‘ari axiale.. o 32 Efectele secundare ale precomprimiat Conditii de ductilitate de ansamblu si locala.. Reguli suplimentare pentru elemente si structuri prefabricate 2, CARACTERISTICILE DE CALCUL ALE MATERIALELOR $I ACTIUNILOR... Betonul. Rezistentele betonului Deformatiile elastice.. Curgerea lent’ gi contractia.. Betonul cu agregate ugoare... Armaturi.. ‘Armatura nepretensionati. ‘Armiitura pretensionata. Actiuni in construct. Clasificarea actiunilor . 46 Intensitatile caracteristice ale actiunilor. 47 Intensitafile de calcul ale actiunilor.. ‘Combinafia actiunilor pentru stirile limita ultime (far& oboseala) 5 8 aa ee ee aamemt we ae me ee eee eee lee le lee le2.3.5 Combinatia actiunilor pentru stirile limit de serviciu..... 3. PROIECTAREA ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT IN STAREA LIMITA ULTIMA. Incovoierea cu sau fara fort axial. Ipoteze de calcul. Relafii de calcul... ‘Dimensionarea grinzilor Sectiuni dreptunghiular: Sectiuni in forma T. Dimensionarea stalpilor. Sectiuni dreptunghiulare. Sectiuni circulare gi inelar Forfa tiietoare, Determinarea forfei tiietoare de calcul Vee. Grinzi simplu rezemate sau continue. Elemente structurale participante la preluarea fortelor seismice Calcutul la forfa tdietoare. Etapele de calcul. Elemente care nu necesiti armaturd transversald din caleul (Vea < Vasc). Elemente care necesiti armatura transversald din calcul (Ves > Vrgc)- Cazuri speciale de verificare a armiturilor transversale..... Forfecarea intre inima si placa grinzilor T.. Verificari ale zonelor de contact dintre betoane turnate in etape diferite. 3.23.3 Console scurte.. 3.2.3.4 Colfurile grinzilor frante. Torsiunea. Stabilirea secfiunii de ealcul. Modelul de calcul la torsiune. Calculul armaturilor pentru preluarea torsiunit. Strapungerea. Perimetrul de control Determinarea efortului de calcul Vea Calculu! Ja strapungere. Etapele de calcul. Capacitatea portanta la strapungere a plicilor (ved < Vac) « 3.4.3.3. Capacitatea portant la strapungere a (vea> vrac). ss 3.5. incarcari locale. 3.6 Verificarea in starea limita de oboseali.. 3.6.1 Eforturi pentru verificarea la oboseala. 3.62. Procedeul de verificare a armaturil 3.6.3 Procedeul de verificare a betonului. 4, VERIFICAREA IN STARILE LIMITA DE EXPLOATARE, 4.1 Limitarea eforturiloy 4.2. Fisurarea 421 49 51 51 51 52 55 355 58 59 59 65 67 67 67 69 n n nD B 1 1 19 81 84 87 88 89 92 92 93 94 96 96 97 100 100 100 101 102 103 103 106 107 109 109 109 i