Sunteți pe pagina 1din 2

Curs 1 Cap 1 Cadru si caroseri 1.1 Cadrul si sasiul autov: A. Rolul: cadrul este suportul turor organelor a autov.

denumirea de sasiu folosit uneori se refer la ntreg ansamblul (cadru, organe mecanice,suspensia,trenurile de rulare si direcia) Cadrul clasic se compune principal din 2 lonjeroane longitudnale reunite pritr-un nr de traverse sudate electric sau nituit

rimcipalele caliti ce trebuie sa aiba un cadru sunt urm:- rigiditate c!t mai mare"- greutate c!t mai mic n condii de rigiditate aceptate"- posibilitatea montri si fi#ri diferite elem ale caroserie"- pre de cost sc$ut. %ri care ar fi metoda de reali$are cadrele trebuie s cuprinde diverse traves de prindere si de re$isten care permit asamblarea pe cadru prin suruburi sau prin sudare. Cadrul trebuie s cuprinde diverse suporturi pt montarea motorului. &igiditatea unui cadru este calitatea lui esenial pt meninerea caroserie n stare mai bun. Cadrul nu trebuie s sufere de deformaii n timpul e#ploatri si n plus ec'ilibbarea motorului impune ca pct sale de sprijin sa fie imobile si mai ales s nu fie supus n $onele cadrului care permit vibrai. Cadrul clasic cu lonjeroane si traverse este util n general n cadrul autocam. autoutilitare autoturisme mari sau de teren si autoturisme de curse care au o caroserie mare (n ca$ul autoturismelor se adopt frecvent soluia mai simple fr a se pierde nimic din rigiditate si re$isten. )ceste soluii pot fi de urm tipuri:-sasiul de tip grind"-caroserie monoc'oc"-caroserie autoportant (cu sasiu integrat)"-infrastructur tip platform B. Construcia cadrelor: Cadrele clasice: (n acest ca$ forma lonjeroanelor si a cadrului este condiionat de lonjeroane (lonjeroane ngrosate n mijloc) debracarea roii de fa (ngustarea micsorare n roii) si de$baterea puniilor (deplasare pt vertical n special ale puni spate).*onjeroane pot fi profilul n + (la autocam) sau grin$ din tabl de oel ambutisate n forma de , pt ve'icule mai usoare

-rgvena pt autoturisme lonjeroanele din tabla profilate se nlocuiesc cu tuburi re profilate traversele sunt fabricate prin aceasi te'. aceste cadre se numesc cadre tubulare.)vantajul lor este c ofer o rigiditate si o re$isten mult superioar fa de cele clasice la aceiasi mas de material dar au de$avantajul c nu permit fi#are niste organe pe sasiu prin asamblari filetat. t aceast se foloseste sudura o#i-acelitenic sau elec mai ales pt fi#area caroserie pe sasiu. t a permite fi#area prin asambalri filetate unele cader tubulare pot fi prev$ute cu decupaj cadre n . anumite cadre pre$int ntrituri n forma de . pt mrirea rigiditi *onjeroanele cadrului pot fi de seciuni tubulare sau dreptung'iulare n partea anterioar se utili$ea$ traverse masive care servesc drept suport pt elem suspensie punte fa si a motorului

Curbarea n plan vertical a motorului se poate face at!t n dreptul punii spate (pt a permite montarea puni dar si pt comprimarea arcurilor suspensie) c!t si puni fa cobor!nd astfel centrul de mas acestuia suporturile transversale sunt sudate de lonjeron pt a servi la prinderea caroserie

Cadrul dreptunghiular:la acest tip de cadru lipseste poriunea de ntrire dar se util traverse pt obinerea rigiditii necesar. *onjeroanele sunt tuburi de seciune dreptung'iulare aceste form constructiv este u$ual ntalnite la autocam. rin montarea pe acestea a grupului motor propulsor sist de fr!nare si sist de direcie precum si a cabinei se obine asa numit sasiur motor portante Cadrele dreptunghiulare ntrit: aceste tip de cadru se util mai ales la unele autoturisme de tip coupe sau brea0 si au curburi n plan vertical pt fi#area elem direcie si coborrea centrului de greutate C. Construci speciale: care se apropie prin form de cadrele clasicese situea$ si sasiul de tip grind care se asocia$ frecvena cu suspensia cu roi independente si lipsa puni rigide dar care necesit soluia construcia cu caroserie independent. t reali$area unui autov usoar o dat cu introducerea traciuni puntea fa s de$voltat ideia unui caroseri monoc'oc aceast soluie const dintr-un ansamblul sasiu caroseri care formea$ tot omogen av!nd o rigiditate mult sporit si deformabilitate redus la greutate min. )ceast solui are de$avantajul de a complica mult demontarea elem caroserie n ca$ul unui accident. Caroserile autoportante au o podea foarte robust pe care se montea$ caroseria propriu $is deosebit de rigid fabricate din tabl ntrite n diverse metode %rganele mecanice se atasea$ acestui caroseri 1olutia 23na an'ard util ca infrastructur o platform pe care se montea$ ulterior prin sudur caroseria si punile. ,nele firme pornesc de la un cadru simplu pe traversele si lonjeroanele cruia se construiesc caroseria soluia numinduse sasiu integrat n caroserie. 4oate elem metalice care formea$ caroseria repr si suport pt elem direcie sist de fr!nare si de suspensie. )ceste elem ale caroserie sunt sudate n unul singur 56 astfel o singur componet din piesa metalice sudate.*onjeroanele si unele traverse sunt de seciune dreptung'iulare distribuia sarcinipe suprafee mari a structuri soluia este util la autoturisme sport si este format dintr-un structur spaial de cadre tubulare pe aceste structuri constructive pe tevi se montea$ puni directoare si motoare motorul si transmisia. )bsena cadrului clasic nu este specific numai autoturismele asamblate prin se util o construcie din foi de tabl asamblate prin sudare sudur constructiva caracteristica prn absena lonjeroane si traverse dintr-o singur bucat. )nsamblul este construit dintro strc de $brele format din tuburi dreptung'iulare fabricate din tabl subire de care se sudea$ plcile care formea$ podeaua montani caroseri consolele si braele de sprijin ale organelor mecanice.4oate asamblari sa face n sudura electric n pct cu e#cepia consolelor si a braelor de prindere care sunt sudate elec cu arc 2iferitele tubulare sunt ncastrate si apoi sudate