CAPITOLUL 1. NTREPRINDERILE MICI I MIJLOCII RURALE I ROLUL LOR N ECONOMIE 1.

1 Definirea i criteriile de clasificare ale IMM- urilor 1.2. Importana economic i social a IMM- urilor. 1.3. Necesitatea dezvoltrii IMM-urilor n mediul rural. rovocri ale mediului rural rom!nesc 1.". #trate$ii de dezvoltare a sectorului IMM - urilor rurale n %om!nia &n lucrarea sa '()e a$e of discontinuit*+ ,1-.2/0 eter Dru1er prezenta o para2ol despre purici i elefani0 respectiv firme mari i firme mici3 '4irmele mari nu pot fi versatile. 5 companie mare este eficient mai de$ra2 prin dimensiunea ei dec!t prin a$ilitate. urecii pot sri la o nlime mult mai mare dec!t nlimea proprie0 dar elefanii nu pot+. 6firmaia cele2rului autor nu este un aforism0 ci a devenit o realitate ntr-o msur at!t de mare0 nc!t ntreprinderile mici i mi7locii fac o2iectul politicilor i $uvernamentale n multe ri ale lumii0 dar mai ales n 8niunea 9uropean. 5 alt lucrare este cea a lui :)arles ;and* <9lefantul i puricele+. ovestea incepe in 1-=10 cand ;and* s-a )otarat sa renunte la cariera si$ura0 dar nemultumitoare dintr-o mare corporatie - elefantul - si sa inceapa o e>istenta mai riscanta0 dar poate mai 2o$ata0 ca independent devenind un purice. '9lefanti si purici - metafore ciudate si la fel de putin ma$ulitoare pentru am2ele cate$orii. Mi-au venit in minte ...pe cand incercam sa e>plic de ce o or$anizatie-mamut are nevoie de oameni iritanti0 care s-o forteze sa accepte inovatii si idei esentiale pentru supravietuirea ei+ 1.1. Definirea IMM-urilor. Criteriile de la!ifi are a IMM-urilor #ectorul afacerilor mici i mi7locii este prezent n toate rile dezvoltate0 ocup!nd o pondere nsemnat n economia acestora. &n rile mem2re ale 8niunii 9uropene apro>imativ 2? de milioane de IMM-uri asi$ur n 7ur de @A de milioane de locuri de munc i reprezint n mod constant0 -.B---B din totalul afacerilor0 constituind un factor c)eie pentru cresterea economic0 inovarea0 ocuparea forei de munca0 inte$rarea social. ,CCC.eudirect.ro/ i creterea competiiei pe pia.

(otusi0 acestea sunt adeseori confruntate cu imperfeciunile pieei. IMM-urile au de multe ori dificultati in o2tinerea de capital sau credite0 mai ales in faza de start-up. %esursele lor limitate pot de asemenea sa reduca accesul la noi te)nolo$ii sau inovare. De aceea0 spri7inul pentru IMM-uri reprezint una din prioritile :omisiei 9uropene0 care urmrete promovarea antreprenoriatului de succes i m2unatairea mediului de afaceri pentru IMM-uri0 pentru a le permite s si realizeze deplinul potenial n conte>tul economiei $lo2ale. &n #.8.60 IMM-urile reprezint o component esenial a economiei. De e>emplu0 " din 1? persoane apreciaz c a avea n proprietate o ntreprindere mic sau mi7locie constituie una dintre cele mai convena2ile ci pentru a prospera su2 aspect financiar. 6nual se nfiineaz apro>imativ @??.???- 1.???.??? de ntreprinderi mici i mi7locii0 astfel c pentru fiecare ntreprindere care a dat faliment se nfiineaz alte - ntreprinderi mici i mi7locii. &n %om!nia creearea ntreprinderilor mici i mi7locii a fost facilitat prin Decretul le$e nr. A"D1--? privind or$anizarea i desfurarea unor activiti economice pe 2aza li2erei iniiative ,%usu0 :.0 1--331"/. Ma7oritatea ntreprinderilor mici i mi7locii din ara noastr acioneaz n comer i servicii ,a$enii de turism0 restaurante0 )oteluri/0 n domeniul productiv fiind semnalate mai puine iniiative. ntreprinderile mici si mijlocii sunt societi comerciale cu capital privat aparin!nd unor persoane fizice autorizate sau unor persoane 7uridice care prin asociere sau individual desfoar activitati si fapte de comert n scopul o2tinerii de profit prin realizarea de 2unuri materiale0 respectiv prestari servicii0 n conditii de concurenta ,Ere2an0 F.0 2??-3"./. De la 1 ianuarie 2??A0 conform recomandrilor fcute de :omisia 9uropean0 cate$oria ntreprinderilor micro0 mici i mi7locii este alctuit din ntreprinderi care an$a7eaz un numr ma>im de 2A? de salariai0 au o cifr de afaceri anual net de p!n la A? milioane de euro iDsau dein active totale n valoare de cel mult "3 milioane de euro. !n atunci n rile 8niunii 9uropene erau considerate drept limite ma>ime ale IMM0 numrul de A?? de an$a7ai i participarea unei firme mai mari la deinerea a nu mai mult de o treime din capital. Din definirea IMM rezult n mod clar care sunt cele trei cate$orii de clasificare a acestora" nu#$rul #ediu de !alaria%i ,acest criteriu acoper personalul permanent0 cel

cu 7umatate de norma si cel temporar/0 c)eltuieli n avans/.

ifra de afa eri anual$ net$ &i 'aloarea

a ti'elor totale ,prin active totale se nele$e active imo2ilizateG active circulanteG Intr-o piata unica fara $ranite interne0 este esential ca masurile de incura7are a IMM-urilor sa se 2azeze pe o definitie comuna0 in scopul im2unatatirii consistentei si eficacitatii masurilor0 pentru limitarea distorsiunilor si a competitiei. 6cest lucru este cu atat mai necesar avand in vedere interactiunea dintre masurile nationale si cele impuse de 89 pentru sustinerea IMM-urilor in domenii precum dezvoltarea re$ionala si cautarea de fonduri entru statele mem2re0 folosirea definitiei este voluntara0 dar :omisia le recomanda atat lor0 cat si Eancii 9uropene de Investitii si 4ondului 9uropean de Investitii0 sa o foloseasca pe scara lar$a.

9ste important s reinem faptul c n timp ce respectarea pra$urilor referitoare la numrul mediu de an$a7ai este o2li$atorie0 o ntreprindere mic sau mi7locie poate ale$e s respecte unul dintre cele dou criterii3 fie cel referitor la cifra de afaceri anual net0 fie cel referitor la activele totale0 nefiind necesar satisfacerea concomitent a am2elor criterii. :onsiderm fireasc posi2ilitatea acestei ale$eri0 deoarece c)iar prin natura lor ntreprinderile din domeniul serviciilor0 comerului sau al distri2uiei pot atin$e cifre de afaceri anuale nete compara2ile sau mai mari dec!t cele ale ntreprinderilor de produciei0 la un volum mult mai mic al activelor nete i la un numr mai redus al an$a7ailor.

osi2iliatatea de a ale$e ntre acest criteriu si cel al activelor totale0 care indic 2onitatea unei ntreprinderi0 asi$ur IMM-urilor an$a7ate n diferite tipuri de activitate economic un tratament e$al. &n ta2elul urmtor se prezint relaia dintre tipul de ntreprindere i criteriile standard de departa7are a ntreprinderilor micro0 mici sau mi7locii aa cum prevede le$islaia european. (a2el 1.1 :lasificarea ntreprinderilor micro0 mici sau mi7locii n 8niunea 9uropean

&n functie de dimensiunile acestor trei indicatori se distin$ trei tipuri de ntreprinderi3 H ntreprinderile mijlocii sunt definite ca ntreprinderi care au p!na la 2A? salariati si realizeaza o cifra de afaceri anuala neta p!na la A? milioane euro sau detin active totale de p!na la "3 milioane de euroI H ntreprinderile mici sunt definite ca ntreprinderi care au p!na la "- de salariati si realizeaza o cifra de afaceri anuala neta sau detin active totale de p!na la 1? milioane de euroI

H micro-ntreprinderile sunt definite ca ntreprinderi care au p!na la - salariati si realizeaza o cifra de afaceri anuala neta sau detin active totale de p!na la 2 milioane de euro. Daca intreprinderea dvs. depaseste pra$urile financiare sta2ilite pentru cifra de afaceri si activele totale si pra$urile pentru numarul mediu de salariati in cursul unui an0 acest lucru nu va va afecta situatia intreprinderii. 6ceasta va pastra statutul de IMM cu care a inceput anul. (otusi0 va pierde acest statut daca pra$ul va fi depasit pe parcursul a doua e>ercitii financiare anuale consecutive. In acelasi mod0 va casti$a statutul de IMM daca in perioada anterioara a fost o firma mare0 dar apoi a a7uns su2 aceste pra$uri pe parcursul a doua e>ercitii financiare consecutive. recizm faptul c n alte ri sau re$iuni economice ale lumii se utilizeaz i alte criterii pentru departa7area ntreprinderilor micro0 mici sau mi7locii. Mai mult c)iar fiecare ar dezvolt pro$rame proprii de susinere i de ncura7are a nfiinrii acestora. &n literatura economic i mai puin n practica statistic apar i ali indicatori0 precum3 capacitatea de producie0 valoarea adu$at0 valoarea produciei0 cota de pia. Cla!ifi area IMM-urilor (n Ro#)nia. &n %om!nia printre criteriile de delimitare a IMM se utilizeaza cu precadere numarul de an$a7ati si cifra de afaceri. :onform Fe$ii nr. 3".D2??" ,care a2ro$ Fe$ea nr. 133D1---/ privind stimularea nfiinrii i dezvoltrii ntreprinderilor mici i mi7locii0 in!nd cont de numrul mediu de an$a7ai e>ist urmtoarea clasificare3 microntreprinderi J ntre 1 i - an$a7ai ntreprinderi mici J ntre 1? i "- an$a7ai ntreprinderi mi7locii J ntre A? i 2"- an$a7ai &n ceea ce privete structura IMM-urilor n funcie de mrime0 n totalul acestora ponderea ma7or o dein microntreprinderile ,-?0-B/0 at!t ca numr c!t i din punct de vedere al crerii de locuri de munc0 urmate de ntreprinderile mici ,@0.B/ i de cele mi7locii cu o pondere de 10AB. :onform lui Dinu Marin ,2??233./0 aproape n toate rile 89 indiferent de particularitile economice0 culturale sau $uvernamentale microntreprinderile reprezint mai mult de =AB din numrul total al IMM-urilor. &n mediul de afaceri specific rom!nesc0 ponderea ridicat a microntreprinderilor este e>plicat de urmtorii factori de influen3

 nivelul sczut al capitalului intern0 primul pas n afaceri J nfiinarea microfirmelor0 msurile le$islative au ncura7at multiplicarea numrului de noi entiti dec!t dezvoltarea celor e>istente0 microntrepinderile pot opta pentru plata impozitului preferenial pe venituri ,:6/0 cu o cot de impozitare de 3B posi2ilitatea acordat de a ale$e n primii trei ani de funcionare ntre plata impozitului pe profit i plata impozitului pe cifra de afaceri. 2eneficiaz de scutirea de la plata contri2uilor de asi$urri sociale datorate de an$a7ator ,pt. cel mult " an$a7ai/ sta$narea dezvoltrii firmelor la nivel de microntreprinderi i vulnera2ilitatea acestora n primii ani de funcionare IMM se pot constitui n urmtoarele domenii de activitate3 n industria prelucrtoare3 fa2rici de nclminte0 confecii0 7ucrii0 produse alimenatare n construcii3 construcii industriale0 administrative0 de locuine n comerul cu ridicata3 IMM-urile acioneaz ca intermediare ntre producie i comerul cu amnuntul n comerul cu amnuntul3 IMM-urile acioneaz ca uniti independente sau ca lanuri de ma$azine n domeniul serviciilor se constituie IMM-uri pentru3 - servicii oferite altor ntreprinderi3 consultin$0 a$enii de pu2licitate - servicii oferite indivizilor3 a$enii de turism0 curtorii c)imice0 )oteluri0 moteluri0 restaurante0 saloane de frizerie i coafur ,a$roturismul i turismul rural/ 1.* I#+ortan%a e ono#i $ &i !o ial$ a (ntre+rinderilor #i i &i #i,lo ii. reocuparea continua privind dezvoltarea sectorului IMM0 at!t la nivel mondial c!t si la nivel european si national0 reflecta recunoasterea rolului acestuia n structura economica a unei tari0 a contri2utiei lui n asi$urarea unei dezvoltari economice si sociale

ec)ili2rate. #ectorul IMM reprezinta cel mai activ sector al unei economii moderne0 un factor de pro$res te)nolo$ic si inovare ,#trate$ia Kuvernamentala pentru dezvoltarea sectorului IMM0 p$3./. Importana deose2it acordat IMM n ma7oritatea tarilor dezvoltate se datoreaza unor solide fundamente economice si sociale. &ntreprinderile mici si mi7locii sunt mult mai receptive la nevoile pieei0 mai adapta2ile la modificari si inovatii0 rspund mai 2ine e>i$entelor consumatorilor0 aduc!nd o m2unatatire semnificativ mediului concurential. (Zaiu, L., 2002). %olul i importana IMM-urilor decur$ din anumite trsturi, caracterisitici care fac ca acestea s fie mai mult dec!t o 'miniatur+ a ntreprinderilor mari i anume3 ofer noi locuri de munc. 4iind un se$ment economic creator de noi locuri de munca n sectoare de activitate supuse unor mutatii structurale importante0 IMM contri2uie la sta2ilitatea socialL a zonei respective. &n perioadele de recesiune economica0 IMM creeaza mai multe locuri de munca dec!t ntreprinderile mari si $estioneaza mai 2ine forta de munca. favorizeaz fle>i2ilitatea. 4le>i2ilitatea mare a IMM este le$at de dimensiunile lor si implicit de structura or$anizatorica0 de caracteristicile ec)ipamentelor din dotare. De fapt0 acesta este cel mai important avanta7 al IMM0 deoarece le confera o capacitate mare de adaptare la un mediu economic comple>0 caracterizat prin presiune concurentiala si prin evolutie te)nolo$ica rapida. 6ceasta capacitate de adaptare a ntreprinderilor la sc)im2arile e>o$ene ale mediului se numeste Mfle>i2ilitate de rspunsM0 care le d posi2ilitatea mentinerii pe pia0 caracteristica mai importanta dec!t marimea profitului (Zaiu, L., 2002). 6ceasta fle>i2ilitate este un important factor de competitivitate si asi$ura IMM o mai 2una rezistenta n perioada de criza. a7ut la funcionarea ntreprinderilor mari. Marile ntreprinderi fractioneaza procesul de productie n vederea alocarii optime a capitalurilor0 iar pe aceasta cale si asi$ura controlul $lo2al asupra ntre$ului flu> de fa2ricatie prin modernizarea ec)ipamentelor si reor$anizarea flu>urilor de producie. &n tarile dezvoltate acestea cedeaza IMM-urilor unele operatii ale flu>urilor te)nolo$ice0 din ratiuni de renta2ilizare a e>ecutarii lor. 6ctivitile care pot fi mai eficient realizate n ntreprinderile mici i mi7locii sunt aprovizionarea cu materii prime i

su2ansam2le

,aceste

ntreprinderi

acion!nd

ca

su2contractani

pentru

ntreprinderile mari/. 6stfel0 n industria automo2ilelor0 o parte cresc!nda a mi7loacelor te)nice si financiare ale unor mari firme este destinata activitatilor din amontele ,proiectarea/ si avalul ,comercializare/ ciclului de fa2ricatie. 9>ecutarea pieselor0 reperelor0 su2ansam2lelor se face n IMM0 iar asam2larea acestora revine n sarcina ntreprinderilor mari de monta7 si finisare a autove)icolelor care efectueaz investitii importante n automatizarea flu>urilor de fa2ricatie. De e>emplu0 firma Keneral Motors se aprovizioneaz cu repere0 su2ansam2le i 2eneficiaz de servicii de la peste 3@.??? de ntreprinderi mici sau mi7locii0 iar firma italian Eenetton desfoar apro>imativ -AB din procesul de producie prin intermediul unor su2contractani0 care sunt ntreprinderi mici i mi7locii. satisfac nevoile unui $rup restr!ns de consumatori. 4irmele mici sunt capa2ile s i adapteze produsele unor $rupuri restr!nse de consumatori i s le satisfac necesitile n mod profita2il. 8n e>emplu n acest sens este o firm care se ocup de modificarea sistemului de comand al automo2ilelor0 pentru a-l adapta oferilor cu diza2iliti motorii. stimuleaz concurena. IMM-urile reprezint adevrai competitori pentru companiile mari0 mai ales pe termen scurt i sau mediu0 prin preul practicat0 desi$nul produselor i capacitatea ridicat de adaptare la noiile condiii ale mediului de afaceri0 dar totodat creeaz competiie i ntre ele. 6cest fapt conduce la m2untire calitii produselor i serviciilor realizate I un raport corect ntre pre i calitate. favorizeaz inovaia te)nic. #tudii efectuate n #86 au demonstrat c incidena inovaiilor n r!ndul an$a7ailor din domeniul afacerilor mici i mi7locii este mai mare dec!t cea din r!ndul ana$a7ilor din ntreprinderile mari. 4irmele mici produc de dou ori i 7umtate mai multe inovaii dec!t omola$ele lor mai mari0 raport!nd numrul de inovaii la numrul de an$a7ai ,62rudan0 I.0 et al0 "1/. Numarul mare de IMM n structura sistemelor industriale occidentale se e>plica si prin faptul ca0 pe de o parte acestea nu sunt alternative ale ntreprinderilor mari0 ci au un rol de complementaritate n re$larea cantitatilor oferite pe piata0 asi$ur!ndu-se astfel structuri concurentiale care stimuleaza si o2li$a la eficienta si pro$res te)nolo$ic0 iar pe

de alta parte sunt preferate n domenii sau sectoare de activitate n care n$ustimea pietei si insta2ilitatea accentuata a cererii nu asi$ura o renta2ilitate ridicata si pe termen lun$ a ntreprinderilor de dimensiuni mari ,Naiu0 F.0 2??2/. Principalele efecte po iti!e "enerate de sectorul #$$ ntr-o economie sunt ,#trate$ia Kuvernamentala pentru dezvoltarea sectorului IMM0 p$3./3 sc)im2arile structurale si redefinirea politicilor economice. &n conte>tul actual0 sectorul IMM este cel mai afectat de criza economico-financiara0 dar n acelasi timp constituie sectorul care poate contri2ui su2stantial la revirimentul economiei n ansam2lul eiI crearea de noi locuri de munca0 reprezent!nd cea mai eficienta modalitate de com2atere a soma7uluiI m2unatatirea mediului concurential care conduce la cresterea calitatii produselor si serviciilor oferite pe piata0 stimuleaza inovarea si transferul te)nolo$ic si optimizeaza utilizarea resurselorI stimularea dezvoltarii re$ionale si rurale. IMM-urile reprezinta o solutie pentru reducerea decala7elor economice re$ionale prin valorificarea resurselor locale0 prin a2ilitatea de a raspunde cerintelor locale pe 2aza informatiilor detaliate pe care le detin privind pietele respectiveI cresterea investitiilor0 av!nd ca sursa economiile populatiei si antrenarea unui efect multiplicator al acestoraI atra$erea de investitii straine prin oferirea de servicii cone>e de calitate necesare dezvoltarii acestoraI dezvoltarea componentelor infrastructurii de afaceri0 IMM-urile action!nd ca furnizori specializati de piese0 parti componente si servicii pentru ntreprinderile mariI accentuarea caracterului de atomicitate al pietei0 prin dimensiunile lor reduse si prin numarul mare. rin stimularea concurentei0 se reduc posi2ilitatile de creare a unor pozitii de monopol care ar conduce la cresteri de preturi si la ineficiente n com2inarea factorilor de productieI adapta2ilitatea ofertei la cerintele clientilor0 IMM-urile dovedind un $rad nalt de fle>i2ilitate0 capacitate de inovare0 reactie rapida la sc)im2arile mediului

economic i put!nd ocupa nise de piata care nu sunt profita2ile pentru ntreprinderile mari. IMM-urile dein o serie de atuuri care e>ploatate eficient pot nltura multe din minusurile aduse de caracterul limitat al resurselor acestor ntreprinderi3 structura or$anizatoric este mai simpl ,ma>im 3 niveluri ierar)ice/0 uor adapta2il0 asi$ur!nd o mai mare mo2ilitate n utilizarea forei de munc0 deciziile pot fi luate mai rapid0 iar ntreprinderea i poate sc)im2a mai rapid direcia de aciune pentru a valorifica oportunitile mediului. deciziile pot fi mai repede puse n aplicare0 iar rezultatele acestora sunt vizi2ile mai rapid n comparaie cu o ntreprindere mare. ntreprinztorul-mana$er este mai aproape de clieni i de pia0 iar acest fapt permite o reacie mai rapid la sc)im2ri. 2eneficiaz de o le$islaie specific ,economic0 fiscal0 de resurse umane/0 iar n situaii dificile c)iar de o atenie deose2it i de un spri7in evident din partea autoritilor. relaiile dintre ntreprinztorul-mana$er i an$a7ai au ans s fie mai ec)ita2ile iar comunicarea poate fi destul de directI relaiile profesionale tind s fie mai fle>i2ile0 ceea ce ar putea avea un efect 2enefic asupra moralului an$a7ailor ,mediul profesional fiind mai destins/I mediul de munc are anse s fie mai 2un0 an$a7aii reuind s vad mai repede i mai clar care sunt rezultatele muncii lorI acest aspect se poate transforma ntr-un factor motivator foarte puternic0 mai ales pentru a ncura7a an$a7aii s vin cu ideiI u2licaiile de specialitate prezint c)iar opinii ale unor ntreprinztori care aduc ar$umente n favoarea ideii c 'mai mare nu nseamn ntotdeauna mai 2ine<0 pstrarea dimensiunilor mici ale ntreprinderii prezent!nd avanta7e o2iective3 rspuns rapid la solicitrile clienilor0 posi2ilitatea clienilor de a discuta cu nsui mana$erul ntreprinderii ,situaie 2ine apreciat de acetia/. Datorita acestor avanta7e pentru societate0 n diferite tari se acorda facilitati speciale n cazul nfiintarii IMM. &n #860 de e>emplu0 pentru stimularea nfiintarii IMM0 precum si pentru spri7inirea financiara a celor e>istente0 #mall Eusiness

6dministration acorda mprumuturi directe ntreprinderilor mici si c)iar persoanelor fizice care doresc sa intre n afaceri si $aranteaza p!na la 3?B din suma unui mprumut 2ancar. &n Oaponia0 :orporatia pentru finantarea ntreprinderilor mici acorda mprumuturi pe termen lun$ pentru modernizare0 cu do2!nzi mici (Zaiu, L., 2002). Numarul mare de IMM n structura sistemelor industriale occidentale se e>plica si prin faptul ca0 pe de o parte acestea nu sunt alternative ale ntreprinderilor mari0 ci au un rol de complementaritate n re$larea cantitatilor oferite pe piata0 asi$ur!ndu-se astfel structuri concurentiale care stimuleaza si o2li$a la eficienta si pro$res te)nolo$ic0 iar pe de alta parte sunt preferate n domenii sau sectoare de activitate n care n$ustimea pietei si insta2ilitatea accentuata a cererii nu asi$ura o renta2ilitate ridicata si pe termen lun$ a ntreprinderilor de dimensiuni mari ,Naiu0 F.0 2??2/. e l!n$ avanta7ele menionate e>ist i elemente vulnera2ile sau aspecte ne$ative ale IMM-urilor #unt conduse de ntreprinztorii care le-au creat i nu de ctre un mana$er0 o ec)ip de mana$ement sau un specialistDconsultant n mana$ement. Palorific oportuniti de afaceri temporare i nu de perspectiv0 i prin urmare fr prea multe rezultate. #unt conduse n mod empiric0 de ctre ntreprinztori nepre$tii0 insuficient motivai. Fipsa resurselor financiare0 care constituie un factor ma7or n fr!narea dezvoltrii acestora Nu sunt interesate s permit realizarea transferului de cunotine mana$eriale de la alte or$anizaii. #unt vulnera2ile n primii trei ani de funcionare

4alimentul IMM-urilor are urmtoarele consecine3 ierderea resurselor financiare de ctre investitoriI

9fecte psi)olo$ice asupra proprietarilorI :onsecine economice i sociale3 precum3 reducerea numrului de locuri de munc0 ncetarea producerii unor produse sau prestrii unor servicii necesare consumatorilor.

%aracteristici ale #$$-urilor. Q. 5. (orres considera ca IMM-urile au urmatoarele caracteristici ,5ar$0 %0 2?123=A/3 'efectul de fluture+ ce presupune ca orice pro2lema aparent minora poate conduce la o serie de consecinte $rave n interiorul unui IMM0 datorita vulnera2ilitatii lor economice. Q.(orres citeaza urmatoarele situatii suscepti2ile sa afecteze e>istenta ntreprinderii3 intrarea pepiata a unui nou concurent0 falimentul unui furnizor0 refuzul unui mprumut 2ancar. Deasemenea mana$ementul curent se confrunta adesea cu situatii de ur$enta ce se pot transforma n adevarate crize. 'efectul de microcosmos+ conform caruia ntreprinzatorul se preocupa mai ales de pro2leme cu implicatii pe termen scurt0 strict le$ate de micromediul ntreprinderii. 'efectul de e$ocentrism+ su2liniaza efectul de )ipertofiere a e$ouluintreprinzatorului. 4iind foarte preocupat de el nsusi0 ntreprinzatorul nu poate dele$a ,corect/ luarea deciziei.

4i$ura 1. :ercul vicios al caracteristicilor unui IMM

&ursa' (orres, )***

8n cerc vicios lea$a aceste trei caracteristici3 'efectul de e$ocentrism+ si de 'microcosmos+ altereaza luciditatea proprietarului-mana$er. 6cest fapt mareste vulnera2ilitatea ntreprinderii si declanseazaDaccentueaza 'efectul de fluture+0 incit!ndu-

se astfel proprietarul-mana$er sa se implice suplimentar n functionarea ntreprinderii ,amplific!nd 'efectul de e$ocentrism+/. 'efect de microcosmos+/. 1.*. Ne e!itatea de-'olt$rii IMM-urilor (n #ediul rural. Pro'o $ri ale #ediului rural ro#)ne! :)iar dac unii consider c n zilele noastre nu mai sunt diferene eseniale ntre mediul rural i cel ur2an0 n %om!nia dar i n alte state mem2re 89 sau n alte pri ale lumii0 re$iunile rurale se confrunt cu o serie de provocri comune care duc la performane economice sla2e i la ocuparea sczut a forei de munc n sectorul a$ricol i nea$ricol. &n prezent e>ist dispariti profunde la nivel re$ional0 mai ales ntre zonele ur.ane &i rurale0 n ceea ce privete mediul de afaceri0 fapt datorat n principal unei infrastructuri sla2 dezvoltate n spaiul rural0 lipsei resurselor financiare ale potenialilor 2eneficiari0 dificultilor de accesare a creditelor0 dar i sla2ei pre$tiri antreprenoriale. Microntreprinderile e>istente n spaiul rural sunt n numr redus i acoper doar o $am restr!ns de activiti productive i servicii0 nevalorific!nd suficient resursele locale. Densitatea IMM-urilor este principalul indicator care reflect nivelul de dezvoltare a acestui sector0 iar n mediul rural numrul de IMM-uri active la 1??? de locuitori este de apro>imativ --1?0 afl!ndu-se su2 media european. entru a ne apropia si atin$e nivelul tarilor dezvoltate este necesar e>tinderea micro ntreprinderilor n mediul rural0 cerin determinata de nevoia spri7inirii micilor producatori a$ricoli lipsiti nca de avanta7ele oferite de pro$resul te)nico-stiintific. &n mediul rural se simte nevoia or$anizarii unor unitati sau sectii pentru producerea de instalatii si dotari necesare mini-fermelor avicole0 de taurine si de porcine0 destinate $ospodariilor individuale0 cum ar fi3 incu2atoare mici0 sisteme de alimentare cu )rana si apa0 mori si alte ec)ipamente pentru prepararea fura7elor0 realizarea unor produse din $ama uneltelor de uz $ospodaresc0 ca de e>emplu3 prese pentru ulei0 storcatoare de fructe0 scule si dispozitive pentru lucrari de dul$)erie si fierarie etc.0 nfiintarea unor unitati mi>te de morarit-panificatie0 a unor mori cu capacitate mica0 cuplate cu ec)ipamente rin cresterea volumului de munca0 proprietarulmana$er ia0 evident0 tot mai multe decizii ,ceea ce poate conduce si la un

pentru valorificarea fainii si tar!telor rezultate din uium0 a unor 2rutarii familiale pentru producerea unor specialitati de panificatie0 or$anizarea unor capacitati de marime mica si medie pentru prelucrarea fructelor si le$umelor ,mere0 stru$uri0 tomate etc./ su2 forma de concentrate pentru sucuri0 precum si a unor unitati de desfacere. De asemenea0 se simte nevoia nfiintarii unor unitati mi>te de colectare-pre$atire a l!nii ,sortare0 spalare0 daracire0 toarcere0 vopsire/0 cuplate cu ateliere de tricotat0 confectionat etc. 8n serviciu foarte solicitat n mediul rural este ela2orarea de proiecte si or$anizarea activitatii de constructii pentru locuinte si o2iective a$rozoote)nice mici. Nu este lipsita deimportanta nici or$anizarea unor ateliere de dul$)erie cu minimum de utila7e necesare n care persoanele particulare sa-si poata e>ecuta sin$ure unele lucrari. entru nfiintarea si dezvoltarea unor activitati de mica industrie si prestari de servicii la sate e>ista conditii optime0 printre care amintim3 materii prime a$ricole din productia ve$etala si animala0 materiale de constructii0 lemn0 piatra0 resurse pentru producerea de caramizi0 ti$le etc.0 precum si forta de munca numeroasa. 9>ista si spatii insuficient folosite care pot fi amena7ate pentru diverse ateliere. :ea mai importanta resursa0 insuficient folosita0 este nsa forta de munca rurala care n unele anotimpuri nu este ocupata. &n mediul rural0 datorita lipsei unor activitati de mica industrie si prestari de servicii0 numarul specialistilor rezidenti s-a redus foarte mult. (in!nd cont de faptul ca populatia rurala este m2atr!nita0 iar tineretul0 n mare parte0 are alte ndeletniciri dec!t a$ricultura0 se impune dezvoltarea unor sectoare economice specifice de servicii0 depozitare0 prelucrare si comercializare a produselor a$ricole0 care sa atra$a forta de munca disponi2ila din mediul rural. %om!nia 2eneficiaz de importante surse e>terne pentru dezvoltarea multifunctionala a a$riculturii si dezvoltarea comple>a a spatiului rural ,industrii de prelucrare0 turism0 infrastructuri moderne etc./. Disparitile profunde ntre zonele ur.ane &i rurale0 n ceea ce privete mediul de afaceri se datoreaz3 $ravelor pro2leme demo$rafice oportunitilor de an$a7are e>trem de limitate nivelului educaional sczut0 care determin o sla2 pre$tire antreprenorial i un numr mic al afacerilor mici i mi7locii rurale infrastructurii insuficient dezvoltate n zonele rurale

 veniturilor sczute0 care determin un standard de via sczut n comunitile rurale. + ,i!el de educatie mai sca ut si acces mai dificil la educatie n mediul rural. otentialul uman este un factor c)eie pentru dezvoltarea zonelor rurale. ro2lema analfa2etismului afecteaza zonele rurale. &n plus0 calitatea educatiei este mai scazuta n zonele rurale din cauza infrastructurii educationale mai sarace si nivelul de calificare mai scazut al personalului. (inerii care traiesc n e$iuni % pot avea mai multe dificultati n accesul la educatie0 pentru ca tre2uie sa faca naveta de zi cu zi0 ca o consecinta a scaderii numarului scolilor rurale0 le$ata de strate$ia de $rupare a scolilor. #colile primare si $imnaziale din zonele rurale acum sunt mai putin accesi2ile din cauza distantei pe care elevii tre2uie s-o parcur$a si a costurilor mai mari pentru familii. 6ccesul la educatie p!na la terminarea celui de-al doilea nivel ,cel $imnazial/ este asi$urat n ma7oritatea re$iunilor0 dar nivelul de educatie este semnificativ mai scazut n zonele rurale dec!t n zonele ur2ane ,Eertolini et al.0 2??=I (odorova0 1--.I 9:0 2??.c/. + -eniturile n onele rurale sunt mai mici dec.t n onele ur/ane. rintre rezultatele cele mai dura2ile ale economiei comparative internationale se afla urmatoarele aspecte3 locurile de munca ur2ane sunt mai 2ine platite dec!t cele din mediul rural0 ocuparea fortei de munca nea$ricola asi$ura salarii mai mari dec!t cea a$ricola0 si 2ar2atii c!sti$a mai mult dec!t femeile. :resterea salariilor este mai rapida n zonele ur2ane din diverse motive3 la locurile de munca ur2ane salariile sunt mai des re$lementate prin conventii care recompenseaza vec)imea la locul de munca si e>perientaI oportunitatea de a avansa de la ocupatii mai sla2 platite la cele care sunt mai 2ine platite poate fi mai mare n orase dec!t n mediul ruralI si e>perienta poate avea un efect mai direct asupra productivitatii n mediul ur2an dec!t n mediul rural. 6ctivitatile care necesita nivel scazut de calificare se localizeaza n zonele rurale0 iar cele care necesita calificare nalta sunt concentrate n zonele ur2ane0 astfel cresterea ocuparii fortei de munca rurale conduce la concentrarea locurilor de munca cu salarii mici si calificare inferioara n zonele rurale. +0ata mai ridicata a saraciei n onele rurale. Fe$atura dintre saracie si zona

rurala se 2azeaza n parte pe componenta sectoriala a ocuparii fortei de munca rurale. 6$ricultura este sectorul dominant de ocupare n zonele rurale si ofera optiuni mai putin profita2ile0 comparativ cu alte sectoare economice din zonele ur2ane Peniturile mici si sezonalitatea muncii reprezenta riscuri semnificative pentru saracie si e>cluziune sociala si sunt elemente importante n transmiterea inter$enerationala a saraciei n r!ndul a$ricultorilor. #aracia rurala difera de saracia ur2ana0 deoarece zonele rurale sunt mai izolate0 or$anizatiile pu2lice si ale comunitatii functioneaza n mod diferit n comunitatile rurale0 normele sociale sunt diferite si structura populatiei rurale difera de cea ur2ana. &n timp ce mediul natural este dat0 toti ceilalti factori din aceasta lista sunt determinate endo$en0 ceea ce n$reuneaza identificarea cauzei principale a saraciei sau a politicilor care pot sa reduca saracia n mod semnificativ. Diferenta ntre ratele saraciei n zonele rurale si ur2ane este mai mare n tarile estice dec!t n cele vestice. &n tarile vestice n zonele rurale saracia este concentrata n re$iunile ndepartate si0 n $eneral0 n re$iunile cu pro2leme de accesi2ilitate. &n unele tari vestice ,de e>emplu0 n 4ranta/ desi zonele rurale nca detin cea mai mare proportie a oamenilor saraci0 saracia devine n principal un fenomen ur2an ,Dillin$er0 2??@I IF50 2??"I Eertolini et al.0 2??=I Elan10 2??A/. + ,i!el mai sca ut al spiritului antreprenorial n onele rurale. #piritul antreprenorial este mai putin dezvoltat n zonele rurale dec!t n zonele ur2ane. Fansarile de afaceri apar n $eneral mai rar n re$iunile rurale si sarace. Numarul mic al afacerilor n mediul rural pe cap de locuitor a populatiei si a dimensiunii lor mici sunt insuficiente pentru a crea o crestere semnificativa. &n afara de constr!n$erile $eneral vala2ile pentru toate ntreprinderile mici si mi7locii0 at!t n zonele ur2ane0 c!t si n cele rurale0 ntreprinderile rurale se confrunta si cu alte o2stacole3 nivelul scazut de educatie si formare profesionala0 accesul dificil la finantare pentru ntreprinderile rurale0 insuficienta infrastructurii de transport0 comunicatii si de piata0 lipsesc sistemele de informatii de preturi si serviciile de consultanta ,#c)rieder et al.0 1---0 Eezemer si Davis0 2??2I Kreen si ;ardill0 2??3I Davis si :ristoiu0 2??2I Qein$arten et al.0 2??"/. + #nfrastructura insuficienta n onele rurale. Ma7oritatea zonelor rurale au dificultati n crearea masei critice necesare privind facilitatile0 serviciile pentru producatori si investitiile pentru a spri7ini dezvoltarea economica. Fipsa de servicii de transport afecteaza at!t accesul la marfuri si servicii furnizate n centre re$ionale0 c!t si

capacitatea de a aduce 2unuri la piata. Fipsa transportului poate fi o 2ariera a an$a7arii si a participarii la piata fortei de munca. Infrastructura de internet de 2anda lar$a este mai putin dezvoltata si adoptarea de catre populatie pro$reseaza mai lent dec!t n zonele ur2ane. + 1e !oltarea ser!iciilor este mai sca uta n onele rurale. Fa nivelul 892@0 serviciile reprezinta .3B din activitatea economica n zonele predominant rurale0 n comparatie cu @.B n zonele predominant ur2ane ,9:0 2??-/. Qals) ,2??.a/ sustine ca acest cliva7 dintre rural si ur2an s-a intensificat n ultimii ani pentru ca dezvoltarea capitalista tinde spre centrele desemnate de activitate si politicile economice $lo2ale au promovat ur2anul si au e>clus ruralul. 6proape toate 2unurile si serviciile disponi2ile sunt mai scumpe n zonele rurale0 n timp ce veniturile sunt mai mici0 din cauza dependentei de a$ricultura si de alte activitati care produc venituri scazute. 9ducatia si serviciile de sanatate sunt servicii scumpe si sunt mai 2ine furnizate n conte>tul economiei de scara. 6cest lucru este vala2il mai ales pentru serviciile specializate0 cum ar fi cele le$ate de sanatatea mintala si nevoile speciale de educatie. rin urmare0 cei din zonele rurale care au nevoie de aceste servicii tre2uie sa calatoreasca n zonele ur2ane sau ram!n deprivati. 4iindca n cele mai multe cazuri locatiile rurale se considera neatractive pentru locuire de catre profesionisti0 posturile de specialisti sunt adesea ocupate din necesitate de catre persoane fara calificare corespunzatoare. #erviciile sustin oamenii si oamenii sustin serviciile. :ererea pentru servicii variaza n functie de structura socioeconomica a populatiei. Desfiintarea serviciilor are mai multe consecinte0 cum ar fi costurile economice si sociale ridicate ale transportului0 pierderea locurilor de munca si amenintarea identitatii locale ,Oosep)0 2??2/. +$i"ratia si na!eta din onele rurale spre onele ur/ane. Naveta poate a7uta la reducerea soma7ului n zonele ruraleI dar0 n acelasi timp0 poate redirectiona cererea pentru serviciile c)eie de la furnizorii locali spre cei ur2ani0 rezult!nd declinul furnizarii serviciilor locale ,Eertolini et al.0 2??=/. Mi$ratia neta pozitiva n zonele rurale accesi2ile este adesea nsotita de naveta la locurile de munca n zonele ur2ane. Nonele rurale ndepartate se confrunta cu o mi$ratie neta ne$ativa relativ mare. Multi dintre cei care au calificare ridicata ,n special tinerii/ ale$ sa faca cariera n zonele ur2ane mari0 n care

oportunitatile de promovare sunt mai mari. Nonele rurale ndepartate sunt neatractive pentru $ospodariile n care am2ii parteneri doresc sa urmeze o cariera profesionala0 deoarece pro2a2ilitatea de a satisface aspiratiile de cariera ale doi oameni cu nalta calificare ,specialisti/ pe plan local este relativ scazuta n comparatie cu alte zone ,#cott et al.0 2??@I Kreen si ;ardill0 2??3/. Eertolini et al. ,2??=/ au identificat patru cercuri vicioase ale saraciei rurale. rimul cerc vicios ,demo"rafia/ ncepe cu situatia demo$rafica nefavora2ila a multor zone rurale3 ponderea mare a populatiei v!rstnice0 ponderea mica a tinerilor si densitatea scazuta a populatiei afecteaza ne$ativ performanta economica a zoneiI ca o consecinta0 ratele scazute de natalitate si mi$ratia tinerilor a$raveaza si mai mult situatia demo$rafica.

1. Populaie vulnerabil

2. Economie slab dezvoltat (srac)

3. Natalitate sczut i migraie

4i$ura 1 :ercul vicios al structurii populaiei

6l doilea cerc vicios ,distanta/ este $enerat de infrastructura proasta0 care afecteaza ne$ativ performanta economica a zonei0 favoriz!nd astfel emi$ratia si av!nd consecinte ne$ative asupra situatiei demo$rafice0 care reprezinta un o2stacol n dezvoltarea infrastructurii ,de e>emplu0 costurile pe cap de locuitor ale asistentei medicale sau ale infrastructurii (I: cresc mpreuna cu scaderea populatiei rurale0 pentru ca multe dintre aceste costuri sunt fi>e/.
2. Economie slab dezvoltat (srac)

1."n#rastructur insu#icient dezvoltat

3. igraie! densitate sczut a populaiei

4i$ura 2 :ercul vicios al infrastructurii

6l treilea cerc vicios ,educatia/ este $enerat de nivelul scazut de educatie al ma7oritatii populatiei ruraleI lucru care duce la o rata mai redusa a ocuparii fortei de munca si0 n consecinta0 poate sa creasca rata saraciei0 care afecteaza n mod ne$ativ sansa de a primi educatie de nalta calitate.

1. Nivel sczut de educaie

2. $ata sczut a ocuprii #orei de munc

3. Economie slab dezvoltat! Nivel de trai sczut

4i$ura 3. :ercul vicios al educaiei

&n sf!rsit0 al patrulea cerc vicios ,piata muncii/ ncepe cu oportunitatile sla2e de munca din numeroase zone rurale0 care forteaza multe persoane calificate sa mi$reze si astfel descreste calitatea fortei de munca localeI forta de munca sla2 calificata este un factor descura7ant pentru investitii0 iar consecinta este o continua deteriorare a situatiei pietei muncii ,Eertolini et al.0 2??=/.

1. 'portuniti sczute pe piaa muncii

2.

igraie

%. &tractivitate sczut pe piaa muncii

3. (or de munc slab cali#icat

4i$ura ". :ercul vicios al oportunitilor de an$a7are

:onsiderm c dezvoltarea IMM-urilor n spaiul rural are pe l!n$ importantul rol economic i o component social marcant0 n sensul sta2ilizrii populaiei rurale. (recerea de la o politic a$ricol spre o a2ordare inte$rat a dezvoltrii rurale necesit luarea n considerare a cel puin " domenii critice ,Rere1es0 Pincze0 2?1?3../3 Dezvoltarea infrastructurii de transport i (I: 4urnizarea serviciilor pu2lice Palorificarea resurselor rurale ,naturale i culturale/ romovarea ntreprinderilor din mediul rural ,inclusiv dezvoltarea economic rural cu o structur divers i finanarea IMM-urilor/ &n vederea creterii economice i a 2unstrii tre2uie stimulat iniiativa micilor ntreprinztori0 pentru c acetia creeaz noi locuri de munc0 prin investirea capitalului n activiti productive i n servicii. Nu putem privi n viitor i nu ne putem ima$ina cum va arta societatea0 fr a ne $!ndi la rolul afacerilor mici i mi7locii i la contri2uia lor pentru creterea economic a rii. 6cestea sunt capa2ile s asi$ure valorificarea superioar a resurselor de care dispunem i s confere economiei atri2utele de competitivitate i eficien.

1./. 0trate1ii de de-'oltare a !e torului IMM- urilor rurale (!e i slide-uri)