Sunteți pe pagina 1din 17

Capitolul 2 Alegerea materialului optim folosind metoda valorilor optime Dup stabilirea rolului funcional se alege materialul optim

ce va fi folosit la obinerea piesei. Rolul funcional ne arat i proprietile pe care trebuie s le ndeplineasc piesa . O alegere optim a unui material pentru o anumit destinaie , este o problem foarte complex ce trebuie rezolvat de proiectant. Concluzia este c dac se doresc anumite proprieti se face o proiectare a materialului cu o astfel de structur care s implice cerinele cerute de rolul funcional . dic se alege acel material care s ndeplineasc cerinele minime de rezisten i durabilitate ale piesei n condiiile unui pre de cost minim i al unei fiabiliti sporite. !roprietile unui material trebuie considerate ca o sum de relaii ntre material i mediul ncon"urtor n care va lucra. !rezentm o clasificare a proprietilor din punct de vedere al alegerii materialului optim i a caracteristicilor acestuia #
Fizice

Proprieti Funcionale

$reutate specific , temperatura de topire , condiii termice Rezistena la coroziune Rezistena la rupere , duritatea Conductibilitate , impedan !ermeabilitate magnetic Opacitate , reflexie !erioada de n"umtire , absorbia , atenuarea Culoare , aspect , grad de netezime

Chimice Mecanice Electrice Magnetice Optice Nucleare Estetice urna!ilitate

Proprieti ehnologice

"eforma!ilitate #zina!ilitate Cli!ilitate $uda!ilitate !re de cost , consum de resurse i de energie , coeficient de poluare si coeficient de protecie a operatorului

Proprieti Economice

Nr. crt. 0 1

Proprietatea 1 Densitatea materialului. in [Kg/dm3] Condu ti!ilitate termi a Cr in [ al/ m"s"# C] %e&istenta la oro&iune. % 'ite&a de oro&iune in[mm/an] Duritatea. (), in [()] ,odulul de elasti itate. in [da./ m2] %e&istenta la urgere a materialului %/
0,2

Game de variate 2 < 5,0 5,010,0 >10 <0,2 0,20,$ >0,$ <0,02 0.020,05 >0,05 <*0 *01+0 >1+0 <10 + 10 +2,0"10 + >2,0"10 + <100 1001500 >1500 <35,0 35,0+0,0 >+0,0 <300 3001000 >1000 <204 204$04 >$04 <50 50100 >100 <100 100300 >300 :atis8= =toare )un= Aoarte !un=

Nota 3 1 2 3 1 2 3 3 2 1 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 3 2 1

Obs. 4

0n [./mm2] 7 %e&istenta la ru/ere. %m , in [da./mm2] %e&istenta la o!oseala. 21 0n [./m2] 3lungirea relati'a 3t [4] %e&ilien5a KC6 30/2 in [7/ m2] %e&isten5a la 8lua9 in [./mm2] <ro/riet=5ile te>nologi e ?turna!ilitatea ,de8orma!ilitatea , u&ina!ilitatea , suda!ilitatea , =li!ilitatea@

10

11

12

:e 5ine ont ;i de tem/eratura .otarea se 8a e u ali8i ati'e

13

<re5ul de ost , <C in [lei/Bg]

<500 5001000 >1000

BE1 D

tBdB 10

C!s.

22 %,&' %,&( %,)' &,*( %,+' %,'( 2%&& %,+( %,'' %,+' %,&' %,%( &,*' %,)( &,,'

23

optim

Proprieti +! cio a"e 9(imice 1eca ice Proprieti te( o"o&ice

+i*ice

Proprieti eco omice

-e s 9o d!ctibi"itatea 6e*iste 7a "a ita7 #ca"$cm4s4;9' #mm$a ' termic coro*i! e tea

-!ritatea -e.ormabi"ita Pre!" de #daN$mm 6e*iste 2 7a ' "a r!pere #daN$mm2'23410 p65 0!r abi"itatea )*i abi"itatea #8,' tea cost #"ei$%&'

'

&

- vCalificati

, vCalificati

+ Calficativ

'(

3 <.05 >.05 >.05 >.05 <.05 <.05 :.05 <.05 <.05 <.05 <.02 >.05 <.01 >.05 <.03 2 +5 1 250 3 1 3 *0 1 1 2+0 3 3 1F1 3 2 211 3 *5 +0 $0 20 +5 30 2 1+* 3 +0 2 110 2 $0 1 2 3 2 1 1 3 1 2 187 3 54 2 2 1+$ 3 5F 2 2 120 3 $5 2 2 20 1 +0 1 1.5 1.1 2.1 2.1 2.1 2.1 2.1 2.1 1.3 0.F 1.+ 1.2 1 2F0 3 10 3 1.+ 2 2 2 3 3 3 3 3 3 2 1 2 2 2 +0 1 +$ 3 1.2 2 3 50 1 30 1 0.1$ 1

10

11

12

13

1$ A) A) A) A) ) ) +, A) A) A) ) A) A) A) A)

15 3 3 3 3 2 2 3 3 3 3 2 3 3 3 3

1+ A) : : : : : / : : : : . ) . :

11 3 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 2 0 1

1F A) A) A) A) A) A) +, A) A) ) ) A) A) A) A)

1* 3 3 3 3 3 3 3 3 2 3 3 3

20 500 3 1000 300 *00 $50 $15 400 $25 150 150 2 1300 350 +25 3*0 3 1200

21 3 2 3 2 3 3 3 3 3 2 1 3 2 3 1

0.25

0.3

0.01

0.25

0.2

0.2

0.2

0.2

0.2

0.2

0.3

0.1$

0.20

0.1$

0.2

Proprieti +! cio a"e 1eca ice Proprie7ti Proprieti te( o"o&ice eco omice

BE1

> tBdB 10

-!ritatea 0!r abi"itate -e.ormabi"ita )*i abi"itate Pre!" de cost #daN$mm 6e*iste 2 7a ' "a r!pere #daN$mm2'23410 p65 #8,' a tea a #"ei$%&'

C!s.

Nr. crt.

1ateria7 "!" #<&$d m3'

&

- vCalificati

, vCalificati

+ Calficativ

'(

1 2,2 1,* 1,F 1,$ 2,2 0,* 1,05 1,2 1,3 1,* 1,* 2 2,1 2,1 2,1 0,05 2 2 2 A) A) A) 1 A) 3 3 3 3 0,05 1 A) 3 1 A) 3 : : ) : ) ) 1 A) 3 : 1 A) 3 : 1 1 1 1 2 1 2 2 0,05 1 A) 3 : 1 1 A) 3 )))) 2 A) A) A) A) A) A) A) A) A) A) 3 A) 3 : 1 A) 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 0,15 1 A) 3 A) 3 ) 2 2 A) 3 A) 3 A) 3 2000 1500 500 200 200 200 210 300 310 310 310 310 320 2 A) 3 A) 3 A) 3 2100 3 A) 3 ) 2 A) 3 1000

10

11

12

13

1$

15

1+

11

1F

1*

20

21 2 %,'' 1 %,+( 1 %,)( 2 &,-' 3 %,'' 3 %,)( 3 %,+' 3 %,+' 3 %,+' 3 %,%( 3 %,+' 3 %,)( 3 %,'( 2 %,)( 2 0,20 %,)( &,((

22

23

0 1 2 3 $ 5 + 7 F * 10 11 12 13 1$ 15

1
Duraluminiu CuGn15 AgnH100H2 Cu:n10 CI31 CI50 O=945 CJ$0 CJ+0 $1,oCr11 13012Cr130 A 300 3J:i5Cu Am320/ CuGn3*<!2

2 2.F F.F 1.32 F.F 1.3 1.3 7.7 1.$ 1.$ 1.5 1.5 1.3 2.+ 1.3+ F.$

11$

1*

201

F*

20F

111

211

*F

1*0

50

1*5

1$,5

300

FF

3F0

*F

3F5

113

1F0

1+

1F0

15

110

230

2$0

115

2+0

120

2F0

1F0

0,10

0,10

+i*ice

9(imice

Nr 1ateria7 "!" crt. #<&$dm3'-e sita7tea #ca"$cm4s4;9'9o d!ctibi"itatea termic #mm$a '6e*iste 7a "a coro*i! e

'

0 16 17 1F,gCr10 18 20,o.i35 19 20 21 A K 200 22 23 24 25 26 27 2F 29 30 A 200 A 250 A 300 A 350 Po derea A 150 A 100 A K350 A K300 1,2 1,1 1,$ 1,3 1,1 1,2 1,2 1,3 A K250 1,1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 0,10 1,1 2 CIC +0 1,$ 2 $0Cr10 1,2 2 +,5 3 F,0 2 15Cr0F 1,* 2

$ 0,22 0,1* 0,20 0,10 0,20 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01 0,02 0,01 0,01 0,03

5 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0,05

+ <.05 <.05 <.05 <.05 <0,5 <0,5 <0,5 <0,5 <0,1 <0,1 <0,1 <0,1 <0,1 <0,1 <0,1 0,15

C/timi&area alegerii materialului se !a&ea&= /e eL/erien5a /roie tantului ;i /entru o alegere ra/id= a materialului se /lea = de la Mte'a date re8eritoare la N soli it=rile din tim/ul eL/loat=rii , ondi5iile de eL/loatare , lasa din are 8a e /arte /iesa ;i ondi5iile de eLe u5ie . On ontinuare se 'a /re&enta o metod= de alegere a materialului o/tim numit= metoda de a a"i* a va"ori"or optime . ,etoda /resu/une re&ol'area urm=toarelor eta/e N

1. sta!ilirea rolului 8un 5ional al /iesei , a te>nologi it=5ii onstru 5iei ;i a ondi5iilor e onomi e de 8un 5ionare ale a esteia P 2. determinarea ;i sta!ilirea 8a torilor analiti i ai /ro!lemei alegerii materialului o/tim P 3. des om/unerea 8a torilor analiti i Qn elemente /rimare P $. a/re ierea antitati'= a 8a torilor analiti i se 8a e 8olosind un sistem de notare , Qn 8un 5ie de 'aloare 8ie =rei /ro/riet=5i B a ordMnduHiHse o not= tBP 5. sta!ilirea /onderii im/ortan5ei 8ie =rui 8a tor /rimar se 8a e 5inMnd ont de datele re&ultate din eta/ele 1 ;i 3 a ordMnd 8ie =rei /ro/riet=5i B o /ondere dB Qn sta!ilirea /onderi tre!uie Qnde/linita ondi5ia N
m Tk " d k = maL im k =1 m dk = 1 P k =1

+. alegerea solu5iei o/time la momentul dat se 8a e a/li Mnd riteriul N 1. anali&a solu5iilor din /un t de 'edere al utilit=5ii lor ;i sta!ilirea ondi5iilor de Qnlo uire e onomi = a unui material u alt material . ?i @ d co t de proprieti"e .! cio a"e 2re*iste a "a coro*i! eA re*iste a "a r!pere5 Bi de ce"e te( o"o&ice2t!r abi"itatea Bi !*i abi"itatea5 "a care se ada!& ce"e eco omice materia"!" a"es pe tr! rea"i*area piesei este O=9 45.

9CPD0O=)= 1 /0C,D=63C 6O=)=)D +)N9?DONC= C= PD3/3D +O=O/DNCNC=DEC 1O6+C+)N9?DONC=F C /)P6C+3?3=O6 Cunoa;terea rolului 8un 5ional al /iesei este /rima eta/= Qn /roie tarea ori =rui /ro es te>nologi de reali&are a /iesei res/e ti'e rolul 8un 5ional al /iesei este dat de rolul 8un 5ional al ori =rei su/ra8e5e e delimitea&= /iesa in s/a5iu de a eea in /rimul rMnd se sta!ile;te rolul 8un 5ional al 8ie =rei su/ra8e5e din /un t de 'edere al rolului lor 8un 5ional su/ra8e5ele se lasi8i = QnN 7 s!pra.ee"e de asamb"are R ara teri&ate /rinN H o anumit= on8igura5ie geometri =P H /re i&ie dimensional= ridi at=P

H rugo&itate mi =P H /res ri/5ii re8eritoare la 8orma geometri =P H /res ri/5ii re8eritoare al /o&i5ia su/ra8e5ei in ra/ort u alte su/ra8e5eP H e'entuale /res ri/5ii re8eritoare la duritatea su/ra8e5ei. 7 s!pra.ee .! cio a"e R ara teri&ate /rinN H /re i&ie dimensional= ridi at=?de/inde de rolul 8un 5ional in ansam!lul din are 8a e /arte@P H rugo&itate mi =?uneori este mare , de/inde de rolul 8un 5ional@P H /res ri/5ii re8eritoare la /o&i5ia su/ra8e5ei in ores/onden5= u alte su/ra8e5eP H e'entuale /res ri/5ii re8eritore la on8igura5ia geometri =P H e'entuale /res ri/5ii re8eritoare la /ro/riet=5ile me ani e, as/e tul su/ra8e5elor. 7 s!pra.ee te( o"o&ice R a/ar Qn tim/ul /relu r=ri ;i a9ut= la /o&i5ionarea /iesei Qn 'ederea /relu r=ri ele /ot r=mMne du/= terminarea /relu r=ri sau /ot dis/are, in 8un 5ie de on8igura5ia geometri = 8inal= a /iesei . :e ara teri&ea&= /rinN H /re i&ie dimensional= ores/un&=toare?ne/re i&at=, de ele mai multe ori ote li!ere@P H rugo&itatea su/ra8e5ei ores/un&=toare u /ro edeul te>nologi de reali&are a su/ra8e5eiP H 8=r= /res ri/5ii sau e'entuale /res ri/5ii re8eritoare la 8orma geometri =P H e'entuale /res ri/5ii re8eritoare la /o&i5ia su/ra8e5ei in ra/ort u su/ra8e5ele e urmea&= a 8i /relu rate. 7 s!pra.ee a!Gi"iare 2de "e&t!r5 R 8a leg=tura intre su/ra8e5ele 8un 5ionale ;i ele de asam!lare. :e ara teri&ea&= /rinN H /re i&ia dimensional= mi = ?ne/re i&at=@P H rugo&itatea su/ra8e5ei mare ? ea are re&ulta din /ro edeul de o!5inere a semi8a!ri atului@P H 8=r= /res ri/5ii re8eritoare la /re i&ia de 8ormaP H 8=r= /res ri/5ii re8eritoare la /re i&ia de /o&i5ii. 9! osc@ d aceste e"eme te re.eritoare a" tip!ri"e de s!pra.ee ce de"imitea* o pies H spai! se poate stabi"i ro"!" .! cio a" a" ! ei piese .r a c! oaBte a samb"!" di care .ace parte piesa sa! se poate proiecta o pies care s H dep"i easc ! a !mit ro" .! cio a" imp!s. ,etoda 8olosit= /entru sta!ilirea rolului 8un 5ional /osi!il sau /entru /roie tarea unei /iese are s= Qnde/lineas = un anumit rol 8un 5ional im/us /oarta numele de metoda de a a"i* mor.o.! cio a" a s!pra.ee"or. 3 esta metod= /resu/une /ar urgerea intrHo su esiune logi = a urm=toarelor eta/eN 7 descomp! erea piesei H s!pra.ee c@t mai simp"e ?/lane, ilindri e, oni e, e'ol'enti e, eli oidale et .@P R otarea t!t!ror s!pra.ee"or ce de"imitea* piesa i spai! P

I a a"i*area .iecrei s!pra.ee H parte din urm=toarele /un te de 'edereN 8orma geometri = a su/ra8e5ei, dimensiuni de ga!arit, /re i&ie dimensional=, /re i&ie de 8orm=, /re i&ie de /o&i5ie, rugo&itate ;i duritateP I H tocmirea ! i &ra. J s!pra.ee I caracteristici K R stabi"irea ro"!"!i .! cio a" a" piesei , se 8a e Qn urma anali&ei de orela5ie a di8eritelor ti/uri de su/ra8e5e o!5inute in gra8ul su/ra8e5e R ara teristi i . %olul 8un 5ional im/us unei /ese se o!5ine /resu/unMnd /entru su/ra8e5ele e delimitea&= /iesa in s/a5iu ara teristi ile ores/un&=toare ti/urilor de su/ra8e5e ?de asam!lare, 8un 5ionale, te>nologi e, sau auLiliare@. ?i @ d co t de ro"!" .! cio a" a" .iecrei s!pra.ee H parte si a a"i*@ d .orma Bi dime si! i"e pieseiA e re*!"t c aceasta va .i .o"osit e"eme t de &(idare.

9CPD0O=)= 3 Procedee te( o"o&ice posibi"e de obi ere a piesei semi.abricat On 'ederea alegerii unei metode sau a unui /ro edeu te>nologi de reali&are a unei /iese se 5ine ont de de&'oltarea industriei ;i de ondi5iile o8erite. <ro edeul te>nologi ales tre!uie s= asigure o !un= alitate a /ieselor, la un /re5 de ost Mt mai s =&ut. :e 8a e o anali&= om/leL= a /ro edeelor te>nologi e /entru o!5inerea unor re&ultate 8inale mai a'anta9oase. <ri'ind /osi!ilit=5ile de reali&are a /iesei se au Qn 'edere urm=toareleN desenul /iesei rolul 8un 5ional al su/ra8e5elor materialul ales, om/ortarea lui la /relu rare num=rul de !u =5i ? /rodu 5ie anual= @ utila9ul de are dis/une Qntre/rinderea

<rin i/alele /ro edee de o!5inere a semi8a!ri atelor metali e sunt urm=toareleN turnare de8ormare /lasti = /resare ;i sinteri&are din /ul!eri sudare t=iere Jurnarea R este un /ro edeu te>nologi de reali&are a /ieselor /rin introdu erea unui material metali Qn stare li >id= QntrHo a'itate s/e ial eLe ut=. <rin solidi8i area to/iturii re&ult= /iesa turnat=, are re/rodu e on8igura5ia ;i dimensiunile a'it=5ii de turnare. <rin i/alele /ro edee de turnare suntN Qn 8orme din ameste de 8ormare o!i;nuit Qn 8orme o9i, u modele u;or 8u&i!ile Qn 8orme metali e 8=r= su/ra/resiune Qn 8orme o9i u liant termorea ti' Qn 8orme metali e u su/ra/resiune entri8ugal= <relu rarea /rin de8ormare /lasti = se !a&ea&= /e /lasti itatea metalelor, adi = /e a/a itatea a estora de a =/=ta de8orma5ii /ermanente su! a 5iunea unor 8or5e eLterioare. A= Mnd a!stra 5ie de unele /ierderi te>nologi e, ine'ita!ile, /relu rarea /rin de8ormare /lasti = re/re&int= un /ro edeu de /relu rare 8oarte a'anta9os Qn eea e /ri'e;te e onomia de metal, 8iind net su/erior /relu r=rii /rin a; >iere la are /ierderile de material su! 8orm= de de;euri sunt 8oarte mari. <ro edeele de /relu rare /rin de8ormare /lasti = sunt urm=toareleN H laminare H tragere H eLtrudare H 8or9are Hli!era H /rin de8ormare H /relu rarea ta!lelor H /rin t=iere H /rin de8ormare H /relu rarea 5e'ilor ;i a /ro8ilelor Ia sta!ilirea /ro edeului o/tim de o!5inere a /iesei, tre!uie ales /ro edeul e asigur= /re i&ia ne esar=, reali&area 8ormei erute de rolul 8un 5ional Qn ondi5iile unei /rodu ti'it=5i mari ;i /re5 de ost minim.

9CPD0O=)= 4 Obi erea piesei semi.abricat pri tr7! procede! te( o"o&ic de t!r are Jurnarea, a /ro edeu te>nologi este una din ele mai 'e >i metode de o!5inere a /ieselor /rin /unere in 8orma, de&'oltate de om. Jurnarea inter'ine Qntotdeauna a metoda te>nologi a distin t= la materialele are sunt ela!orate in stare li >ida sau 'Ms oasa. Om/reun= u /relu r=rile /rin matri5are si u ele de 8ormare /rin sinteti&are sunt utili&ate in mod nemi9lo it la reali&area 8ormei /ieselor R s/re deose!ire de alte /relu r=ri, unde 8orma re&ulta /rin mi9lo irea unor /ro ese te>nologi e /reliminare distin te ?laminare, tragere, 8or9are li!era, a; >iere si mi roa; >iere@. <rin turnare se /ot reali&a 8orme /ra ti nelimitate, /iese u mase di'erse, de la 8ra 5iuni de gram si /ana la sute de tone, are Q;i g=ses utili&=ri in toate domeniile de a ti'itate.

<ro esele de eLe u5ie a /ieselor /rin turnare se remar a /rin urm=toarele a'anta9eN H /ermit reali&area de /iese u on8igura5ii di'erse, in lasele de /re i&ie +..1+, u su/ra8e5e de rugo&itate %aE1,+...200 SmP /ermit reali&area de /iese u /ro/riet=5i di8erite in se 5iune ?unimaterial, /olimaterial@P reea&= /osi!ilitatea o!5inerii de adaosuri de /relu rare minime ? 8ata de 8or9area li!era, sau /relu r=rile /rin a; >iere@P reea&= /osi!ilitatea de automati&are om/leLa a /ro esului te>nologi , 8a/t e /ermite re/eta!ilitatea /re i&iei si a ara teristi ilor me ani e, la toate loturile de /iese de a ela;i ti/P H /ermit o!5inerea unei stru turi uni8orme a materialului /iesei, 8a/t e Qi on8er= a esteia o re&isten5= multidire 5ional=. 0n general, om/a titatea, stru tura i re&istenta me ani a a /ieselor turnate sunt in8erioare /ieselor similare reali&ate /rin de8ormare /lasti a ?deoare e a estea /oseda o re&istenta unidire 5ional=, du/= dire 5ii /re8eren5iale@. Dintre de&a'anta9ele /ro edeelor de reali&are a /ieselor /rin turnare se /ot enumeraN H onsum mare de mano/era, Qndeose!i la turnarea in 8orme tem/orareP H osturi ridi ate /entru materialele auLiliareP H onsum mare de energie /entru ela!orarea si men5inerea materialelor in stare li >ida la tem/eratura de turnareP H ne esit= m=suri e8i iente ontra /olu=rii mediului si /entru Qm!un=t=5irea ondi5iilor de mun =. :e /ot /relu ra /rin turnare materiale metali e si nemetali e , in /rodu 5ie de serie sau de uni ate. De men5ionat = , /rin turnare se /ot reali&a atMt /iese/semi8a!ri ate dintrHun material uni , sau din el /u5in doua materiale ? a o/eriri /rin turnare stati a sau entri8ugala, utili&area turn=rii u inser5ii, o!5inerea /rin turnare a materialelor om/o&ite et .@. Jendin5a a tual= este de a e8i ienti&a /ro esele de /rodu 5ie /rin redu erea adaosurilor de /relu rare si a o/era5iilor de /relu rare dimensionala ulterioare. Din a est moti', /ro edeele de /unere in 8orma, Qntre are ;i turnarea, a/=t= o aten5ie deose!it=, unos Mnd un grad mai ridi at de /er8e 5iune ;i ino'are 8a5= de alte /ro edee. 0n 8un 5ie de domeniul de a/li are al /ro esului de turnare ?te>nologii me ani e, metalurgi e, de me ani a 8ina, de te>ni a dentara, de /relu r=ri de industria >imi a, de onstru 5ii et .@, /ot eLista denumiri s/e i8i e, are sunt sinonime. <rin i/alele denumiri u are se /re&int= in ontinuare. Cmestec!" de .ormare este materialul din are e reali&ea&= interiorul 8ormei de turnare ? la turnare in 8orme tem/orare@, 8iind om/us din doua elementeN un material granulat, are are rolul de a se modela

du/= on8igura5ia modelului si de a um/le rama de 8ormare, si un liant, are on8er= re&istenta si sta!ilitate 8ormei de turnare, /ermi5Mnd ulterior de&!aterea 8ormei /entru eLtragerea /iesei. 3meste ul de 8ormare tre!uie sa ai!= o !un= re8ra taritate, /entru a re&ista la onta tul u to/itura, /re um si o granula5ie ores/un&=toare, /entru a asigura etan;eitatea /ere5ilor a'ita5ii 8ormei. +orma de t!r are este s ula s/e i8i a /ro esului te>nologi de turnare are on5ine a'itatea de turnare re5eaua de turnare si analele de e'a uare a ga&elor. Cu a9utorul ei se reali&ea&= on8igura5ia ,ga!aritul si alitatea su/ra8e5ei /iesei. Aormarea este denumirea generi a a o/era5iilor /rin are se reali&ea&= 8orma de turnareP a est termen se re8era numai la reali&area 8ormelor tem/orare ;i semitem/orare, on8e 5ionate din ameste uri de 8ormare. Aormele /ermanente , de ti/ul matri5elor si al o >ilelor se reali&ea&= /rin turnare sau 8or9are, urmate de /relu r=ri me ani e, tratamente termi e ;i de su/ra8a5= . 3Gtra&erea piesei denume;te o/era5ia de s oatere a /iesei solidi8i ate din 8orma de turnare. ,ie&ul este o /arte distin ta a 8ormei de turnare, u a9utorul =ruia se o!5in golurile interioare ale /iese turnate. ,ie&urile /ot 8i /ermanente?la turnare in matri5e sau o >ile@ sau tem/orare ? la turnarea in o >ile sau in 8orme tem/orare@.Aormarea mie&urilor se 8a e u a9utorul utiilor de mie&. ,odelul de turnatorie este o ma >eta tridimensionala are re/rodu e a/roa/e identi /iesa, m=rit= ores/un&=tor in 8un 5ie de ara teristi a de ontra 5ie ala solidi8i are a materialului /iesei si ser'e;te in o/era5iile de 8ormare. ,ula9ul este un model intermediar ?negati'ul 8ormei /iesei reale@P ser'e;te la reali&area modelului de turnatorie?/o&iti'ul 8ormei /iesei@. %e5eaua de turnare este /artea te>nologi a a a'ita5ii 8ormei de turnare, are on5ine /Mlnia d turnare, totalitatea analelor de ondu ere a materialului li >id s/re a'itatea /iesei, /re um si maselotele. <entru 8ormarea re5elei de turnare se reali&ea&= modele ores/un&=toare. Jurna!ilitatea este /ro/rietatea te>nologi a a unui material e de8ine;te a/a itatea a estuia de a a/=t= du/= solidi8i are on8igura5ia geometri a si dimensiunile unei 8orme geometri e in are se introdu e in stare li >ida sau li >idoH'Ms oas=. -ste o /ro/rietate te>nologi a om/leLa, are determina /osi!ilit=5ile unui material de a 8i /relu rat /rin turnareP ea este in8luen5at= de m=rimi 8i&i e /re umN 8u&i!ilitatea, 8luiditatea, ontra 5ia de solidi8i are et . Jurnarea este denumirea generi a a unor gru/e de /ro ese te>nologi e de reali&are a /ieselor semi8a!ri at ;i/sau 8inite .

Proprieti de turnare ale metalelor i aliajelor 1. 0!r abi"itateaL /ro/rietatea te>nologi = glo!al= , are re8le t= om/ortarea materialelor Qn ra/ort u /ro edeele te>nologi e din gru/a turn=rii . -a se eL/rim= /rin ali8i ati'e N 8oarte !un= , !un= , satis8= =toare , sla!= , nesatis8= =toare . 2. +!*ibi"itatea L este /ro/rietatea materialului de a tre e Qn stare to/it= . 3. +"!iditateaL este /ro/rietatea materialului a8lat Qn stare li >id= sau 'Ms oas= de a urge ;i um/le toate detaliile a'ita5ii 8ormei de turnare. $. 9o traciaL este /ro/rietatea materialului metali de aH;i mi ;ora 'olumul Qn tim/ul solidi8i =rii . 5. /e&re&areaL este se/ararea onstituen5ilor unui ameste eterogen ast8el Qn Mt distri!u5ia a estora nu mai este uni8orm= . +. Cbsorbia &a*e"orL eL/rim= /ro/rietatea de a di&ol'a ga&e . Ia /roie tarea modelelor ;i a utiilor de mie& tre!uie /ar urse urm=toarele eta/eN 1. Rstabi"irea ro"!"!i .! cio a" a" piesei I se 8a e /e !a&a metodei de anali&= mor8o8un 5ional= a su/ra8e5elorP 2. Ra"e&erea materia"!"!i optim pe tr! co .ecio area piesei 7 se 8olose;te metoda de anali&= a 'alorilor o/timeP 3. R H tocmirea dese !"!i piesei br!t t!r ate I se 8a e /ornind de la desenul /iesei 8inite, /e are se adaug=N H Cp 7 adaosuri de /relu rare, /e toate su/ra8e5ele a =ror /re i&ii dimensionale ;i rugo&it=5i nu /ot re&ulta dire t din turnareP HCt 7 adaosuri te>nologi e, /entru toate su/ra8e5ele a =ror on8igura5ie sau /o&i5ie nu /oate 8i o!i;nuit= dire t /rin turnare sau Qn 'ederea sim/li8i =rii 8ormei te>nologi e a /ieseiP H CH 7 adaosuri de Qn linare, are 8a ilitea&= s oaterea modelului din 8orm= ;i a /iesei din 8orm=. Taloarea adaosurilor de Qn linare de/inde de /o&i5ia /lanului de se/ara5ieP H 6c 7 adaosuri su! 8orma ra&elor de ra ordare onstru ti'e, Qn s o/ul de a e'ita a/ari5ia de8e telor de ti/ul 8isurilor ;i r=/=turilorP H Cc H adaosuri de ontra 5ie. :ta!ilirea a estuia se 8a e Qn 8un 5ie de natura materialului de turnatP $. RH tocmirea dese !"!i mode"!"!i I se 8a e /ornind de la desenul /iesei !rut turnate 5inMnduHse seama de 'alorile adaosurilor de ontra 5ie ;i de num=rul ;i 8orma m=r ilorP 5. RH tocmirea dese !"!i c!tii"or de mie* I se 8a e 5inMnd ont de on8igura5ia interiorului /iesei !rut turnate are indi = num=rul ;i 8orma mie&urilor. 3legerea /lanului de se/ara5ie se 8a e 5inMnd ont de urm=toarele re omand=riN - s= 8ie, /e Mt /osi!il, /lan de simetrieP - s= 8ie, /e Mt /osi!il, un /lan dre/tP - s= 8ie situat Qn /o&i5ie ori&ontal=P

s= on5in= su/ra8a5a ea mai mare a /iesei.


k

:ta!ilirea adaosului de ontra 5ie, se 8a e utili&Mnd 8ormulaN dm = d p 1 + 100 ?mm@undeN dm R dimensiunea modeluluiP d/ R dimensiunea /ieseiP B R ontra 5ia liniar= Execuia cavitii de turnare i turnarea propriuzis <entru o!5inerea /iesei ?1@ , se 8olose;te modelul 8ormat din semi8orma su/erioar= ?2@ ;i semi8orma in8erioar= ?3@ asam!late dea lungul /lanului de se/ara5ie KHK u ;ti8turi de entrare ?5,+@ . <entru o!5inerea a'it=5ii ?10@ se utili&ea&= semimodelul in8erior ?$@ are se /lasea&= Qn interiorul semiramei ?F@ Qn are se /une ameste ul de model ?*@ ;i ameste ul de um/lere ?12@ . Ca'itatea ?11@ se o!5ine u a9utorul semimodelului su/erior ?1@ /lasat Qn semirama su/erioar= ?13@ Qn are se /une ameste de um/lere ?1$@. %e&ult= a'itatea ?22@. Ii >idul ?1F@ se toarn= /rin re5eaua de turnare 8ormat= din /Mlnie ?1*@ , /i iorul /Mlniei ?20@ ;i analul de alimentare ?21@ . -'a uarea ga&elor ?15@ ;i a aerului din a'itatea de tunare se reali&ea&= /rin analele ?1+@ ;i r=su8l=toarea ?11@ Qn urma solidi8i =rii metalului sau alia9ului li >id re&ultMnd /iesa !rut turnat= are are o !a'ur= Qn /lanul de se/ara5ie ;i resturi ale re5elei de turnare . On urma o/era5iei de de!a'urare re&ult= /iesa turnat= .

Nr. /!pra.a 9r a r. t. 1 2 3 $ 5 + 1 F * 10 11 :1 :2E :$ :3 :5 :+E:* :1E:10 :F :11 :12 :13 :1$E:15

+orma &eometrica a s!pra.eei ilindri = %a ord ilindri Cilindri = Cilindri = Jron oni = <lan= Cilindri = Jron oni = Cilindri = Coni = Cilindri =

-ime si! ea de &abarit U20 Cot= li!er= U11 U20 1L$5W U1F U20 1L$5W U10 Cot= li!er= U3

9aracteristici Preci*ia dime sio a "a 0 H0,013 HHHHHHH HHHHHHH V0,02* V0,01F HHHHHHH HHHHHHH HHHHHHH HHHHHHH HHHHHHH HHHHHHH HHHHHHH Preci*ia de .orma 0,1 HHHHHHH HHHHHHH HHHHHHH HHHHHHH HHHHHHH HHHHHHH HHHHHHH HHHHHHH HHHHHHH HHHHHHH Preci*ia de po*iie HHHHHHH HHHHHHH HHHHHHH HHHHHHH HHHHHHH HHHHHHH HHHHHHH HHHHHHH HHHHHHH HHHHHHH HHHHHHH 6!&o*ita7 tea 0,F 12,5 12,5 0,F 12,5 12,5 12,5 12,5 12,5 12,5 12,5 -!ritatea Aun 5ie de material Aun 5ie de material Aun 5ie de material Aun 5ie de material Aun 5ie de material Aun 5ie de material Aun 5ie de material Aun 5ie de material Aun 5ie de material Aun 5ie de material Aun 5ie de material

0ip!" si ro"!" s!pra.eei Aun 5ional= Je>nologi = 3uLiliar= Aun 5ional= Je>nologi = 3uLiliar= 3uLiliar= Je>nologi = De asam!lare Je>nologi = De asam!lare

Procedee te( o"o&ic e de obi ere J,D,3 3 J,D,3 J,D,3 3 J,D,3 J,D,3 3 3 3 3

Obs.