Sunteți pe pagina 1din 5

SOARELE - STRUCTURA SOARELUI-NUCLEUL, ZONA DE RADIATIE, ZONA DE CONVECTIE, FOTOSFERA, CROMOSFERA, COROANA SOLARA, PETELE SOLARE, PROTUBERANTELE, ERUPTIILE

SOLARE Soarele Soarele este cel mai mare cor !i" sistem#l solar co"ti"a"! $%& !i" masa acest#ia' El este o s(era !e masa )a*oasa i"ca"!esce"ta !e la care "oi rimim cal!#ra si l#mi"a' Are !iametr#l !e +',$+'--- .m ceea ce i"seam"a ca este !e +-$ ori mai mare !ecat Pama"t#l' $%& !i" materia solara este (ormata !i" /i!ro)e" 01,&2 si /eli# 034&2' STRUCTURA SOARELUI5

NUCLEUL este re)i#"ea ce"trala care oc# a 3-& !i" 6ol#m#l Soarel#i, co"ti"e 7#matate !i" masa l#i si are o ra*a !e a ro8imati6 +3-'--- .m' Aici tem erat#ra este !e +9 milioa"e !e )ra!e Celsi#s iar resi#"ea !e ,9- miliar!e !e ori mai mare !ecat resi#"ea !e e Pama"t 0mas#rata la "i6el#l marii2' Aceste co"!itii ermit ca 9 roto"i 0 "#clee !e /i!ro)e"2 sa se #"easca e"tr# a (orma #" "#cle# !e /eli#, roces "#mit (#*i#"e "#cleara' I" (iecare sec#"!a s#"t co"6ertite i" /eli# 4$3 milioa"e to"e !e /i!ro)e", roces i" care 9,+ milioa"e to"e s#"t co"6ertite i" e"er)ie - co"(orm cele:rei relatii E;mc 3 ZONA DE RADIATIE este o re)i#"e c# o latime !e a ro8imati6 ,%-'--- .m i" care e"er)ia eli:erata !e "#cle# s#: (orma !e (oto"i isi ca#ta !r#m#l catre s# ra(ata' Desi (oto"ii se !e lasea*a c# 6ite*a l#mi"ii, stra:aterea acestei re)i#"i oate !#ra milioa"e !e a"i !eoarece ei s#"t erma"e"t a:sor:iti si re-emisi !e materia solara' ZONA DE CONVECTIE are o latime !e a ro8imati6 3%-'--- .m' E"er)ia emisa !e "#cle# a7#")e aici s#: (orma !e cal!#ra, care este tra"s ortata mai !e arte ri" c#re"ti 5 )a*#l cal! se ri!ica la s# ra(ata #"!e se raceste, !# a care i"tra i" i"terior e"tr# a se i"cal*i - roces "#mit co"6ectie' FOTOSFERA este #" strat c# )rosimea !e a ro8imati6 34- .m si re re*i"ta s# ra(ata 6i*i:ila a Soarel#i' Ea emite cea mai mare arte !i" l#mi"a solara si are o tem erat#ra !e a ro8imati6 41-- )ra!e Celsi#s' Pri6ita ri"tr-#" telesco #ter"ic, (otos(era a are ca o s# ra(ata a)itata e care s#"t ras a"!ite )ra"#lele' Acestea s#"t (ormati#"i !e materie )a*oasa c# o tem erat#ra c# circa ,-- !e )ra!e mai ri!icata !ecat cea a (otos(erei si ot (i asema"ate c# "iste :oa:e !e ore* c# !ime"si#"ile c# ri"se i"tre 34- si +4-- .m i" !iametr#, (ii"! com ara:ile c# marimea #"ei tari ca Fra"ta' Ele e6ol#ea*a ra i! 0a ar si !is ar2 i" mai #ti" !e #" s(ert !e ora' <ra"#lele s#"t !etermi"ate !e )a*ele (ier:i"ti care a7#") i" (otos(era !i" *o"a !e co"6ectie' CROMOSFERA este o re)i#"e care oate a7#")e a"a la 4'--- .m !eas# ra (otos(erei si care are o tem erat#ra me!ie !e a ro8imati6 9'4-- )ra!e 0creste o!ata c# cresterea

i"altimii a6a"! i" artea s# erioara 3-'--- !e )ra!e Celsi#s2' Fii"! mai rece !ecat (otos(era ea oate (i o:ser6ata "#mai i" tim #l ecli selor totale !e Soare, ca"! !isc#l solar este aco erit !e !isc#l a are"t al L#"ii' Aceasta re)i#"e a (ost !e"#mita cromos(era !eoarece i" tim #l ecli selor se re*i"ta s#: (orma #"#i cerc !e l#mi"a rosiatica' Ea este aco erita !e mici 7et#ri !e )a* (oarte cal! "#mite s ic#le care ot (i o:ser6ate la mar)i"ea !isc#l#i solar' S ic#lele se (ormea*a !eas# ra )ra"#lelor care se s ar)' S ic#lele ot a7#")e a"a la i"altimea !e +-'--- .m, artic#lele co"stit#e"te a6a"! 6ite*a !e +4-3- .m=s' Cromos(era este "#mita si >s a?#l (otos(eric>, !eoarece are a (i (ac#ta i" i"tre)ime !i" s ic#le !e o mare 6arietate !e !ime"si#"i' COROANA SOLARA este strat#l e8terior al atmos(erei solare si se i"ti"!e !e la limita s# erioara a cromos(erei a"a la i"altimi !e or!i"#l milioa"elor !e .ilometri, scal!a"! la"etele cele mai a ro iate !e Soare 5 Merc#r, Ve"#s, Pama"t si Marte' Fii"! !e #" milio" !e ori mai #ti" stral#citoare !ecat (otos(era ea oate (i o:ser6ata "#mai i" tim #l ecli selor totale !e Soare sa# c# #" a arat s ecial care aco era !isc#l solar, "#mit coro"o)ra( si se re*i"ta s#: (orma #"#i /alo# ar)i"tat mai m#lt sa# mai #ti" "ere)#lat' Coroa"a este (ormata !i" s#6ite !e )a* rare(iat care e6a!ea*a i" s ati# !a"! "astere #"or artic#le i"carcate electric c#"osc#te s#: "#mele !e 6a"t solar' Vite*a materiei io"i*ate i" 6eci"atatea Soarel#i este mica 0!e or!i"#l *ecilor !e .ilometri e sec#"!a2 !ar creste e mas#ra ce acestea se i"!e artea*a a7#")a"! ca i" 6eci"atatea Pama"t#l#i sa (ie !e a ro8imati6 ,4- .m=s' I" mo! "ormal co"ce"tratia 6a"t#l#i solar este !e 4-+- artic#le e ce"timetr# c#: ' I" ca!r#l e8 #"erii !e mai s#s strat#rile e8terioare ale Soarel#i 0(otos(era, cromos(era si coroa"a2 a# (ost ri6ite ca "iste at#ri li"istite i" care "# se i"tam la "imic' Di" o:ser6atii stim ca i" i"terior#l lor a# loc rocese acti6e care se !es(asoara s#: !i6erse as ecte' Totalitatea acestor rocese co"stit#ie asa-"#mita acti6itate solara' I" ceea ce ri6este acti6itatea solara "e 6om o ri as# ra5 etelor solare ale (otos(erei rot#:era"telor !i" cromos(era er# tiilor solare

PETELE SOLARE Di"tre toate (e"ome"ele solare, etele ar a (i cel mai remarca:il mo! !e acti6itate solara' Acestea s#"t #sor !e #s i" e6i!e"ta si a# (ost o:ser6ate !i" tim #ri stra6ec/i ' O ata solara este o (or-mati#"e !e c#loare i"t#"ecata care a are ri"tre )ra"#lele (otos(erice ' La i"ce #t ea a are ca #" or care se !e*6olta si oate sa !#re*e cate6a sa tama"i' C#loarea i"c/isa a etei se !atorea*a (a t#l#i ca e8ista #" e(ect !e co"trast i"tre stral#cirea "ormala a (otos(erei si stral#cirea etelor care a# o tem erat#ra mai sca*#ta

0a ro8imati6 93,- )ra!e Celsi#s2' Dime"si#"ile, as ect#l si o*itia etelor solare s#"t 6aria:ile i" tim ' O ata o:is"#ita are !iametr#l !e circa 1'----+4'--- .m, !ar #"eori ot a7#")e la a"a la 4-'--- .m, iar i" ca*#ri e8ce tio"ale ot a6ea !iametre m#lt mai mari 0cea mai mare ata a (ost o:ser6ata i" +$91, ea a6a"! !iametr#l !e 3,-'--- .m 2' Pe"tr# a le #tea 6e!ea c# oc/i#l li:er 0 c# mas#rile !e rotectie cores #"*atoare2 !iametr#l lor tre:#ie sa (ie !e cel #ti" 9-'--- .m - ro:a:il ca !es re ast(el !e ete se 6or:este i" cro"icile me!ie6ale' Pe"tr# com aratie sa me"tio"am ca !iametr#l Pama"t#l#i este !e +3'19- .m@ Di" o:ser6area etelor solare s-a co"statat ca Soarele se roteste i" 7#r#l #"ei a8e care trece ri" ce"tr#l sa#' Se"s#l acestei rotatii, 6a*#ta !e e Pama"t, este !e la sta")a la !rea ta o:ser6ator#l#i, a!ica !e la est s re 6est' Toto!ata s-a !etermi"at ca 6ite*a !e rotatie sca!e !e la ec#ator s re oli, ast(el i"cat erioa!a !e rotatie este !e 31 !e *ile la ec#ator , res ecti6 !e ,9 !e *ile la oli' Di" st#!ii statistice s-a co"statat ca acti6itatea etelor solare, a!ica "#mar#l lor si s# ra(ata oc# ata !e ele 6aria*a ciclic, c# o erioa!a !e ++ a"i - +$1$ a (ost #" a" c# acti6itate ma8ima, i" 1 a"i sca!e la mi"im, !# a care i" 9 a"i s-a ati"s iar #" ma8im i" a"#l +$$-2' Aceasta erio!icitate se "#meste cicl#l acti6itatii solare si este (oarte im orta"ta !eoarece o!ata c# 6ariatia etelor solare a# loc si alte 6ariatii i" mo!#l !e ma"i(estare a acti6itatii solare' A"#l +$$% este #" a" i" care acti6itatea solara se i"te"si(ica , i"!re ta"!#-"e catre #" ma8im care se 6a ati")e i" a"#l 3--+' Mas#ratorile s ectrosco ice a# aratat ca i" etele solare e8ista #" cam ma)"etic !e circa $'--- !e ori mai i"te"s !ecat cel al Pama"t#l#i' Petele solare se com orta ca olii #"#i ime"s ma)"et, ele a ara"! !e m#lte ori ec/i a6a"! olaritati o #se' PROTUBERANTELE Prot#:era"tele s#"t "ori !e )a* i"ca"!esce"t care se ot o:ser6a s#: as ect#l #"or tas"it#ri ale materiei !i" cromos(era s re coroa"a' Prot#:era"tele a# (orma #"or s#6oaie !e a a ar#"cate !e (a"ta"ile arte*ie"e sa# ot a area ca "iste lim:i !e (oc care se i"alta !eas# ra cromos(erei' Acestea s#"t mai #ti" stral#citoare !ecat (otos(era si !eci ot (i o:ser6ate "#mai i" tim #l ecli selor totale !e Soare sa# c# a arate s eciale' U"ele !i" rot#:era"te s#"t calme, !#ra"! c/iar mai m#lte rotatii solare, altele se caracteri*ea*a ri" !i"amism si sc/im:ari ra i!e' A aritia acestora !i" #rma este le)ata !e etele solare' ERUPTIILE SOLARE I" tim #l #"ei er# tii solare o ca"titate e"orma !e e"er)ie care se a(la i" cromos(era si i" coroa"a este eli:erata !i"tr-o !ata' Materia este roiectata i" coroa"a si !eoarece artic#lele s#"t accelerate la 6ite*e (oarte mari 0+4-'--- .m=/2 ele s#"t e8 #l*ate i" s ati#l i"ter la"etar, )e"era"! ra(ale ale 6a"t#l#i solar' I" 6eci"atatea Pama"t#l#i 6ite*a artic#lelor care (ormea*a 6a"t#l solar este i" me!ie !e ,4- .m=s si creste i" #rma #"ei er# tii la %-- .m=s' De aseme"ea, creste si co"ce"tratia lor, !e la 4-+- artic#le=cm, la +-- artic#le=cm,' Aceste ert#r:atii a(ectea*a cam #l ma)"etic terestr#, !e(orma"!#-l' Partic#lele i"carcate electric, care i" mo! "ormal s#"t

!e6iate !e cam #l ma)"etic terestr#, #rmaresc li"iile !e cam i" re)i#"ea olilor si atr#"! i" atmos(era i"cal*i"!-o, ro!#ca"! ra*e A si )a*e io"i*ate' Ca e(ecte #tem me"tio"a a#rorele olare, ert#r:area telecom#"icatiilor, a aritia #"or s# rate"si#"i e li"iile !e tra"s ort ale e"er)iei electrice care ot !eteriora retelele !e !istri:#ire a electricitatiiB ca #rmare a i"cal*irii ro!#se atmos(erei, aceasta se e8ti"!e, ceea ce co"stit#ie o ie!ica e"tr# sateliti, a6a"! ca e(ect scoaterea lor !e e or:ita' O:ser6area Soarel#i a #s i" e6i!e"ta (a t#l ca a aritia rot#:era"telor si a er# tiilor este stra"s le)ata !e re*e"ta etelor solare, i"trea)a acti6itate solara a6a"! !eci #" cicl# !e ++ a"i Variatiile acti6itatii solare a(ectea*a clima !e e Pama"t' Ast(el, erioa!a +C94+1+4, i" care "# a (ost i"re)istrata "ici o ata solara cores #"!e c# a"ii cei mai (ri)#rosi ai Dmicii ere )laciareD, o erioa!a i" tim #l careia tem erat#rile a# (ost a"ormal !e sca*#te i" E#ro a' I"ce a"! c# secol#l AA Soarele este mai acti6 ceea ce a ro!#s o crestere #soara a tem erat#rii me!ii a Pama"t#l#i' CICLUL VIETII SOARELUI Soarele a i"ce #t sa se (orme*e c# mai :i"e !e 4 miliar!e !e a"i i" #rma !i"tr-#" "or !e )a* si !e ra( i"terstelar c# !iametr#l !e 9C !e a"i l#mi"a' Acesta ra!ia #ti"a e"er)ie si era i"tr-#" ec/ili:r# i"sta:il5 #tea (ie sa se co"!e"se*e, (ie sa se !isi e' O ert#r:atie, )e"erata !e trecerea #"ei stele sa# !e #"!a !e soc ro!#sa !e e8 lo*ia #"ei stele a ro iate, a i"itiat cola s#l, "or#l i"ce a"! sa se (ra)me"te*e' I" #rmatoarele mii !e a"i materia a i"ce #t sa se co"!e"se*e i" >)lo:#leE' <lo:#la !i" care s-a (ormat Soarele a6ea #" !iametr# !e +-- !e ori mai mare !ecat cel al sistem#l#i solar act#al si masa !e 34 !e ori mai mare !ecat masa Soarel#i' D# a +--'--- !e a"i el s-a micsorat i" a milioa"a arte !i" !ime"si#"ea ori)i"ala, (ii"! i"ca !e !o#a ori mai mare !ecat !iametr#l sistem#l#i solar' Tem erat#ra a !e6e"it s#(icie"t !e mare e"tr# a ro!#ce ra!iatie i"(rarosie ceea ce a i"ceti"it cola s#l' Di" acest mome"t a !e6e"it sta:ila i"tr-o stare care oarta !e"#mirea !e rotostea' I" "#mai cate6a mii !e a"i rotostea#a s-a micsorat a"a ca"! a !e6e"it mai mica !ecat or:ita la"etei Merc#r' Tem erat#ra "#cle#l#i a cresc#t la cate6a milioa"e !e )ra!e, s#(icie"t e"tr# a ro!#ce (#*i#"ea /i!ro)e"#l#i i" /eli#' Ast(el a !e6e"it o stea a!e6arata si se )aseste i" aceasta stare !e 4 miliar!e !e a"i' I" *ilele "oastre Soarele este o stea sta:ila !e 6arsta si marime me!ie' Ra!iatia solara asi)#ra Pama"t#l#i clima, 6remea si e"er)ia "ecesara (ormelor !e 6iata' P#terea emisa !e Soare este !e ,%, miliar!e !e miliar!e !e MF, !eci e"er)ia emisa i"tro sec#"!a este !e +, milioa"e !e ori mai mare !ecat e"er)ia electrica co"s#mata !e Statele U"ite i"tr-#" a"' Gi!ro)e"#l este s#(icie"t e"tr# ca ec/ili:r#l sa (ie sta:il i"ca 4 miliar!e !e a"i, tim i" care i" ce"tr#l stelei se (ormea*a #" mare mie* !e /eli#' D# a +- miliar!e !e a"i !e sta:ilitate i" ce"tr#l Soarel#i "# 6a mai e8ista s#(icie"t /i!ro)e"B acesta se )aseste i" sc/im: !i" a:#"!e"ta i" strat#rile e8terioare #"!e reactia !e (#*i#"e a /i!ro)e"#l#i i" /eli# 6a co"ti"#a' Aceasta !e lasare a reactiei !e (#*i#"e

s re e8terior 6a a6ea ca e(ect cresterea !ime"si#"ilor Soarel#i si toto!ata mo!i(icarea c#lorii sale s re ros#' Soarele 6a i")/iti la"etele Merc#r si Ve"#s to i"!#-le, a7#")a"! c/iar a roa e !e or:ita Pama"t#l#i' Va*#t !e e Pama"t, acest )lo: ros# 6a aco eri cea mai mare arte a cer#l#i' Dar om#l "# 6a a6ea osi:ilitatea sa ri6easca acest ma)"i(ic s ectacol cosmic, !eoarece ra*ele Soarel#i !ilatat 6or i"cal*i s# ra(ata Terrei la 9--)ra!e Celsi#s si 6or e6a ora tot ceea ce se a(la e la"eta' Pro:a:il ca a"a at#"ci oame"ii 6or (i lecati s re alta arte a )ala8ieiH I" (i"al, !# a e #i*area /eli#l#i, (ara com:#sti:il si i"ca a:il sa ro!#ca o resi#"e a ra!iatiei care sa me"ti"a re)i#"ile e8terioare, Soarele 6a cola sa i"tr-#" cor !e marimea Pama"t#l#i' Tem erat#ra !i" i"terior 6a (i i"s#(icie"ta e"tr# (#*i#"ea "#cleelor !e car:o" 0 e"tr# aceasta ar (i "ecesara o tem erat#ra !e C-- milioa"e !e )ra!e Celsi#s2, !ar !est#l !e ri!icata e"tr# ca stea#a sa a ara ca al:a-(ier:i"te' Va !e6e"i o itica al:a, atat !e !e"sa i"cat o li")#rita !e materie 6a ca"tari o to"a' Soarele 6a co"ti"#a sa se raceasca s(arsi"! ri" a (i i"ca a:il sa maiemita l#mi"a' Ramas (ara e"er)ie 6a a7#")e la tem erat#ra s ati#l#i'

S-ar putea să vă placă și