Sunteți pe pagina 1din 91

Leacuri populare

Leacuri cu usturoi
Elena Josan

Usturoiul se foloseste in alimentatie si in tratamente de peste 5000 de ani. Alaturi de ceapa, este si azi pe masa taranilor, ca "insotitor" nelipsit in mancaruri, carora le da un gust deosebit, ca remedii terapeutice (cele mai raspandite sunt tinctura, sucul, siropul si maceratul de usturoi), cu rezultate deosebite in intarirea imunitatii, pentru tratarea bolilor aparatului respirator si prevenirea aterosclerozei. Nu numai ca previne tromboza, dar ajuta si la dizolvarea cheagurilor de sange. ucul proaspat distruge virusul gripei, regleaza !unctionarea inimii, previne in!arctul miocardului si !avorizeaza regenerarea tesuturilor. "sturoiul trebuie consumat crud, multe componente terapeutice ale sale disparand in timpul !ierberii. "sturoiul se adauga in salate, in sucurile de legume (rosii, castraveti, telina etc.), in ciorbe racite (dar nu mai mult de 1# ml), sub !orma de mujdei. $entru conservarea sucului de usturoi se amesteca cantitatea de suc cu o cantitate egala de alcool dublu ra!inat si cu 1# parti de apa distilata. $entru pro!ila%ia unei game largi de a!ectiuni este su!icienta consumarea zilnica a unui catel de usturoi, cu 1&# ml lapte prins, sau '& ml de tinctura de usturoi. Preparate din usturoi Tinctura 1. (ntr)o sticla de &## ml cu gatul larg se toarna 1*+ tuica, se adauga ' capatani de usturoi pisate si se lasa la macerat ',),- de ore, la intuneric. e mai toarna apa !iarta si racita, pana se umple sticla. 2. $entru a!ectiunile pulmonare, se prepara tinctura din ,# g de usturoi si 1## ml de tuica. .in ambele remedii se beau cate 1# picaturi, de ')+ ori pe zi, cu +# minute inainte de masa. $entru curatirea vaselor de sange se beau cate & picaturi de tinctura, diluate cu o lingura de apa rece, de trei ori pe zi, inainte de masa. Uleiul de usturoi 1. e curata doua capatani de usturoi, se toaca marunt si se piseaza in piulita de lemn. /erciul ast!el obtinut se amesteca cu 1&# ml ulei de !loarea soarelui presat la rece. e pune intr)o sticla, se inchide bine si se e%pune la razele soarelui timp de 1# zile. e agita sau se amesteca de ')+ ori pe zi. e !iltreaza prin + straturi de ti!on. e amesteca cu jumatate lingurita de glicerina si se pastreaza la rece, intr)o sticluta de culoare inchisa astupata ermetic, timp de ' luni. (nainte de consumare, uleiul se incalzeste pe baie de aburi, pana la temperatura de +& grade. e bea cate o lingurita, de + ori pe zi, cu +# minute inainte de masa. 2. 0 alta varianta de preparare a uleiului. 0 capatana de usturoi de marime medie se piseaza. /erciul ast!el obtinut se pune intr)un borcan de sticla, se amesteca cu un pahar de ulei si se pune la !rigider. e administreaza o lingurita de ulei amestecata cu o lingurita suc de lamaie proaspat stors, de + ori pe zi, cu +# minute inainte de masa. 0 cura dureaza ')+ luni, iar dupa o pauza de +# de zile, se repeta. "tilizare1 se !oloseste pentru tratarea proceselor in!lamatorii din gura, urechi si nas, de asemenea, a spasmelor vaselor sanguine din creier, pentru su!ocare si scleroza. Siropul de usturoi (dupa doctor Heinerman) "n pahar de usturoi pisat se amesteca cu miere de albine de culoare inchisa, se pune pe un !oc slab, in craticioara emailata, si se amesteca periodic, ca sa nu se arda la !und. 2and usturoiul se dizolva bine in sirop, se acopera cu un capac si se lasa cateva minute pe !oc, apoi se strecoara
'

!ierbinte. e pastreaza in !rigider. "tilizare1 se consuma in cazuri de raceala cu tuse convulsiva, laringita si sinuzita. Adultilor li se da cate o lingura, iar copiilor cate o lingurita din ora in ora. iropul se tine cat mai mult in gura, inainte de a !i inghitit. Tratamente externe Compresa cu usturoi 1. 0 bucata de tesatura moale, naturala (bumbac, in sau prosop !lausat) se imbiba in decoct !ierbinte de usturoi (obtinut prin !ierberea a & catei in '## ml apa), se stoarce putin si se aplica pe locul bolnav, uns in prealabil cu ulei de eucalipt. /esatura se acopera cu celo!an, deasupra se aseaza o perna electrica sau o sticla cu apa !ierbinte sau un saculet cu sare incalzita si o patura. "tilizare1 se !oloseste in a!ectiunile aparatului respirator si in cazuri cu probleme dermatologice (eczeme, ulcere, rani, in!lamatii). 2. $entru o compresa rece, in !iertura racita se adauga o lingurita suc de lamaie si cateva cubulete de gheata. 2and compresa aplicata pe corp se incalzeste, se schimba cu o alta mai rece. Cataplasma cu usturoi e amesteca parti egale de usturoi pisat, pra! de mustar (uscat) si decoct concentrat de !runze de alun. $asta obtinuta se unge pe o bucata de tesatura, se acopera cu un strat de tesatura subtire de bumbac, se aplica pe locul bolnav si se panseaza strans. 2and senzatia de ardere devine insuportabila, cataplasma se inlatura, iar pielea se spala cu in!uzie de galbenele. Liniment de usturoi e piseaza sau se taie marunt &)3 catei mari de usturoi. e pun intr)un borcan de sticla, se amesteca usturoiul cu ' pahare de otet de 4ombucha sau de mere si 1&# ml de tuica de 3# de grade. 5orcanul se tine doua saptamani la intuneric. e amesteca energic, de + ori pe zi. 6ichidul se !iltreaza si se amesteca cu o lingura de ulei de eucalipt. Unguent pe baza de usturoi 0 capatana de usturoi se curata, se toaca marunt si se !ierbe in ' pahare de apa, pana ramane un singur pahar. .ecoctul se !iltreaza, se adauga 1*' pahar de ulei !ierbinte (de pre!erat nera!inat) si ceara de albine topita, pana unguentul devine ca smantana. "tilizare1 preparatele se !olosesc in dureri lombare, reumatice, elongatii, in!lamarea ligamentelor, !rectiile articulatiilor bolnave.

Tratamente contra bolilor cardiovasculare


7 Ateroscleroza, ischemie miocardica, varicoza si arterita ) e amesteca '&# g de usturoi pisat, cu +&# g miere de albine lichida (proaspata) si se lasa 8 zile la intuneric. e consuma cate o lingura, de + ori pe zi, cu +#),# minute inainte de masa. 0 cura dureaza 1,& luni. .upa o pauza de 8 zile, cura se repeta. 7 Angina pectorala 1. "n 9ilogram miere de albine buna se amesteca cu & capatani de usturoi si 1# lamai tocate in masina de carne (sau la un robot de bucatarie). e macereaza o saptamana in !rigider. e consuma timp de ' luni, cate '), lingurite, o data pe zi, cu '#)+# minute inainte de masa. Amestecul se tine in gura mai mult timp, apoi se inghite. (0 alta varianta1 se amesteca numai sucul stors din lamai si usturoi cu mierea de albine.) 2. (ntr)o cratita emailata se pun ' pahare supa de pui (sau de legume) concentrata, se adauga o capatana de usturoi curatata si des!acuta. e !ierbe pe un !oc mic, 1#)1& minute. e adauga ' legaturi de patrunjel tocat marunt si se piseaza totul cu o lingura de lemn, pana se obtine o pasta
+

uni!orma. e in!uzeaza pana la racire. e bea in + reprize, cu +# minute inainte de masa. 7 :ipertensiune ) .imineata si seara se consuma ')+ catei de usturoi (' zile se consuma, ' zile se !ace pauza). 1. .imineata, pe nemancate, se inghite un catel de usturoi si se bea un pahar de apa cu ' linguri de otet de 4ombucha. 0 cura dureaza 3 saptamani. Este contraindicata persoanelor cu ulcer stomacal si duodenal. 2. e in!uzeaza '## g usturoi pisat in '## ml apa si se bea cate o lingurita, de ')+ ori pe zi. 7 .ispnee ) e toaca ,## g de usturoi si se amesteca cu sucul din ', de lamai, intr)un borcan de sticla, care se leaga la gat cu o bucata de ti!on. e macereaza ', de zile la intuneric. (nainte de consum, se agita. e bea cate o lingurita, cu 1&# ml de apa rece, seara, inainte de somn. $rimele rezultate apar peste ')+ saptamani1 somnul devine mai adanc si mai sanatos, dispar su!ocarea si astenia. 7 ;aricoza ) Se piseaza 30 catei de usturoi, se amesteca cu 10 litri de apa clocotita si se fierb 30 minute. Se infuzeaza !10 ore, apoi se incalzesc 5 l de apa cu usturoi pana la "0 de #rade si se toarna intr!o #aleata, unde incap ambele picioare. $n restul de 5 litri, se pun cate%a cubulete de #&eata. Se fac bai alternati%e' 2 minute se tin picioarele in apa fierbinte, apoi se muta in apa rece, pentru 30 de secunde. Procedura dureaza 20 de minute. Temperatura se sc&imba de 10 ori, ultima data pe picioare se toarna apa rece si se incalta sosete de lana. 7 Ateroscleroza, scleroza vaselor sanguine din creier, hipertensiune si guta ) $arti egale din terci de usturoi si de lamaie (cate & linguri), se amesteca cu un litru de apa. e bea cate o lingura, de + ori pe zi, cu +# minute inainte de masa, timp de o luna. .upa o pauza de ' saptamani, cura se repeta. 7 cleroza in placi ) e macereaza +&# g terci de usturoi in '&# ml de tuica, la intuneric. ticla se agita de cateva ori pe zi. e !iltreaza prin panza topita sau !iltru de ca!ea. e bea, incepand cu o picatura, cu un pahar de lapte cald. e adauga zilnic cate o picatura, pana la '& de picaturi. (olile aparatului locomotor 7 .ureri reumatice ) 0 !elie decupata dintr)un catel de usturoi se aplica pe locul dureros. .easupra se pun cateva crengute de pelin proaspat. e panseaza sau se lipeste cu leucoplast, inainte de culcare. .imineata, usturoiul se inlatura. .aca pielea s)a iritat, locul se sterge cu tinctura de galbenele sau de tataneasa. 7 .ureri lombare ) e amesteca cate un pahar de usturoi pisat si de ridiche neagra rasa pe razatoarea cu ori!icii mici. e umple cu amestec un saculet de ti!on si se mentine pe locul bolnav pana la senzatia de ardere a pielii. .upa procedura, pielea se !reaca cu &# ml de ulei si se leaga cu lana tesuta sau impletita. $entru !rectii, se !oloseste usturoi pisat, cu care se !reaca locul bolnav, in sensul rotirii acelor ceasornicului, timp de 1#)1& minute, in decurs de 8 zile. 2oncomitent cu !rectiile se bea suc de usturoi, cate 1# picaturi, de , ori pe zi, cu lapte cald. 7 .ureri de spate, migrene, tiroidoza, insomnie, balonari si constipatii 1. e prepara decoctul descris in reteta pentru varicoza. e adauga '# litri de apa calda si amestecul se toarna intr)o cada mica, unde bolnavul !ace baie de sezut, 1#)1& minute. e repeta de ' ori pe zi. /emperatura apei sa !ie de +')+& grade 2. 2. (n untura de gasca sau in osanza de porc, se !ierb, pe un !oc mic, cativa catei de usturoi si !runze de eucalipt. e lasa sa se raceasca. e !ac !rectii pe locul bolnav. /"5E<2"60=A. e !ace o cura de curatare cu &## g de usturoi. (n prima zi se consuma +# g de usturoi pisat, in + reprize (cate o lingurita inainte de masa), administrat cu o ceasca de moare de varza. .oza se mareste cotidian, in asa !el, ca la s!arsitul saptamanii, in timpul zilei sa !ie consumate 1##)1&# g de usturoi. (n paralel se bea si multa apa plata. (nainte de culcare, se recomanda o clisma pentru curatarea intestinelor. 2and incepe eliminarea masiva a reziduurilor, apar uneori si senzatii neplacute.
,

Durerile de cap
Elena Josan

)emedii naturiste (ncercati sa va imaginati cate tone de antinevralgice a consumat omenirea ca sa scape de durerile de cap. E timpul sa invatati si alte metode de salvare. Sfaturi de prim!a*utor +ureri acute 7 5eti un pahar de apa !ierbinte. 7 >ancati ' catei de usturoi. 7 Aplicati pe !runte o !runza de varza. 7 .aca pricina durerii de cap este stresul, asezati)va in jurul gatului o pisica, ca un guler. 5lana ei poseda o incarcatura electrica slaba, care stimuleaza zonele active din regiunea umerilor. 2aldura pe care o emana corpul pisicii rela%eaza si linisteste, iar durerea trece. (>angaiatul pisicii intareste sistemul imunitar.) 7 "ngeti)va cu ulei de marar sau balsam vietnamez !runtea si tamplele. 7 .aca durerea persista un timp mai indelungat, beti suc proaspat de carto!i, cu o jumatate de ora inainte de masa, cate ' linguri, timp de +), saptamani. 7 2ate o !elie proaspata de lamaie se aseaza cu partea interioara pe tample, timp de 1*, ora. 7 $uneti in urechi tampoane din vata inmuiate in suc de s!ecla. 7 Aplicati pe tample !elii de ceapa. 7 (n caz de dureri acute de cap este su!icient sa va !recati !oarte energic urechile cu palma. Ajuta si contra durerilor de dinti. 7 2a sa scapati rapid de o durere de cap, procedati in !elul urmator1 va asezati pe un scaun cu palmele in sus, una peste alta, stanga deasupra celei drepte. e aplica palmele ast!el aranjate, pe !runte. Apasati, apoi, cu o miscare lenta, duceti)le pana la cea!a si gat, unde mainile se des!ac, se deplaseaza pe umeri si apoi se lasa bratele in jos. e repeta procedeul de trei ori. 7 (n timpul durerii acute, ajuta si presarea !runtii de sticla geamului (pentru inlaturarea electricitatii statice). Acelasi e!ect se obtine si prin presarea corpului de tulpina unui stejar sau mesteacan. 7 ?runzele de liliac aplicate pe zonele dureroase duc la disparitia rapida a durerilor. ,ontra mi#renelor 7 ' linguri de pojarnita uscata se oparesc cu 1 pahar de apa, se in!uzeaza in termos 1&)'# minute, se strecoara. eparat, se prepara in!uzie de menta ) 1 lingura la 1*' pahar de apa. (n!uziile se amesteca, se adauga , linguri de miere, 1*' pahar de suc de carto!i proaspat. e bea cate 1*' pahar de ' ori pe zi, pana la insanatosire. 7 .eseori, durerile de cap persistente in zona tamplelor apar din cauza incaltamintei prea stranse. =onele re!le%ogene ale tamplelor se a!la pe partea interioara a degetelor mari de la picioare, unde ele se lipesc cu degetele urmatoare. $entru ca durerea sa treaca, puneti picior peste picior si masati usor aceasta zona, apoi, treptat, incepeti sa masati mai puternic. $este &)8 minute durerea va scadea, iar peste 1&)'# minute ea va disparea complet. 7 Accesul de migrena poate !i oprit imediat dupa aparitia durerii, cu o clisma de ca!ea. 6a '## ml de apa clocotita se adauga + linguri de ca!ea macinata (de pre!erat din boabe neprajite sau de culoare deschisa). e !ierbe la !oc mic timp de + minute, apoi la !oc !oarte mic 1' minute. e raceste, se strecoara si se introduce lichidul in anus (nu trebuie tinut mai putin de &)1# minute). >etoda are un e!ect analgezic si in alte situatii. timuleaza ple%ul solar, !unctiunile !icatului, colecistului, glandelor suprarenale, ajuta la eliminarea to%inelor din tractul intestinal, imbunatateste starea bolnavilor de raceala (mai ales la inceputul bolii, cand apar primele simptome).
&

-#omotul in cap 7 e trateaza cu in!uzie, din & linguri de ace de coni!ere, ' linguri de macese, ' linguri de coaja de ceapa la 1 litru de apa. e !ierb + minute si se in!uzeaza + ore. e bea cate 1*' pahar, de + ori pe zi. +ureri de cap cronice 7 6uati seminte de ceapa si macinati)le in rasnita de ca!ea. '# g de pra! se amesteca cu '## ml otet de vin. 6asati amestecul la macerat ')+ zile, scuturand periodic sticla. e pastreaza la rece si intuneric. $icurati in nas cand aveti dureri. 7 (nainte de culcare, langa pat, se pune o !ar!urie cu apa !ierbinte, in care plutesc -)1# !lori de crizanteme. Este si mai bine daca se consuma si o portocala. 7 ub perna se pune un saculet umplut cu urmatoarele plante uscate1 cimbru, pelin, muscata, hamei si menta.

Durerile de cap provocate de hipertensiune arteriala sau intracraniana


7 ,ea mai rapida metoda este introducerea mainilor si picioarelor in apa fierbinte, timp de 5!. minute. / bine ca in paralel sa consumati o lin#ura de miere de albine, dulceata, za&ar sau o ciocolata mica. 7 .imineata, pe nemancate, se !ierbe un pahar de lapte, se amesteca cu un ou crud proaspat si se bea !ierbinte, timp de 8 zile. 7 e intampla ca la persoane cu stomacul bolnav durerea sa apara nu la stomac, ci in !runte, deasupra sprancenelor. (n cazul acesta, timp de o luna se bea ceai dintr)un amestec de !lori de liliac (de pre!erinta de culoare alba) si pelin, in cantitati egale. 6a un pahar de apa clocotita se ia o lingurita de amestec care se bea in timpul zilei si durerile dispar. 7 e prepara ceai din 8)- crengute de dud taiate marunt, care se !ierb intr)un litru de apa timp de 1# minute. e lasa o ora in termos si se beau cate + pahare pe zi in loc de apa, timp de ')+ luni. 7 $entru reglarea tensiunii intracraniene, se bea suc de struguri (vara proaspat, iarna pasteurizat) de trei ori pe zi. $rimele zile se bea cate un pahar, apoi cate doua, ca pe parcusul unei luni sa se ajunga la + l de suc pe zi. (n timpul tratamentului nu se consuma mancare grasa, carne, lapte, bauturi alcoolice. +ureri in zona cefei 7 $entru eliminarea lor se !oloseste masajul si !rectionarea zonelor de la cea!a si pana la umeri, dar mai ales dupa urechi, timp de 1#)1& minute. 7 $entru eliminarea sarurilor din zona cervicala si pentru micsorarea durerilor, cate 8 zile pe luna, inainte de culcare, se aplica o bucatica de carne de peste proaspat in zona vertebrei a 3)a. Ajuta, de asemenea, consumarea de 1&#)'## g de scrumbie si , picaturi cardiace dizolvate in &# ml apa. 7 .urerile provocate de surmenaj si nevroza trec daca bolnavul bea picaturi de valeriana, apoi sta in cada cu apa calda in care se adauga un pahar de sare sau de e%tract de pin. +ureri de cap la femei 7 6a !emei, durerile de cap pot !i provocate si de incaltamintea prea stramta sau de tocurile inalte. (n cazurile acestea, se va aplica pe degetul mare al piciorului, pe partea lui interioara (unde el se atinge de al doilea deget), o bucatica de leucoplast, cu boia de ardei sau chiar o bucatica de ardei iute. Aici se a!la zona care raspunde de !unctionarea creierului si eliminarea durerilor de cap. 7 "neori, durerile de cap sunt provocate si de pieptenii de plastic care electrizeaza parul si induc un haos in!ormational in !unctionarea creierului. ?olositi mai bine piepteni de lemn sau de os.
3

7 .urerile de cap pot !i provocate si de par!umuri si alte produse cosmetice cu miros patrunzator, de miscarile repetate provocate de mestecarea gumei (care conduc la incordarea muschilor), de lumina stralucitoare a soarelui si a becurilor puternice (care provoaca mijirea si incordarea ochilor), de consumarea produselor sarate in e%ces. 7 2a masura de prevenire a durerilor de cap, puteti !olosi un procedeu !oarte simplu1 dimineata, cand va spalati, umeziti bine cu apa rece sau cu o bucatica de gheata adancitura a!lata la cea!a, in zona in care coloana vertebrala intra in cutia craniana. 6ocurile umezite nu se sterg. +ureri de cap de etiolo#ie neclara 7 "n pahar de suc de ceapa se amesteca cu un pahar de miere de albine si se consuma cate o lingura, inainte de masa. 7 e da prin razatoarea marunta sau prin masina de tocat 1&# g de hrean. e amesteca cu #,& 9g de portocale tocate, +## g de zahar pra! si un litru de vin rosu. Amestecul obtinut se !ierbe in aburi, intr)un vas inchis, timp de o ora. e raceste, se strecoara si se bea cate o jumatate de pahar, la doua ore dupa masa sau cand apar dureri. E!ectul se mareste daca in acelasi timp se inmoaie un prosop in apa !ierbinte si se in!asoara in jurul capului, in asa !el incat sa !ie acoperite tamplele. 7 (mediat ce apare durerea, preparati un pahar de ceai negru !oarte !ierbinte, incalziti in ceai o lingurita si apasati cu ea pe aripa nasului din acea parte pe care se simte durerea mai tare. .upa racirea partiala a linguritei, procedura se repeta. Apoi, cu lingurita din nou incalzita, se apasa pe lobul urechii din aceeasi parte.;ar!urile degetelor se incalzesc si ele de paharul cu ceai, dupa care se bea ceaiul. 7 #,&)1 lingura de pulbere din radacina de ghimbir se in!uzeaza in termos in '## ml de apa clocotita, timp de +# minute. e bea de ')+ ori pe zi. 7 (n lunile iunie)iulie se culege coaja de salcie capreasca si se usuca. 0 lingurita de coaja maruntita se in!uzeaza in '## ml de apa clocotita, pana la racire, intr)un vas bine inchis, apoi se strecoara si se bea cate o lingurita de trei ori pe zi, timp de 1' zile. e !ace o pauza de 1# zile, dupa care tratamentul se repeta inca 1' zile. 7 2ateva !ire de par se rasucesc pe degetul aratator si se trage de pielea capului, de parca ai vrea sa o desprinzi de pe cutia craniana. $rocedeul se repeta pe toata supra!ata capului, de mai multe ori, pana ce se depisteaza un loc unde se aude un sunet speci!ic (un scartait), unde se localizeaza cauza durerii. 6ocul acesta trebuie !rectionat cu orice preparat analgezic naturist sau de !armacie. +urerile de cap dupa betie 7 e tateaza cu sucul unei portocale, amestecat cu un ou crud. e bea imediat.

Pentru intarirea memoriei


7 ,## g ceapa si 1## g !runze de 9alanchoe (o planta de camera care !ace pui pe marginea !runzelor) se trec de doua ori prin masina de tocat carne si se amesteca intr)un borcan cu ,## g de zahar sau miere de albine. 5orcanul acoperit cu ti!on se lasa in camera, pana se topeste zaharul, dupa care se pastreaza la !rigider, inchis cu capac. e consuma cate o lingura cu +# minute inainte de masa, pana se termina toata cantitatea. .upa o pauza de 1# zile, cura se repeta. 7 ?runzele verzi de salvie se taie marunt, se piseaza putin. .oua linguri de salvie strivita se in!uzeaza o ora in &## ml apa si se beau cate &# ml de trei ori pe zi, cu '# minute inainte de masa, si seara, cu +# minute inainte de culcare. 7 0 alta varianta cu salvie, care se !oloseste si in caz de dereglarea !unctionarii sistemului nervos si neurastenie senila1 1## g !runze uscate de salvie se macereaza 1# zile intr)un litru de vin tare, intr)un loc cald sau e%pus la soare. e agita periodic. e strecoara si se beau cate +# ml, de trei ori pe zi, cu +# minute dupa masa.
8

0 $n loc de #uma de mestecat folositi zilnic radacina de obli#eana.


7 0 lingura radacina de iarba)mare se toaca, se in!uzeaza +# minute in '&# ml apa !ierbinte, in termos sau pe baie de aburi, cu vasul acoperit bine. e strecoara dupa racire, se completeaza cu apa pana la '&# ml, se imparte in + doze, care se beau cu o ora inainte de masa, timp de o zi. .upa doua saptamani se !ace o pauza de 8)1# zile, dupa care se repeta cura.

0 +aca simtiti ca memoria %a face feste, spalati!%a capul cu apa in care a fiert cimbru. 1dau#ati o lin#urita de otet.

)etete stra%ec&i, incercate, deci si#ure


REUMATISM
?iere de porc si alcool "n 9ilogram de !iere de porc sau de vita (se ia de la abator) se da prin masina de tocat carne si se amesteca cu un litru de alcool de @#gr.. e lasa 8 zile la soare. ;ara, ne ungem cu preparatul pe tot corpul si ne intindem la soare ')+ ore, pentru a transpira. 2apul il protejam cu o palarie de paie, in care punem o !runza de brusture. <epetam procedeul zi de zi, ori de cate ori e soare. .upa baia de soare, nu ne spalam, ci imbracam o camasa mai veche pe care o lasam pe noi si noaptea, caci si noaptea preparatul va intra si mai bine in piele. A doua zi ne spalam bine pe tot corpul. 2u o singura sticla din acest preparat se vindeca orice reumatism a!lat in !aza incipientaA cu doua sticle, avem liniste un an)doi. /ratamentul trebuie repetat. 5ai cu vreji de rosii e taie, toamna, vrejii care raman dupa culesul tomatelor. e iau ')+ tulpini si se !ierb '# de minute, intr)un litru de apa. e !ac bai ale zonelor dureroase sau se pun comprese. <epetate an de an, baile ne tin articulatiile !le%ibile ca in anii tineretii. ?iertura de vreji se poate reincalzi si !olosi de doua)trei ori. 5ai de ovaz $uternic anti)reumatice sunt baile de paie de ovaz adunate cand da spicul, dar si mai tarziu. e !ierb in apa, se !ac bai de '#)'& de minute. 5une sunt si baile de !runze de paltin, de pleava de !an, de !runze de nuc, de cetina de brad, de boz (toata planta), de castane salbatice. 5ai cu bicarbonat e !ac 1& bai cu bicarbonat de sodiu, o lingura si jumatate la un litru de apa !iarta. $roduc un e!ect e%celent. Apa de la o baie se reincalzeste de doua ori. 2ovaseala de grau 1 9g grau curat, 1,1## 9g zahar, &# g drojdie se pun intr)un vas mare, in & litri de apa curata. e amesteca si se lasa '1 de zile la covasit. e strecoara. e beau cate 1## ml pe zi. unatoare cu miere "n pumn de !loare de sunatoare se pune intr)un litru de apa ce da in clocot. 0 lasam sa !iarba 1# minute descoperit, apoi se lasa sa se raceasca 1& minute. e strecoara si se pune intr)un vas peste un 9ilogram de miere. e adauga 1*, litru rachiu de drojdie. e amesteca bine si se pune la sticle. e ia cate o cescuta, cu 1& minute inainte de masa.

SCIATICA
/erapie cu jar de lemne Atat sciatica, cat si lumbago se pot vindeca la tara, ast!el1 !acem !oc mare in soba, tragem jarul la usa sobei si impingem lemnele in !und, in soba. Ne asezam cu partea bolnava spre dogoare.
-

Alaturi punem un lighean cu apa !oarte rece. 2and ne)am in!ierbantat, ne stergem cu o carpa cu apa rece peste sale, apoi stam in continuare, '# minue, de doua ori pe zi. $rocedeul trebuie repetat 1# zile.

SINU ITA
5oala poate !i prevenita, daca de la primele simptome !recam !runtea cu ambele palme, incepand de la centru spre e%terior, apasand puternic. e repeta masajul de +# de ori. .aca totusi am ajuns la sinuzita, o vindecam in ', ore, ast!el1 din ora in ora luam cate o gura de !aguri de miere, mestecand incet un s!ert de ora. 2eara ramasa poate !i inghitita si ea, nu prezinta pericol pentru stomac. .upa 1' ore, se produce des!undarea sinusurilor. .ar pentru desavarsirea tratamentului, mai luam 3 dimineti la rand cate o gura de !aguri de miere.

!ASTRITA
7 "n 9g radacini de patrunjel se !ierb in doi litri de apa, pana scade la jumatate. (mpartim ceaiul in 8 portii. e beau dimineata, la distanta de 1# minute. 6ichidul sa aiba temperatura camerei. 7 .oua linguri de caimac de lapte se bat bine cu doua galbenusuri si doua lingurite de miere, pana se !ace un !el de unt)crema. (ntreaga cantitate se ia de trei ori pe zi, inaintea meselor cu 1*' ora. $rima portie trebuie luata imediat dupa trezire, pe stomacul gol, la distanta cat mai mare de micul dejun.

ANE"ITA# LEUC$REE# RE!LAREA CICLULUI# NEPUTINTA DE A RAMANE INSARCINATA SI DE A PURTA SARCINA


$lanta minune care !ace toate aceste vindecari e papura rosie sau stanjenelul de balta, un dar al lui .umnezeu !acut oamenilor. $oporul o numeste buruiana pentru vatamatura. Are radacini pivotante, rosii, !loarea galbena, !runzele ca sabiile, si inaltime 1*' metru. (A nu se con!unda cu obligeana.) Ambele cresc in locuri apoase, helestee, iazuri, rauri lente, la marginea lor. $uterea plantei e in radacina. Ea se culege in prima jumatate a lui aprilie, si din a doua jumatate a lui iulie inainte. <adacinile se scot cu harletul, se spala bine, se curata de perisori si putreziciuni si se zdrobesc. e pun la macerat in rachiu de drojdie sau de prune (tarie de &#gr.), cam sapte radacini la o sticla. e tin la umbra. .upa 1' zile, preparatul e gata. e administreaza cate 1&)'# ml, cu o jumatate de ora inaintea celor trei mese de peste zi. $este radacinile ramase dupa golirea lichidului turnam iar rachiu. e lasa 3 zile la macerat, apoi se consuma. (n timpul tratamentului este oprit consumul de bauturi alcoolice.

DIAREE
7 2eai din pielite scoase de pe miezul nucilor noi. E%celentB 7 "n var! de cutit de pra! de ghinda se ia cu putina apa, dupa ce ghinda a !ost prajita si macinata. 7 2eai de !runze si de samburi de gutui. 7 2eai de !runze si de samburi de piersic. 7 2eai de !runze de !ragi. 7 0rez !iert, impreuna cu zeama lui, indulcit si amestecat cu iaurt. Ajuta mult, mai ales pruncilor. 7 2eai de !runze de mur. 7 0 bucata de zahar, o lingurita de ulei, zeama de la o jumatate de lamaie. e !reaca bine toate componentele, pana se topeste zaharul. e !ace un ceai de musetel, se lasa sa se raceasca, apoi se dau bolnavului ambele leacuri. ', de ore nu se mananca nimic, ci se bea numai ceai de musetel. 7 2eai de lemn de prune, !oarte bun si pentru animale. 7 Apa albuminoasa1 batem doua albusuri de ou, in &# ml de apa rece. e da din ceas in ceas, cate o lingura, copiilor mici. 7 >ancam a!ine.
@

7 .imineata si la amiaza ne spalam cu apa rece pe bust, vreme de un minut. "mblam dimineata desculti in apa recisoara, vara, apoi turnam apa rece pe genunchi, un minut.

DURERI DE CAP SI %$MA IN MASINA# %AP$R# A%I$N


7 0 injectie combinata din vitaminele 51 si 53. 7 >ancam inainte de a ne urca in avion o bucata de slanina cu paine.

&LE'ITA
0 2rectii cu tinctura de #albenele sau cu alifie de #albenele. 0 Polen de flori de castan si bai cu orice soi de castane, comestibile sau salbatice.

TENSIUNE MICA
6eac e borsul proaspat din tarate de grau, baut in loc de apa. .upa doua)trei luni, tensiunea va deveni normala si stomacul va !i vindecat.

ULCER LA ST$MAC
7 1 9g miere de albine, 1 9g lamai trecute prin masina de tocat cu coaja cu tot (!ara samburi), 1 9g de ulei de masline sau !loarea)soarelui. e amesteca bine toate cu o lingura de lemn. e pun la racoare si intuneric 1# zile. e iau cate trei linguri pe zi, cu & minute inaintea meselor principale. (n timpul tratamentului sunt oprite toate bauturile alcoolice. 7 1 litru tuica de prune sau 1 litru drojdie de vin de ,&)&#gr. se amesteca cu un litru de ulei de masline. e scutura bine sticla pentru a se !orma o emulsie. e iau &# de grame, cu & minute inaintea !iecarei mese. (n 1, zile vom !i vindecati. 0 singura sticla e de ajuns pentru tratament. (n acelasi timp, bem zilnic un ceai de menta si unul de coada)soricelului. (ar daca avem o usoara a!ectiune la !icat, vom bea un ceai de menta si unul de pojarnita.

ARTER$SCLER$ A
6eacul bolii sunt semintele galbene de mustar. e ia inaintea mesei de pranz si de cina cate o lingura si jumatate de seminte. e inghit nezdrobite, timp de o luna. Apoi se intrerupe tratamentul doua luni, si continuam in acest ritm un an. ?iecare lingura de seminte se ia cu putina apa. $entru o reglare a circuitului sangelui e recomandabil ceaiul de vasc. 0 cura de &)3 saptamani, cu doua ceaiuri baute pe zi, !oloseste enorm intregului organism. 2ura se poate tine un an.

TENSIUNE MARITA
$rajim !asole boabe alba, pana devine cum e ca!eaua, o rasnim si o !acem pulbere. e iau cate doua linguri cu & minute inaintea !iecarei mese, timp de , zile. Echilibrul tensiunii se tine si cu ceai de urzici, zeama de patrunjel, zeama de pastai verzi de !asole, consum mult de ceapa si de usturoi, ceai de cimbru.

%EDERE SLA'A
<eteta pentru revenirea vederii e !olositoare chiar si la varsta inaintata de -# de ani. .upa aplicarea ei, lepadam ochelarii. e iau ca masura doua borcane de -## g. e umplu cu morcovi rasi pe razatoare mica, apoi razatura se varsa intr)un lighean. 2ele doua borcane se umplu iar cu miere de albine si se toarna peste morcovi. >ai luam 1 9g de lamai si le trecem prin masina de tocat carne, cu coaja cu tot. 6e turnam si pe ele peste morcovi. e amesteca totul bine. 2ompozitia se pune la !rigider, sa nu !ermenteze. e ia cate o lingura inaintea !iecarei mese. 5auturile alcoolice sunt interzise. 6a nevoie, reteta se poate repeta.
1#

DURERI DE !AT
e beau doua ceaiuri de nalba de camp pe zi, dimineata si seara. /aiem planta proaspata sau uscata, o intindem pe o carpa, o stropim cu rachiu si !acem din ea o compresa. .urerile vor trece in doua zile, ba chiar si intr)o zi. .aca avem amigdalita, tocam !runze de urzica creata, le amestecam cu slanina ranceda si le punem sub !orma de compresa la gat. 6a amestec punem si putina sare. 7 a se puna o cataplasma de smochine taiate, unse cu untdelemn. 7 Cargara cu ceai de viorele. Are e!ect sigur.
Preot NICOLAE GREBENEA - Piatra Neamt

3apuri %ec&i si %esnic noi


4&imbirul
<adacina noduroasa care se remarca prin gustul ei picant si acru, ghimbirul !igureaza printre remediile "de casa" cele mai larg utilizate si studiate la ora actuala. Asemanator cu curcuma si cu cardamomul, ghimbirul se !oloseste in scopuri medicale, cel putin de &### de ani, !iind recunoscut in lumea intreaga pentru capacitatea sa de a calma starea de greata (mai ales la !emeile gravide), voma si alte tulburari digestive. (n cursul ultimelor decenii, utilizarile potentiale ale ghimbirului s)au e%tins mult dincolo de sistemul digestiv. .aca aveti tulburari stomacale sau ati racit si !aceti !ebra, ghimbirul va poate !i de !olos. (l puteti incorpora in mancaruri pentru a "par!uma" alimentele, il puteti bea sub !orma de ceai, il puteti consuma con!iat sau sub !orma de biscuiti etc. Numeroase plante medicinale trebuie luate in cantitati mari, pentru a avea e!ecte bene!ice. Nu si ghimbirul1 cantitatea utilizata intr)un sos sau intr)un sote este, in general, echivalenta sau chiar superioara cu cea pe care o contin suplimentele alimentare. 1meliorarea starilor de #reata Chimbirul se numara printre remediile cele mai e!iciente impotriva raului de calatorie (de zbor, de mare etc.) si a durerilor clasice de stomac. "nele studii au demonstrat chiar ca este la !el de e!icient ca anumite medicamente anti)greata. 2ompusii chimici care)i dau ghimbirului gustul de lamaie ) in special gingerolul si shogaolul ) reduc ) pare)se ) contractiile intestinale, neutralizeaza acizii digestivi si inhiba "centrul vomei", situat in creier. >edicii recomanda !recvent ghimbirul pentru prevenirea starii de greata, caci, spre deosebire de medicamentele clasice, el nu provoaca somnolenta. $lanta este utilizata, de asemenea, pentru reducerea greturilor post)operatorii si a celor provocate de chimioterapie. (n mod clar, ghimbirul este mult mai e!icace pentru prevenirea, decat pentru calmarea starilor de greata. .aca su!eriti de rau de calatorie, de e%emplu, trebuie sa)l luati inainte de a urca in masina sau de a va imbarca pe vapor1 cu cel putin '# de minute inaintea plecarii, luati circa 1*, de lingurita de ghimbir macinat (pudra), 1 g de ghimbir sub !orma de gelule sau o bucatica de 1 cm de ghimbir proaspat.

Un rol benefic pentru intre# or#anismul


Chimbirul este renumit pentru combaterea greturilor si a tulburarilor stomacale, dar el poseda numeroase alte calitati bine!acatoare. 7 toparea migrenelor. 2ercetatorii danezi au demonstrat ca 1*, de lingurita de ghimbir proaspat (sau pudra) luat imediat dupa aparitia primelor simptome ale migrenei poate reduce durerea, blocand prostaglandinele, substante chimice a!late la originea in!lamatiilor vaselor sanguine cerebrale. pre deosebire de aspirina si de medicamentele din aceeasi !amilie, ghimbirul blocheaza doar
11

tipurile de prostaglandine responsabile de in!lamatie, nu si pe cele care au rol bene!ic, de pilda, pentru intarirea peretilor stomacului. 7 2almarea durerilor artritice. Aceleasi prostaglandine care provoaca migrenele sunt responsabile si pentru in!lamatiile articulare la persoanele su!erinde de artrita. "n studiu e!ectuat pe &3 de subiecti a demonstrat ca ghimbirul atenueaza simptomele in &&D din cazurile de artrita si in 8,D din cazurile de poliartrita reumatoida. Aplicarea repetata de ghimbir (maruntit) pe piele poate aduce o ameliorare suplimentara, distrugand rezervele de substanta $, un neurotransmitator care conduce semnalele dureroase la maduva spinarii si apoi la creier.

7 Pre%enirea formarii c&ea#urilor de san#e. $n acest caz, medicii recomanda adeseori aspirina ! o data la doua zile ! pentru fluidizarea san#elui si limitarea riscului formarii de c&ea#uri. 4&imbirul are efecte similare, e%itand insa tulburarile stomacale pro%ocate frec%ent de aspirina 5daca, fireste, stomacul d%s. nu este sensibil la #&imbir sau daca nu consumati o cantitate mare6.
7 .egajarea cailor respiratorii in caz de raceala. Chimbirul poate bloca producerea de catre organism a substantelor care contribuie la constrictiunea (ingustarea) bronhiilor si la instalarea !ebrei. Cingerolul actioneaza, de asemenea, ca un antitusiv natural.

0 )educerea colesterolului. Studiile de laborator su#ereaza faptul ca #&imbirul reduce absorbtia de colesterol de catre or#anism si ca fa%orizeaza, de asemenea, eliminarea lui.
7 2almarea durerilor menstruale. 2ompusii chimici ai ghimbirului actioneaza ca niste antispasmodice, inhiband contractiile dureroase ale uterului si musculaturii netede a aparatului digestiv. 7arietati de #&imbir ubstantele active isi pastreaza e!icienta, indi!erent de !orma in care se prezinta ghimbirul. "nele persoane pre!era gelulele, !iindca sunt usor de luat si !urnizeaza o doza concentrata si precisa de ghimbir. $osologia obisnuita este de 1##)'## mg, de trei ori pe zi. .ar iata echivalentul si sub alte !orme1 7 0 bucata de ghimbir de circa 1 cm grosime. .and)o pe razatoare, se elibereaza mai multe substante active decat daca o taiati !elii sau daca o tocati. Este important, de asemenea, sa cumparati ghimbirul cand este proaspat si sa evitati rizomii moi si*sau zbarciti. 7 0 lingurita de ghimbir pudra. 7 "na sau doua bucati de ghimbir con!iat. 7 0 ceasca de ceai preparat cu un plic sau cu o jumatate de lingurita de ghimbir ras, la o ceasca de apa !ierbinte.

'icarbonatul de sodiu
"tilizarii bicarbonatului de sodiu i)au !ost consacrate nenumarate carti. Este un detergent menajer bine cunoscut. Este !olosit, de asemenea, la prepararea produselor de patiserie, pentru ca produce bule de gaz carbonic, care da un aspect "um!lat" prajiturilor. i, in !ine, poseda proprietati medicinale !oarte variate. 5icarbonatul de sodiu sau, pur si simplu, bicarbonatul, este un produs polivalent prin e%celenta1 este utilizat la gatit, la curatat, la gradinarit etc. (n materie de sanatate, este un anti)acid, apreciat pentru actiunea lui rapida asupra durerilor de stomac. 5icarbonatul calmeaza, de asemenea, intepaturile de insecte, simptomele in!ectiilor urinare (cistite) si permite eliminarea tartrului dentar. $rezent pe ra!turile din bucataria dvs., acest produs banal va rezerva o multime de surprize. $mpotri%a arsurilor de stomac /oate substantele chimice pot !i clasate in !unctie de p:)ul lor, care masoara aciditatea sau
1'

alcalinitatea. 2u un p: egal cu 8, apa este neutra. "n p: peste 8 este alcalin, iar unul sub 8 este acid. 2u un p: de -,,, bicarbonatul de sodiu este usor alcalin si neutralizeaza e!ectul substantelor acide. a luam cazul arsurilor de stomac. Acestea survin, in general, atunci cand acidul clorhidric din stomac urca pe eso!ag, provocand o arsura tranzitorie. $uteti scapa de senzatia aceasta dezagreabila inghitind un comprimat de bicarbonat sau o lingurita de pra!, dizolvat intr)un pahar cu apa si cateva picaturi de zeama de lamaie (care ajuta la disiparea gazului pe care)l poate !orma bicarbonatul cand se combina cu acizii din stomac). Acest remediu neutralizeaza acidul clorhidric, trans!ormandu)l in clorura de sodiu si in gaz carbonic, ino!ensive. E!ectul nu dureaza decat circa +# de minute, dar se produce aproape instantaneu. (Atentie1 nu !olositi acest remediu prea des, pentru ca bicarbonatul de sodiu contine o cantitate mare de sodiu, care poate !ace sa creasca tensiunea arteriala.) 1lte utilizari' 7 <educerea atacurilor acide asupra dintilor. Acizii produsi de bacteriile prezente in gura erodeaza smaltul dintilor. 6e puteti neutraliza, clatindu)va gura, de cateva ori pe zi, cu o solutie pe baza de bicarbonat de sodiu. $uteti, de asemenea, sa umeziti periuta de dinti (cu apa) si s)o introduceti in bicarbonat, inainte de)a o !olosi. 5icarbonatul (care intra, astazi, in compozitia multor paste de dinti) este usor abraziv si "lustruieste" dintii !ara sa le a!ecteze smaltul. 7 .ezodorizarea delicata a picioarelor. Adaugat in apa pentru baia de picioare, bicarbonatul neutralizeaza acizii bacterieni, responsabili pentru mirosul neplacut. (l puteti utiliza, de asemenea, pentru combaterea mirosului de transpiratie de la subsuori. 7 2almarea intepaturilor de insecte. Nu va scarpinati, pana la sange, dupa ce ati !ost intepati, ci amestecati imediat putin bicarbonat cu apa si aplicati pasta pe locurile cu mancarimi. Aceasta pasta poate contribui, de asemenea, la calmarea mancarimilor produse de varicela. 7 2almarea pielii copiilor. 2opiii sugari, care su!era de un eritem !esier, se simt mai bine dupa o baie cu bicarbonat. Adaugati putin pra! la apa de baie ) reduce mancarimile si calmeaza iritatia pielii. 7 Eliminarea in!ectiilor vezicii. ;ezica este un mediu usor acid, in care prospera bacteriile. (n caz de in!ectie, un pahar de apa cu putin bicarbonat de sodiu este bautura ideala de la s!arsitul mesei. 7 ;indecarea durerilor de gat. $uneti o jumatate de lingurita de bicarbonat intr)un pahar cu apa si !aceti gargara din , in , ore, pentru a reduce substantele acide care provoaca durerea. 2latitul gurii cu aceasta solutie permite, de asemenea, vindecarea a!telor. $ndicatii' 5icarbonatul combate1 a!te, cistite, arsuri de stomac, gingivite, indigestii, mirosuri corporale, mirosul picioarelor, intepaturi de insecte si muscaturi de animale, urticaria, varicela, gura uscata.

Leacuri populare din 8aramures


<edactia Leacuri populare 5babesti6. din 8aramures! 1 %enit fri#ul. 1pa fierbinte la picioare9 !$. Leacuri +in +esesti. 1. Leac si#ur impotri%a racelii. $n doua!trei seri la rand, se bea un ceai fierbinte din coada!soricelului, patla#ina si un fir de menta, tinandu!se picioarele in apa fierbinte. Se sta intre... Leacuri populare 5babesti6 din 8aramures ! A venit frigul. Apa fierbinte la picioare! 1+

I. Leacuri din Desesti


1. Leac si#ur impotri%a racelii (n doua)trei seri la rand, se bea un ceai !ierbinte din coada)soricelului, patlagina si un !ir de menta, tinandu)se picioarele in apa !ierbinte. e sta intre &)1# minute. .aca apa da sa se raceasca, se mai adauga apa clocotita. .upa aceea se intra in pat. E!ectul este !oarte rapid. (ndi!erent cat de puternica este raceala, trece ca luata cu mana. .e obicei sunt su!iciente doua seri. 2ine nu poate bea ceaiul amar, sa adauge o lingurita de miere. Nu uitatiB 2and va prinde raceala, bagati)va picioarele in apa !ierbinte. 2. $mpotri%a durerii in #at e bea lapte !ierbinte, in care s)au topit o lingurita de unt si o lingurita de miere, cu inghitituri mici, tinand picioarele in apa !ierbinte. 3. ,ontra tusei 2eai din coji de ceapa (este cam neplacut la gust) plus apa !ierbinte la picioare. 2eai de patlagina E apa !ierbinte la picioare. ". $mpotri%a cistitei >usetelul este cel mai serios inamic al cistitei..oua)trei seri la rand, se !ace un ceai concentrat de musetel cu care se !ac bai de sezut in lighean. 2eaiul trebuie sa !ie cald, dar sa nu !riga. e tin apoi picioarele in apa !ierbinte si se intra in pat. $e langa !aptul ca rezolva problema pe loc, boala nu va mai reveni ani la rand. 5. Pentru o stare de bucurie calma ! rasfat eara se bea un ceai din plantele pre!erate, in care se adauga un paharut de vin bun, stand cu picioarele in apa !ierbinte. e spune ca apa !ierbinte la picioare prelungeste tineretea si sustine vitalitatea.

II. Leacuri din Cavnic


1. ,um isi trateaza minerii bataturile din talpi si de pe de#etele de la picioare e stie ca in mina se intra cu cizme de cauciuc si din aceasta pricina minerii !ac niste bataturi groaznice. e taie o !eliuta de slanina nesarata, se pune pe batatura si se bandajeaza. ?eliuta se tine zi si noapte (schimbandu)se cand s)a topit) pana cand batatura se inmoaie si iese cu totul. /ratamentul dureaza o saptamana)doua, dar merita e!ortul, pentru ca pe locul respectiv nu va mai aparea alta vatamatura. 2. $mpotri%a balonarilor si a di#estiei dificile $entru ca urmeaza perioada $ostului 2raciunului, cand mancarurile sunt mai acide, iar cei care au probleme cu digestia postesc mai greu, iata un ceai care depaseste toate asteptarile. .upa masa de pranz si cea de seara, se bea cate o cana de ceai din1 o lingurita de chimen (chimenul se clocoteste cinci minute), o lingurita cu var! de coada)soricelului si un !ir de menta (sau cateva !runze). 5alonarile nu)si vor mai !ace aparitia, nu va e%ista senzatia de greutate in stomac si nici arsuri. Acest ceai inlocuieste cu succes /ri!ermentul si n)ar trebui sa lipseasca din casa celor cu probleme la !icat, bila, stomac. 3. ,and pe copii ii doare burta e ia un blid (!ar!urie) de lut si se incalzeste bine. 5lidul se pune cu gura pe burta copilului peste haine ) nu trebuie sa arda ) si copilul trebuie sa stea in pat cu genunchii la gura (covrig). ". Pentru a capata pofta de mancare e zdrobesc bine in mojar o mana buna de !lori de coada)soricelului pana se !ac pulbere. $este pulbere se pun ,## g miere. .in acest amestec i se da copilului o lingurita pe stomacul gol. $reparatul !ace si o buna curatenie in intestine ) elimina parazitii.Parasca 2at

III. Leacuri din Viseul de Jos aflate de la !rosina "op# in varsta de $% de ani&
1. Leac pentru arsuri 5oparituri6 + linguri de apa de var si + linguri de ulei le amesteci bine cu un bat de tu!a (alun) nici uscat, nici verde, curatat de coaja. e !ace un !el de unsoare (unguent). Nu e%ista spraF inaintea lui.
1,

2. Leac pentru rinic&i 2eai de ciup de malai (matase de porumb) recoltat in luna lui august si cozi de cirese culese pe s!antul soare. e bea in loc de apa doua)trei saptamani. 3. Leac pentru reumatism $ui intr)o sticla !loare de acat (salcam) pana o umpli si pe urma pui dohot (petrol) pana o umpli. 0 inchizi bine si bagi sticla in pamant o luna de zile. Apoi o scoti si te dai pe unde te doare. ". Pentru dureri de #enunc&i >usuroi de pe camp (cu tot cu !urnici), luat si oparit '# minute. e !ace baie la genunchi. 5. Pentru reumatism (ntr)o sticla pui apa si zahar, ca s)o indulcesti. Arunci apoi apa si bagi gura sticlei intr)un musuroi cu !urnici pana se umple. 0 scoti si o umpli cu spirt sanitar (medicinal). 0 inchizi bine si o pui langa soba, la caldura, sa dospeasca doua saptamani. /e dai pe unde te doare seara, cand te culci. Nu)i voie sa mai iesi in !rig. "zi un cearsa! in apa calduta, il storci bine si te invelesti in el. $este el se pune un altul uscat si te acoperi cu multe invelitori, ca sa transpiri. (o n)am stiut ce)i reumatismul si durerile de picioare.
Tatiana +ra#os ! +esesti, nr. 2":, *ud. 8aramures, cod ":30

IV. Dureri de cap# migrene# disparute pentru totdeauna


Le cer iertare tuturor suferinzilor de dureri de cap pentru intarzierea cu care le transmit acest remediu&

Am su!erit ani in sir de niste migrene insuportabile, insotite de stari de voma. (mi zvacnea tot capul, gata sa plesneasca, dar mai ales tamplele. /in minte ca odata veneam acasa de la spital. (l insotisem pe !ratele meu mijlociu, care)si taiase cu securea degetul mare de la mana stanga. Aveam niste dureri de cap de nedescris. =iceam intr) una ca mor, ca nu mai pot. Nici o tableta nu ma ajuta. "mblam de alt!el cu Antimigrinul in geanta. Atunci mama, speriata, a zis ca)si aminteste cum o trata bunica ei. A pus intr)un pahar de 1## ml jumatate otet si jumatate apa (nu !oarte rece). >i)a des!acut parul in var!ul capului si a turnat aproape toata apa cu otet in asa !el ca ea sa se scurga pe cea!a si sa ajunga pe gat. a impresioneze ) zic eu acum ) nervii mari ai sirei spinarii. A impaturit un prosop gros, plusat, mi l)a pus pe crestet si mi)a spus sa ma intind cu !ata in sus, cu mainile pe langa corp si sa stau cu ochii inchisi. >i)a luat perna de sub cap si a plecat inchizand incet usa. tateam cu capul spre rasarit, iar paharul cu putinul de apa ramas a !ost asezat pe un scaun in partea dreapta, aproape de cap, ca sa inspir mirosul. 2red ca dupa ce a iesit, mama s)a rugat pentru mine. Am stat asa pret de zece minute. >)am ridicat apoi cu teama si m)am miscat prin camera lent, de !rica sa nu inceapa bubuiturile. Nu ma mai durea capul deloc. i slava lui .umnezeu ca de atunci n)a trebuit sa repet procedeul decat de doua)trei ori, dar dureri ca acelea n)am mai avut in veci. i au trecut treizeci de ani. 6a randul meu, cu ajutorul preabunului .umnezeu, l)am vindecat pe !ratele meu mai mare. ;enise din 6ibia, de la Azizia, polul caldurii (E&#2) si nici un medic nu reusea sa)l scape de durerile mari de cap. >)a sunat si mi)a spus ca nu mai poate. ()am e%plicat ce sa !aca. $este zece minute mi)a tele!onat spunandu)mi ca se simte bine. i este bine pana in ziua de azi. .umnezeu sa va ajute pe totiB Parasca 2at

Leacuri populare din 1lpii francezi


<edactia Leacuri populare din 1lpii francezi. ! Localitatile montane de pe %ersantul nordic al 1lpilor francezi isi mai pastreaza si azi traditia populara, atat in cresterea %itelor si in modul de preparare a branzei, cat si in perpetuarea unui %eritabil tezaur de leacuri stra%ec&i. La 8ani#old, 1&

in inima 8as...

Leacuri populare din 1lpii francezi ) 6ocalitatile montane de pe versantul nordic al Alpilor !rancezi isi mai pastreaza si azi traditia populara, atat in cresterea vitelor si in modul de preparare a branzei, cat si in perpetuarea unui veritabil tezaur de leacuri stravechi. 6a >anigold, in inima >asivului Aravis, la Aulp du ?ier, >eribel, >odane, locuitorii care mai traiesc inca in vechile lor casute din lemn nu se despart de !armacia naturii, de tisane si de licori din plante. 6a !el ca in satele noastre de munte, puritatea naturii este o garantie de viata lunga si sanatate ) ,ontra constipatiei Tratamentul cu ulei de masline "n pahar de untdelemn de masline se introduce in intestin sub !orma de clisma, cu ajutorul unei canule. <epetat seara, vreme de o saptamana, tratamentul duce la regularizarea ritmului intestinal. Tratamentul cu prune ?lorile de prun ($runus domestica), in!uzate intr)o cana de lapte !iert, clocotit, sunt un purgativ e%celent. ase prune uscate se lasa o noapte sa se inmoaie intr)o jumatate de cana de apa. A doua zi dimineata, se bea lichidul incet, lingurita cu lingurita, iar la urma se consuma si !ructele. (n caz de constipatie cronica, se recomanda prune coapte, cat se poate de proaspete, care se consuma pe nemancate, dimineata, cu paine de secara. .ecoct la%ativ din !runze de prun1 !ierbeti, vreme de 1# minute, +# de !runze de prun intr)un litru de apa. 5eti cate o ceasca dupa !iecare masa, vreme de & zile. Tratament pentru diabetici $e langa un regim alimentar strict, se recomanda urmatoarele "reguli"1 ) sa se bea cantitati mari de in!uzie de a!in (1 lingura de !runze se in!uzeaza +# de minute intr)o cana de apa clocotita)A ) sa se ia de trei ori pe zi cate o lingurita de boabe de mustarA ) sa se rada cat mai mult (se presupune ca rasul reduce nivelul zaharului din sange). Decoct din pastai de fasole uscata i pastaile de !asole au proprietatea de a diminua cantitatea de zahar din sange. (nmuiati, vreme de doua ore, 1## g de pastai uscate, taiate marunt, intr)un litru si jumatate de apa. 6asati)le sa !iarba pana ce lichidul se reduce la jumatate, apoi puneti)le la macerat toata noaptea. 5eti peste zi lichidul, intre mesele principale. Tinctura de laptuci salata verde& /inctura de laptuci se obtine punand la macerat timp de , zile o cantitate egala de laptuci proaspete si de alcool de @#G (de e%emplu1 1*' 9g salata verde si 1*' l alcool). trecurati lichidul printr)un ti!on, apoi turnati)l intr)o sticla inchisa la culoare, pe care)o astupati cu un dop. Nu !aceti o cantitate prea mare. e administreaza 3# de picaturi in putina apa, de trei ori pe zi, inainte de mesele principale. Acest leac !ace sa scada cu +#D nivelul glicemiei diabeticilor. Leacuri contra diareei (n primul rand, se administreaza un purgativ puternic (1 lingura de ulei de ricin pentru adulti, 1 lingurita pentru copii), dupa care se bea 1 lingura de suc de lamaie. e opareste 1 lingura de miez de nuca pisata cu 1*' l apa clocotita, timp de '# de minute, apoi se strecoara. e bea cate un paharel de lichid o data pe zi, dimineata. e inmoaie paine uscata de secara in apa calda, timp de '# de minute. e bea terciul obtinut, in decurs de o zi, lingurita cu lingurita. $entru diareea cronica ) se !ierbe la !oc mic o lingurita de coaja macinata de stejar, intr)o cana si
13

jumatate de apa, timp de 1# minute. e ia cate o lingura, de trei ori pe zi. Alte remedii1 ) puneti la !iert, vreme de 1# minute, un pumn de coji de ceapa, intr)un litru de apa. .in lichidul ast!el obtinut consumati circa 1*' l pe zi. $entru sugari1 opariti + cepe taiate cu 1 l de apa !iarta si lasati)le sa se in!uzeze vreme de doua ore. (ndulciti lichidul. e pun 1# picaturi in biberon. )emedii pentru suferintele la rinic&i $entru intretinerea si curatirea generala a rinichilor se recomanda urmatorul remediu1 1 lingura de seminte de in se !ierbe cu o cana de apa, vreme de & minute. e lasa sa se raceasca. 6ichidul rezultat, destul de cleios, se dilueaza cu apa !iarta si racita. e ia cate o jumatate de cana la doua ore, doua zile consecutiv. Nu se adauga si nu se mananca zahar sau miere pe durata tratamentului. $iatra la rinichi1 1 pahar de seminte de canepa se da prin rasnita de ca!ea si se !ierbe cu + pahare de lapte proaspat, pana ce lichidul scade la 1 pahar. e strecoara si se bea !ierbinte inainte de masa de dimineata. $rocedeul se repeta & zile consecutiv, se tine o pauza de 1# zile, apoi tratamentul se reia. e continua asa vreme de un an, avand ma%ima e!icienta atat pentru rinichi, cat si pentru !icat. (nsu!icienta renala1 +# g radacina de anghinare trans!ormata in pulbere se pune la macerat in 1*' l de vin alb, natural, vreme de o saptamana. e strecoara, se bea un paharel de lichior de trei ori pe zi, inainte de mesele principale. <etentii de urina, colici ne!ritice, cistite, tulburari renale, calculi, guta. $orumbul este unul dintre cei mai puternici diuretici naturali. e recomanda administrarea lui, pentru eliminarea deseurilor organice si impotriva retentiei de urina. $orumbul e%ercita un e!ect sedativ asupra cailor urinare si tripleaza secretia de urina in ', de ore. e recomanda in caz de calculi renali, colici ne!ritice, cistite cronice si in toate a!ectiunile care necesita o crestere a volumului de urina (guta, reumatism). <eteta1 se in!uzeaza '#)'& g de matase de porumb intr)un litru de apa clocotita. e strecoara si se indulceste cu miere. .in aceasta in!uzie se beau , cani in ', de ore. Nu se depaseste 1 l de ceai pe zi. Leacuri pentru normalizarea &ipertensiunii 2el mai important lucru in prevenirea hipertensiunii este regimul alimentar. 2arnea (de porc) si alimentele care contin amidon (!asolea, mazarea) trebuie evitate pe cat posibil. $ainea proaspata se inlocuieste cu cea prajita, dulciurile si greutatea corporala peste cea normala trebuie evitate. are !oarte putina, nu alcool, nu condimenteB 2onsumul unui catel de usturoi in !iecare dimineata are ca rezultat scaderea presiunii sangelui. "sturoiul se inghite, nu se mesteca, dupa care se bea putina apa. Acest tratament inceteaza cand presiunea sangelui a ajuns la normal. 6a nevoie, tratamentul se repeta. .ecoct de coji de carto!i. 2ojile de la ,)& carto!i, bine spalate, se !ierb in 1*' l de apa, timp de 1& minute. .ecoctul rezultat se strecoara. e beau 1)' cani pe zi. ,um se combate insomnia 'eama de la muraturi de castraveti "n pahar de zeama, indulcit cu 1 lingura de miere si luat cald, cu 1& minute inainte de culcare, produce un somn adanc. Nota1 $ersoanele cu basica urinara "slaba" vor reduce portia la jumatate, pentru a nu se trezi noaptea sa urineze. Alte remedii (nsomniile sunt cauzate de cele mai multe ori de boli nervoase. (ata cateva remedii1 ) puneti sub perna o mana de hameiA ) puneti sub perna un manunchi de ramuri de mesteacanA
18

) cititi in pat, timp de +# de minute, 5iblia. In cazuri e(treme Aceasta metoda a !ost recomandata de practicieni in cazurile de insomnie cronica. /oate lucrurile !olosite ca asternut de noapte, cum ar !i1 paturi, cearsa!uri, plapumi, perne, pijamale, sa !ie !acute din material negru. .e asemenea, peretii camerei sa !ie vopsiti in negru ) nu in ulei. >etoda produce rezultate uimitoare chiar si in cele mai grave cazuri de insomnii cronice. Un %ec&i remediu impotri%a furunculelor 6uati o ceapa si coaceti)o bine. /aiati)o apoi in jumatate si aplicati)o cu partea taiata peste abces. Apoi bandajati)o strans. 2eapa trebuie sa !ie calduta. chimbati)o la patru ore, pana cand !urunculul coace si se deschide. 1rsuri $entru arsurile locale, urmatoarea metoda este !oarte e!icienta. pargeti un ou, bateti)l bine si turnati)l peste rana. Apoi varsati incet si alcool. .easupra arsurii se va !orma o pojghita care va opri durerea si va vindeca arsura. $entru arsuri grave, partea a!ectata trebuie unsa cu untura de capra sau de bou. 5asicutele de apa se vor sparge cu un ac sterilizat in !oc, apoi vor !i acoperite cu coca de secara !ermentata. 2oca se schimba la +), ore. .aca gatul este oparit de bauturi !ierbinti, putina apa amestecata cu albus de ou opreste durerile. ;e%ral#ii $entru a alina durerile nevralgice, se recomanda urmatoarea metoda1 se taie in doua un ou !iert tare, iar cele doua !elii se aplica calde, pe partea a!ectata. 2and oul se raceste, durerile dispar.
?ormula A H Anul '##, H Numarul 3'@ H ?orma ma%ima

Leacuri populare din ,urbura ,arpatilor


<edactia

Leacuri populare din ,urbura ,arpatilor . ! Satul -a#on, *udetul ,o%asna !. -a#on este un sat ciobanesc aflat pe %ersantul transil%anean al 8untilor 7rancei, in partea de rasarit a ,o%asnei. $mpartit frateste pe din doua cu un#urii, romanii se afla in partea de sus, lan#a munte, acolo unde incep padur... Leacuri populare din ,urbura ,arpatilor ! Satul -a#on, *udetul ,o%asna ! -agon este un sat ciobanesc a!lat pe versantul transilvanean al >untilor ;rancei, in partea de rasarit a 2ovasnei. (mpartit !rateste pe din doua cu ungurii, romanii se a!la in partea de sus, langa munte, acolo unde incep padurile si pasunile. "n peisaj bucolic, plin de pace si !rumusete, care inchide intr)un cerc de verde pro!und si stralucitor biserica satului si casele stranse in jurul ei. Am ajuns acolo in amiaza unei duminici incandescente, tocmai cand oamenii ieseau de la slujba, !erindu)se, pe sub umbra arborilor din cimitir, de soarele usturator. 2ate doi, cate trei, ieseau pe sub bolta bisericii albe, oprindu)se ganditori si tacuti pe la crucile din lemn si din piatra, ingropate in iarba si !lori. (n ora amiezii, peste sat si peste casele inundate de soare se lasase linistea unei mari impacari. .oar ici si colo, pe ulitele inecate in pra!, cateva batrane imbracate in negru isi purtau agale pasii mai nesiguri si grei. 6a urma de tot, dupa ce satenii au disparut, din curtea bisericii a iesit o !emeie care tinea in mana cateva !ire de busuioc. (ntrand in vorba cu ea, m)am interesat daca in satele ciobanesti e%ista anume leacuri de sanatate si daca mi le poate impartasi. Asa am a!lat ca o cheama ;ictoria $recup, ca a implinit de curand 8& de ani si ca stie, la !el ca toate !emeile din =agon, multe leacuri de plante, mostenite de la mama si de
1-

la bunica ei. ;ictoria $recup si !iica ei, ;iorica asu, m)au chemat apoi in gradina lor de sub munte, mirosind puternic a soare si !an cosit, mi)au dat retete stravechi si mi)au povestit despre !lori si ierburi de leac minunate, pe care mi le)au si aratat, insirate la umbra, pentru uscat1 radacini galbui de lumanarica, !lori de soc, !runze aspre de coada)calului, arnica, galbenele si multe, multe alte ierburi pe care le)au adunat cu sarg pentru a)si umple camara cu leacuri de ajutor. "?lorile si !runzele sunt s!inte, ca ni le)a dat .umnezeu de la !acerea lumii", spune matusa ;ictoria, inainte sa ne despartim. "Nimic din ce ne este de trebuinta nu lipseste de pe pamant. .oar ochi sa avem, de vazut, si urechi de auzit invataturile stramosesti." Pentru calmarea durerilor de burta la copii mici I e !ace in!uzie dintr)o jumatate de lingurita de seminte de chimen, peste care se toarna o cana de apa !ierbinte. e lasa vasul acoperit 1# minute si apoi se strecoara. e da copilului sa bea de mai multe ori pe zi cate o lingura, doua de in!uzie. I e oparesc cateva seminte de anason si se lasa vasul acoperit pana cand se raceste in!uzia. Apoi se indulceste cu miere si se bea de mai multe ori pe zi. Pentru cresterea poftei de mancare la copii I e !ierbe, timp de 1& minute, o lingura de !loare de lumanarica intr)un litru de apa. e lasa sa se raceasca si se da copilului sa bea cate o lingura de mai multe ori pe zi. Pentru copii sanatosi I 2ei care vor sa aiba copii sanatosi trebuie sa aiba grija sa nu)i zamisleasca in zi de vineri sau de sarbatoare. 2opiii zamisliti in aceste zile, mai ales cei !acuti in cele 1' vineri mari din an, ajung hoti, neascultatori, curvari si sunt de cele mai multe ori insemnati trupeste cu betesuguri. Pentru tratarea astmului si a bolilor de plamani I (n!uzie din doua linguri de planta uscata de trei)!rati)patati. e bea indulcita cu miere. I e bea in!uzie concentrata din !lori de soc. I e !ierb la !oc mic, intr)o jumatate de 9ilogram de untura, - mere rase, verzi. 2and s)a !ormat o pasta, se ia vasul de pe !oc si se adauga in el 1# galbenusuri proaspete si o cana cu miere. e amesteca bine toate ingredientele si se lasa la racit. .in aceasta compozitie, care se pastreaza la rece, se mananca cate ,)& linguri pe zi, cu paine de secara. (n perioada in care se !ace acest tratament, se bea mult lapte cald de capra sau vaca. $mpotri%a caderii parului I e pune intr)o sticla radacina de rostopasca si se toarna peste ea tuica naturala. e lasa o saptamana la macerat si apoi se poate unge pielea capului cu maceratul obtinut. e !rictioneaza bine capul de doua)trei ori pe zi si apoi se aplica maceratul alcoolic de rostopasca. I e !reaca bine pielea capului cu ceai de radacina de brustur. Pentru tratarea cancerului I e bea zilnic in!uzie din planta intreaga (radacina, tulpina, !runze si !lori) de tataneata (tataneasa). Pentru calmarea durerilor de cap I e leaga capul cu !runze de brustur sau cu !runze de hrean. Pentru scaderea febrei I e in!asoara corpul in !runze reci de brustur, varza proaspata sau hrean. ?runzele se schimba cand s)au incalzit. I e in!asoara corpul in prosoape inmuiate in lapte dulce, rece, sau in otet de mere. 2ompresele
1@

se schimba cand se incalzesc. Pentru calmarea durerilor, in caz de fracturi sau luxatii I e pun comprese, in mai multe straturi, din !runze de varza si hrean. Pentru tratarea reumatismului I e taie radacina de tataneasa, se spala si se pune intr)o sticla pana la jumatate. $este ea se adauga tuica de cereale, se astupa cu dop si se lasa la intuneric. .upa o saptamana, se agita bine sticla si se poate !olosi maceratul obtinut pentru comprese, care se aplica pe incheieturile dureroase. .e asemenea, se !ac !rectii dimineata si seara cu acest lichid. I e leaga locul dureros cu !runze de hrean sau !runze de brustur, puse in mai multe straturi. I e !ace !rectie cu tuica naturala, in care s)a pus la macerat radacina de matraguna. Pentru eliminarea pietrelor de la fiere si ficat I (n ' l de vin alb se pun la macerat &## g miere si &## g leustean verde, tocat marunt. e lasa la temperatura camerei 8 zile, timp in care se agita de mai multe ori pe zi. .upa acest timp, se strecoara si se bea din macerat cate un paharel de &# ml, dupa mancare. e bea de trei ori pe zi, pana cand se termina cantitatea preparata. /ratamentul se poate !ace de doua ori pe an, la interval de sase luni. Pentru tratarea bolilor de ficat I e ia radacina si !loare de lumanarica si se taie marunt. 6a un litru de apa se pun doua linguri de planta uscata maruntita si se !ierb pana cand scade lichidul la jumatate. e beau in !iecare dimineata, pe stomacul gol, 1## ml din maceratul neindulcit si apoi se sta culcat pe partea dreapta o jumatate de ora. >aceratul trebuie sa !ie la temperatura camerei. Pentru tratarea bolilor de stomac si ficat I e pun in ceai de plante ')+ picaturi de seva galbuie, proaspata, scursa din rostopasca rupta. e beau doua ceaiuri pe zi, dimineata si seara. <ostopasca este to%ica daca se !oloseste in cantitate mare, de aceea nu se depaseste cantitatea de &)3 picaturi pe zi. Pentru constipatie I e !ace un amestec din ulei si moare, zeama de varza acra, puse in cantitate egala. e bea cate un pahar, dimineata, pe stomacul gol. I e mananca varza acra taiata marunt si stropita cu ulei. I e bea de mai multe ori pe zi in!uzie de troscotel. Pentru boli de inima I e !ace in!uzie din !lori si !runze de paducel. $aducelul e o planta puternica si nu se pun multe !lori si !runze cand se prepara in!uzia. Aceasta are un e!ect mai bun daca are o concentratie mai slaba. I e !ace in!uzie din !ructe uscate de paducel si se bea indulcita cu miere. Pentru scaderea tensiunii I e pun la uscat ciorchini de caline. 2and calinele s)au sta!idit pe jumatate, se culeg de pe crengute si se pun intr)un borcan in straturi alternative cu zahar tos. traturile trebuie sa !ie egale in grosime. e lasa o luna la macerat, la loc intunecos, si apoi se mananca cate o lingurita din preparat pe zi. I e mananca 1)' boabe de caline proaspete pe zi. Pentru tratarea ranilor si a arsurilor
'#

I e pune pe arsura carto! crud, ras marunt. e schimba carto!ul in momentul in care s)a incalzit. 2arto!ul trebuie sa !ie cat mai rece, ca sa calmeze durerea arsurii. I e parg basicile !acute de arsura cu un ac inrosit in !oc si se spala locul ars cu in!uzie de musetel sau coada)soricelului. I e spala arsura cu in!uzie de musetel si se unge cu ali!ie obtinuta ast!el1 se amesteca 1## ml tuica naturala, !iarta de doua ori, cu 1## ml ulei ra!inat si ' lingurite de zahar, o bucata cat o nuca de ceara de albine si cu ' bobite de tamaie. e pun toate intr)un vas, la !oc !oarte mic, si se amesteca incontinuu, pana cand tuica le dizolva pe toate si se obtine o ali!ie. e lasa ali!ia sa se raceasca si se poate !olosi atat pentru tratarea arsurilor, cat si pentru tratarea altor boli de piele. (nainte de a aplica ali!ia, locul a!ectat trebuie, neaparat, spalat bine cu in!uzie. Aceasta ali!ie se poate !olosi timp indelungat si nu are contraindicatii. I 2ea mai buna ali!ie pentru arsuri si boli de piele, renumita pentru rezultatele e%ceptionale probate prin vindecarile obtinute de)a lungul anilor, o prepara Chizela 5alint, pe care o puteti gasi la casa ei asezata langa podul din spatele bisericii evanghelice din =agon. <eteta, pe care o tine secreta (este !oarte importanta dozarea ingredientelor, orice abatere de la reteta este periculoasa), are in compozitie, in cea mai mare parte, produse ale stupului (miere, propolis, pastura, polen, mana). /anti Chizela are acum @# de ani si a mostenit reteta de la o !armacista din 2luj, care a tratat)o acum mai bine de o jumatate de veac, cand si)a oparit mainile cu apa clocotita. Pentru pastrarea sanatatii si prelun#irea tineretii I e culeg !lori, !runze, radacini de plante de leac, din cele mai diverse soiuri. .upa ce s)au uscat, se amesteca bine si se bea, in loc de apa, in!uzie rece din aceste plante. (arna se bea in!uzie calda. 2u cat sunt mai multe plante, cu atat puterea in!uziei este mai mare.
<tilia Teposu

Leacuri populare rusesti


Leacuri populare rusesti. +in experienta de %eacuri a taranilor siberieni . $n %reme ce medicina naturista din )omania e in#radita si amenintata prin le#i, impinsa sistematic in umbra, constransa sa *oace rolul ,enusaresei, medicina populara din )usia este recunoscuta oficial. ,ontinuand traditia pozi...

Leacuri populare rusesti +in experienta de %eacuri a taranilor siberieni $n vreme ce medicina naturista din <omania e ingradita si amenintata prin legi, impinsa sistematic in umbra, constransa sa joace rolul 2enusaresei, medicina populara din <usia este recunoscuta o!icial. 2ontinuand traditia pozitiva inceputa inca pe vremea tarilor, !ondul urias de leacuri si terapii practicate mai ales in satele din taigaua siberiana au !ost adunate si studiate ca o comoara de pret, introduse ca metode alternative in spitale, in vreme ce vindecatorii cu mare si recunoscuta e%perienta au !ost incurajati sa)si practice mai departe tratamentele naturale. pre lauda ei, atitudinea medicinei o!iciale din <usia !ata de traditia populara a !ost si este una de toleranta si interes, multi medici recunoscand, astazi, o!icial, superioritatea vindecatorilor populari in ceea ce priveste capacitatea de tamaduire cu plante. 6iteratura privind terapiile naturale cunoaste in <usia o veritabila e%plozie, toate cartile publicate avand aprobarea autoritatilor medicale. 6eacurile bune, "babesti", sunt popularizate si se !ac cunoscute la cel mai inalt nivel medical. 2oncludenta, in sensul acesta, este scrisoarea unui celebru medic rus, dr. (gor avits9i, directorul (nstitutului 0ncologic din >oscova, care, constatand vindecarea uneia din pacientele sale cu ajutorul maceratului de aloe (procedeul recomandat a !acut epoca), a publicat reteta intr)o prestigioasa revista cu caracter medical. $entru edi!icare, iata un !ragment din scrisoare si reteta completa, publicata si republicata in paginile revistei "?ormula As"1
'1

8aceratul de 1loe "$acienta abir >aria a !ost tratata la acest institut, pana in iulie 1@&8, pentru cancer uterin in ultima !aza. ( s)a dat drumul din spital, !iind considerata un caz incurabil, dar in octombrie al aceluiasi an s)a intors la institut pentru consultatie. .upa e%aminare s)a constatat ca nu mai avea nimic. (Ea castigase intre timp '' 9g in greutate.) >aria abir s)a tratat acasa !olosind urmatoarea medicatie1 I 1,& 9g planta de aloe in varsta de +)& ani, data prin masina. $lantele nu trebuie udate cu & zile inainte de tocare prin masinaA I ',& 9g miere puraA I +,& 9g de vin rosu, cu o tarie cam de 1-)'# si dulce. /oate ingredientele de mai sus se pun intr) un vas de sticla de culoare inchisa, se amesteca complet si se lasa intr)un loc intunecos si rece timp de & zile inainte de !olosire. ;asul trebuie sa !ie bine inchis. Amestecul a !ost luat dupa cum urmeaza1 $entru primele &)8 zile cate o lingurita, de trei ori pe zi, cu doua ore inainte de mese. (n zilele urmatoare, doza era crescuta cu o lingurita, luata de trei ori pe zi, cu o ora inaintea mesei. 2ura de tratament este de minimum doua saptamani. $re!erabil este sa se tina o luna si jumatate. Aceeasi mi%tura, cu acelasi dozaj, este recomandata pentru tratament in /bc pulmonar, ulcer stomacal si pentru alte organe a!ectate prin procese in!lamatorii ulceroase. $unctul principal al acestei medicatii consta in aceea ca, incepand chiar din primele zile, toti pacientii au o enorma po!ta de mancare. Aceasta medicatie este considerata a !i atat curativa, cat si pro!ilactica. Actiunea ei este adesea !oarte rapida. Angina, gripa, de e%emplu, sunt de obicei vindecate in una sau doua zile, chiar cazurile cronice. Ea este importanta pentru tratamentul multor a!ectiuni, printre care artrita, astm, scleroza, tensiune crescuta, trombo)!lebita, sciatica, septicemie, guta, paralizie, reumatism, multe tulburari cardiace, a!ectiuni ale rinichilor, ale organelor genitale, ale plamanilor si multe altele." 0 declaratie indrazneataJ ?ara indoiala, daca procedeul n)ar !i !ost testat clinic, sub indrumarea marelui cancerolog. .e alt!el, aloe este o planta !oarte populara in <usia si iberia, atribuindu)i) se insusiri vindecatoare de e%ceptie. .emna de remarcat in scrisoare este onestitatea cu care un distins pro!esor recunoaste nereusita tratamentului clasic !ata de reusita unui tratament naturist. igur, se poate presupune ca la mijloc a !ost o greseala de diagnostic, dar atitudinea doctorului avits9i re!lecta atitudinea medicinei o!iciale din <usia !ata de medicina populara, !ata de intelepciunea ei, acumulata printr)o e%perienta de secole. >ulte dintre terapiile medicale de var!, practicate astazi in <usia, de mare ecou international, se bazeaza pe metode si remedii ale medicinei populare, apeland chiar la practici "bizare", samanice, cum ar !i de e%emplu "vorbirea !ara intrerupere", o terapie sonica ancestrala, bazata pe !aptul ca anumite sunete ale vorbirii a!ecteaza pro!und !unctiile !iziologice ale corpului omenesc, inclusiv sistemul nervos. Nimic din ceea ce)i poate !i de !olos sanatatii nu este re!uzat si proscris pe motiv ca nu e "stiinti!ic". ;alori!icarea traditiei populare a adus scoala ruseasca de medicina in avantaj. 2a o incununare a celor a!irmate pana acum, leacurile pe care vi le o!erim in continuare !ac parte dintr)o antologie alcatuita de un medic1 dr. $avel 5urilov.

1stmul
e spune ca aceasta boala dureroasa si neplacuta nu poate !i vindecata total. /otusi, vindecatorii rusi s)au ocupat de ea in di!erite moduri, obtinand unele ameliorari remarcabile. .e regula, astmaticii erau supusi unui regim vegetarian, carnea si !ainoasele !iind total eliminate. "nii permiteau produsele lactate, altii insistau pe vegetale si !ructe. (ata cateva remedii simple si tratamente. ,eai de #&imbir (n!uzia de ghimbir era considerata ca !iind una dintre cele mai bune leacuri. >odul de preparare1
''

se spala, se cojesc si se rad ,## g ghimbir, se pun intr)o sticla de un litru, care se umple apoi cu alcool. e tine la cald doua saptamani, agitand din cand in cand, pana ce amestecul are culoarea unui ceai slab. e strecoara prin ti!on dublu, storcand bine reziduul. e lasa o zi sa se depuna sedimentul si se trece in!uzia limpede in alta sticla. e ia de doua ori pe zi cate o lingurita in jumatate de pahar cu apa calda, dupa mese. ?olosirea regulata a in!uziei aducea adesea o ameliorare radicala si permanenta. 3rean preparat cu suc de lamaie Este !oarte e!icace cand este luat in mod regulat. e rad apro%imativ '&# g hrean proaspat si se pune peste el sucul a ')+ lamai, !ormandu)se un amestec gros care trebuie tinut la rece. .oza1 1*' lingurita de doua ori pe zi, dimineata si dupa)amiaza. Nu se bea nici un !el de lichid cel putin o jumatate de ora dupa luarea medicamentului. 6a inceput, pacientul va lacrima puternic dupa luarea dozei, dar aceasta reactie va descreste si apoi va disparea cu totul. Amestecul se poate pastra un timp la rece, pana cand hreanul incepe sa se o%ideze. :reanul trebuie sa !ie totdeauna proaspat, niciodata inghetat. 0 !olosire prelungita a leacului dadea cele mai bune rezultate. ,eai de afine /oti astmaticii erau s!atuiti sa bea cantitati mari de ceai de a!ine. A!ine uscate si !runze se !ierb 1# minute in apa, iar ceaiul rezultat se bea !ierbinte si neindulcit, ajungandu)se pana la 1# cesti pe zi. (n cazuri usoare, acest ceai aducea o usurare rapida, in cazuri grave, adaugandu)se alte tratamente. $n&alatie cu ace de pin e !ierb bine cam 1*' 9g ace si conuri de pin in apro%imativ , litri de apa si se inhaleaza apoi aburul !ierbinte, tinand un prosop deasupra capului. .oua sedinte de 1& minute, in !iecare zi, se spunea ca aduceau ameliorari radicale. $n&alatie cu cartofi fierti (nhalatia cu aburul de carto!i !ierti (dupa ce se arunca apa) se !acea ca si cea de mai sus, durand pana cand carto!ii nu mai scoteau abur, dar inhalatia cu ace de pin era socotita mai e!icace. ,eai de frunze de urzica 0 lingurita de !runze uscate de urzica se !ierbe intr)un pahar cu apa si se bea de ')& ori pe zi. e !ierbe in vas smaltuit. Alte metode1 se !oloseau baile de mesteacan sau cataplasmele de mustar aplicate pe pulpe si incheieturile mainilor, care usurau atacurile acute de astm. /czeme 5olile de piele pot !i cauzate de o proasta !unctionare a intregului sistem sau pot avea o natura e%terna, cauzata de murdarie, iritatie a pielii etc. 2hiar si dermatologii specialisti incearca cateva remedii pana cand ajung la rezultatul dorit. $racticienii populari au in arsenalul lor o multime de remedii. 0 regula generala este de a se !eri partea a!ectata de lumina si soare si de a purta un bandaj cu unsoare sau balsam protector. (n cazul unei eczeme umede, este de pre!erat a se evita apa. =onele a!ectate se spala cu decoct de coaja de pin sau stejar. (n unele cazuri, acesta poate !i un tratament care duce la vindecarea completa. (.aca este necesara !olosirea apei, aceasta trebuie sa !ie !iarta si !olosita numai !oarte !ierbinte.) Adesea, a!irma practicienii, este necesar un regim prelungit, care in unele cazuri este su!icient pentru a vindeca eczema. e mananca numai vegetale si sucuri de !ructe. e recomanda urmatoarele ali!ii !acute in casa1 Ulei de #albenus de ou Calbenusurile de la niste oua !ierte tari se inteapa cu o sarmulita subtire si se tin deasupra unei !lacari de lumanare. 6a supra!ata galbenusurilor vor aparea niste picaturi. Acestea trebuie culese cu grija. 0uale se pot !olosi mai departe pentru mancare. Aceste picaturi sunt !olosite ca "ulei" pentru ungerea locurilor a!ectate. /ratamentul s)a dovedit a !i !oarte e!icient. e !oloseste seara, la culcare. (alsam din usturoi si miere
'+

e !ierbe usturoiul, se !arama si se amesteca cu o cantitate egala de miere. e aplica pe zona a!ectata seara, la culcare, apoi pe deasupra se aplica o !elie de ceara. e bandajeaza lejer. .imineata se indeparteaza cu sapun verde (sap. viridis) sau petrol si se bandajeaza. /ratamentul se repeta si in noaptea urmatoare. .upa cateva zile rezultatele sunt e%celente. Unsoare din cenusa de pipa 2enusa de la o pipa este deseori !olosita ca un balsam si este !oarte e!icace impotriva herpesurilor si a eczemelor. Tratament cu frunze de #eranium ?runzele proaspete de geranium !ierte in apa timp de o ora sunt un bun remediu pentru eczeme si herpes. $artea a!ectata se spala cu apa in care !runzele au !ost !ierte sau in aceasta apa se inmoaie o bucatica de vata si se tine pe acea parte bolnava. )emedii pentru uz intern Pentru eczeme si alte iritatii ale pielii, in 2aucaz era !olosit sucul de lamaie. /ratamentul se administra ast!el1 in prima zi se lua, in cateva doze, sucul a & lamai. Apoi, in !iecare zi se adaugau & lamai, pana cand se ajungea la '& de lamai. .upa aceea se descrestea in acelasi !el. Aceasta metoda este !oarte e!icace. e poate repeta la nevoie. ?lori de soc ( ambucus) si de coada)soricelului (Achillea mille!olium), in proportii egale, se !ierb timp de '# de minute (1 lingura de amestec la un pahar cu apa) si se ia o cana pe zi. 2urata eczema si herpesul intr)un timp !oarte scurt.

Leacuri populare din 8aramures


2armacia din credentul bunicii . ! Leacuri populare din 8aramures !. 1m a%ut norocul si bucuria sa cresc in casa bunicii din 8aramures, departe de oras, lan#a o padure uriasa, al carei capat nu l! am %azut nicicand. (olile copilariei, ranile si accidentele inerente %arstei le!am depasit nu cu medicam...

2armacia din credentul bunicii ! Leacuri populare din 8aramures ! 1m avut norocul si bucuria sa cresc in casa bunicii din >aramures, departe de oras, langa o padure uriasa, al carei capat nu l)am vazut nicicand. 5olile copilariei, ranile si accidentele inerente varstei le)am depasit nu cu medicamente si doctorii de la oras, ci cu leacuri pe care atunci, in vremea copilariei, le cunostea orice !emeie. /oate leacurile bunicii s)au dovedit potrivite cu bolile pe care le)am avut si, mai ales, erau apropiate de lumea in care traiam, le cunosteam, imi erau !amiliare, erau blande, nu dureau ca injectiile de azi. >ai putin, poate, sarea presarata pe juliturile genunchilor vesnic "inceputi". .ar si pentru asta era leac1 "(nchide ochii, poruncea 5una, si tine)te strans de scaunB". 2a sa)mi aduc aminte de zilele acelea, a !ost su!icient sa inchid ochii si sa ma gandesc la curtea 5unii, la vecinele ei, la povestile lor, la ierburile si !runzele care stateau vesnic la uscat, prinse de grinda bucatariei, la "credentul", dulapul de lemn in care traiau in !ratie licori colorate de coacaze si de a!ine, arome de poame uscate, din care se !acea compot cand erai slabit dupa vreo boala, uleiul crud de dovleac, de uns pe painea calda, abia scoasa din cuptor si mancata cu !runze de leurda, ca sa creasca po!ta de mancareA siropuri groase de muguri de brad, tinute in sticle burtoase cu torti, pentru zilele in care eram ragusita, saculeti cu !lori uscate de padure, de pus langa perna, ca sa am somnul dulce, boabe aurii de porumb pentru !iertura cu care se amageau racelile iernii. i cine stie cate minuni mai erau in pungile de hartie maronie si ce licori in sticlele acelea groase, butucanoase, din care 5una imi dadea sa beau cate un dop, cand i se parea ei ca nu sunt chiar in apele mele ori ca ma uit prea gales. unt ani multi de atunci, dar credentul bunicii imi staruie si astazi in amintire, iar leacurile incuiate in el imi sunt si astazi de !olosinta asa cum le)am mostenit. Pentru ra#useala
',

I e luau ' galbenusuri proaspete de ou de gaina si se !recau cu + linguri de zahar sau miere pana cand se deschideau la culoare si cresteau ca o crema. 2ateodata, se punea lapte cald peste galbenusuri. I e !ierbeau doua maini de !lori de tei in lapte. 6aptele trebuia sa depaseasca doar cu putin !lorile. e !ierbeau pana cand scadea laptele la jumatate, apoi se lasa vasul acoperit, ca sa se raceasca. e strecura laptele si se incalzea si se bea indulcit cu miere. I e !ierbea laptele proaspat cu unt proaspat. 6a o cana de lapte se punea o bucata de unt cat o nuca. 2and untul era topit, se amesteca bine cu o lingura de miere si se bea cald, nu !ierbinte. .aca nu era unt, se punea untura de gasca sau de porc. I e scobea o ridiche neagra de miez, in asa !el incat ramaneau numai peretii ridichii, grosi de cel putin un deget. e umplea gaura cu miere sau cu zahar si se lasa la intuneric, eventual acoperita cu o oala. .upa cateva ore, se !orma un sirop care se bea de mai multe ori pe zi. .upa ce se bea siropul, se punea iar zahar in gaura. e putea !olosi asa o ridiche de cel mult & ori, apoi se lua alta. Pentru rani proaspete care san#erau, pentru taieturi si intepaturi I e presara rana cu un pra! de sare grunjoasa, pentru oprirea hemoragiei si pentru dezin!ectare, apoi se punea peste sare o bucata de slanina de porc. lanina putea sa !ie si a!umata. $este slanina se puneau !runze de patlagina lata. <ana se lega apoi strans. $ansamentul acesta se schimba in !iecare dimineata, pana cand rana se inchidea. .upa aceea, pana la vindecarea totala, se puneau numai slanina si patlagina, nu se mai punea sare sub pansament. Pentru abcese, rani infectate I =iua se puneau peste rana mai multe !oi albe de ceapa, coapte in cuptor pana cand se ingalbeneau. e lega ceapa cu un pansament care s)o tina !i%a pe locul a!ectat. 2eapa ajuta sa se matureze abcesul. eara, se des!acea pansamentul si se punea in locul cepei o turta !acuta din ceapa rasa proaspata, amestecata cu untura si !aina alba de grau. $este aceasta turta se puneau !runze de podbal si apoi se lega cu pansament. .imineata urmatoare se arunca turta si se punea din nou ceapa coapta. (n cel mult ')+ zile, abcesul ceda si durerile dispareau. l e punea pe rana, pe abces, o pruna bistriteana des!acuta, dupa ce i s)a inlaturat samburele. >iezul prunei trebuia sa !ie asezat e%act peste abces. $este pruna se punea o bucata de mamaliga calda si apoi se lega strans locul. e schimba compresa aceasta in !iecare dimineata. .upa ce se inlatura compresa veche, se spala locul a!ectat cu aramita (prima tuica, !oarte tare, care iese la cazanul de !iert tuica. E atat de tare si de amara, incat nu se bea, se !oloseste doar in scopuri medicinale, pentru dezin!ectarea unor rani sau pentru ungerea articulatiilor reumatice.) Pentru reumatism I .in primavara pana in toamna, in !iecare zi, se urzica incheietura bolnava, seara si dimineata. (n timpul iernii, in !iecare seara, bolnavul isi tinea picioarele intr)o oala mare, in care oparea !loare de !an. Apa trebuia sa !ie cat mai calda, atat cat putea sa suporte omul, iar !loarea de !an nu se arunca din oala. e putea !olosi mai multe seri la rand, cu conditia sa !ie incalzita de !iecare data. .aca reumatismul a!ecta incheieturile mainilor, se bagau si mainile in apa aceea sau se punea o compresa calda, din plantele care au !ost oparite, si apoi se lega strans, pana dimineata. I 2ei care su!ereau de reumatism beau in !iecare primavara suc de mesteacan, pe care)l obtineau taind o crenguta groasa, de cel putin un deget. 6a locul taierii crengutei legau de mesteacan un pahar si peste noapte se aduna seva din belsug. 5atranii beau si seva de stejar si de !ag, in cantitate mai mica, cel mult o lingura pe zi, ca sa le sporeasca puterea. Pentru dureri de cap
'&

I e puneau pe partea dureroasa a capului !runze de patlagina, varza sau brusture si se legau neaparat cu o carpa de culoare alba. I e !reca tot obrazul cu ceapa sau cu usturoi, mai ales in zona !runtii, a urechilor si a nasului. I 5atranele se legau la cap cu !runze de nuc si de telina, de cand incepea vara si pana toamna, pentru a se apara de durerile de cap provocate de caldura. Pentru bronsite I e umplea un ciorap mai mare cu sare grunjoasa si se incalzea in cuptor, apoi se punea pe pieptul bolnavului. I e incalzea un capac de oala si se in!asura intr)un stergar si apoi se punea in zona bronhiilor. 5olnavul trebuia sa stea culcat, bine acoperit, si sa aiba neaparat ciorapi de lana in picioare. Pentru scaderea febrei I e !acea masaj pe tot corpul cu otet de mere, apoi bolnavul era acoperit cu un cearcea! inmuiat in otet de mere, iar in picioare i se puneau sosete umplute cu ceapa proaspata, taiata marunt, sau cu carto!i cruzi rasi. /rebuia sa stea acoperit, in pat, cel putin o ora, dupa care procedurile se repetau, daca !ebra nu scadea. 2eapa si carto!ii se schimbau. Pentru raceala I e tineau picioarele in apa !ierbinte sarata, pana cand apa aproape ca se racea, apoi bolnavul se baga in pat si se acoperea bine. (si acoperea si capul cu un sal gros. .in cand in cand, bea cate o gura dintr)o !iertura de hrean ras. Pentru tuberculoza si silicoza (boala de care au murit cei mai multi dintre minerii din >aramures) 5olnavii beau mult lapte de capra, amestecat cu unt sau untura de gasca. I (n loc de apa beau numai ceai de ovaz. I (n !iecare zi, mancau cate doua linguri de hrean amestecat cu miere. I >ancau multe nuci si alune. Pentru arsuri I 6ocul ars se ungea imediat cu albus de ou sau cu miere de albine. Pentru calcaie crapate I e ungeau seara, dupa spalare, calcaiele cu unt, cu slanina sau cu smantana. I e tineau picioarele in lapte cald amestecat cu untura. I e legau calcaiele cu !runze de varza unse cu ulei crud, nera!inat. I e bagau calcaiele intr)un vas cu urina. Pentru =rac= 5cancer6 I e bea multa moare de varza si se manca varza acra cat mai multa. I e beau ceaiuri din !lori de tri!oi (alb si rosu) si de rostopasca. I .in radacina de brusture sau tataneasa uscata si !aramitata, amestecata cu ulei sau cu untura, se !acea o turta care se punea pe locul a!ectat. I e mancau in !iecare dimineata cate trei catei de usturoi si se bea un paharut de tuica tare, !acuta din secara sau porumb. I e mestecau cat mai mult mici bucati de propolis si apoi se inghiteau. I e puneau pe locul a!ectat comprese din radacini de rostopasca, tinute in tuica !iarta de doua ori. Pentru #reata, =ciumurleala=
'3

I e tinea sare grunjoasa in gura si se !reca bolnavul cu usturoi la tample si la incheieturile mainilor. e !recau mainile cu otet.

Leacuri populare rusesti


Polipi nazali unt niste tumori glandulare care apar pe mucoasa naso)!aringiana, in special la copii. Ei cauzeaza discon!ort, impiedica respiratia si a!ecteaza vocea. /amaduitorii populari din <usia si iberia recomanda bai cu sare (sare Epson), sau ulei de peste ca adaos la regimul alimentar. i, zilnic, gargara cu apa calda cu sare (o lingura sare la un pahar cu apa calda). 7 ucul de s!ecla rosie !olosit ca gargara este de asemenea !oarte recomandat. ucul de coacaze, !olosit atat ca gargara cat si ca bautura, este !oarte e!icace in unele cazuri. ?runzele de coacaz sunt, de asemenea, !olosite sub !orma de in!uzie (apro%imativ + g de !runze uscate la o cantitate de '## ml apa !iarta. e bea cald ) un pahar de trei ori pe zi inainte de mese). 1lcoolism 0 adevarata nenorocire a umanitatii, calamitatea alcoolismului nu este usor de vindecat, distruge atat corpul, cat si psihicul uman, !iind arareori recunoscut ca o boala. Nicaieri aceasta calamitate nu a avut o mai mare raspandire ca in <usia. .eoarece alcoolul a !ost !abricat si vandut de stat, si pentru ca vanzarea lui reprezenta o parte importanta din bugetul guvernului, bautura a !ost totdeauna !oarte raspandita si alcoolismul ridicat. i pentru ca alcoolicii rareori se considerau oameni bolnavi, ei niciodata nu cereau vreun ajutor medicului pentru starea lor. (n iberia, bautul are si azi un remediu considerat radical. .ar a te supune acestui tratament, !ie barbat sau !emeie, inseamna sa doresti sa !ii vindecat. /ratamentul este neplacut si chiar dureros. >edicatia pentru aceasta cura se bazeaza pe o varietate de muschi de pamant, care era !iert in apa, timp de '# de minute. ?iertura trebuia bauta de pacient !ierbinte si el trebuia sa !ie treaz. .upa ce a baut un pahar plin cu acest lichid, pacientul trebuia sa bea un pahar plin de vodca. Aceasta producea imediat o stare de voma cu dureri. $rocedeul era repetat imediat, cu rezultate si mai drastice. (n multe cazuri, procedeul se aplica de trei ori. 6a s!arsitul acestui tratament scurt si violent, pacientul era complet epuizat. .e acum incolo, ori de cate ori mai incerca sa bea, reactia sa era aceeasi, chiar dupa ani de la tratamentul initial. >ulti spuneau ca s)a !ormat o alergie care tine toata viata si o repulsie impotriva alcoolului sub toate aspectele sale. 1n#ina pectorala >edicina populara rusa trata cu succes aceasta boala cu boabe de maces, ce asigurau o vindecare completa, adesea in combinatie cu capri!oi si brancuta de pasune (!loarea cucului). (ata cum se pregateste in!uzia de macese1 intr)un vas se pun 8 pahare de apa clocotita. e adauga 8 linguri cu macese (intregi sau s!aramate). e acopera bine vasul si se inveleste intr)un material care retine caldura, lasand sa se in!uzeze compozitia timp de '#)', de ore. Apoi in!uzia se strecoara, storcand macesele. e pastreaza la rece. e beau trei pahare pe zi, la mese. (n ceai se poate adauga si sirop de macese. .a un gust bun si este o sursa de vitamina 2. (n general, in!uzia de boabe de maces este recomandata pentru toate bolile de inima. Nu poate cauza nici un rau si, in multe cazuri, s)a dovedit a !i !oarte e!icace. (n plus, oamenilor cu boli de inima vechi li se recomanda sa urmeze un regim alimentar evitand dulciurile si substantele bogate in amidon. ?umatul trebuie evitat ) in special in cazurile de angina pectorala ) deoarece nicotina cauzeaza adesea constrictia arterelor. Acelasi lucru cu ca!eaua si ceaiul. (n!uzia de macese indulcita cu sirop de macese este un inlocuitor e%celent. $racticantii populari recomandau celor care su!ereau de angina pectorala sa manance !icat de
'8

vita si sa bea sange de bou. 0ricum, macesul este singurul remediu considerat ca duce la o vindecare completa.

Leacuri seberiene pentru anemia de prima%ara


1nemia de prima%ara! Leacuri siberiene !. 8odul in care se studiaza medicina populara in )usia este exemplar. -eci de expeditii stiintifice medicale pleaca anual in Siberia, un ade%arat imperiu de plante si leacuri stra%ec&i, aflate inca in stapanirea samanilor. +incolo de simplitatea si eficienta e...

1nemia de prima%ara) Leacuri siberiene ) >odul in care se studiaza medicina populara in <usia este e%emplar. =eci de e%peditii stiinti!ice medicale pleaca anual in iberia, un adevarat imperiu de plante si leacuri stravechi, a!late inca in stapanirea samanilor. .incolo de simplitatea si e!icienta ei, medicina traditionala siberiana are si un "ingredient" de magie, care !ace parte din vindecari. Nu omul tamaduieste, ci .umnezeu. *etode eficace contra anemiei Aceste remedii sunt originare din di!erite regiuni ale <usiei si iberiei si s)au dovedit a !i !oarte e!iciente. 1. /oti practicienii in medicina populara prescriau un regim bogat de hrana1 carne, !icat, galbenus de ou, creier de vitel, lapte, unt, icre si intotdeauna usturoi si ceapa. ?iecare pacient trebuia sa bea cel putin ' l de lapte cald proaspat pe zi. .aca laptele direct de la sursa nu se gasea, se putea inlocui cu laptele !iert, dar baut cald. Adesea se adauga si putin carbune in lapte. '. "rmatorul preparat, originar din "rali, era !oarte recomandat. e umple pe trei s!erturi un vas emailat cu orz sau ovaz proaspat. e adauga apoi lapte, de asemenea proaspat, incat sa acopere boabele si putina slanina de porc topita, cam de 1,& cm grosime. e acopera vasul si se !ierbe la !oc mic intr)un cuptor, pana cand boabele devin moi si imbibate. .aca este necesar, se mai adauga lapte. e bea masa lichida care rezulta, de trei ori pe zi. .oza1 1)' linguri. +. $lanta cactus numita aloe era considerata ca planta cu proprietati curative deosebite si se !olosea la pregatirea multor medicamente. (Aceasta planta nu este recomandata cardiacilor.) $lanta a !ost !olosita in 2aucaz si in Asia 2entrala. e mentioneaza ca planta americana agava, numita deseori si aloe, nu are e!ectele plantei din 2aucaz. (ata trei !ormule dintre cele mai des !olosite1 ) , tulpini de aloe, lasate intr)o sticla cu vin la macerat, cel putin patru zile. .oza1 un pahar, de trei ori pe zi. ) Acelasi preparat mentionat la punctul (a), dar in locul vinului se intrebuinteaza alcool1 patru tulpini la #,& l de alcool. .oza1 ,# picaturi in apa calda, de trei ori pe zi. ) +3# g melasa galbena, 18# g !runza de aloe si 1'# g rasina de pin. e combina dupa cum urmeaza1 se taie !runzele de aloe in lungime, se macina rasina sau se bate intr)o piulita si se amesteca cu melasa. e pune intr)un vas de lut acoperit si se baga in cuptor, la !oc incet, timp de - ore. Apoi se strecoara. .oza1 o lingurita, de trei ori pe zi, cu o ora inainte de masa. Aceasta cantitate este su!icienta timp de o luna. <epetati dupa o pauza de o saptamana. ,. ?ierul este un lucru esential in toate cazurile de anemie. (n iberia, se recomanda metoda urmatoare1 vara, se iau &)1# cuie de !ier (nu din otel), se spala si se in!ig intr)un mar verde. >arul se mananca dupa ', de ore. .oza obisnuita este de trei mere pe zi. (arna se pune intr)un pahar cu apa un cui mare si se lasa ', de ore. Apoi "apa de !ier" va !i bauta. .oza1 o lingura, de trei ori pe zi. e continua tratamentul din acelasi pahar, cuiul se lasa in apa, dar se scutura continutul inainte de a bea. (nainte ca paharul sa se goleasca, se pregateste un altul (dintii se spala dupa !iecare lingura de "apa de !ier", pentru a preveni cariile dentare). &. e prescrie, de asemenea, si decoct de ovaz si tarate, care se bea in loc de apa, timp de o ora. e strecoara, indepartandu)se ovazul si taratele. e pun +3# g ovaz si tarate amestecate cu ' l de
'-

apa. e indulceste continutul cu miere. 3. "2alci!ierea" ) este un procedeu recomandat in toate cazurile de tuberculoza si anemie. $regatirea medicamentului1 se pun 1# oua crude (cu coaja) intr)un borcan. 0uale se acopera apoi cu suc de lamaie. e asteapta pana cand coaja oului se dizolva complet ) in apro%imativ doua saptamani. e adauga +3# g de miere si un pahar de coniac (de struguri). e amesteca bine. e pastreaza la loc rece si intunecos. .oza1 un paharel de ')+ ori pe zi, inainte de masa. 8. "n preparat vechi siberian1 se amesteca in cantitati egale hrean (pre!erabil negru), morcovi si suc de s!ecla cu miere, se pun intr)o sticla si se ingroapa in pamant 1+ zile. .oza1 un pahar, de trei ori pe zi, inainte de masa. e scutura inainte de intrebuintare. -. "n remediu rusesc !oarte vechi pentru tuberculoza, care s)a dovedit a !i !oarte e!icace si in anemie (chiar si persoanele carora le este greata trebuie sa il ia)1 in !iecare dimineata, se bea o jumatate de pahar din urina unui copil (baiat) sanatos. 2opilul sa aiba sub - ani. @. e iau +&# g de untura de porc si se amesteca cu 3 mere mari, taiate bucatele. e pun la cuptor si se lasa sa se topeasca, !ara insa a le arde. (ntre timp, se amesteca 1' galbenusuri crude cu un pahar de zahar, pana cand se !ac o spuma alba. e adauga +&# g de ciocolata rasa. e separa merele de grasime prin strecurare. >erele se amesteca cu galbenusurile de ou si ciocolata si se pastreaza la rece. e unge pe paine si se mananca in !iecare dimineata, dupa care se bea lapte cald. (n cazurile in care alte metode nu au dat rezultate, aceasta reteta are un e!ect de inviorare imediat. 1#. (n cazurile de tuberculoza si anemie sunt recomandate compoturile de mure si !rasin. ?ormula siberiana "Energie" Este un preparat mai so!isticat, apreciat in mod deosebit de practicienii medicinei populare, pentru a combate oboseala, scaderea energiei si semnele de debilitate senila. 2ele mai bune !ormule, care au dat rezultate deosebite, sunt mentionate mai jos1 , catei mici de usturoi, bine pisatiA , cepe proaspete de marime obisnuita se dau prin masina de tocat carne, pastrand suculA 1&# g ovaz, tratat la !el ca mai susA ,# g radacina de valeriana (;aleriana 0!!icinalis), rasa marunt. Acestea toate se amesteca cu 8## g miere si se !ierb la !oc mic, pana cand intreaga masa are consistenta unei creme subtiri. $reparatul se pastreaza pe o !ar!urie si se lasa sa se raceasca. Apoi se taie in bucatele si se pastreaza la rece. .oza1 +)3 bucati*zi (o bucata are in jur de ')+ cm), inainte de masa. Doua remedii simple pentru persoanele varstnice "rmatoarele medicatii au !ost prescrise batranilor su!erinzi de debilitate generala, de pierderea energiei si a po!tei de mancare, de de!iciente respiratorii si o serie de alte a!ectiuni. 0riginare din regiuni di!erite ) unul din iberia, celalalt din "craina ), aceste doua remedii se bazeaza pe puterea e%traordinara, curativa, a usturoiului. Usturoi cu ceapa si miere A !ost prescris de practicieni persoanelor in ultimul stadiu de senilitate, celor practic imobilizati de debilitate generala, angina pectorala, de!iciente cronice ale aparatului respirator, lipsa totala de energie. $reparatul este simplu si e!icace1 1## g usturoi, 1&# g ceapa, +&# g miere, ' linguri otet (pre!erabil de mere). "sturoiul si ceapa se dau printr)o razatoare !ina, apoi se adauga otetul. e lasa la loc cald ', de ore. Apoi mierea se incalzeste la !oc mic, pana ajunge la punctul de !ierbere, amestecandu)se incontinuu. "sturoiul, ceapa si otetul se amesteca cu mierea !ierbinte si se lasa apoi sa se "coaca" la loc cald, timp de 8 zile. e strecoara printr)o sita deasa, apoi amestecul se poate !olosi. .oza1 , lingurite luate una dupa alta, o data pe zi. /ratamentul se continua !ara sa se intrerupa nici o singura zi. Are un e!ect cumulativ de energie e%ceptional. +li(ir ucrainean
'@

Acest remediu este intrebuintat in provinciile 4iev si 4nar9ov din "craina, de peste &## de ani si a !ost (si mai este inca) un adevarat "eli%ir al tineretii". e recomanda in special cand "bolile batranetii" erau combinate cu obezitatea1 +&# g usturoi bine pisat se amesteca cu sucul a ', de lamai (!ara seminte). e lasa ', de ore intr)un borcan acoperit cu ti!on. e scutura bine inainte de intrebuintare. .oza1 o lingurita seara, cu o jumatate de pahar de apa calda. (n zece zile, apare o imbunatatire a tonusului intregului organism. Acest medicament poate !i !olosit si de tinerii care se plang de lipsa de energie, hipotensiune sau se simt obositi cand !ac e!ort. Tonic de ,rean Acesta este recomandat pentru lipsa de energie, oboseala generala si pierderea po!tei de mancare. e ia o lingurita de hrean proaspat, ras, urmat de un paharel de apa calda (!iarta), de la & la 1# ori pe zi, intre mese. .urata este de cateva zile in sir. Este un tonic si un bun acumulator de energie. /ratamentul se poate repeta si ')+ luni, daca este necesar. Tonic de cartofi cruzi Este recomandat tuturor persoanelor in varsta ) peste &# de ani ) ca un preventiv al arterosclerozei. "n carto! crud de marime obisnuita, spalat si curatat, se rade marunt. Atat sucul, cat si masa rezultata prin radere se ia in !iecare dimineata, inainte de masa, pe stomacul gol. Tonic de usturoi <ecomandat tuturor persoanelor in varsta, mai ales daca prezinta semne de arteroscleroza. Acest tonic se prepara dupa cum urmeaza1 umpleti o sticla de #,& l cu usturoi pisat si adaugati apoi alcool. $astrati preparatul timp de doua saptamani la caldura, apoi strecurati)l. .oza1 o data pe zi, inainte de masa, incepand cu ' picaturi si adaugand in !iecare zi cate o picatura, pana se ajunge la '& de picaturi. Apoi micsorati doza, descrescand in !iecare zi cate o picatura, pana cand se ajunge la # picaturi. <ezultatele sunt e%traordinare, daca tratamentul se !ace de doua ori pe an.

Leacuri populare din Piatra ,raiului


La poalele 8untilor Piatra ,raiului, in satul Sirnea, %iata oamenilor se ordoneaza dupa alte le#i decat a celor din campie. $zolati intre culmile inalte de piatra, prizonieri ai iernilor care tin din octombrie si adesea pana in mai, sirnenii au in%atat sa!si aiba #ri*a de sanatate, cu leacuri care le sunt la indemana' ierburi si flori de munte, fan parfumat, oua de #aina, lapte si seu. ;u putini sunt cei care au a*uns la %arste inaintate> 8ilu (urlacului sau ;ita al <ancii, de exemplu, au fost acti%i cu mult peste suta de ani. Si nimeni nu se mai mira azi, cand pe cararile ce suie piezis pe dealuri, #ospodari de saptezeci!optzeci de ani cara cu spinarea malaiul si sarea pentru animale sau painea care %ine la ma#azinul din centrul satului, doar de doua ori pe saptamana. ,a pe niste furnici neobosite, ii %ezi urcand si coborand dealurile, prin aerul tare, mereu incarcati, fie %ara, fie iarna, dimineata sau seara. 8andri si or#oliosi, apri#i in disputele duminicale cand, dupa ce ies de la biserica, fac un popas la crasma lui ,usor, eu cred ca pentru sirneni %iata, cu toate ale ei, necazuri, boala, bucurii, are un sin#ur anotimp' acela al muncii. Si cand e %orba de munca, cine mai are %reme de boala?

Pentru dureri de cap K e ia un carto! mai mare, se curata si se taie apoi in rondele groase de +), mm. <ondelele se pun pe !runte si in zona tamplelor si se leaga cu o basma cat mai strans. e schimba rondelele dupa cateva ore. e tin si noaptea, in cazul durerilor puternice. K e inmoaie o basma in zer proaspat si se pune pe !runte. K e !reaca mainile bolnavului bine, bine, de catre o alta persoana, mai ales la incheieturi.
+#

Pentru cucuie, lo%ituri in zona capului (mediat dupa lovire, se tine apasat pe locul a!ectat o lingura rece sau lama unui cutit. 2and lingura sau cutitul se incalzesc, se schimba cu altele reci. Pentru raceala, usturimi si dureri de #at, ra#useala K e bea sirop din muguri si conuri de brad, amestecat cu miere. iropul se prepara ast!el1 se pune intr)o oala de lut un strat de conuri de brad verzi, deasupra se pune miere de albine sau zahar. $este miere se aseaza un strat de muguri de brad si deasupra lor se pune iar miere. $rocedeul se repeta pana cand se umple oala. Apoi se inchide bine cu un capac. e leaga o carpa peste capac, pentru ca acesta sa nu se miste deloc. 0ala ast!el pregatita se ingroapa in gradina, intr)un loc curat, si se lasa sase saptamani in pamant. 2and se scoate, se storc mugurii si conurile bine si siropul se strecoara in sticle curate. e bea din acest sirop cate o lingura de mai multe ori pe zi. .upa aceea, nu se mananca nimic doua ore. K e pun conuri de pin in rachiu si se lasa la intuneric cateva saptamani. e bea cate o gura, atunci cand apar dureri de gat si raguseli. K e sparg doua oua si se aleg galbenusurile. e !reaca bine cu , linguri de zahar sau miere, pana cand se !ormeaza o spuma albicioasa. e mananca toata crema obtinuta, dupa care se bea o cana de lapte !ierbinte. 6aptele se poate turna si peste spuma de galbenusuri si apoi se bea cat mai cald. K e bea lapte cald, in care s)a topit un bulgare cat o nuca de unt proaspat. K e unge gatul bolnavului cu gaz, de doua ori pe zi. Nu se bea si nu se mananca dupa aceea timp de o ora. Pentru insomnie e mananca seara paine cu ceapa si se bea dupa aceea lapte cald cu miere. Pentru a scapa de su#&it K e bea repede, !ara intrerupere, o cana mare de apa rece, in care s)a dizolvat !ie zahar, !ie sare. K 2el care sughite mult trebuie sa !ie speriat de cineva si sughitul se opreste. K 2a sa scapi de sughit trebuie sa)ti tii respiratia cat mai mult si apoi sa bei apa in care ai pus o lingura de otet. Pentru &emora#ii nazale 2el caruia ii curge sange din nas trebuie sa stea culcat pe spate, cu mana stanga ridicata. Pentru tratarea ranilor e spala rana cu ceai de cretisoara, de mai multe ori pe zi, apoi se unge cu untura de porc sau seu de oaie, amestecate bine cu sare. ,ontra arsurilor e amesteca o bucata de unt de casa sau seu topit cu un galbenus de ou. e aplica pe rana si se acopera cu un ti!on. "n albus batut spuma are acelasi e!ect. Pentru con*uncti%ita e ia miez de paine neagra, putin lapte cald si un galbenus de ou. e amesteca toate pana se obtine o pasta. e aplica pe pleoapele inchise, un s!ert de ora. $rocedeul se repeta din doua in doua ore. Pentru improspatarea tenului, pentru =lucierea= obrazului e unge !ata cu smantana proaspata sau cu spuma de lapte, de doua ori pe zi. .upa o jumatate de ora, se spala cu apa rece.
+1

Pentru raceli e tin picioarele in apa calda, cel putin o jumatate de ora, apoi se sterg, !recandu)se energic cu un prosop aspru, si se iau ciorapi de lana. 5olnavul se baga in pat si se acopera bine. Pentru raceli si dureri de piept 5larin#ita6 e incalzeste praporul de la oaie sau miel pe un capac pus peste o oala in care !ierbe apa. .upa ce s)a incalzit, se intinde pe pieptul bolnavului si apoi se acopera cu o panza, peste care se pune o haina mai groasa de lana. 5olnavul sta culcat, bine acoperit, si trebuie sa bea in acest timp mult ceai de soc, ca sa transpire. ,ontra bronsitelor e ia o ridiche neagra cat mai iute, se curata de coaja si se da pe razatoarea mica. e pune intr)un borcan, se acopera cu un strat de miere si se lasa la macerat vreme de 1& zile. ;asul se inchide ermetic. e iau +)3 linguri pe zi, pentru !luidi!icarea secretiei. Pentru reumatism K e leaga incheietura dureroasa cu o panza inmuiata in gaz (petrol) curat (dublu ra!inat). .aca durerile nu se micsoreaza, se amesteca gaz cu sare si se pune pe locul dureros, sub cataplasma. 5olnavul e bine sa poarte haine de lana, si nu din materiale supraelastice. unt contraindicate si cizmele de cauciuc. K e bat locurile a!ectate de reumatism cu urzici, cat tine vara. 2u cat mai multe batai cu urzici vor !i, cu atata va trece mai bine iarna pentru cel bolnav de reumatism. K e pune intr)un lighean, pana la jumatate, !loare de !an. e toarna apa calda peste ea si bolnavul tine in aceasta apa, cat este calda, picioarele sau mainile a!ectate de reumatism. e !ac asemenea bai partiale cat mai multe, mai ales seara, si apoi bolnavul se baga in pat la caldura. A doua zi, apa cu !loare de !an se reincalzeste. e poate reincalzi ast!el de +), ori si apoi se arunca si se inlocuieste cu alta !loare de !an. K .aca durerile sunt mari, se !ac cataplasme cu !lori de !an care se aplica pe locul dureros in timpul noptii, sub o legatura de lana. K e pot !ace bai generale cu apa calda, in care s)a pus !loare de !an, dar cei care su!era de boli de inima n)au voie sa stea prea mult in apa. K e pun ardei iuti taiati intr)o sticla si se toarna peste ei rachiu. e lasa la soare o saptamana si apoi se poate !olosi rachiul strecurat pentru masarea locurilor dureroase. K e !ierb doi catei de usturoi intr)un ibric cu lapte. e strecoara si se bea laptele de doua ori pe zi, dimineata si seara. 6a !el de buna este si inghitirea unui catel de usturoi, dimineata, pe stomacul gol, vreme de cateva saptamani. 6ocurile dureroase se !reaca cu usturoi pisat, amestecat cu untdelemn, pana se obtine o pasta.
?ormula A H Anul '##- H Numarul -++ H 6eacuri populare

Leacuri populare rusesti


)emedii #inecolo#ice

L/U,<)//1 Este o scurgere anormala, sub !orma de substanta vascoasa, alba. Nu este nici periculoasa, nici in!ectioasa, dar oricum, este neplacuta. ($oate !i si un semn de pericol daca culoarea acesteia este de un gri galbui, sau daca are semne de sange. Atunci trebuie consultat un specialist.) (n <usia si iberia, erau !olosite urmatoarele metode1
+'

7 palaturi cu "ceai" cald de coji de stejar, de doua ori pe zi. 6a un pahar de apa se pune o lingurita plina cu coji de stejar. e !ierbe + minute. 2eaiul este strecurat si apoi se !oloseste pentru instilatii vaginale. 7 palaturi vaginale cu violete uscate. 0 mana de !lori se oparesc cu un litru de apa. e lasa sa se in!uzeze timp de '# de minute. e !ac spalaturi zilnice. $rintre altele, !lorile de violete (;iola Adorata) previn cancerul uterin. (n iberia erau prescrise si urmatoarele ceaiuri1 7 (n!uzie de perivinca (;inca major sau vinca rosea)1 + lingurite de planta uscata (pudra) se oparesc cu un pahar de apa. e acopera 1& minute si se strecoara. .oza1 un paharel pe zi. 7 uc de dracila proaspata. .oza1 un paharel de suc pe zi. 7 .ecoct de coada)soricelului (Alchillea mille!olium). e pune o lingura de planta la o cana de apa. e !ierbe '# de minute. .oza1 ')+ cesti pe zi. 7 ?lori de salcam alb. >edicina populara recomanda mestecatul si inghititul lor. 0presc leucoreea. $e timpul oricarui tratament, activitatile se%uale sunt interzise. .e asemenea, sunt interzise remediile pe baza de aloe. $lanta nu este recomandata in timpul sarcinii sau cand e%ista dereglari ale organelor se%uale. 1;<81L$$ 8/;ST)U1L/ 0rice neregularitate a ciclului menstrual poate !i un semn al unei proaste !unctionari a organelor genitale, de aceea consultarea imediata a unui medic este necesara. (ata cateva remedii cu care medicina populara rusa isi rezolva problemele. $entru menstruatii prelungite si dureroase 7 2ornul de secara (2laviceps purpurea). (ata modul de preparare1 la +# grame de corn de secara se pun ,& grame alcool si se lasa 8 zile la macerat. .oza1 se iau 1# picaturi de tinctura intr)un paharut cu apa calda, de doua ori pe zi, dimineata si seara. .aca aceasta nu da rezultate, doza se dubleaza in urmatoarele zile, pana cand isi !ace e!ectul. e pot !olosi pana la 3# de picaturi. 7 2eai de coada)calului. 0 lingura de planta uscata se opareste cu un ibric cu apa !iarta. e lasa 1# minute la in!uzat. Nu se mai bea altceva pe durata zilei. $entru intarzieri menstruale sau menstruatii insu!iciente 7 e bea in!uzie de musetel ' pahare odata. 7 e !ace o baie !ierbinte la picioare, in care se adauga o ceasca de sare si ')+ cesti de cenusa din lemn. e sta 1& minute. Apoi clatiti picioarele, le stergeti si puneti comprese cu mustar in ciorapi. 7 .rojdie de bere amestecata in cantitati egale cu lapte proaspat. e bea dimineata, inainte de masa, un pahar. ST/)$L$T1T/ (mposibilitatea de a ramane gravida se bazeaza pe mai multi !actori, deseori incluzandu)se si sterilitatea sotului. Aceasta conditie se poate remedia cautand cauzele care au determinat)o. e cere o consultatie amanuntita a sotului, cat si a sotiei.

$nteresant de mentionat este faptul ca multi practicieni rusi afirma ca sterilitatea este un efect al &ranei necorespunzatoare.
e a!irma, de asemenea, ca intestinul gros se astupa din aceasta cauza cu !ecale, iar posibilitatea !emeii de a ramane gravida scade. (ata doua remedii pe baza de plante impotriva sterilitatii1 0 $nfuzie de seminte de patla#ina 5Planta#o lanceolata6. Se beau 3 cani pe zi. ,eaiul se obtine prin fierberea unei lin#urite de seminte %reme de 3 minute, intr!un ibric de apa. "nii practicieni Fa9uti sugerau oricat de ciudat ni s)ar parea masaje anale. (nteresant de notat !aptul ca in America se vand asa)numitele "dilatatoare" rectale, care sunt prescrise atat pentru
++

barbatii impotenti, cat si pentru !emeile sterile. Acestea se vand in !armacii. S1),$;1 $e timpul sarcinii, toate !emeile sunt s!atuite sa nu ridice greutati, sa renunte la alcool si tutun, sa nu)si retina urina, sa nu duca o viata sedentara, sa nu aiba relatii se%uale in ultimele , luni. unt s!atuite, de asemenea, sa nu duca mainile la !ata cand sunt inspaimantate de ceva, sa nu se uite la persoane deprimate, cocosate, sa agate poze cu peisaje !rumoase in dormitor, sa nu asculte povesti de groaza. Asemenea actiuni ar putea a!ecta copilul.

Leacuri populare rusesti


)emedii naturale pentru bolile acti%ate de canicula' dizenterie, #uta, &emoroizi

+$-/;T/)$/ (a adeseori proportii epidemice, mai ales in timpul verii, ca urmare a consumului de !ructe nespalate, alimente !ermentate, apa din surse in!ectate. Este o maladie bacteriana sau parazitara, care se mani!esta prin diaree puternica. ?oarte !recventa in zonele rurale, ea se tamaduieste cu leacuri populare veri!icate de generatii intregi de vindecatori. (n iberia, cand dizenteria lua proportii, erau !olosite urmatoarele metode1 7 /erapia cu mere. e incepe cu o clisma cu in!uzie de musetel si un post complet de ', de ore. Apoi, in decursul urmatoarelor ', de ore, pacientului i se administreaza, la !iecare , ore, ' mere curatate de coaja si date prin razatoare. (n total, 1' mere. Nu se consuma nici un alt !el de aliment. 6a nevoie, se repeta cura inca ', de ore. .ar repetarea a !ost rareori necesara. 7 $ermanganat de potasiu. "n bun remediu in vindecarea dizenteriei era o solutie slaba de permanganat de potasiu. $racticienii populari aveau intotdeauna un stoc la indemana. olutia indicata avea culoarea roz aprins (nu rosie sau violeta) si se obtinea prin 1)' cristale mici, puse intr)un pahar cu apa calda. .oza1 ' pahare pe zi, dimineata si seara. (n acelasi timp, se recomanda si o clisma cu aceeasi solutie. .eseori, se ajungea la rezultate bune dupa ')+ zile. "n lucru important era dizolvarea completa a cristalelor, solutia !iind strecurata printr)un ti!on. 7 2iresata. "n s!ert de 9ilogram de cirese proaspete se puneau in +*, litri vin rosu, pastrat la loc cald sau la soare, cel putin ' zile. .oza1 un pahar mic de vin, de trei ori pe zi. (.oza pentru copii era de un degetar.) Acesta era considerat un e%celent medicament pro!ilactic in timpul epidemiei. 7 Apa calda cu sare. (ntr)un pahar cu apa calda se punea o lingura de sare. e amesteca pana la dizolvarea completa. 5olnavul lua o lingura de solutie, apoi nu mai manca si nu mai bea nimic, ', de ore. (2ristalele nedizolvate se asezau la !undul paharului.) 0 zi de tratament era deseori su!icienta. >ii de soldati rusi au !ost tratati ast!el, in timpul primului razboi mondial (1@1,) 1@1-). 7 $aine neagra prajita si pre!acuta in scrum. e pune o lingurita de scrum intr)un pahar de vin rosu, o data pe zi. e repeta cura daca mai este necesar. 4UT1 Este o a!ectiune dureroasa, de natura reumatica, deseori ereditara. Este agravata de consumarea alcoolului si a hranei necorespunzatoare, de temperaturile ridicate din timpul verii. .urerea este resimtita in special la degetele mari de la picioare, dar si in gambe. 7 .ieta alimentara. 0 hrana corespunzatoare este lucrul cel mai important. Alcoolul, in special cel provenit din struguri, trebuie e%clus, precum si condimentele. ?asolea, spanacul, macrisul trebuie si ele eliminate, zaharul se inlocuieste cu mierea, iar carnea,
+,

grasimea si alimentele bogate in amidon trebuie evitate complet. e recomanda doar carnea de vaca !iarta. Este interzis consumul carnii de vitel, miel si porc, ca si !icatul, inima, rinichii. 0rice aliment care provoaca aciditate in urina trebuie evitat. unt recomandate produsele lactate, in special laptele batut si iaurtul, precum si !ructele si legumele radacinoase ca1 morcovi, s!ecla si napi. 2arto!ii trebuie evitati. e recomanda consumarea agriselor, capsunilor si lamailor. 7 /erapia cu intepaturi de albine. (n <usia, era considerata ca metoda de e%ceptie. Acum se aplica in toata lumea, inclusiv in <omania. 7 Ali!ie de unt. "ntul proaspat este amestecat pe un !oc slab. 2and incepe sa !iarba, se indeparteaza de pe !oc, se ia spuma si se adauga o cantitate egala de vin. 6asati apoi compozitia sa scada. 2eea ce ramane este cea mai buna ali!ie pentru guta. e aplica pe partea a!ectata. 7 (n!uzie cu !loarea)soarelui. /ulpina si !runzele !lorii)soarelui se oparesc cu vodca clocotita. ;odca nu trebuie sa !ie tare. e dilueaza cu apa calda, cam la taria de '# de grade. e pun comprese in timpul noptii. 7 $udra din !runze de mac. ?runzele de mac uscate sunt pisate si aplicate pe comprese umede, in regiunea a!ectata. e leaga usor. Numai !runzele de mac salbatic (care produc opium) sunt !olosite. Nicidecum cele de mac de gradina, cultivat. 7 <emedii vechi, siberiene. /oti bolnavii de guta sunt s!atuiti sa poarte ciorapi de lana inmuiati in solutie de ceapa. e pun 3)- !elii de ceapa taiata, la +), litri de apa. e !ierbe timp de +# de minute. e strecoara si in aceasta apa se inmoaie ciorapii, !ara a !i apoi clatiti. 2iorapii trebuie sa !ie curati. e spala si se clatesc in mod normal, apoi se introduc in preparatul mentionat mai sus pentru 1# minute si se usuca !ara a mai !i clatiti. /ratamentul a dat rezultate neasteptate. 3/8<)<$-$ /ranspiratia, caldurile ridicate, circulatia peri!erica de!icitara activeaza hemoroizii, trans!ormandu)i intr)una din cele mai nesu!erite boli estivale. /otusi, in <usia si iberia, practicienii populari o puteau combate cu usurinta, nu prin metode chirurgicale, iar rezultatele erau !oarte bune. 2a o prima masura, toti cei care su!ereau de hemoroizi erau pusi sa tina un regim permanent, e%cluzand in totalitate bauturile alcoolice. <egimul consta in carto!i, morcovi, conopida, orez. (n cantitati moderate, erau permise carnea de pui si pestele. (n loc de ceai, pacientilor li se dadea sa bea un decoct de !runze de siminic, '), cani pe zi, cu miere in loc de zahar. Aceasta pentru a preveni constipatia. 7 "n vechi remediu !olosit in "rali1 ceai de lumanarica. 0 lingura de !lori uscate de lumanarica (se gasesc la $la!ar) sunt introduse in apa !ierbinte, apoi !ierte, timp de 1# minute. e strecoara si se bea ceaiul cald, de '), ori pe zi. ( e indulceste cu miere, niciodata zahar sau zaharina, care dau constipatie.) angerarea dispare, de obicei, in ')& zile, iar boala in 1#)1& zile. Acest procedeu are un e!ect total, chiar si in cazurile avansate. 7 <emediu pe baza de morcovi. >orcovii cruzi, dati prin razatoare, luati in cantitati considerabile la !iecare masa, vindeca si hemoroizii mai persistenti. >orcovii se pot insoti cu un pahar de decoct de stevie. e ia seara, la culcare, !oarte !ierbinte. .oza1 o lingura de stevie uscata la un pahar cu apa, !iarta 1#)1& minute. 7 /uica de roscove. 1&# g roscove ( erata iliLuia) rase bine, introduse intr)un litru de tuica (sau alcool de ,#gr.), se lasa la macerat la loc cald, cel putin 1# zile. .oza1 1 paharel mic, de doua ori pe zi, inainte de masa. (Nu se mai consuma alt alcool.) 7 <emediu siberian cu !rasin. uc proaspat de !runze de !rasin, luat de trei ori pe zi, intr)un pahar mic, indulcit cu miere si urmat de un pahar cu apa calda. e spune ca aduce o usurare. .ar pentru a se ajunge la rezultate, cura este de mai lunga durata. 7 Ali!ie siberiana. ?oarte obisnuita in estul iberiei, aceasta ali!ie este originara din 2hina, unde se !oloseste de mai multe secole. e prepara ast!el1 ' parti de cam!or, 1 1*' parti de sul!at de !ier se amesteca cu maduva proaspata din sira spinarii porcului si se !reaca !oarte bine. $reparatul se pastreaza la rece si se
+&

aplica o data pe zi, in special noaptea. :emoroizii dispar rapid si de!initiv, dar activitatile se%uale, alcoolul si e!ortul !izic trebuiesc reduse total pana la vindecarea deplina. iberienii considerau acest tratament ca !iind !oarte e!icace, vindecarea producandu)se !oarte curand. 7 /erapie cu !runza de salcie tremuratoare. e poate !olosi numai vara, deoarece necesita !runze proaspete. Acestea se aplica pe hemoroizi in partea e%terna, cand pacientul este intins pe burta, si se pastreaza doua ore. ?runzele sunt apoi indepartate, iar partea a!ectata se spala cu apa rece. /ratamentul se aplica de ')+ ori pe zi. 7 upozitoare din carto!i1 se taie carto!ul in bucati mici, sub !orma de supozitoare, si se introduc in anus. e pastreaza toata ziua. 7 5ai de aburi anale. Acest tratament cere un echipament simplu, iar vindecarea se !ace complet, chiar in cazul unor hemoroizi interni sau e%terni deja cronicizati. e !oloseste o oala larga sau o galeata mica, acoperita cu un capac din lemn, in care se !ace un ori!iciu de &)3 cm diametru. e !ierb ' galeti de apa in care se adauga 1&# g alaun. Apa se toarna treptat in oala sau galeata, peste care se aseaza placa din lemn. $acientul se va aseza cu anusul deasupra deschizaturii din scandura. /ratamentul se continua atata timp cat aburul este prezent apro%imativ +# de minute. 0ri!iciul anal se unge apoi cu vaselina, inauntru si in e%terior. (naintea acestui tratament, ori!iciul anal se spala bine, se sterge, iar pacientul consuma un ceai la%ativ. Acest tratament nu se repeta mai mult de o data pe saptamana. /rei proceduri vindeca si cea mai grava stare. 0 alta metoda alternativa a terapiei amintite mai sus. (n loc de apa cu alaun, se !olosesc ' litri de lapte, in care se pun patru cepe mari, necuratate. e !oloseste un recipient de ceramica (lut) si se acopera bine, dupa care vasul se pune intr)un cuptor, timp de o ora. Apoi laptele si cepele se vor varsa in oala special pregatita, acoperita cu o placa de lemn, asa cum a !ost descris anterior, iar pacientul va proceda ca si pentru tratamentul cu alaun. Aceste tratamente se pot administra din trei in trei zile. $atru ast!el de cure pot produce rezultate satis!acatoare. .upa !iecare se !oloseste la%ativul din plante si vaselina, ca si la tratamentul cu alaun. 7 /ratament cu !um. $e !undul unei galeti din tabla, se pune o caramida !oarte !ierbinte, apoi !unii uscate de usturoi. 2aramida trebuie sa !ie su!icient de !ierbinte, incat sa poata !ace !um. unt su!iciente , tratamente pentru o vindecare rapida. Reguli generale. /oti su!erinzii de hemoroizi trebuie sa se !ereasca de constipatie. Nu se !oloseste hartie igienica. (n cazurile mai putin grave, se va !olosi un burete imbibat cu apa rece, care produce deseori vindecarea. Alcoolul si actele se%uale (in special pentru barbati) trebuie evitate. (n multe cazuri, un regim bogat in !ructe si legume (in special sub !orma de sucuri) vindeca boala in decursul a doua sau trei saptamani.

Leacuri populare din 2ranta


8edicina populara are o mare traditie in 2ranta. 8ai ales in satele de munte din Pirinei si in la%anderiile din Pro%ence s!au pastrat o multime de retete de %indecare cu plante, care se bucura si astazi de trecere. 8ai toleranti decat %ecinii lor din spatiul comunitatii europene, francezii le permit %indecatorilor populari sa!si desfaca produsele in piete si pe mar#ini de drum. 1sa cum le permit si fermierilor sa!si %anda %inul si branza in fata casei, spre bucuria milioanelor de turisti. Leacurile pe care %i le supunem atentiei au tra%ersat timpul din #eneratie in #eneratie, din om in om si din #ura in #ura, #arantate de filtrul unei experiente seculare. Leacuri fara riscuri si fara frontiere

1/)<214$/, (1L<;1)$, 41-/ $;T/ST$;1L/ 2arbune vegetal e obtine prin calcinarea materiilor organice de origine vegetala. Este un absorbant care !i%eaza pe supra!ata lui bacteriile si to%inele, dar mai ales gazele intestinale, care sunt eliminate pe cale naturala. e gaseste la !armacii, sub !orma de granule. $re!erati)l pe cel brut, romanesc. e
+3

dizolva mai usor si este mai e!icient decat cel de import, invelit in pelicule uleioase. (n!uzie de tarhon .aca dupa ce mancati va doare stomacul sau vi se um!la intestinele, presarati pe toate mancarurile pulbere de tarhon uscat sau, si mai bine, beti dupa masa o in!uzie de tarhon. e in!uzeaza o lingurita de planta uscata cu '## ml apa clocotita, vreme de 1# minute. ;in de angelica (ntr)un litru de vin rosu natural se pun la macerat +# g radacina de angelica, un var! de cutit de scortisoara, putina nucsoara rasa si un cuisor aromat. e astupa sticla si se lasa 8 zile in loc racoros. e strecoara si se trage din nou in sticla. E!ectul sporeste daca se adauga in bautura si '# g sunatoare sau gentiana. 2eai de sul!ina (n loc de ca!ea, la s!arsitul mesei beti un ceai preparat dintr)o lingura de sul!ina uscata, oparita cu o cana mare de apa. e in!uzeaza scurt si se bea. (1S$,$ L1 P$,$<1)/ ;arza !iarta e !ierb cateva !runze de varza in lapte, se lasa sa se raceasca, apoi se aplica pe basicile produse de incaltaminte. .urerea trece imediat, iar pana a doua zi, basicile se resorb complet. (U2/U)$ +/ ,1L+U)1 2eai de paducel u!erinta tipica menopauzei, bu!eurile cedeaza usor in !ata ceaiului de paducel. e prepara o in!uzie dintr)o lingurita de planta oparita cu o cana de apa clocotita. e lasa 1# minute, apoi se bea. .oza1 ')+ cani pe zi. (n!uzie de salvie alvia este planta cel mai des !olosita, inca din Antichitate, pentru a rezolva problemele tipice ale menopauzei. E%plicatia consta in !aptul ca substantele pe care le contine sunt !oarte apropiate de hormonii !eminini. e administreaza sub !orma de in!uzie preparata din o lingura de planta uscata oparita intr)un litru de apa in clocot. e beau trei cani pe zi. ,<;ST$P1T$/ Apa rece >etoda naturala cea mai simpla si e!icienta pentru a inlatura constipatia este sa bei dimineata, pe stomacul gol, imediat dupa trezire, un pahar de apa rece. Este un la%ativ !ara egal. ?lori de porumbar 2ea mai mica neplacere legata de scaun se rezolva cu ajutorul ceaiului de !lori de porumbar. e opareste o lingurita de planta cu o cana de apa clocotita, vreme de 1& minute. e bea dimineata, pe stomacul gol, vreme de trei zile. irop de violete /rei pumni de petale de violete se pun intr)un recipient si se acopera cu apa clocotita. $reparatul se !ace dimineata, apoi sticla se inchide ermetic si se lasa la macerat pana seara. e strecoara, presandu)se bine petalele ca sa le iasa esenta. e pune zahar pudra, de doua ori greutatea lichidului. e pune pe baie de aburi si se lasa sa se ingroase pana ce seamana cu un sirop. e pastreaza in vas inchis. (mediat ce aveti probleme cu intestinele, luati ')+ lingurite pe zi. (Are e!ect !oarte bun si in tuse.) >ic dejun la%ativ ?ierbeti intr)un ibric cu lapte +), smochine taiate in patru plus 1' sta!ide. 6asati sa se raceasca. e bea dimineata pe stomacul gol. $eltea de soc >i%ati doi pumni de boabe de soc. trecurati si puneti sucul la !iert pe !oc !oarte mic, pana se ingroasa. Adaugati ) cam o treime din cantitate ) miere. e iau doua linguri dimineata, pe
+8

stomacul gol. e pastreaza la !rigider. upa bunicii $uneti intr)un litru de apa un pumn de asmatui, un pumn de s!ecla rasa, un pumn de salata verde si un pumn de urzici. .ati)le in cateva clocote, sarati)le si adaugati putin unt. 2oaja de portocala $uneti la !iert coaja unei portocale proaspete, vreme de o jumatate de ora, in '&# ml apa. Aruncati apa si !ierbeti)o din nou, '# de minute, intr)o apa usor indulcita cu zahar ('# g la litru). coateti coaja si lasati)o sa se usuce pe un servetel. >ancati)o a doua zi dimineata, pe stomacul gol. /;U)/-$S ?eriga sub cearcea! (ntre saltea si cearcea! se pune un strat de !eriga proaspata. 2opilul n)o sa mai !aca niciodata pipi in pat. >iere la culcare 2opilul cu enurezis trebuie sa ia seara, inainte de culcare, o lingurita de miere. 2almeaza sistemul nervos si retine apa a!lata in e%ces in organism. "lei de nuca (n !iecare seara, dati)i copilului bolnav de enurezis o !elie de paine prajita, unsa cu ulei de nuca. 0 ancheta !acuta pe '1# copii intre opt si zece ani arata ca tratamentul s)a soldat cu succes, in proportie de &&D. 3/8<)<$-$ 2eapa coapta 2oaceti o ceapa necuratata in cuptor si aplicati)i !runzele, dupa ce s)au racit, pe locul bolnav. Argila si ceapa ?aceti cataplasme din argila rece (amestecata cu apa) si aplicati)le una sau doua ore, in alternanta cu !runze de varza cruda, zdrobite bine cu ciocanul de snitele. .ecoct de a!ine Aplicati comprese impregnate cu decoct de boabe de a!ine (un pumn de !ructe se !ierb intr)un litru de apa, pana ce lichidul se reduce la jumatate). $iciorul)cocosului (n ?ranta, numele popular al plantei este "buruiana hemoroizilor", ceea ce ii e%plica de la sine e!icienta. e stoarce sucul plantei in centri!uga sau prin zdrobire cu sticla, se imbiba cu el o compresa si se aplica pe locul dureros. e administreaza si pe cale interna, preparandu)se un decoct din radacina de piciorul)cocosului. e pune o lingura de radacina rasa in '## ml apa rece, de seara pana dimineata. A doua zi se pune la !iert un minut, apoi se lasa sa se in!uzeze 1& ore. e beau doua cani pe zi. 3$P/)T/;S$U;/ 2eai de paralute ?olositi !lori proaspete de paralute (butonei, seamana cu margaretele, dar sunt !oarte mici), o lingura oparita cu o cana de apa. e lasa la in!uzat 1# minute. e beau doua cani pe zi. uc de grape!ruit 5eti in !iecare zi un suc preparat din doua grep!ruituri bine coapte. /ensiunea coboara la valori normale. 0rez si carto!i unt la baza unui regim anti)hipertensiune, !oarte e!icient. (ncludeti)le cat mai !recvent in alimentatia dvs. $8P<T/;T1
+-

5aie stimulatoare .aca va lipseste ardoarea erotica, puneti)va nadejdea in rozmarin pentru a !i iarasi in !orma. <eputat pentru virtutile sale a!rodisiace, uleiul de rozmarin isi %a face simtite binefacerile, ca adaos in baie. / suficient sa amestecati 20 de picaturi cu o lin#ura de lapte praf si sa le dizol%ati in apa din cada. tati un s!ert de ora, !ara sa va spalati cu sapun, pentru ca uleiul aromat sa)si !aca e!ectul.

$nfuzie de branca!ursului
$uneti intr)o cana o lingurita de planta (la un loc radacina si !runzele taiate marunt) si turnati deasupra apa clocotita. 6asati sa se in!uzeze 1# minute, apoi strecurati. e beau trei cani pe zi. E !oarte e!icient, mai ales daca slabiciunea dvs. e legata de oboseala sau de e%cese de orice !el.

7in de scortisoara Puneti la macerat .0 de #rame de scortisoara si 30 de #rame de %anilie, intr!un litru de %in rosu curat. +upa 15 zile, strecurati!l si mutati!l in alta sticla. Se bea un pa&ar la masa de seara.
;in de telina

8ixati o capatana mare de telina si amestecati piureul obtinut cu "!5 lin#uri de za&ar pudra. Turnati deasupra un litru de %in alb curat si lasati la macerat doua zile. Se iau 2!3 pa&arele pe zi.

Leacuri populare rusesti contra durerilor de stomac


Leacuri populare rusesti contra durerilor de stomac. Se apropie prima%ara si suferinzii de boli di#esti%e se #andesc cu #roaza la neplacerile care %or re%eni' arsuri de stomac, #aze, inflamatii intestinale, crampe, stari de sufocare, dureri. ,otate printre cele mai %ec&i si eficiente remedii ale nat...

Leacuri populare rusesti contra durerilor de stomac e apropie primavara si su!erinzii de boli digestive se gandesc cu groaza la neplacerile care vor reveni1 arsuri de stomac, gaze, in!lamatii intestinale, crampe, stari de su!ocare, dureri. 2otate printre cele mai vechi si e!iciente remedii ale naturii, leacurile rusesti ) care se bucura de o popularitate crescanda in lume ) o!era solutii ie!tine si rapide de ameliorare a problemelor digestive. ;i le recomandam, urandu)va sa va !ie de ajutor. Ulcerul Terapie cu cartofi (n toate cazurile de ulcer, cel mai important lucru este regimul alimentar. :rana trebuie sa !ie usoara ) piure de vegetale, produse lactate, gris sau orez !iert in lapte. Nu se consuma carne, alimente prajite sau aspre. /otul se consuma !iert. "n regim curativ sunt carto!ii ) asa cum declara practicienii rusi si siberieni. (n general, sunt !olosite urmatoarele metode1 ) 2arto!ii cruzi, necuratati, bine spalati, se rad si sucul lor se stoarce. e ia din acest suc, de ')+ ori pe zi, cate un pahar. (n unele cazuri, se poate adauga si putin ulei vegetal. (n cazurile acute, cand se observa sangerari, se !ace un tratament de & zile, dupa cum urmeaza1 ) $acientul nu mai mananca nimic ', de ore. e curata bine intestinele cu ajutorul clismei (un amestec de apa calda cu sare). Apoi, pacientul trebuie sa stea la pat. Este hranit numai cu carto!i !ierti !ara sare, la care se adauga galbenusuri de oua !ierte tari. e iau ,)& mese pe zi. Nu se adauga unt sau ulei. Amestecul trebuie sa !ie pe cat posibil uscat. $e timpul acestui tratament,
+@

lichidele trebuie cat mai mult reduse. 2and pacientului ii este sete, i se da putina apa calda, in care se inmoaie si putina paine de secara. Ast!el, se inhiba peristaltismul si se produce constipatia ) un lucru important de urmarit in respectivul tratament. 2el mai indicat ar !i tratamentul in care pacientul sa nu aiba nici un scaun in timpul acesta. El trebuie sa !ie incurajat sa se abtina sa iasa a!ara. .upa doua zile, aceasta senzatie dispare. .upa cinci zile, pacientului i se !ace o clisma si, treptat, acesta poate reveni la o alimentatie normala. Nu se iau nici un !el de la%ative, iar daca constipatia persista, se mai administreaza clisme cu ulei vegetal, adaugandu)se apa. Activitatea normala intestinala se re!ace de la sine si nu trebuie grabita cu la%ative. Terapie cu aloe Aceasta planta este un bun agent medicinal pentru tratarea ulcerului. 2u o jumatate de ora inainte de mesele principale, se mesteca !runze de aloe, sucul se suge, iar !ibrele ramase de la !runza se arunca (se scuipa). "rmatorul leac este, de asemenea, !oarte e!icient ) un pahar de suc de aloe (care poate !i strecurat in prealabil) se combina cu +*, pahar de miere, precum si cu o cantitate egala de ulei de masline. Acest preparat se pune intr)o sticla si se leaga bine gatul acesteia. e !ierbe la bain)marie (sticla se introduce intr)un vas cu apa care !ierbe incet), timp de + ore. e raceste si se pastreaza la loc racoros. .oza ) o lingura dimineata, inainte de masa. e agita sticla inainte de intrebuintare. Acest medicament se pastreaza la !rigider (dar sa nu inghete) timp de o saptamana. -ucul de varza ucul de varza proaspata este un e%celent medicament pentru ulcer. e obtine prin maruntirea verzei prin masina de tocat, apoi sucul se strecoara printr)un ti!on. e beau ,)& pahare pe zi, inainte de masa sau dupa. Nu se consuma alt lichid timp de cel putin o saptamana, dar, daca este necesar, cura cu suc de varza se poate prelungi. Terapie cu g,imbir "n amestec de ghimbir cu apa este considerat un bun medicament in tratarea ulcerului. 6a un litru de apa se pune o lingurita de radacina de ghimbir macinata. e !ierbe timp de +# de minute, se strecoara si se raceste. e poate adauga putina miere pentru gust. e beau +), pahare pe zi, in timpul mesei sau dupa masa. (n America, su!erinzii de ulcer iau un !el de apa gazoasa cu ghimbir. <ezultatele s)au dovedit a !i !oarte bune. Un bun remediu pe baza de amestec de plante "rmatorul preparat pe baza de amestec de mai multe plante este recomandat in toate cazurile de ulcere, precum si ca un remediu preventiv. e ia o cantitate egala (o lingurita) de !runze de menta, gentiana (Centiana lutea), salvie ( alvia o!!icinalis) si cimbru ( atureja hortensis). e !ierbe amestecul timp de o jumatate de ora intr)un litru de apa. e raceste, se strecoara si se beau ' pahare de decoct, de doua ori pe zi, intre mese. 4astrita "rmatorul tratament este considerat e!icace1 se inghit zilnic seminte de mustar cu apa, incepand cu o samanta si mergand progresiv pana la '# de seminte. Apoi cantitatea descreste cu cate o samanta pe zi. e repeta tratamentul dupa o saptamana daca este necesar. "n tratament pentru gastrita cronica1 se rad doua mere verzi cu coaja (numai pulpa) si se consuma imediat. $acientul nu trebuie sa mai manance nimic & ore inainte si & ore dupa mancarea merelor. /ratamentul este bine sa !ie repetat de patru ori, la interval de o saptamana, reducand la patru ore timpul de abtinere de la mancare si bautura (dupa doua saptamani). /ratamentul provoaca uneori e%ces de gaze in stomac si este recomandat pacientului un regim adecvat, evitand !ructele si legumele crude, varza sub orice !orma, a%andu)se pe carne si legume !ierte. ,olita 2olita este o a!ectiune obisnuita, o usoara in!lamare a intestinului. 2and devine cronica, este suparatoare si necesita un lung tratament. e recomanda o dieta stricta, din care sunt e%cluse1
,#

carnea, ouale si albuminoidele. unt permise lactatele, piureurile de cereale si legumele, mai ales carto!ii, cu unt. e permite si sucul de morcovi (un pahar pe zi). Alimentatia trebuie sa !ie abundenta, colita provocand deshidratare. /ratament ) se !ac doua clisme. $rima, cu +), pahare de apa calda. (mediat dupa scaunul produs, se !ace a doua, compusa dintr)un pahar de zeama de orez, amestecata cu +# g zahar lactic. Aceasta trebuie sa ramana in organism toata noaptea. ?aptul ca provoaca gaze in stomac este o reactie normala, neingrijoratoare. .upa o saptamana de tratament, simptomele de colita dispar, dar este indicat sa se urmeze tratamentul inca o saptamana, apoi sa se ia zahar lactic inca o saptamana (de doua ori pe zi, cate +# g). (mpreuna cu tratamentul de mai sus, se mai prescrie urmatoarea reteta ) se pune intr)un ibric o cana de apa si se !ierbe 1& minute cu o lingurita din amestecul1 salvie uscata ( alvia o!!icinalis) E vinetele (2entaura nigra) E !lori de musetel (>atricaria 2hamomille). e strecoara si se ia cate o lingura la ' ore, in timpul zilei. /ratamentul poate !i continuat dupa nevoie, scazand treptat dozele si marind intervalele dintre ele. >edicatia aceasta este considerata drept cea mai buna in toate tulburarile gastrice si digestive. 4azele +in Stomac $utine gaze in stomac sunt necesare pentru digestie, dar marirea volumului lor provoaca discon!ort, uneori dureri de cap si chiar palpitatii, aceste simptome putand capata un aspect cronic. (ata cateva medicatii populare1 ) 0 lingurita de seminte de anason si o lingurita de miere se !ierb cu '## ml apa, timp de 1# minute, se racesc si se strecoara. .oza este de 1)' linguri pe zi. ) e pune in toate mancarurile o mica cantitate de pelin pisat ) ajuta la diminuarea volumului de gaze. ) "n decoct de pelin pisat sau !runze si miere luate dimineata se spune ca are un e!ect rapid. $roportiile ) aceleasi ca la decoctul de anason de mai sus. ) e pun seara in apa seminte de patlagina. $este noapte, se !ormeaza o masa gelatinoasa. e ia dimineata o lingura inainte de micul dejun. ) (n toate cazurile in care gazele cauzeaza tulburari de respiratie, se recomanda in!uzia de !runze de violete. e pune o lingurita de !runze intr)un pahar de apa calda si se lasa sa se in!uzeze timp de 1' ore. .oza1 ' cesti pe zi, inainte sau impreuna cu mancarea. ;ioletele sunt plante medicinale puternice, atat !lorile, cat si !runzele, proaspete sau uscate. ) (n cazul cand e%cesul de gaze provoaca colici si palpitatii, o clisma din 3 pahare de apa amestecata cu musetel aduce usurare. ;racii !oloseau uneori un pahar de apa cu sapun, care provoca pacientului, dupa ce o bea, o voma puternica, urmata de usurare. ( se punea apoi o compresa calda pe abdomen. >etoda cu apa sapunita era utilizata si in caz de presupusa otravire. e !olosea sapun de menaj, care este cel mai ino!ensiv. ) 0 lingurita de seminte de marar !ierte 1& minute cu o cana de apa. e strecoara si se bea lichidul !ierbinte. ) e spune ca !olosirea regulata a ceaiului de muguri de mesteacan controleaza e%cesul !ormarii de gaze in stomac. (n lipsa lor, se pot utiliza !runze uscate de eucalipt, dar numai din cand in cand, dimineata, inainte de micul dejun. ) e recomanda in toate bolile gastro)intestinale supravegherea regimului alimentar, care este de mare importanta. 1rsuri de stomac si ra#aieli Aceste simptome sunt semnele unor tulburari digestive, deci investigatiile trebuie !acute in aceasta directie. (n cazurile necontrolabile de ragaieli !recvente, practicienii medicinii populare recomanda laptele de capra (+ cesti pe zi, dimineata, la pranz si seara), care se spune ca elimina arsurile si ragaielile. 2ei care su!era de !recvente arsuri la stomac trebuie sa isi controleze
,1

regimul alimentar, evitand grasimile organice. a consume pe zi +)& pere proaspete sau uscate, inmuiate in apa, niciodata !ierte si, in !iecare dimineata, piure de hrisca. Scolioza copiilor poate fi pre%enita "n var al meu are scolioza. u!era enorm si ar da oricat sa)si mai vada o data spatele drept si coloana vertebrala elastica. ( se trage de la varsta scolara. Nu cunoaste cauza bolii, dar stie ca, daca un 9iropractician ar !i actionat la timp, in copilarie, poate n)ar mai avea parte de su!erintele actuale. Astazi, tot mai multi elevi acuza probleme asemanatoare. ;in acasa cu dureri de cap, tarand dupa ei, ca sa !ie "la moda", diverse genti si posete. .upa 1+ ani, aproape nici unul nu mai poarta ghiozdan ) atat de necesar inca pentru sanatatea spatelui. .r. >aria 4ant din 5ucuresti, secondata de !iul sau, dr. Ale%andr $autov, a initiat o colaborare cu unele inspectorate scolare de sector, in vederea cercetarii starii de sanatate a elevilor. (n cadrul unui interviu acordat revistei noastre, cunoscutii terapeuti trag un semnal de alarma ce merita luat in seama. ) 2e este, mai e%act, scolioza, doamna doctorJ ) 0 deviatie laterala a coloanei vertebrale, la care deseori se adauga rotatia in plan orizontal a corpurilor vertebrale si de!ormarea accentuata a structurii osoase. .eviatiile pot aparea inca de la nastere si cunosc o accelerata dezvoltare pana la pubertate. E inutil sa descriem cum arata un copil cuprins de aceasta boalaA in corpul lui se produc modi!icari dramatice si dereglari accentuate1 de!ormarea coloanei si a toracelui, scaderea !unctiei plamanilor si a inimii, prabusirea psihica, uratirea etc. .urerile permanente de cap, irascibilitatea, dereglarea somnului si a concentrarii, oboseala, scaderea memoriei, durerile la maini si la picioare sunt semnele clare ca aceasta boala este pe cale sa se instaleze. ) 2ine trebuie sa constate primele simptomeJ ) ?amilia si medicul scolii, dar, din pacate, acesta din urma nu mai e%ista decat la marile unitati scolare (un medic la trei)patru licee). ) 2e recomandari !aceti dvs., ca specialisti in 9iroterapie si bioenergieJ ) $ro!ila%ia bolilor coloanei sa inceapa inca din perioada dezvoltarii !atului. .upa nastere, copilului trebuie sa i se e!ectueze un masaj pe spate zilnic, cum !aceau bunicile noastre. .e la varsta de , ani pana la pubertate, mamele sa tina sub observatie starea coloanei copilului, sa aiba grija sa primeasca aportul de calciu necesar. (n scoala, pe cat posibil, bancile sa !ie inlocuite cu scaune, ca in tarile apusene (observati in !ilme), spre a se evita sederea prelungita intr)o pozitie conditionata de rigiditatea bancilor. $aturile moi sa !ie inlocuite cu paturi tari, mult mai sanatoase. .intre sporturi, sa nu !ie ocolite schiatul pe teren plat, jocul cu mingea, inotul. ) (n cabinetul dvs., " anta ;ita", sunt practicate tratamente comple%e, atat pro!ilactice, cat si terapeutice. 2are sunt acesteaJ ) (n principal, 9iroterapia, insotita de reglarea campurilor energetice care, la randul lor, sunt a!ectate de bolile coloanei. $ro!ila%ia de!ormatiilor este e!icienta mai ales la varste tinere. 2u cat varsta este mai mica, cu atat corectia de!ormatiilor este mai vizibila. 2hiar si strabismul, mani!estat la copiii mici, isi are cauza in a!ectiuni ale coloanei. .e asemenea, torticolisul (capul intors pe o parte) si pareza sunt semne care indica, inca din perioada juvenila, un traumatism al coloanei vertebrale. (n cabinetul nostru, diagnosticam si tratam toate a!ectiunile indicate mai susA o!erim inclusiv asistenta pro!ilactica pentru tinerele mame si pentru parintii elevilor diagnosticati sau nu cu de!ormatii ale coloanei. $astrarea sanatatii acesteia va avea e!ecte bene!ice asupra intregului organism, pentru tot restul vietii. $on Lon#in Popescu Cabinetul de iroterapie !"anta #ita! $e a%la pe $trada Eugen Carada nr& '-() (langa Banca Nationala)) Bucure$ti) tel& *+,-.'&/(&*/) *+.-0,&00&,,) .1'&(,&*1

,'

Leacuri populare contra suferintelor prima%erii


S!au transmis din #eneratie in #eneratie, din om in om si din casa in casa, mutandu!se de la sat la oras. Leacurile populare de sanatate n!au frontiere.

1plicate de sute de ani, veri!icate tot timpul in practica imediata a vietii, ele reprezinta o uriasa e%perienta de lupta cu boala, care nu da gres niciodata. Astazi, cand medicina stiinti!ica, cu toata puterea si stralucirea ei, nu poate sa o!ere solutii pentru toate a!ectiunile sau, uneori, o!era solutii prea dure, leacurile naturale reprezinta o alternativa de e%ceptie. $retuite in toata lumea, cercetate si activate ca niciodata pana acum, remediile traditionale au patruns in cabinetele medicale, in spitale si !armacii. (ar intre ele, la loc de !runte se a!la stiinta milenara a taranilor din 2arpati, mai conservatori cu traditia decat altii, mai convinsi ca in spatele vindecarii se a!la su!letul omului si mila lui .umnezeu. i !iindca a venit primavara, si odata cu !lorile de mar si cais "in!loresc" si anumite metehne dezlegate de schimbarea de anotimp, deschidem lada de zestre cu retete vechi populare, pe care vi le o!erim gratuit si cu drag. ((n !elul asta e!ectul e garantat.) Suferinte ale tubului di#esti%

1rsuri la stomac
8ancati mi#dale1 2onsumul a &)1# migdale pe zi inlatura, adesea, arsurile la stomac. "leiul pe care il contin depune o pelicula protectoare pe peretii stomacului, iar proteinele continute in samburi !ormeaza un tampon natural, in combinatie cu acidul clorhidric. .e provenienta mehedinteana, reteta de vindecare a stomacului cu migdale a !ost con!irmata recent la un centru de cercetare din orasul :ai!a ((srael) de catre pro!esorul 4leeberg. Sucul de morco%i cruzi sau cartofi (doua pahare pe zi) potoleste arsurile. )adacina de re#lisa1 !ierbeti &# de grame de radacina rasa de reglisa, intr)un litru de apa, vreme de 1# minute. 6asati sa se macereze &)3 ore. 5eti cate un pahar de trei ori pe zi, vreme de trei saptamani. ?aceti o pauza de 1# zile, apoi reluati tratamentul. Atentie1 reglisa e contraindicata in caz de hipertensiune.

1erofa#ie, (alonari
,arbunele %e#etal1 obtinut prin calcinarea materiei de origine vegetala, este un absorbant ideal, care !i%eaza pe supra!ata lui bacteriile, to%inele, dar mai ales gazele intestinale, care sunt eliminate pe cale naturala. e gaseste in !armacii, sub !orma de pastile. $nfuzie de tar&on1 daca dupa ce mancati aveti dureri de stomac sau vi se um!la abdomenul, presarati pe tot ce mancati putin tarhon tocat sau, si mai bine, !aceti o in!uzie, pe care o beti dupa masa. e opareste o lingurita de planta cu o cana de apa si se lasa sa stea 1# minute. 7inul de an#elica1 intr)un litru de vin rosu natural se pun la macerat +# g de radacina de angelica, un var! de cutit de scortisoara, un pra! de nucsoara rasa, o cuisoara. e lasa sa stea '# de zile, apoi se strecoara si se pune in sticla. e bea un paharel de tuica, inainte de mesele principale de peste zi. 6a !el de bun este si lichiorul de angelica1 puneti la macerat ,# g de radacina de planta intr)un amestec de 1*+ tuica naturala de prune si '*+ apa de izvor. 2and e gata, !iltrati si adaugati '## g de miere. Seminte de marar1 dupa masa, preparati o in!uzie dintr)o lingurita de seminte de marar, oparite cu o cana de apa, si lasati)le sa se in!uzeze 1# minute. Au e!ect imediat. )oinita pentru ner%osi1 cand nervozitatea si an%ietatea va tulbura digestia, !aceti o in!uzie de
,+

roinita, dintr)o lingurita de planta oparita cu o cana de apa. e lasa 1# minute. e bea o cana, dupa mesele principale. $nfuzie di#esti%a din c&imen1 celebru pentru combaterea gazelor la stomac si impotriva aero!agiei in general, chimenul se prepara in !elul urmator1 se opareste o lingurita de seminte cu o cana de apa, se lasa sa se in!uzeze 1# minute, apoi se bea cate o ceasca dupa !iecare masa.

,olici intestinale
6ichior de tarhon ) se prepara un sirop din '## g zahar si 1*' litru de apa. .upa ce se raceste, se adauga 1*' litru alcool de ,& de grade. (n amestec se pune apoi un pumn de !runze si tulpini de tarhon. e lasa la macerat ,& de zile. (n clipa spasmelor dureroase, beti un paharel de lichior. 2almeaza si durerile menstruale.

+i#estie dificila
;in de rozmarin1 puneti 1&# g de !runze proaspete de rozmarin sau ,# de grame de !runze uscate, intr)o sticla de 8&# ml. /urnati deasupra vin alb (daca doriti sa !ie si diuretic) sau vin rosu (pentru e!ect !orti!iant). (nchideti sticla cu dop si lasati sa macereze continutul vreme de 1& zile, scuturand din timp in timp. 2and e gata, strecurati lichidul si puneti)l intr)o sticla curata. e bea cate un paharel de tuica dupa mesele principale.

1nemie de prima%ara
)adacina de ste%ie de #radina1 este !oarte buna impotriva anemiei, pentru ca absoarbe !ierul din pamant. e prepara un decoct dintr)o lingurita de radacina de stevie, care se !ierbe intr)o cana de apa, vreme de & minute. e strecoara, se beau doua cani pe zi, inainte de masa, una dimineata si alta seara, inainte de culcare. 3reanul1 radacina de hrean este recomandata si pentru copiii care su!era de rahitism. e pun la !iert 1#)1& g de radacina de hrean taiata marunt, in jumatate de litru de apa, si se !ierbe 1# minute. e beau ')+ cani pe zi. 0 reteta mai gustoasa1 se taie radacina de hrean in rondele, care se pun intr)un borcan si se pudreaza cu zahar. e inchide borcanul si se pune continutul la macerat. .in siropul !ormat, i se administreaza copilului o lingura pe zi.

1fectiuni respiratorii
+ecoct din conuri de brad1 se pun +), conuri de pin sau brad intr)un litru de apa si se lasa sa se macereze o ora. Apoi se pune vasul pe !oc si se lasa sa !iarba +), minute. e stinge !ocul, se acopera vasul cu un capac, se lasa sa se in!uzeze 1# minute. e strecoara. e beau trei cani de ceai pe zi.

,rize +e 1stm
(autura de usturoi ) se taie o capatana de usturoi in lamele !ine si se pun la macerat 1& zile, in trei litri de tuica de tara. e scutura in !iecare zi. e !iltreaza printr)un ti!on. (n caz de criza de astm, se inmoaie o bucata de zahar in acest alcool si se suge incetisor. $nfuzie de turita!mare ) se opareste o lingurita de planta cu o cana de apa si se lasa la in!uzat 1# minute. e bea o cana pe zi. <areste crizele si le potoleste. Atentie1 turita e interzisa in caz de constipatie. $nfuzie de lumanarica ) se opareste o lingurita de planta cu o cana de apa. e lasa sa se in!uzeze 1# minute, se strecoara. e beau +), cani pe zi. trecurati ceaiul printr)un ti!on, !iindca planta are niste perisori mici care pot irita eso!agul. )espirati %apori de menta ) pentru degajarea bronhiilor, inhalatiile cu !runze de menta dau rezultate e%celente. $uneti un pumn de planta intr)un lighean, turnati deasupra apa clocotita si respirati vaporii !ierbinti, cu grija sa nu va ardeti. $e langa !runze, puteti adauga si ,)& picaturi
,,

de ulei esential de menta.

(ronsita
Sirop de ceapa si %arza ) tocati o ceapa, apoi amestecati)o cu ')+ !runze de varza taiate cat mai marunt. $udrati)le cu zahar tos si lasati)le la macerat ,- de ore. e !ormeaza un soi de sirop din care se ia cate o lingura de mai multe ori pe zi. Sirop de %iolete ) 1## g de !lori uscate sau proaspete se amesteca cu ,## g de miere, +## ml de apa, se pun la !iert pana ce lichidul dobandeste consistenta unui sirop. e !iltreaza si se pastreaza la rece. e administreaza ')+ lingurite seara. +ecoct de ceapa ) taiati + sau , cepe in s!erturi, !ierbeti)le intr)o jumatate de litru de apa, vreme de 1# minute. trecurati. e bea tot lichidul intr)o zi, portionat, in pahare de tuica. (aie de cimbru ) se !ierb ,## g de cimbru in , litri de apa, vreme de +), minute. e strecoara si se toarna in apa din baie.

4ripa de prima%ara
(autura de cui incins ) $uneti un ibric cu apa la !iert. $uneti sa se inroseasca pe !lacara aragazului un cui de !ier lung de + cm. "mpleti cu apa !ierbinte o jumatate de pahar. Adaugati o pastila de aspirina si ' lingurite de rom. Amestecati pentru a dilua pastila. Adaugati in pahar @ cuisoare. 2and cuiul e rosu, apucati)l cu grija cu un cleste si varati)l in lichid. Asteptati sa s!araie, scoateti)l a!ara, apoi beti lichidul incetisor, inghititura de inghititura (!ara sa inghititi cuisoarele, care se !iltreaza cu dintii). 2ulcati)va, invelindu)va cat mai gros pentru a transpira. .aca e necesar, repetati operatia. 7in fierbinte cu scortisoara1 puneti la !iert o sticla de vin rosu. Adaugati 1& g de scortisoara, & bucati de zahar si cateva !elii de lamaie. 5eti o jumatate de sticla pe zi, impartita in , portii. e repeta reteta, trei zile la rand. Cripa va cere indurare... .aca totusi boala treneaza, !aceti o cura de mere. >ancati intre &## g ) 1 9g de mere rase, e%ceptand orice alt aliment, vreme de ')+ zile.

)aceli de prima%ara
(aie de picioare cu mustar1 mustarul bunicilor noastre este de mare actualitate in raceli mai usoare. Amestecati 1&# g !aina de mustar cu putina apa rece. 6asati)o sa stea un s!ert de ora, apoi adaugati pasta obtinuta in , litri de apa calda (+- de grade). /urnati)o intr)un lighean si bagati)va picioarele inauntru. /emperatura apei nu trebuie sa depaseasca ,# de grade, !iindca mustarul isi pierde puterea. ,ataplasme cu &rean1 radeti radacina de hrean si puneti cataplasme pe piept.

Probleme le#ate de oc&i


8ararul ) (n /ara 2odrului se spune ca mararul !ace minuni in bolile de ochi. erpii veninosi, la venirea primaverii, se !reaca pe ochi cu marar, pentru a avea privirea mai agera. ?als sau adevaratJ 2ert este ca !umigatia cu marar e !oarte e!icienta contra conjunctivitei si pentru a dezum!la pleoapele. 6a !el de buni sunt si aburii. e zdrobeste o lingura cu seminte de marar, se pun intr)un vas si se toarna deasupra apa clocotita. Apoi va aplecati cu !ata peste aburi, acoperiti pe cap cu un prosop. tati asa 1# minute. Pulpa de do%leac1 daca o conjunctivita va da de !urca, luati putin miez de dovleac, mi%ati)l si aplicati)l in cataplasme, pe ochii inchisi. "surarea e imediata. 4albenus de ou si faina de secara ) se prepara din ele o pasta care se aplica pe ochi. ;indeca conjunctivita.

,&

)etete siberiene contra imbatranirii


,onform filozofiei medicinii orientale, reprezentata de practicienii rusi si siberieni, senilitatea este o boala care poate fi impiedicata sau intarziata ! daca nu %indecata ! de unele remedii care se #asesc in natura. $mbatranirea nu poate fi oprita, dar conform practicienilor din medicina populara, aceasta nu trebuie sa fie in acelasi timp suferinta sau infirmitate.

.upa varsta de ,# de ani, o persoana trebuie sa inceapa sa traga !olos din anumite remedii naturale care l)ar putea ajuta sa se mentina in !orma pana la o varsta venerabila, aceasta, bineinteles, daca nu su!era de nici o boala. )e#uli #enerale <egim. "n lucru important este reducerea greutatii corporale la obezi. e poate consuma oricata hrana care contine calciu si !os!or ca1 lapte, galbenus de ou, napi, masline, linte, conopida, migdale, tarate, smochine, branza, mazare, ridichi, castraveti, vinete, nuci ) in general, toate legumele si !ructele de sezon. $rogram zilnic. 0dihna si somn cat de mult. <enuntare la !umat si alcool. Activitate se%uala ponderata ) in special pentru barbati. 2u cat potenta se%uala ramane neconsumata, cu atat aparitia senilitatii intarzie. "n lucru important este de a avea o activitate se%uala normala, evitand stimulatorii arti!iciali. E%ercitiile !izice sunt, de asemenea, importante, in special mersul pe jos. 0cupatia. A se evita suprasurmenarea. >unca in agricultura este o ocupatie care pastreaza sanatatea si vigoarea chiar si la o varsta inaintata ) atat din punct de vedere psihic, cat si !izic. /uturor locuitorilor de la orase le este recomandat ca indeletnicire recreativa1 gradinaritul. .isciplina de viata. 5una !unctionare a organelor interne trebuie urmarita in permanenta, in special a organelor digestive. 2onstipatia trebuie evitata pe cat posibil. 0ptimism. ?iecare om, cand incepe sa imbatraneasca, trebuie sa)si dezvolte o "!ilozo!ie" a sa, in ceea ce priveste !rica si gandul la moarte. Aceasta, bineinteles, nu poate !i !acuta cu ajutorul unui tratament terapeutic. ?iecare isi gaseste propria cale, unii prin e%ercitii mentale, de autosugestie, prin rugaciune si apropierea de .umnezeu. )emedii de alun#at batranetea 2eaiul de menta1 menta este un bun intaritor al inimii. ?runzele uscate de menta ) o lingurita pentru o cana de apa ) dau o bautura calda !oarte placuta. Aceasta se ia dimineata, o data pe zi. 2alciul. Este recomandat pentru a intarzia senilitatea, care se datoreaza lipsei sale in organism. (n <usia si iberia se bucura de mare popularitate urmatoarea reteta, !oarte e!icienta si pentru a preveni tuberculoza. (ngrediente1 1# lamai, 3 oua, 1&# g miere, &# ml coniac. >etoda de preparare1 3 oua crude, proaspete si cu coaja alba, se pun intr)un borcan. $este ele se toarna sucul de la 1# lamai proaspete. 5orcanul se acopera cu o hartie neagra si se pastreaza la loc rece, intunecos, pana cand coaja oualor se dizolva (de obicei in &)- zile). 5orcanul nu trebuie inchis ermetic. "n ti!on impaturit este !oarte bun. (mediat ce coaja oualor se dizolva, se adauga mierea si coniacul. $reparatul trebuie pastrat intr)un borcan de culoare cat mai inchisa (neagra, daca se poate), la loc intunecos si rece. 6umina distruge e!ectul terapeutic. .oza1 + linguri pe zi, de trei ori, dupa mese. (.eseori, si o persoana per!ect sanatoasa poate prezenta o !orma de mici basicute aparute pe piele, care dau mancarimi. imptomele arata lipsa de calciu. $reparatul cu lamaie si oua vindeca imediat eruptia. $reparatul se strica dupa ')+ saptamani, de aceea, reteta trebuie repetata. /onic de hrean. Este recomandat pentru lipsa de energie, oboseala generala si pierderea po!tei de mancare. e ia o lingura de hrean proaspat ras, urmat de un paharel de apa calda (!iarta), de &)1# ori pe zi, intre mese. /ratamentul se !ace cateva zile la rand. :reanul este un tonic si un bun
,3

acumulator de energie. /ratamentul se poate repeta si ')+ luni, daca este necesar. /onic de carto!i cruzi. Este recomandat tuturor persoanelor in varsta de peste &# de ani, ca un preventiv al arterosclerozei. "n carto! crud de marime obisnuita, spalat si curatat, se rade marunt. Atat sucul, cat si razatura se iau in !iecare dimineata, inainte de masa. /onic de usturoi. Este recomandat tuturor persoanelor in varsta, mai ales daca prezinta semne de arteroscleroza. e prepara dupa cum urmeaza1 umpleti o sticla de #,&# litri cu usturoi pisat si adaugati apoi alcool. $astrati preparatul timp de doua saptamani la caldura, apoi strecurati)l. .oza1 se ia o data pe zi, inainte de masa, incepand cu doua picaturi si adaugand in !iecare zi cate o picatura pana se ajunge la '& de picaturi. Apoi diminuati doza, descrescand in !iecare zi cate o picatura, pana cand se ajunge la # picaturi. <ezultatele sunt e%traordinare, daca tratamentul se !ace de doua ori pe an. +oua remedii orientale Aceste doua leacuri contra imbatranirii au !ost !olosite de)a lungul mileniilor pe intreg cuprinsul Asiei. unt recunoscute ca !iind cele mai e!icace remedii provenite din substante naturale si care impiedica senilitatea. .esi ele ridica potenta se%uala la barbati, nu sunt a!rodisiace. E!ectul este un rezultat al cresterii tonusului in organism, si nu se limiteaza la s!era se%uala. unt dinamizate toate !unctiile organismului ) metabolismul sangelui, digestia, respiratia si toate !unctiile glandulare. Este vorba despre $anti si Cinseng, doua "leacuri" testate temeinic de cercetatorii rusi, care au stabilit ca ele au, intr)adevar, proprietati tonice deosebite. Ele sunt considerate leacuri universale ) adevarate "medicamente miraculoase" ale medicinei orientale. Ambele provin din iberia si au !ost !olosite de multe secole de catre samanii siberieni si practicantii medicinei populare. e spune ca abilitatea lui <asputin de a opri hemoragia tareviciului Ale%andru, cauzata de hemo!ilie, se bazeaza pe !olosirea unor preparate cu "ginseng", si nu pe puterea rugilor sale. <asputin era originar din iberia si, in timpul cat a stat la $etersburg, a legat o stransa legatura de prietenie cu dr. 5admaiev, un celebru practician al medicinii orientale. .ar sa ne ocupam de cele doua remedii "minune". $anti unt coarne tinere de cerbi, care traiau in salbaticia muntilor din regiunea "ssuri, in estul indepartat al iberiei. Numele acestui animal este "cerbul nobil patat" (2ervus .Fbovs9ii). 2oarnele lui cad in !iecare toamna, la s!arsitul sezonului, iar primavara, ii cresc altele. Aceste noi coarne, inca crude si acoperite de un pu! cati!elat de culoare ca!enie, sunt celebrele $anti. Ele sunt amputate si preparate intr)un !el original, !ie !ierbandu)le in alcool diluat, !ie uscate la un soare !oarte !ierbinte. (n timpurile de demult, cand cerbii erau numerosi in muntii i9note) Alin, vanatorii ii omorau deseori, indepartand "panti", odata cu partea de sus a craniului. Numai coarnele !oarte tinere erau pretuite. Erau numite "eli%ir al tineretii", deoarece actionau ca un puternic tonic de intinerire. Astazi, cerbii nobili siberieni nu mai e%ista in stare de salbaticie. unt crescuti in !erme speciale, langa ;ladivosto9. 0 buna pereche de panti (calitatea depinde de varsta, marime, culoare si simetrie) era cumparata la preturi astronomice, de la '### de ruble in aur, la 1## de ruble, pentru o pereche in!erioara. Astazi, industria !armaceutica din <usia !oloseste $anti la prepararea unui tonic numit $anta9rin, prescris de doctori pentru debilitate. (n paralel, !iecare !armacist oriental are !ormula sa proprie pentru a prepara $anti, distribuindu)si produsele in Europa, America si Asia. .in pacate, medicamentul nu prezinta totdeauna si garantii de calitate, comerciantii !iind, adesea, escroci. 2umparat la preturi e%orbitante, $anti se dovedeste un remediu ne!olositor si !ara e!ect. .ar chiar daca $anti este supra)apreciat de practicienii asiatici, adevarata "stea" a medicinii de intinerire este ginsengul, despre care se spune ca are o "putere" ce depaseste capacitatile curative ale tuturor medicamentelor la un loc.
,8

Cinsengul 2unoscuta sub denumirea de "radacina omului" (jen)shen) la chinezi si "radacina vietii", la siberieni, ginsengul este o planta ce tine din punct de vedere botanic de !amilia araleelor. Cinsengul cel bun este o planta salbatica ce creste in locuri inaccesibile din muntii i9ote)Alin, din estul indepartat al iberiei. i pentru ca boabele si radacinile acestei plante reprezinta hrana pre!erata a pasarilor si cartitelor, acestea sunt !oarte rare. (nainte de 1@-@, cand se gaseau intr)un an '#)+# radacini, era victorie de rasunet. Astazi, cand "vanatoarea" de ginseng veritabil a devenit de domeniul trecutului, intamplarea ca un negustor chinez sa vanda o radacina adevarata, originala, de ginseng, este un !enomen. (0 asemenea relicva e%ista la e%pozitia agriculturii din >oscova, asigurata la valoarea de '&.### de ruble.) (n !iecare vara, ginsengul produce un singur ciorchine de boabe, asemanatoare unor clopotei, si care sunt mancate imediat de pasari. $lanta are o longevitate neobisnuita ) pana la 1& ani ), dar este valabila ca remediu numai intre varstele de &)- ani. /ulpina lunga si boabele nu sunt !olositoare, ci numai radacina. Are o culoare delicata, ca cea a pielii, de marimea unui morcov mic si !orma asemanatoare corpului uman. 2u cat !orma se aseamana mai mult cu cea a corpului, cu atat valoarea sa este mai ridicata. /oate radacinile sunt ori !eminine, ori masculine, cele din urma !iind mai valoroase. $retul radacinii salbatice de ginseng depinde de multi !actori ) varsta, "se%ul", !orma si starea sa. /oate radacinile delicate si tinere trebuie sa !ie intacte, pentru a ajunge la un pret ridicat. Cinsengul era luat in doze homeopatice, sub !orma unei in!uzii alcoolice sau pudra (amestecat cu alte ierburi medicinale), iar cura prelungita innegrea parul alb, !acea dintii sa creasca, iar ridurile dispareau. (n ce priveste ginsengul comercializat astazi, el provine, in ciuda reclamei, din plantatii. Nu !ace rau, dar nu se compara cu stramosul sau din muntii iberiei. 2ormula siberiana de =/ner#ie= Este un preparat apreciat in mod deosebit de practicienii medicinei populare, ca medicament e!icient in combaterea oboselii, scaderea energiei si semnelor de debilitate senila. 2ea mai buna !ormula e urmatoarea1 (ngrediente1 , catei mici de usturoi, bine pisatiA , cepe proaspete de marime naturala se dau prin masina de tocat carne, pastrand suculA 1&# g ovazA ,# g radacina de valeriana (;aleriana o!!icinalis) rasa marunt. >od de preparare1 toate ingredientele se amesteca cu 8## g miere si se !ierb la !oc mic, pana cand intreaga masa are consistenta unei creme subtiri. $reparatul se pastreaza pe o !ar!urie si se lasa sa se raceasca. Apoi se taie in bucatele si se pastreaza la rece. .oza1 +)3 bucati (o bucata are in jur de ')+ cm) pe zi, inainte de masa. +oua remedii ener#izante pentru %arstnici cu infirmitati "rmatoarele medicatii au !ost prescrise batranilor su!erinzi de debilitate generala, pierderea energiei si a po!tei de mancare, de!iciente respiratorii si o serie de alte a!ectiuni. 0riginare din regiuni di!erite, unul din iberia, celalalt din "craina, aceste doua remedii se bazeaza pe puterea e%traordinara curativa a usturoiului. <emediu siberian A !ost prescris de practicieni persoanelor in ultimul stadiu de senilitate ) celor practic imobilizati de debilitate generala, angina pectorala, de!iciente cronice ale aparatului respirator, lipsa totala de energie. $reparatul este simplu si e!icace. (ngrediente1 1## g usturoi, 1&# g ceapa, +&# g miere, ' linguri otet (pre!erabil de mere). >od de preparare1 usturoiul si ceapa se dau printr)o razatoare !ina, apoi se adauga otetul. e lasa la un loc cald ', de ore. Apoi mierea se incalzeste la !oc incet, pana ajunge la punctul de !ierbere, amestecandu)se incontinuu. "sturoiul, ceapa si otetul se amesteca bine cu mierea !ierbinte si se lasa apoi sa se "coaca" la loc cald, timp de 8 zile. "lterior, se strecoara printr)o sita deasa. .oza1 , lingurite luate una dupa alta, o data pe zi.
,-

/ratamentul se continua !ara sa se intrerupa. Are un e!ect cumulativ. Eli%ir ucrainean Acest remediu este intrebuintat in provinciile 4iev si 4nar9ov de peste &## de ani si a !ost si mai este un adevarat "eli%ir al tineretii". e recomanda, in special, cand "bolile batranetii" sunt combinate cu obezitatea. <eteta1 +&# g usturoi bine pisat se amesteca cu sucul a ', de lamai (!ara seminte). e lasa ', de ore intr)un borcan acoperit cu ti!on. e scutura bine inainte de intrebuintare. .oza1 o lingurita seara, cu o jumatate de pahar de apa calda. (n 1# zile, apare o imbunatatire a tonusului intregului organism. Acest medicament poate !i !olosit si de tinerii care se plang de lipsa de energie, sub tensiune sau se simt obositi cand !ac e!ort.

7a doare sufletul?
7a doare sufletul? . 7indecati!l cu flori9 . ;u e %orba de flori uscate, oparite si transformate in ceai, . ci de florile %ii ale %erii, al caror parfum narcotizeaza uni%ersul. . Leac #ratuit pentru bucurie. +espre sufletul florilor se %orbeste doar in po%esti si in credintele populare, desi el exista...

+espre su!letul !lorilor se vorbeste doar in povesti si in credintele populare, desi el e%ista cu adevarat. (n satele noastre de munte, !erite din drumul civilizatiei, taranii mai cred si astazi ca plantele sunt !apturi in care .umnezeu a pus picaturi de eternitate, la !el ca si)n om. Asa se si e%plica de ce, atunci cand aduna !lori si ierburi de leac, culegatorii cer iertare ca le curma viata. "n gest de mare emotie si tandrete, care arata ca inaintasii nostri, mai putin scoliti decat noi, erau cu mult mai aproape de marile taine ale e%istentei, care azi s)au pierdut. u!letul !lorilor e una din ele. "n mister pe care inceputul de vara ne indeamna sa)l cercetam, sa)l intelegem si ) mai presus decat toate ) sa)l !olosim. Nu e prea greuB /otul este sa va apropiati de natura, de e%ploziile !lorale, care in iunie se a!la la apogeu. .uceti)va la o margine de padure, strajuita de salcami si de soci in!loriti, inspirati adanc par!umul primelor !lori de tei, lasati)va narcotizati de mireasma tu!elor albe de iasomie. (mbatati de atatea par!umuri, veti crede ca ati gasit drumul spre paradis, dar "minunea" e ceva mai departe. 0 veti a!la in clipa cand veti incerca sa deosebiti !iecare mireasma in parte ) cea dulce de cea amaruie, cea blanda de cea salbatica ), cand veti intelege ca par!umul unei !lori deschise spre soare e%prima o stare de bucurie, de implinire, de preaplin... su!letesc. >ireasma !lorilor e%prima emotie. $oate parea absurd, dar cercetarile ultime din domeniul biologiei au stabilit sa !iecare mireasma de !loare codi!ica pentru creierul nostru un sentiment1 teiul transmite mesajul unei iubiri implinite, iasomia ) speranta, salcamul ) liniste si impacare etc. Asa putem sa ne e%plicam de ce in prima luna de vara ne simtim totdeauna mai veseli, mai senini, mai usori. (n trecut, vindecatoarele populare cunosteau !oarte bine aceste lucruri, stiau ca !lorile de leac trebuie culese inainte de anziene, in perioada lor de ma%ima vitalitate si energie, de preaplin tamaduitor. ?lori de leac pentru trup, dar mai ales pentru su!let, cea mai grea vindecabila parte a intregului omenesc. Astazi, ceea ce babele do!toroaie obtineau cu !lori si descantece a !ost dovedit in laborator. 6eacurile "vrajitoresti" se bazau pe niste mecanisme neuro)endocrine precise, pe !eromonii din plante (substante cu rol de transmitere de in!ormatii), pe receptorii ol!activi care au legatura cu anumite zone din creier, ce recepteaza in!ormatia !ara a o !iltra la nivel constient, dar care activeaza subconstientul, zona miraculoasa din care vin raul si binele. .ar sa !acem un pas inainte, pentru a a!la cum su!letul !lorilor poate vindeca su!letul omenesc.
,@

Leacuri cu flori pentru trup 1romatizarea directa 2el mai simplu si direct putem bene!icia de miresmele tamaduitoare ale verii plimbandu)ne prin locurile cu copaci in!loriti. 0 ora de plimbare printr)o padure cu salcami sau cu tei in!loriti, o e%cursie printr)un crang cu soc, o jumatate de ora de odihna in preajma unei tu!e de iasomie ) sunt procedee e%trem de simple de a intra in contact cu substantele odorizante vindecatoare pe care aceste !lori le emana incontinuu. Acasa, ne putem pune la uscat, intr)un colt al camerei in care dormim, !lorile alese, care vor umple cu mireasma lor multe zile la rand incaperea, e%ercitandu)si e!ectele terapeutice. (n !ine, in medicina populara romaneasca se recomanda punerea sub perna sau in apropierea capului in timpul somnului a unui saculet de panza cu !lorile uscate alese, a caror mireasma o vom inhala in timp ce dormim. (aile 5aile cu e%tracte de !lori actioneaza pe doua cai1 prin preluarea principiilor active direct la nivelul pielii si prin inhalarea vaporilor odorizanti ai plantei alese. >odul de pregatire al acestei bai este simplu1 trei)patru maini de !lori uscate se pun la macerat in doi litri de apa, vreme de +), ore, dupa care se !iltreaza. E%tractul obtinut se pune deoparte, iar planta ramasa se !ierbe in inca doi litri de apa. .upa !ierbere, in!uzia se lasa sa se raceasca, dupa care se !iltreaza, solutia rezultata combinandu)se cu maceratul obtinut anterior. E%tractul rezultat va !i adaugat in apa din cada, care va avea o temperatura de apro%imativ +@ de grade 2elsius. 0 baie va dura douazeci) treizeci de minute, saptamanal !iind !acute doua, ma%imum trei bai cu e%tracte de !lori. 8aceratul e obtine din doua lingurite de planta, care vor !i puse intr)un pahar ('## ml) cu apa de izvor sau plata si vor !i lasate sa se macereze de seara pana dimineata, cand se !iltreaza. $reparatul obtinut se va bea pe stomacul gol, trecandu)l pe sub limba si savurand aroma !iecarei inghitituri. Aceasta metoda este !oarte e!icienta, pentru ca bene!iciem deopotriva de actiunea ol!activa a plantei si de principiile active care vor !i asimilate pe cale interna de catre organism si)si vor e%ercita e!ectele asupra sistemului nervos si endocrin. /xtractele in miere e obtin numai din !lori proaspete, care se vor toca marunt, se vor amesteca in proportia de 11+ cu miere (o lingurita de planta la trei lingurite de miere) si se vor pune intr)un borcan cu capac, in care amestecul va sta vreme de macar trei saptamani. .upa trecerea acestei perioade de timp, se va obtine un !el de dulceata, e%trem de par!umata, care conserva proprietatile odorizante si bioenergetice ale plantei. e administreaza 1)' lingurite din acest remediu de +), ori pe zi. Leacuri cu flori pentru suflet Salcamul ?lorile sale au un par!um dulce, sunt e%trem de bogate in nectar (sunt printre principalele surse de miere) si au asupra psihicului un e!ect linistitor. unt !recvent !olosite pentru tratarea bolilor psihosomatice, adica boli ale corpului care apar ca o consecinta directa a tensiunilor su!letesti si care se vindeca atunci cand cauza psihologica a !ost eliminata. ?lorile de salcam sunt e!iciente mai ales in tratamentele pe termen lung, intrucat e!ectele de armonizare, de "reconstructie" psihica pe care le induc apar gradat si sunt stabile. (ata cateva din recomandarile lor1 I8anie, iritabilitate psi&ica ) se recomanda aromatizarile cu !lori de salcam, care vor !i puse in camera de odihna, plimbarile in padurile in!lorite de salcam (pe care le intalnim adesea la marginile marilor orase). (nhalarea repetata a par!umului !lorilor de salcam are e!ecte calmante, usor sedative. I/puizare ner%oasa si intelectuala, stari usoare de anxietate ) se recomanda consumarea de !lori de salcam macerate in miere (dupa reteta de mai sus), cate 3 lingurite pe zi. IStari conflictuale frec%ente, tendinta spre criticism exa#erat ) se bea zilnic in loc de apa
&#

macerat la rece de salcam, obtinut dupa metoda de mai sus. $oate parea greu de crezut pentru sceptici, dar acest preparat are e!ecte reale de imbunatatire a comportamentului, reducand agresivitatea, compensand anumite probleme a!ective. e !ac cure de '1 de zile, timp in care se consuma incontinuu maceratul de salcam in locul apei de baut. I $rintre bolile psi&osomatice care raspund !oarte bine la tratamentele cu !lori de salcam, !olosite intern sub !orma de macerat si e%tern sub !orma de bai, mentionam1 gastrita hiperacida care apare pe !ondul nervozitatii, eruptiile herpetice declansate de stari de suparare intensa, bulimia si tulburarile de apetit generate de o stare de gol a!ectiv, de o lipsa de "hrana su!leteasca". Socul (n medicina populara si mai ales in cea magica, socul are un rol cu totul aparte. e spunea ca !lorile sale "au leac" numai atunci cand sunt culese de un om smerit si cu inima buna. Alt!el, ele capata un miros neplacut, isi schimba culoarea spre un maroniu inchis si pot !ace mai mult rau decat bine. /ot despre soc se spunea ca are calitatea de a spala toate gandurile si simtamintele rele, lasand su!letul curat si usor. 2elebra socata, preparata prin !ermentarea !lorilor de soc in apa cu miere, nu era doar o bautura aperitiva si tonica digestiva, ci si o licoare rituala, care !acuta si administrata intr)un anumit !el, lua cu mana o multime de boli. 2el putin la nivel !izic, aceste cunostinte de medicina magica au un corespondent e%act, !lorile de soc "spaland", intr) adevar, organismul de to%ine prin e!ectul lor diuretic, dia!oretic si depurativ. (n ceea ce priveste actiunea tonica a !lorilor de soc asupra sistemului nervos, ea este validata partial de medicina moderna, care nu poate insa preciza e%act mecanismele prin care ea are loc. <eteta de preparare a socatei1 cincisprezece)douazeci de in!lorescente de soc se pun intr)un litru de apa, dupa care se adauga trei)patru linguri de miere si o jumatate de lingurita de drojdie. e acopera borcanul si se lasa continutul la macerat vreme de &)8 zile (nu mai mult, pentru ca preparatul sa nu devina alcoolic), dupa care se !iltreaza. e consuma ')+ pahare pe zi, de regula inainte de masa. (ata cateva indicatii1 I1stenie, surmena* ner%os ) se !ace o cura de doua saptamani, timp in care se bea un litru de socata zilnic, in locul apei de baut. $e cat posibil, acest tratament va !i asociat cu regim alimentar lacto)vegetarian, cu un program de viata mai rela%at, din care sa nu lipseasca plimbarile in natura !acute in !iecare zi. I+epresie aparuta pe fondul stresului si al refularii emotiilor ) se va tine un regim de puri!icare deopotriva !izica si psihica, in care se va consuma cate un pahar de socata inainte de !iecare masa, se vor consuma numai alimente naturale vegetariene, se vor evita orice stimuli alimentari, vizuali ori auditivi nocivi. Aceasta aparent banala bautura de soc are e!ecte puri!icatoare !oarte puternice, care nu vor intarzia sa)si !aca e!ectul atunci cand tratamentul cu ea este corelat cu un regim de viata corespunzator. I$mpotenta psi&ica ) se va consuma socata !ermentata cateva zile mai mult, asa incat sa aiba o !oarte slaba componenta alcoolica. (n mod curios, aceasta bautura, desi este !oarte saraca in alcool, are e!ecte eu!orizante puternice, care ajuta la trecerea peste inhibitiile si blocajele psihice. (n medicina populara era !olosita nu doar pentru e!ectele sale de eliberare a energiei erotice (care sunt o componenta secundara), ci si pentru depasirea altor blocaje, cum ar !i teama de a relationa cu cei din jur, lipsa comunicativitatii etc. Teiul .espre e!ectele teiului asupra su!letului putem a!la din poezia eminesciana mai mult decat din zeci de studii etno!armacologice. Nicaieri nu vom gasi mai bine nuantate si e%primate sentimentele bene!ice pe care !lorile acestuia le induc. .e alt!el, genialul Eminescu nu se s!ia sa spuna despre tei ca este s!ant, pacea, linistea, echilibrul pe care aceasta planta magica i le induceau purtand pecetea unui dar al divinitatii. a vedem in continuare cateva aplicatii ale !lorilor de tei in terapia su!letului1
&1

I$nsomnie ) se recomanda punerea catorva ramuri in!lorite de tei in camera de culcare ori chiar !olosirea unei pernite umplute cu !lori de tei in timpul somnului. uplimentar, inainte de culcare se iau doua lingurite de !lori de tei macerate in miere, preparate dupa reteta data la inceputul acestui articol. ISomn a#itat la copii ) seara se !ac bai cu e%tract de !lori de tei, care au calitatea de a reduce nervozitatea, de a da un somn linistit si !oarte odihnitor. Aceste aplicatii e%terne cu !lori de tei au intre altele calitatea de a reduce agresivitatea, comportamentele s!idatoare care apar uneori la copii. "n element !oarte interesant1 multi oameni care au !acut in copilarie aceste bai cu !lori de tei si)au amintit ulterior ca in perioada respectiva visau !recvent !iinte care le induceau o stare de !ericire dia!ana, !iinte pe care le asimilau unor zane sau ingeri. I3iperexcitabilitate ner%oasa si sexuala ) se consuma zilnic macerat de tei, minimum trei cani. $rincipiile active ale teiului calmeaza psihicul, reduc nervozitatea, actioneaza in sensul echilibrarii hormonale, avand si usoare e!ecte ana!rodisiace. ITendinta de suprasolicitare ) !lorile de tei macerate in miere sunt un sustinator de e!ort cu e!ecte !oarte interesante. pre deosebire de tonicele obisnuite, acest remediu vegetal ajuta la o echilibrare a activitatii nervoase, reducand tendinta spre hiperactivitate si ajutand la o dozare judicioasa a e!orturilor. Administrarea a doua lingurite, de cate +), patru ori pe zi, din acest preparat este !oarte utila persoanelor care tind sa munceasca !izic sau intelectual peste posibilitati.
$lie Tudor

8edicina naturista
Leacuri de la cititoriUn leac stra%ec&i, pentru tratarea &epatitei acute si cronice. 5,ules de la 8aica (enedicta din 8anastirea )atesti, *ud. (uzau, care il practica de 50 de ani si l!a in%atat de la mama ei du&o%niceasca6 ,arbune %e#etal' pentru prepararea carbunelui %e#etal sunt necesare urmatoare...

,arbune %e#etal1 pentru prepararea carbunelui vegetal sunt necesare urmatoarele plante (in proportii egale, dar nu in cantitati !oarte mari)1 ) samburi de masline ) samburi de struguri ) samanta de canepa ) crengi de vita)de)vie ) radacina de stevie ) rostopasca (partea aeriana a plantei1 !runze E !lori). >odul de preparare1 1. samburii de masline, de struguri si samanta de canepa se ard, pe rand, intr)un tuci, pana se carbonizeaza. '. <adacinile de stevie si de rostopasca se maruntesc, se usuca, apoi se incalzesc pana la carbonizare intr)un cuptor incins. +. 2rengile de vita)de)vie (sa !ie vechi si uscate de un an) se ard intr)un !oc inabusit, dupa care raman ', de ore intr)un recipient inchis ermetic, trans!ormandu)se in cenusa. ,. e amesteca in parti egale toate pulberile obtinute. >od de administrare1 in !unctie de gradul evolutiv al bolii, se ia o lingura rasa din acest amestec, la intervale de +)8 zile, de pre!erinta intre mese, !ie amestecandu)se cu o lingura de miere, !ie dizolvandu)se intr)o jumatate de pahar de vin rosu natural. 2ei care nu suporta nici vinul, nici mierea pot !olosi suc de !ructe sau ceai. (n nici un caz nu se inghite pra!ul gol. (n !orma acuta a hepatitei virale sunt su!iciente 1# doze. (n !orma cronica a hepatitei virale numarul de doze este in !unctie de evolutia bolii. AtentieB (n cazul hepatitelor complicate1 insu!icienta hepatica acuta, colesteaza, ciroza hepatica decompensata, remediul are e!icienta scazuta.

Leacuri populare rusesti


Impotriva durerilor de masele (n iberia, prin imprejurimile orasului ;ladivosto9, erau multe sate populate de sectanti)molocani. (n toate aceste sate, oamenii calmau durerile de dinti si de masele intr)un mod mai putin obisnuit. 6a inceput, ei isi !rictionau partea incheieturii mainii dinspre interior cu un catel de usturoi taiat in doua. Apoi, usturoiul era maruntit si legat in zona
&'

pulsului. >ana trebuia bandajata strans, pentru ca usturoiul sa se lipeasca bine de piele. .aca durerea e in partea dreapta, usturoiul se leaga la mana stanga si invers. AtentieB (nainte de a aplica usturoiul, mana trebuie acoperita cu un strat subtire de ti!on. .eteta pentru diabetici ) "n pahar ('## ml) de ovaz nedecorticat se clateste cu apa rece, se toarna intr)un vas cu capac si se opareste cu 1 l de apa clocotita. e acopera cu capacul si se lasa sa se in!uzeze timp de douasprezece ore ('#1## ) -1##). e strecoara prin trei straturi de ti!on si lichidul rezultat se bea in trei reprize, timp de o zi. /ratamentul dureaza trei luni, dupa care se !ace pauza o luna. 0vazul ramas dupa strecurarea in!uziei se da prin masina de tocat carne. $este masa rezultata se toarna 1 l de apa si se lasa sa !iarba timp de '# de minute. e strecoara si se bea. Aceasta !iertura regleaza !unctiile !icatului la diabetici. ) &## ml suc de ceapa se amesteca cu &## ml alcool etilic (@3D). e administreaza cate o lingura pe zi, ceva mai mult de o luna. /ratamentul poate !i repetat. Leac pentru diareea la copii (n perioada caniculara, copiii mici su!era adesea de tulburari digestive. .e obicei, mamele nu iau in seama primele simptome ale diareei si acest inconvenient devine uneori chiar periculos pentru sanatatea copilului. E%ista un leac e%trem de simplu si e!icient impotriva diareei. e ia o cana (1## ml) plina cu orez si 3)8 cesti de apa. e !ierb la !oc mic, apoi !iertura se strecoara. 2opilul trebuie sa bea cate 1*+ de ceasca de lichid la !iecare doua ore. Doua tratamente pentru reglarea menstruatiei abundente# insotita de dureri ) (n acest scop !emeile din 2hina si Japonia !olosesc radacina de pelinarita (sau pelin negru). <adacina uscata sau proaspata se taie marunt si se !ierbe. ?iertura se strecoara si se beau cate &# ml de doua)trei ori pe zi, in !unctie de abundenta menstruatiei. $entru 1 l de apa se iau ,)& radacini de pelinarita. ) 0 lingura de coada)calului uscata si maruntita se !ierbe intr)un litru de apa. .aca menstruatia este e%trem de abundenta, se ia cate o lingura de !iertura la !iecare doua ore. 2and ciclul incepe sa se normalizeze, se ia cate o lingura de !iertura de trei ori pe zi. Tratament impotriva ,emoragiilor interne si e(terne $atru radacini proaspete de muscata se pun in 1,' l de apa clocotita si se !ierb timp de '# de minute. (n caz de hemoragie interna, se ia cate o lingurita de !iertura calduta la !iecare '# de minute. .aca e vorba de o hemoragie e%terna, rana se clateste cu aceasta !iertura calduta si se bandajeaza cu un ti!on imbibat in aceeasi !iertura. 5andajul se schimba de trei ori pe zi. *etoda traditionala de eliminare a to(inelor din organism (n acest scop, vracii rusi recomandau !iertura din coada)calului. "scata si maruntita, planta se prepara ca un ceai obisnuit si se bea peste zi, in loc de apa. Leac naturist pentru combaterea colitei $entru '## ml apa se ia cate o lingurita din plante uscate si maruntite de salvie, tintaura si musetel. $lantele se pun in apa clocotita si se !ierb putin. e bea cate o lingura de !iertura la doua ore, de sapte)opt ori pe zi. .upa doua)trei luni, doza se micsoreaza, !iertura administrandu)se din ce in ce mai rar. Leac naturist pentru combaterea catarului gastric ;racii le recomandau pacientilor sa bea seminte de mustar cu putina apa. e incepe cu o samanta pe zi si se ajunge la '# de seminte, marind zilnic doza cu cate o samanta. Ajungand la '# de seminte, doza trebuie micsorata in !iecare zi cu cate o samanta, pana se ajunge la zero. emintele se beau dimineata pe stomacul gol. /ratamentul este bun si pentru tratarea dispepsiei.
&+

Leac naturist pentru tratarea pecinginilor luate de la caini si pisici& ;racii din toate timpurile tratau aceasta boala in !elul urmator1 pecinginile erau !recate cu o sta!ida taiata in jumatate. .e obicei, pecinginile dispar dupa prima procedura. (/raducere din limba rusa de ;ioleta 2iubotaru) Leacuri rapide# pentru neplaceri mari ) 2and sunteti obositi, dupa un e!ort intens sau o munca de durata, ungeti)va usor palmele cu ulei de lavanda si !rictionati)va tamplele, cea!a si trupul (!ara combinatie de alcool). "leiul sa !ie la temperatura pielii. ;eti vedea e!ectul imediat. ) .aca aveti emotii mari sau traume psihice, !rectionati)va tamplele, cea!a si trupul cu un amestec de ulei de scortisoara si ulei de benzoe (incalzite la temperatura camerei). ) $entru durerile sinusurilor !rontale, ale ganglionilor din spatele urechii ori ma%ilarelor, se vor !ace usoare !rectii cu un amestec de ulei de rozmarin si muscata. ) (n caz de sinuzita, e bine sa se aplice mamaliga calda (nu !ierbinteB) pe nas si in regiunea sinusurilor. Crabeste eliminarea in!ectiei. ) 2ontra guturaiului !anului1 se !ierb intr)o jumatate de litru de apa '# catei de usturoi E '# g ceapa E cateva !ire de violete. e bea cate o cana pe zi. ) 2ontra astmului1 se prepara o in!uzie de & g usturoi E & g lamaie (cu tot cu coaja) E salvie cat cuprinzi cu doua degete. e opareste totul cu un litru de apa. e beau doua cani pe zi. Ana >arcu ) str. .armanesti nr. +#, bl. 4+, ap. ,+, $iatra)Neamt .eteta contra acneei e tamponeaza de mai multe ori !ata cu o !elie de rosie proaspata. A doua zi, se tamponeaza !ata cu !runze de macris strivite. e lasa !iecare remediu sa actioneze +# de minute, dupa care se spala !ata cu apa rece. $entru prevenirea acneei, se sterge cat mai des !ata cu o lotiune preparata din 1## ml suc de rosii (!acut proaspat in mi%er sau prin stoarcere), ,# ml alcool de @#G si 1 ml de glicerina. Aurelia ;eltan ) loc. Adamus, str. $rincipala nr. --, jud. >ures, cod +'+# +in experienta cititorilor Cum s)a vindecat bunica de cancer 2eea ce o sa va povestesc este un caz real, din viata bunicii mele. 2u +# de ani in urma (aveam 1, ani pe atunci), bunicii mele i s)a depistat un cancer uterin. Era taranca, boala o macina !ara mila si o vedeam tot mai des chircindu)se de su!erinta in patul ei simplu, din lemn. "N)o sa traiasca mult", m)am gandit, dar cum ma a!lam in perioada e%amenelor de primavara, n)am mai putut sa trec pe la ea decat dupa vreo doua saptamani. pre surprinderea mea, am gasit)o in spatele casei, culegand o poala de galbenele. Am intrebat)o ce !ace si mi)a raspuns zambind1 "(mi adun leaculB". Creu de crezut, dar sarmana batrana s)a vindecat cu acele poale de galbenele, culese proaspat si preparate intr)un anume !el. $utin mai tarziu, 2irca sanitara ) unde !igura ca bolnava ) i)a trimis o instiintare sa se prezinte de urgenta pentru control. 5unica a cules un cos de galbenele, a scris un bilet cu litere mari si m)a trimis sa i le duc asistentei. >esajul era cat se poate de simplu1 " ub cutitul vostru n)am sa ma dauB". Nu vreau sa spun ca galbenelele reprezinta un leac !ara gres contra cancerului uterin, dar daca i)au !ost de !olos bunicii, poate ii vor ajuta si pe altii, chiar si ca adjuvant pe langa alte tratamente urmate sub control medical. >entionez ca bunica a murit de batranete la @# de ani. <eteta1 e aduna galbenele proaspete si se taie marunt, !lori, tulpini si !runze. e pun la !iert intr)un vas smaltuit + litri de apa si, cand clocoteste, se adauga , pumni de planta, lasandu)se sa mai !iarba & minute la !oc mic. e lasa la in!uzat, se strecoara si cat in!uzia mai este calduta, se !ac spalaturi vaginale, dimineata si seara. .upa ultima spalatura, in vagin se introduce imediat un tampon de ti!on imbibat in ulei de catina (astazi se gaseste la !armacie, bunica si)l prepara), care se lasa peste noapte, iar dimineata se arunca. 2a alimente, bunica se hranea cu lapte ne!iert, mamaliga, legume proaspete din gradina, !ructe si verzituri. $rimavara, in loc de apa, bunica bea
&,

ceai de urzica, iar dupa ce se coceau cerealele, !iertura amestecata din boabe de grau, secara, ovaz si porumb. *etoda rapida de tratare a gastritei +## ml de apa se !ierb de sase ori. e da in clocot o data, se ia vasul de pe !lacara, se raceste, apoi iarasi se da in clocot si se raceste, si tot asa, de sase ori. e consuma toata cantitatea pe stomacul gol, inainte de masa. .upa doua minute, se ragaie !ortat de cinci ori. .urerile vor disparea si nu mai reapar niciodata.<l#uta 8arian ! str. Siderur#istilor, bl. <", ap. "3, 4alati, cod .200 Cum s)a vindecat de diabet sotul meu ;a rog din su!let sa publicati cat mai repede scrisoarea noastra, intru ajutorarea bolnavilor diabetici, care se con!runta cu aceleasi necazuri pe care le)a avut sotul meu. 2osmarul nostru a inceput cu sase luni in urma. otul meu are diabet de '+ de ani, dar l)a stapanit cu medicamente, insa anul trecut, pe un deget de la picior i)a aparut o rana cu o gaura pana la os, insotita de o eczema cu puroi. $iciorul s)a um!lat, s)a inrosit si era !oarte dureros. .upa diverse tratamente !ara nici un e!ect, decizia medicului a !ost1 e%tirparea degetului. 0 reteta proprie ne)a salvat din incercarea prin care am trecut. ;reme de doua saptamani, am !acut urmatorul tratament1 in ' litri de apa clocotita se pune o lingurita de musetel, o lingurita de galbenele si o lingurita de marul)lupului. e !ierbe totul & minute si se lasa sa se raceasca. 2and lichidul e caldut, se strecoara si se !ace baie 1# minute locului bolnav. .upa baie se tamponeaza locul bolnav cu un tampon steril si se aplica un pansament curat. Este uimitor cum dispar toate celulele moarte de pe rana si din jurul ei si cum se regenereaza pielea. Acum, nici urma nu se mai vede.

Leacuri basarabene
(oabe de porumb, orez la ciorap, scortisoara si usturoi... . Si romanii de peste Prut cred in plante si in =stiinta= bunicii.

Leacurile populare pe care le)am a!lat in ultima calatorie !acuta in sudul 5asarabiei sunt asemanatoare celor !olosite de romanii din 2arpati. 2a si acestia, basarabenii se lecuiesc la nevoie cu plante, miere, vin, mirodenii si, mai presus de toate, cu voie buna si cu increderea mare in puterile bine!acatoare ale naturii inconjuratoare. Pentru tratarea tusei K e !ierb tarate sau porumb boabe, cam +## g, in + l apa, pana cand scade zeama cam la &## ml. e strecoara zeama. eparat, se !reaca bine ' galbenusuri cu ' linguri zahar, pana se !ormeaza o spuma. $este aceasta se toarna treptat zeama strecurata in care a !iert graul sau porumbul. e amesteca pana cand se omogenizeaza bine compozitia care se bea calda, de mai multe ori pe zi. K e !ac gargare cu apa in care s)a pus multa sare. K e !ac gargare cu suc de lamaie. Pentru tratarea racelilor K e pune orez intr)un ciorap. .aca bolnavul are !ebra, ciorapul se tine la !rigider si apoi, dupa ce s)a racit, se pune pe !runtea bolnavului. 6eacul e bun si pentru migrene. .aca bolnavului ii este !rig, daca are !risoane, ciorapul cu orez se incalzeste la cuptor si apoi se pune pe talpile bolnavului. 5olnavul trebuie sa manance de mai multe ori pe zi supa concentrata de gaina, in care a adaugat si o lingurita de hrean. K e amesteca in cantitati egale miere si hrean si se ia din aceasta compozitie cate o lingura de trei ori pe zi. Acest leac e bun si pentru des!undarea nasului. K (n caz de !ebra, se pun pe piept, pe burta si pe gleznele bolnavului !runze de varza zdrobite. K .aca bolnavul are !ebra, se !ace un masaj la talpi si la incheieturile mainilor cu tinctura
&&

obtinuta din ardei iuti tinuti in rachiu. Acest tratament nu le este indicat copiilor. ,a sa scapi de emotii si de spaime $une mana dreapta apasata pe stomac si inspira adanc si incet, pana cand numeri de la 1 la ,. E%pira numarand inapoi, de la , la 1. Acest e%ercitiu este bun si pentru cei care au "tremuraturi la inima", palpitatii. Pentru tratarea diabetului (n !iecare dimineata, bolnavul va presara o lingurita de scortisoara pe mancarea pe care o va lua. cortisoara se poate amesteca si in ceaiul de dimineata. Pentru %indecarea ranilor e presara pe rana scortisoara pisata cat mai !in si apoi se leaga cu un bandaj mai subtire. (n !iecare zi rana se spala si apoi se lasa sa se zvante, dupa care se presara iar cu scortisoara si se leaga. 1lifie pentru %indecarea ranilor 1## ml suc de varza proaspata se amesteca cu 1 lingurita miere si cu 1 lingura rachiu de cereale. Amestecul se pune pe !oc si se tine pana cand se apropie de !ierbere. Nu se lasa sa dea in clocot. (n alt vas se pun 1 lingura untura de porc, 1 lingurita ceara de albine si ' linguri germeni de porumb. e amesteca bine toate pe !oc, dar nu se lasa sa !iarba. e ia apoi de pe !oc si se toarna peste acest amestec zeama de varza, cu miere si rachiu. e amesteca in vas pana cand compozitia se raceste, apoi se pune in cutiute de plastic sau in borcane mai mici si se tine la rece. e poate pastra timp de ')+ luni in loc racoros. Pentru arsuri K e pune pe arsura miere si se lasa locul nelegat. K e toarna imediat dupa ce bolnavul s)a ars un albus de ou pe locul a!ectat. K 2u aceleasi rezultate bune se poate turna zeama de varza proaspata. K 2a sa nu se !aca basici la locul arsurii se pun comprese inmuiate in lapte proaspat sau comprese cu carto!i cruzi rasi. K $entru vindecarea arsurilor se unge locul respectiv cu ulei de porumb in care s)a macerat sunatoare. Pentru tratarea astmului 5olnavul va lua de cateva ori pe zi cate o lingurita de miere in care s)a amestecat o jumatate de lingurita suc proaspat de ceapa. Pentru oc&i obositi, pentru oc&i care ustura si lacrimeaza e !ierbe un ou tare si se taie in doua cat este cald inca. e scoate galbenusul si cele doua jumatati de albusuri se pun pe ochi, cu partea taiata in jos. Pentru a elimina matreata .aca vrei sa scapi de matreata, trebuie sa te piepteni cu un pieptene inmuiat in apa amestecata cu otet sau suc de lamaie. (nainte de spalare, se !reaca pielea capului cu sare dura, cel putin 1# minute. Pentru artrita si dureri reumatice K 5olnavul trebuie sa poarte o bratara din cupru. K e bea, seara si dimineata, cate un paharel de tinctura de cuisoare obtinut cu rachiu de cereale.
&3

Pentru tratarea obezitatii si pentru scaderea in #reutate e !ace un amestec din usturoi, ardei iute si anason, puse in cantitati egale. .in acest amestec se iau cate ' linguri, de trei ori pe zi. (autura impotri%a durerilor de stomac e amesteca intr)o sticla mai mare 1 litru de vin rosu, '&# ml rachiu in care s)au tinut la macerat a!ine, 1 lingura pelin uscat s!aramat, 1 lingura tintaura uscata s!aramata si 1 lingura coaja de lamaie sau portocala. Amestecul se tine la intuneric timp de 8 zile, sticla se agita din cand in cand. 5autura este !oarte amara si se bea din ea cate un paharel inainte de mancare. e bea inainte de !iecare masa in!uzie din 1 lingurita !lori de salcam si 1 lingurita !runze de dud, peste care se toarna &## ml apa clocotita. Pentru tratarea crapaturilor din calcaie e rade o ceapa pe razatoarea mica si se toarna peste ea ulei. e lasa cateva zile la macerat si apoi se strecoara uleiul, cu care se ung calcaiele dupa baia de seara. .upa aceea se incalta ciorapii. Pentru cei care %or sa se lase de baut e beau de trei ori pe zi ceaiuri de plante (coada)soricelului, menta, pedicuta) in care s)au adaugat cate 1# picaturi de tinctura de ardei iute. Pentru boli de ficat e amesteca ' linguri de usturoi pisat cu ' linguri seminte de mac macinate. e unge compozitia obtinuta pe o bucata de paine prajita. e mananca de trei ori pe zi cate o !elie de paine ast!el preparata. Pentru dureri de dinti e tine in gura, pe partea cu dintele care doare, in!uzie concentrata de cuisoare si anason. Pentru tratarea &ipertensiunii K 5olnavul trebuie sa manance de patru ori pe zi telina rasa. K /imp de trei zile, bolnavul sa nu manance decat orez !iert !ara sare, nimic altceva. K e macina o lamaie cu coaja cu tot sau se toaca marunt si se amesteca bine cu 1 lingurita de drojdie. 2ompozitia se imparte in doua portii, una se mananca dimineata, cealalta seara. Pentru tratarea durerilor de urec&i e toarna in ureche, de doua ori pe zi, cateva picaturi de zeama de varza strecurata. Pentru %arice K e !ace o cataplasma din branza de vaci amestecata cu otet de mere. 2ataplasma se pune pe varice si se pastreaza +# de minute. e pune o cataplasma dimineata si una seara. K e pun pe varice comprese cu un terci mai gros, ca o mamaliga, !acut din seminte de in macinate. /erciul se !ierbe '# de minute. Pentru indi#estie e amesteca intr)un pahar '## ml apa cu 1 lingura otet de mere si apoi se toarna 1 lingurita de bicarbonat de sodiu alimentar. e amesteca si se bea cat mai repede, pana sa dispara spuma care se !ormeaza.

&8

8edicina naturista. Poliartrita reumatoida


8edicina ;aturii. <ra +e ,onsultatie. Poliartrita reumatoida. Poliartrita reumatoida este o boala reumatica ce face parte, alaturi de alte suferinte 5lupus, dermatomiozita, sclerodermia pro#resi%a, tiroidita autoimuna, periarterita nodoasa6, din randul bolilor ce au la baza de#enerarea cola#enului din...

Leacuri populare pentru %indecarea Poliartritei reumatoide 5Publicate si reluate din re%ista =2ormula 1s=6 >edicina populara ne)nvata ca primele masuri care trebuie sa !ie luate pentru vindecarea di!eritelor !orme de reumatism privesc eliminarea otravurilor din organism, reglementarea proceselor metabolice, inlaturarea !ocarelor de in!ectie si intarirea sistemului imunitar. $entru toate acestea, traditia populara are leacuri precise. Pe cale interna K (nstaurarea dietelor alimentare severe, din care se elimina carnea, grasimile, precum si alimentele !ainoase. .in cauza aceasta, anotimpul cel mai bun pentru inceperea tratamentului este considerat a !i primavara, cand !ructele si legumele proaspete incep sa se gaseasca din abundenta. Ele trebuie consumate in stare cruda, insotite de cereale (grau si hrisca incoltita, !ulgi de ovaz, porumb, soia, germeni de grau etc.) care se gasesc in ultima vreme si in comertul nostru particular (in !armacii si magazine naturiste). Alimente recomandate sunt si laptele crud (ne!iert) si iaurtul, dar in cantitati moderate. K <egim de dezinto%icare a organismului ) prin cure de lichide (apa, ceaiuri de plante, sucuri de legume si !ructe), regimul 0shaMa (compus numai din cereale), prezentate pe larg in revista "?ormula As". K 2eai de plop negru (o lingurita de muguri se opareste cu o cana de apa in clocot) ) se beau doua cani pe zi. K 2eai de !runze de mesteacan (in!uzie din ,)& lingurite de planta oparite cu '## ml apa in clocot). e strecoara intr)un vas de sticla, se lasa o ora, apoi se adauga un var! de cutit de bicarbonat de sodiu. e bea !ractionat, la interval de +), ore. K 2eai de matase de porumb (recomandat in toate !ormele de reumatism si artrita). 0 lingurita de planta se !ierbe 1# minute in '&# ml de apa. e poate indulci cu miere. e bea de ')+ ori pe zi. K .ecoct de telina ) '+# g telina (radacina si !runze) se !ierb la !oc mic cu un litru de apa. 2and jumatate din lichid s)a evaporat, amestecul se strecoara. 6ichidul care rezulta reprezinta doza zilnica, care se administreaza in trei portii, de trei ori pe zi. e consuma !ierbinte. .ecoctul trebuie preparat zilnic. Nu are e!ecte secundare, dar trebuie respectat dozajul.

Pe cale externa
(aia cu sare de mare (sare Epsom) ) se !oloseste in cazurile mai usoare de poliartrita. Apro%imativ sase 9ilograme de sare (poate sa !ie si sare grunjoasa) se dizolva in apa din baie, care trebuie sa ajunga pana la subsuoara pacientului. .urata baii este de 1#)'# de minute, iar apa trebuie sa aiba +82 (procedeul e strict interzis pentru cardiaci). (aia cu cenusa ) se !ierb cantitati egale de apa si cenusa, apoi se lasa la cald 1' ore. 2enusa se depune pe !undul vasului, iar din solutia limpede de deasupra (lesie) se utilizeaza cam 1,& l, care se toarna in apa din baie. (ai cu frunze de mesteacan sau cu ace de pin ) un 9ilogram de !runze verzi de mesteacan sau o jumatate de 9ilogram de !runze uscate se !ierb legate intr)un saculet, timp de +# de minute. e toarna apoi in apa din cada !iertura de mesteacan si saculetul cu !runze. e !ace o baie pe zi, vreme de o luna, cu rezultate e%celente. ((n locul !runzelor de mesteacan se pot !olosi ace de pin.)
&-

.upa toate baile recomandate mai sus, bolnavul trebuie sa se !ereasca de aer rece si sa intre direct in pat. Tratamentul cu frunze de mesteacan ) se introduce bratul sau piciorul bolnav intr)un sac lunguiet si destul de larg, care se umple cu !oi verzi de mesteacan si se leaga bine la gura. .urata sedintei este de o ora. (n interiorul sacului se produce o transpiratie abundenta, iar !runzele devin umede. Atunci, sacul se indeparteaza. >embrul bolnav este invelit imediat intr)o !lanela, pentru a preveni raceala. /ratamentul trebuie e!ectuat zilnic, vreme de o luna. ,ataplasme cu flori de fan ) se pun la !iert cinci litri de apa. 2and dau in clocot, se baga inauntru un saculet de ti!on in care se pun doi pumni de scuturatura de !an. e lasa sa se in!uzeze cateva minute, apoi saculetul se stoarce si se aseaza, cat mai !ierbinte, pe incheieturile bolnave. e tine pana devine caldut. 6ichidul din oala se adauga intr)o vana cu apa calda (+3)+82). .urata unei bai este de +# de minute. ,omprese cu terci de cartofi ) se dau pe razatoare doi carto!i cruzi. e adauga doua cepe tocate marunt si doua linguri de seminte de in !ierte. Amestecul se pune pe locurile bolnave, acoperindu)se mai intai cu o !olie de plastic, apoi cu un !lanel gros. e pastreaza toata noaptea. $rocedeul se repeta pana la vizibila ameliorare a bolii.

1piterapia
Tratamentul cu otet de miere al doctorului american +.,. @ar%is 6a !iecare masa de peste zi se consuma un pahar de apa, in care se pun doua lingurite de miere si doua lingurite de otet de mere. (n !iecare zi de luni, miercuri si vineri, se adauga cate o picatura de solutie de 6ugol cumparata de la !armacie. e !ace o cura timp de +# de zile. e poate repeta tratamentul dupa o luna de pauza.8edicamente naturale' 5oicil ?orte (unguent antireumatic si analgezic) si timuven (gel antiin!lamator si antiedematos), !abricate de "E%helios" /imisoara.Un leac babesc' e spune ca durerile reumatice de la brate sau picioare cedeaza, daca locul respectiv se in!asoara intr)o !asie tricotata din lana rosie.

Leacuri populare cu nuci


1preciate mai ales in alimentatie, pentru miezul lor #ustos si &ranitor, nucile sunt si remedii minunate de sanatate. 2iindca se apropie timpul lor, %a oferim cate%a retete cu miez si coa*a de nuca, precum si cate%a preparate pe care e bine sa le a%eti permanent la indemana, in farmacia casei

)emedii cu miez si co*i de nuca


>odesta nuca are mai multe substante nutritive decat carnea, laptele, ouale, de aceea, se recomanda in alimentatia persoanelor cu distro!ie alimentara, anemie, convalescenta, epuizare nervoasa. >iezul de nuca se !oloseste !aramitat bine, alt!el stomacul nu reuseste sa)l digere. Avand in vedere ca nucile contin proteine, este indicat sa le consumati seara sau inainte de somn, daca dormiti dupa masa, deoarece proteinele se asimileaza mai bine cand organismul se rela%eaza. Nu se consuma cantitati mari de miez de nuca. .oza recomandata este de ,)8 nuci, alt!el riscati sa va con!runtati cu dureri de cap, spasme stomacale, constipatie. I ,resterea imunitatii ) mai ales in cazul varstnicilor si al persoanelor istovite de o boala grea. e amesteca un pahar de miez de nuca pisat, sta!ide si caise uscate cu +## g miere de albine. e consuma cate o lingura de trei ori pe zi, inainte de masa. I $ntarirea or#anismului dupa boala sau in caz de oboseala cronica. e consuma un amestec !ormat din cantitati egale de miez pisat, cascaval ras si sta!ide.
&@

I /liminarea durerilor cardiace1 e consuma !aina de nuci obtinuta prin macinare, amestecata cu sta!ide. ?ara sta!ide, se bea cu apa de catre bolnavii de colita si enterocolita. I Procese inflamatorii ale cailor urinare, cu urinari dese. e administreaza miez de nuca prajita la gratar cu lemne, !oarte bine pisat. e administreaza cu apa. I ,uratarea %aselor san#uine. e toaca marunt coaja uscata de la 1, nuci (neaparat 1,B), se amesteca cu &## ml tuica, se lasa la macerat 8# zile. e bea cate o lingura, dimineata pe nemancate. 6eacul le e de !olos si persoanelor cu depuneri de saruri, tromboza, chisturi si tumori, mastopatii !ibromatoase. I Tratarea tusei. e piseaza , nuci intregi (miezul si coaja), se amesteca cu o lingura de !ructe uscate de soc. e !ierbe amestecul in &## ml apa, pe !oc mic, 1& minute. e raceste, se strecoara si se amesteca cu o lingura de miere de albine. e bea cate o lingura, de trei ori pe zi, timp de 8 zile. I Ulcer stomacal. e prepara un ceai din membranele (pereti care despart miezul nucii) a ,)& nuci si '&# ml apa clocotita. e in!uzeaza o ora in termos, se strecoara si se bea cate o lingurita dimineata sau inainte de culcare, pe nemancate. I +iabet, colita, boli ale traiectului di#esti%, tiroidoza, &ipertensiune. e trateaza cu tinctura din membranele uscate. Acestea se pun intr)un borcan de &## ml se pun, pe o treime a lui, tocate marunt, apoi se umple borcanul cu tuica si se lasa la macerat '1 de zile. .upa stoarcere, se pastreaza intr)o sticluta de culoare inchisa. e bea cate o lingura pusa in 1## ml apa, cu +# minute inainte de masa. Tratamente externe I $roblemele de tiroida se amelioreaza daca zilnic se aplica pe gat, in zona tiroidei, ,)& straturi de !runze verzi, strivite putin intre degete. e lasa 3)- ore pe locul bolnav.

)emedii din coa*a %erde de nuca


I ;arice, dermatoza, boli ale aparatului locomotor. e !ac !rectii usoare sau se aplica comprese cu macerat din coaja verde de nuca. <eteta1 se umple un borcan pe '*+ cu coji taiate marunt sau tocate. e toarna deasupra otet de mere si se macereaza ')+ saptamani.

.etete batranesti
Tinctura din nuci %erzi Nucile verzi se taie cu un cutit de ino% pe un !und de lemn. e pun intr)un borcan de sticla, amestecate cu zahar (un pahar la !iecare 1# nuci). 5orcanul se tine pe geam, la soare, 1# zile, apoi la intuneric, inca 1# zile. .upa '# de zile, se adauga tuica (pentru adulti '&# ml la !iecare 1# nuci, pentru copii ) '&# ml la !iecare '# nuci). e macereaza inca doua saptamani, apoi se strecoara. e administreaza pentru vindecarea bolilor traiectului digestiv, dureri de stomac si pancreas, cu 1')'# minute inainte de masa. .oza pentru adulti1 o linguraA copii pana la & ani ) o linguritaA copii pana la 1' ani ) 1,& lingurite pe zi. Tocatura de nuci ++ de nuci se piseaza apoi se dau prin masina de tocat carne. e pun intr)un borcan de + l, se acopera cu tuica. e inchide vasul etans, pentru a evita evaporarea alcoolului. e lasa la soare timp de ,# zile, agitandu)se zilnic. e strecoara printr)un ciorap (dres de !emeie), se stoarce bine si se pastreaza in sticla de culoare inchisa la !rigider. e !oloseste pentru tratarea cancerelor, dar si pentru toate tipurile de helmintiaze (viermi intestinali). e administreaza la !el ca tinctura de nuci verzi. 8acerat cu petrol lampant "n borcan invelit in hartie neagra se umple cu nuci verzi taiate marunt, peste care se toarna
3#

petrol lampant si se lasa 1, zile la rece. 5atranii !oloseau solutia obtinuta in cazuri de boli grave, in special cancere, dar si pentru contractii musculare, stari depresive, dereglari endocrine, astm bronsic, tahicardie, a!ectiuni ale sistemului nervos central cu leziuni organice, dupa chimioterapie antitumorala. e consuma vreme de 8 zile cate o picatura amestecata cu o lingurita de miere de albine, sau pusa pe un cubulet de zahar, apoi alte 8 zile ) cate ' picaturi si inca 8 zile ) cate + picaturi, amestecate cu 1## ml apa distilata sau de izvor. .upa o pauza de doua saptamani cura se repeta. A treia cura se !ace dupa o pauza de 3 luni. Nu se recomanda mai mult de trei cure pe an. .oza este data pentru persoanele cu greutatea 3#)8# 9g. $ersoanele cu greutate mai mare, care suporta gazul, pot incepe tratamentul cu ')+ picaturi, in cazuri grave se bea si o lingurita, timp de ')+ zile, dupa care doza se micsoreaza, ca sa nu se a!ecteze !icatul. >aceratul se bea pe nemancate. .upa administrare, nu se mananca 1,&)' ore, timp in care bolnavul trebuie sa stea rela%at, sa nu !aca e!orturi !izice. )eteta ener#izanta cu nuci curata sangele# intinereste organismul# restabileste puterile dupa boli grave& $n#rediente' 1 litru alcool dublu ra!inat, 1' pahare de apa de izvor, 1 9g nuci, 1 9g miere de albine, o planta aloe de trei ani, &## ml bere bruna, 1 9g s!ecla rosie, 1 9g varza, 1 9g patrunjel (!runze cu radacina), cate ' linguri de plante1 sunatoare, rostopasca, troscot, patlagina, talpa) gastei, sul!ina, !lori de coada)soricelului si de galbenele, !ructe de paducel. 8etoda de preparare' nucile se spala bine, se usuca, se scoate miezul (cojile nu se arunca), se prajeste bine, se rasneste, se amesteca cu alcoolul dublu ra!inat. e topeste mierea de albine si se adauga in alcool. $lanta de aloe, in varsta de +)& ani (nu se uda & zile in prealabil) se scoate atent din ghiveci, in asa !el ca radacinile sa ramana intregi. e scutura bine de pamant, se spala cu bere, se toaca si se pune in alcool. !ecla rosie se spala bine cu o perie si apa !ierbinte, se da prin masina de tocat carne, cu tot cu coaja, se stoarce sucul si se amesteca cu alcoolul si celelalte componente. 6a !el se stoarce sucul si din morcov si varza, si se adauga in alcool. 2ojile de nuci se piseaza, se pun pe !oc cu 1' pahare de apa, se aduc pana la punctul de !ierbere, dupa care se pun in apa cate ' linguri din plantele enumerate (in total '# de linguri). e !ierb '# de minute, se strecoara si se amesteca cu alcoolul si celelalte plante. e macereaza la intuneric +3 de ore. e agita inainte de !olosire. e consuma de sase ori pe zi (inainte si dupa mesele principale) in !elul urmator1 1# zile ) cate o lingurita, 1# zile ) cate o lingura, 1# zile ) cate o lingurita si se repeta pana se consuma toata cantitatea preparata. Sirop din co*i de nuci Este un intaritor e%celent si totodata un leac pentru bolile de stomac. (ngrediente1 ')+ pumni de coji verzi de nuca proaspat adunate se taie marunt si se !ierb 1# minute intr)un litru de apa in care se pun si + cuisoare aromate. e lasa sa se raceasca, se strecoara si se amesteca cu 1 9ilogram de zahar tos. e toarna in sticle de culoare inchisa. e ia de trei ori pe zi cate o lingurita, dupa mesele principale.

31

5 Plante 1nticanceri#ene Si )etetele Lor


,alatorie pe un deal inflorit, cu o calauza de exceptie' marele sa%ant botanist, prof. dr. ,onstantin Par%u Suntem in miezul zilei si razele soarelui necrutator topesc intr)o masa verde)galbuie dealurile din jurul orasului ;alenii de >unte. .in milioanele de !lori din jurul meu se ridica aburi nevazuti si inmiresmati, care dau atmos!erei un iz dulce)amarui. Nici un nor pe cer. $asarile s)au retras inspre padure si parca timpul si natura s)ar !i oprit in loc sub vipiile necrutatoare. i timpul meu interior s)a oprit, pentru ca sunt atat de absorbit de e%plicatiile tovarasului meu de drum, incat uit si de canicula, si de sete, si de mine insumi, transpunandu)ma in lumea !ascinanta pe care interlocutorul meu ma ajuta s)o intrevad. 2u cine ma plimb prin campul cu !loriJ 2alauza mea e unul din cei mai mari oameni de stiinta ai <omaniei, laureat al $remiului Academiei <omane pentru uimitoarele sale lucrari de botanica si de !itoterapie, autorul celei mai ample enciclopedii despre plante realizate vreodata, domnul pro!esor doctor 2onstantin $arvu. 6a saptezeci si trei de ani, arsita verii nu)i ridica nici un !el de probleme, se misca dezinvolt, cu o sprinteneala incredibila, merge de la o !loare la alta, necontenind cu e%plicatiile1 "Asta este turita mare, cu care se vindeca bolile de !icat, de stomac si de inimaA !lorile acelea galbene sunt ale drobitei, care regleaza activitatea tiroidei si elimina nodulii tiroidieniA roinita asta salbatica are un par!um care elimina durerile de cap si greata in cazul migrenelor". ?iecare !runza si !iecare !loricica ascunsa printre !irele lungi de iarba are pentru pro!esor o semni!icatie, un rost si o utilizare terapeutica. Este neobosit si abia intr)un tarziu ne retragem la umbra, unde ne odihnim si pot sa)i pun intrebarile pentru care am vrut sa il intalnesc. (ntrebari care se re!era la un domeniu de ma%ima actualitate1 plantele care combat e!icient cancerul. <etetele si micile povestiri care urmeaza apartin in e%clusivitate domnului 2onstantin $arvu si sunt rodul cercetarilor sale etnobotanice si etnoiatrice1 ;orocelul 5Sedum telep&ium 6 Este o planta de gradina, cu valente ornamentale, pe care am a!lat)o cu '# de ani in urma, intr)un sat de sub munte, numit >aneciu $amanteni. Aici s)a intamplat atunci un !el de minune. 0 !emeie de cincizeci de ani, cu un cancer de col ajuns in stadiul al (ii)lea si care nu mai putea !i operata, a !ost trimisa acasa sa moara, pronosticandu)se ca mai are doar cateva saptamani de trait. Ea insa s)a vindecat cu o reteta din batrani, in care se !olosea radacina acestei plante. (ata cum se prepara leacul1 e scot radacinile plantei din pamant, se spala !oarte bine, se piseaza si se pun intr)un borcan de culoare alba, pana se umple pe jumatate, turnandu)se deasupra alcool alimentar de +#),# de grade, apoi se pune capacul. e lasa borcanul zece zile la soare, inchis ermetic, agitandu)se zilnic pentru o mai buna e%tragere a principiilor active. .upa zece zile, lichidul se !iltreaza, iar din preparatul obtinut se ia cate o lingura inainte de !iecare masa, adica dimineata, la pranz si seara. ?emeia aceasta, pe nume ?ilipoiu (oana, a !acut vreme de doua luni acest tratament si s)a prezentat din nou la medic, unde s)a observat o puternica remisie a bolii, cancerul ajungand din stadiul (ii in stadiul ( si putand !i operat. .upa operatie, ea a continuat sa ia norocel si, in !inal, a invins necrutatoarea boala. 6a ani de zile dupa acest tratament, cand eu am cunoscut)o, era per!ect sanatoasa si in putere. ,imisirul 5(uxus semper%irens6 2ei mai multi dintre noi trecem zilnic, !ara sa stim, pe langa aceasta planta, care este larg !olosita si ca gard viu. $utini cunosc insa !aptul ca !runzele sale de un verde inchis si pieloase contin un alcaloid, bu%enina C', care are o puternica actiune inhibitoare asupra celulelor canceroase. <eteta care urmeaza este indicata bolnavilor de cancer cu di!erite localizari, inclusiv celor cu cancer in !aze avansate1 e recolteaza prin taiere trei sute de grame din var!urile !ragede de la cimisir (crengutele cu !runze), si cata vreme sunt proaspete, se taie !oarte marunt, ca varza pentru salata. e pune la macerat aceasta cantitate de planta proaspata, in doi litri de alcool de +#),# de grade, intr)un borcan ermetic inchis, vreme de 8 zile. .upa trecerea acestei perioade de timp, se !iltreaza amestecul prin ti!on, iar preparatul 3'

obtinut se pune in sticlute mici, inchise la culoare. 6a inceput, in primele &)8 zile, se ia cate o lingurita de trei ori pe zi, inaintea meselor principale. Apoi, se administreaza vreme de doua luni, cate o lingura din acest e%tract, diluata in jumatate de pahar de apa, inainte de masa, de + ori pe zi. Are un gust destul de neplacut, insa e!ectele sale sunt e%ceptionale. Acest preparat nu numai ca actioneaza pe termen lung ca inhibitor al dezvoltarii !ormatiunilor maligne, dar con!era si o stare imediata (la cateva ore dupa administrare) de bine pacientului bolnav de cancer. 2u acest remediu se trateaza cancerul de piele, cancerul de vezica urinara si de rinichi, cancerul de colon. 2el mai spectaculos rezultat cu acest preparat l)am vazut in tratarea unui cancer de colon la un batran de -# de ani, care avea o tumora maligna de marimea unei portocale pe intestinul gros, pe care doctorii nu au vrut sa o opereze, avand in vedere varsta si starea pacientului. El a apelat la tratamentul cu cimisir si, de unde avea un pronostic de viata de ma%imum doua luni, a trait simtindu)se din ce in ce mai bine. .e catva timp, nu am mai tinut legatura cu el si nu stiu cum se mai simte, dar rezultatul obtinut in sine este deja e%ceptional. Limba!boului 51nc&usa officinalis6 Este o planta care, administrata intern, impiedica proli!erarea di!eritelor !orme de cancer, impiedica sclerozarea tesuturilor si aparitia uzurii premature a organismului. Am vazut e%ceptionalele e!ecte ale acestei plante, chiar pe o cunostinta, doamna ., care a !olosit un remediu preparat din !runzele ei pentru tratarea unui cancer genital. (ata cum se prepara limba)boului1 e recolteaza un 9ilogram si jumatate de planta intreaga (radacina, tulpina, !runze si !lori) si, cat este proaspata, se indeparteaza partile uscate, se spala radacinile, apoi se da prin masina de tocat. $este aceasta cantitate de planta se adauga trei litri de vin rosu natural si doua 9ilograme si doua sute de grame de miere de salcam, dupa care intreaga combinatie se amesteca !oarte bine cu o lingura de lemn. e lasa &)8 zile la macerat intr)un recipient bine acoperit, asezat intr)un loc intunecos, dupa care se !iltreaza. /ratamentul se !ace ast!el1 in primele cinci zile se ia o lingurita de preparat cu doua ore inainte de !iecare masa, de + ori pe zi. .upa aceste cinci zile se ia tot cate o lingurita, dar cu o ora inainte de masa, continuandu)se ast!el tratamentul, vreme de doua luni de zile. .oamna despre care vorbesc, care su!erea de cancer genital con!irmat prin biopsie, a !acut tratamentul cu limba)boului in urma cu 1' ani si traieste si acum, se simte si arata e%traordinar. )ostopasca 5,&elidonium ma*us6 Este recomandata pentru vindecarea tuturor !ormelor de cancer, deoarece are o actiune e%trem de importanta in tratarea acestei maladii1 stimuleaza !unctia hepatica si dreneaza !icatul, care este !oarte solicitat atunci cand tumorile sunt !agocitate in procesul vindecarii. (ata preparatul din rostopasca cu care se obtin rezultate !oarte bune in acest sens1 e iau cinci grame de rostopasca (tulpini si !runze) uscata si maruntita, se oparesc cu un litru de apa clocotita si se lasa apoi sa stea 1' ore sa se in!uzeze. ;asul trebuie sa !ie smaltuit, pentru ca in!uzia sa nu intre deloc in contact cu metale. Este bine ca rostopasca sa se puna seara, la ora sase, la in!uzat, si sa !ie strecurata la sase dimineata. (mediat dupa strecurare, se pun peste e%tractul obtinut '## de grame de miere de salcam sau poli!lora, nu de alt !el, si se amesteca bine. e ia o lingura din acest preparat din ora in ora, de 1#)1' ori pe zi, indi!erent daca stomacul este gol sau daca este imediat dupa masa. 2u acest tratament, multi bolnavi de cancer, care nu mai aveau puterea vitala sa lupte cu boala, con) !runtandu)se mereu cu stari de greata, de inapetenta si cu o stare de slabiciune generala, si)au revenit spectaculos. Ulmul 5Ulmus6 Este o specie de arbore larg raspandita la noi, dar prea putin cunoscuta ca valoare terapeutica. e !oloseste scoarta culeasa de pe ramurile tinere, care au ca semn distinctiv !aptul ca !runza se a!la la baza, langa petiol, asimetrica. Aceasta scoarta are e!ecte deto%i!iante si depurative !oarte puternice, !iind utila 3+

intr)o serie de boli de uzura, cum ar !i reumatismul, guta, sclerozarea vaselor de sange. .e asemenea, scoarta de ulm este e!icienta in tratamentul leucemiei, boala pentru care medicina moderna are prea putine leacuri. (ata cum se prepara1 e taie ramurile tinere, cu o grosime de ma%imum un deget, dupa care se curata de coaja cu ajutorul unui cutit (cel mai usor se !ace aceasta operatiune primavara, cand scoarta nu adera !oarte puternic pe tulpina). 2oaja ast!el obtinuta se usuca si apoi se !ace din ea un decoct. e iau ')+ lingurite de scoarta uscata maruntita si se pun de seara pana dimineata intr)un pahar ('## ml) de apa si se lasa sa macereze pana dimineata, cand se strecoara. e pune deoparte maceratul obtinut, iar planta ramasa se !ierbe in alte doua pahare de apa, vreme de 1# minute, dupa care se lasa la racit si se !iltreaza. (n !inal, se combina cele doua preparate, iar e%tractul complet obtinut se bea pe parcursul unei zile. /ratamentul are cele mai bune e!ecte daca preparatul se administreaza dimineata, in !iecare zi, vreme de minimum doua luni. 1 aparut cea mai comple%a lucrare despre plante din <omania. .omnul pro!esor 2onstantin $arvu, autorul lucrarii monumentale ""niversul $lantelor", care a !ost rasplatita cu premiul Academiei <omane si cu alte distinctii internationale, revine cu o noua lucrare, mult mai vasta, pe aceeasi tema1 =/nciclopedia Plantelor= ) patru volume (dintre care primele trei deja sunt in librarii), insumand mii de pagini, in care se vorbeste pe larg despre aproape toate plantele romanesti, mai mult sau mai putin cunoscute. (n aceasta lucrare gasiti nu doar descrierea botanica, compozitia chimica sau alte in!ormatii de specialitate despre plantele de la noi, ci si utilizarile medicale culte sau populare, modul de recoltare si de preparare, credintele populare despre plante si chiar anumite elemente de medicina magica re!eritoare la anumite specii. Este o carte deosebit de comple%a si de !olositoare, care ar !i bine sa nu lipseasca din biblioteca iubitorilor de natura si... sanatate.

Leacuri basarabene
Si peste Prut, stiinta batranilor se afla la mare pret. < parte dintre leacurile populare de mai jos se mai !olosesc inca in satele din sudul 5asarabiei. Altele au !ost inlocuite cu metode si tratamente moderne si au ramas doar in amintirile batranilor. <etetele acestea vechi arata insa cat de diversa era practica medicala traditionala si cata incredere aveau batranii in terapiile naturale, in leacurile preparate, de cele mai multe ori chiar de ei insisi, din ceea ce le era la indemana, din ceea ce natura le o!erea. i aceasta este inca o dovada a legaturii de nezdruncinat dintre oameni si locul in care vietuiesc. Pentru =*un#&i la cap= 5dureri de cap6 in caz de raceala sau #ripa e punea un galbenus de ou crud pe moalele capului si apoi o compresa cu rachiu. (n caz de !ebra mare galbenusul se cocea si tragea toata temperatura. .aca s)a copt, se arunca si se punea o alta compresa proaspata, pregatita ca mai inainte. Pentru dureri de cap dupa betie e in!asura capul intr)un stergar inmuiat in apa rece. 2and acesta se incalzea, se inmuia din nou in apa rece. 2u cat apa era mai rece, cu atat rezultatele erau mai bune. e punea gheata s!aramata pe !runte. Pentru dureri de #at e razuiau "cartoa!e" (carto!i), se stropeau cu otet si se intindeau pe o basma care se lega strans in jurul gatului. e !acea !rectie cu otet pe spate si pe maini. 0tetul scotea !ebra si calma durerile gripale. (n cazul copiilor, otetul se amesteca cu apa. Pentru =#alci= 5ami#dale inflamate6 3,

e inmuia degetul aratator in zahar "mascat, mazarat" (tos) si se "calcau" (apasau) galcile. 2and bolnavul avea si !ebra, i se !acea !rectie cu untura nesarata de capra. Pentru stari #ripale si pneumonii e !ace !rectie pe tot corpul, "de la picioare si pana la cea!a", cu o ali!ie care se obtine ast!el1 se bat bine ' oua crude cu '&# ml esenta de otet. ( e !oloseste numai esenta de otet, nu otetul simplu.) Amestecul se tine la intuneric 1, zile si apoi se amesteca bine cu untura de capra. e !ace !rectie pe spate cu gaz dublu ra!inat, se in!asoara apoi bolnavul intr)un cearcea! umed si se acopera bine. e !aceau "ari%iti" (crestaturi super!iciale !acute de)a lungul muschilor spatelui, de)o parte si alta a sirei spinarii, cu o lama sterilizata inainte. 2restaturile se !aceau pe verticala si nu trebuia sa !ie mai mari de 1 cm. .aca din crestaturi iesea sange si apa, insemna ca bolnavul a depasit stadiul mai grav al bolii. $este "ari%iti" se punea o compresa umeda rece. 5olnavul transpira mult si compresa se inmuia periodic in apa rece. Nu oricine stia sa !aca "ari%iti". Erau numai cateva babe in !iecare sat care se pricepeau la asa ceva. >etoda era aplicata mai ales la adulti. Numai in cazuri !oarte grave, ca ultima solutie, se !olosea in cazul copiilor. e puneau ventuze pe spate, trecute prin !lacara, dupa ce pielea a !ost dezin!ectata. ;entuzele se tineau pana intr)o jumatate de ceas, apoi se scoteau. $ielea spatelui se ungea cu untura de capra si bolnavul se in!asura intr)un cearcea! umed. Pentru tuse con%ulsi%a e bea cateva zile la rand lapte cald de magarita. ,and iti cur#e san#e din nas e tine o mana ridicata in sus si se pune o compresa rece sau gheata la baza nasului. =+e na*at= 5pentru dureri de urec&i6 e lua o carpa de bumbac, neaparat de culoare albastra, se rasucea in !orma de sul. ( se dadea !oc la un capat. 2enusa care se !orma prin arderea bumbacului se punea calda in urechea bolnava. 2el mai bine este ca bolnavul sa stea culcat cu urechea bolnava in sus si cenusa sa cada direct in ureche din bumbacul aprins. 2and a cazut destula cenusa in ureche, 5aba care !acea ast!el lecuirea trebuia sa spuna si vorbele acestea1 "/ttB a !ie de leac*si 5abii de)un colac." Pentru lecuirea copiilor su#ari a#itati, raciti sau deoc&eati e lua un !ir de ata din scutecul cu care era in!asat copilul. e punea impreuna cu un !ir de canura (lana de culoare rosie) si se legau cu ele o crenguta de busuioc si o "stibla de mei" (o crenguta ) din matura cu care se matura in gospodarie. e inmuia legatura ast!el !acuta in agheasma descantata si i se dadea copilului sa bea de trei ori din agheasma. Apoi copilul era intors in pat si culcat cu capul unde inainte i) au !ost picioarele. Apa care a ramas se arunca pe un caine sau pe un alt animal din gospodarie. .aca acesta se scutura insemna ca se va lecui copilul. .aca animalul nu se scutura insemna ca pruncul este deocheat si atunci se chema o baba priceputa sa)l descante. Pentru dureri de burta si intoxicatii alimentare ?emeile pregateau in !iecare primavara urmatorul leac1 se luau nuci verzi (inainte sa li se intareasca coaja) si se taiau in !eliute. $este ele se turna rachiu si se lasa amestecul la intuneric ' saptamani. (n acest timp se agita din cand in cand vasul in care erau. 2ine avea dureri de burta sau stare de greata dupa 3&

o mancare mai grasa, sau nu !oarte proaspata, bea cate un paharel din rachiul ast!el preparat. =,and era buricul scuturat din opinteli= 5in caz de &ernie6 e culca bolnavul pe spate cu genunchii ridicati, stransi la piept si cu calcaiele lipite de corp. .osul bolnavului trebuia sa !ie mai sus decat capul. Eventual se punea pe o perna sau pe o patura mai groasa. 2u degetul mare invelit intr)o batista curata se apasa bolnavul pe buric si se rasucea "in directia soarelui" (in sensul acelor de ceasornic), timp de 1)' minute. Apoi se lasa o pauza si se mai repeta de ') + ori aceeasi operatiune. e legau intr)o batista ')+ linguri de sare grunjoasa si se punea pe buricul bolnavului. $este batista cu sare se puneau cateva scame de bumbac inmuiate in spirt. Acestea se aprindeau si deasupra lor se punea repede un borcan cu gura in jos. Cura borcanului trebuia sa !ie lipita de piele. Arzand scamele, se !ace vid in borcan si acesta !unctioneaza ca o ventuza, atrage intestinele revarsate prin hernie. 5orcanul se lasa +# de minute, apoi se lua si pielea se ungea cu ulei. 2u cat hernia era mai mare, cu atat borcanul trebuia sa !ie mai mare. Pentru dureri de stomac 5olnavul lua 1 ou crud proaspat pe care il amesteca bine cu un pahar mare de rachiu. .upa ce bea amestecul, nu mai manca nimic timp de cateva ore, cel putin pana la amiaza. $n caz de dureri de rinic&i e cumparau "numaidecat" (neaparat) & 9g de grau. Nu se !olosea grau din productia proprie, pentru ca leacul n)avea e!ect. Craul se !ierbea in vin rosu si se punea apoi intr)o "torba" (saculet, plasa care se leaga la gura). "/orba" se punea in dreptul rinichilor si se lasa cat mai mult acolo. e mananca miez de seminte de bostan crude. e bea ceai din cozi de cirese. Nu se pune sare in mancare. Pentru reumatism e !ac !rectii pe locurile dureroase cu gaz in care s)au pus la macerat ramuri de liliac salbatic. e !ac !rectii cu !iertura din radacini de boz. e maseaza articulatiile dureroase cu gaz in care s)au macerat timp de ')+ saptamani !lori galbene de calom!ir. e bea mult ceai de coada)soricelului. e ungea locul cu untura de sarpe, care se obtinea ast!el1 se prindea sarpele, se omora si se agata de o creanga, la soare, in gradina. El se usca si din el se scurgea untura care trebuia adunata cu grija. Pentru tratarea ranilor pro%ocate de taieturi si lo%iri cu metale e unge rana cu gaz, apoi se pune deasupra !runza de aloe taiata in doua. (nainte, cand pamantul era curat, pe rani se presara tarana uscata. Acum nu se mai !oloseste leacul acesta. e pun comprese cu !runze de patlagina, !runze grase de la "!loarea de taietura".

33

Pentru bube dulci e ardeau boabe de bobi sau !asole si se pisau marunt. Apoi se amestecau cu ulei prajit de !loarea) soarelui sau bostan si se puneau pe locul bolnav.

Leacuri populare cu ST)U4U)$


Putina istorie .e mii de ani, vita)de)vie simbolizeaza rodul1 viata imbelsugata, sanatate si noroc. ;iticultura a !ost printre primele ocupatii de pe pamant. 2ele mai vechi urme de vin se gasesc pe cioburile unui vas de ceramica gasit in sapaturile arheologice in (ran. ;arsta lor se apropie de 8&## de ani. umerienii produceau 1# !eluri de vinuri albe si rosii, in urma cu &&## de ani. Custul dulce al strugurilor a !ost cunoscut si in $alestina, 5abilon, Assiria, de unde negustorii !enicieni duceau vin in icilia, ardinia, A!rica, 2ipru si sudul ?rantei. oldatii din armata romana, lasati in tarile cucerite, plantau viile in garnizoanele lor. Asa s)a raspandit viticultura in ?ranta, Cermania si Elvetia. (n <omania, vita)de)vie e cunoscuta inca din mileniul ((( inainte de era noastra, iar pe vremea lui 5urebista devenise asa de raspandita si populara, incat celebrul rege al traco)dacilor a ordonat din motive morale distrugerea ei, ceea ce n)a insemnat ca strugurii si vinul au disparut din 2arpati. +isectia unui bob de stru#ure " a !iti sanatosi", spun oamenii cand ridica un pahar de vin. (ntr)adevar, din pamant, soare si ploaie, strugurii acumuleaza o cantitate imensa de substante necesare pentru sanatatea si vitalitatea noastra. 7 5obitele dulci ) sunt pline de apa pura care se apropie, prin componenta, de cele mai bune ape minerale. (n sucul strugurilor sunt dizolvate microelemente care !avorizeaza metabolismul (molibden, titan, rubidiu, cobalt, nichel, vanadiu, iod, brom, !lor), altele care intaresc peretii vaselor sanguine si muschiul cardiac (potasiul, magneziul), iar !ierul, prezent in cantitati mari, ajuta sa prevenim sau sa tratam anemia. trugurii curata bine rinichii, impiedica !ormarea pietrelor, curata intestinele. unt o arma naturala importanta in tratamentul astmului bronsic, al tuberculozei si bolilor sistemului cardio) vascular. pecialistii in dietologie a!irma ca in struguri se gasesc substante care !avorizeaza procesul de slabire, cu toate ca ei contin si glucoza. 7 amburii de strugure ) sunt la !el de sanatosi ca boabele. 2u ajutorul lor se reglementeaza metabolismul si se combat in!lamatiile. 2el mai mare !olos aduc samburii organismului obosit si imbatranit. .aca dantura nu permite s!aramarea samburilor in dinti, ei pot !i rasniti, impreuna cu samburi de mar, si inghititi cu putina apa. 7 ucul de struguri. $roprietatile sale terapeutice sunt egale cu ale laptelui matern si ale mierii de albine. "n pahar de suc baut de dimineata ne incarca cu energie pentru o zi intreaga. 0 multumire deosebita trebuie sa)i aduca sucului din struguri persoanele a!ectate de ateroscleroza, aritmie, edem cardiac si dispnee, pentru ajutorul o!erit inimii si vaselor sanguine, pe care le curata de depuneri de colesterol, intinerind organismul si protejandu)l de in!arct miocardic. $ersoanelor bolnave de guta sucul le ajuta sa elimine acidul uric, care impiedica !unctionarea normala a articulatiilor. $entru tratarea dis!unctiilor aparatului locomotor, se recomanda !olosirea soiurilor cu bobite de culoare verde si galbena. ucul are si e!ect antibacterian, mai ales cand e preparat din struguri necopti. ?olosit in cazuri de raceala scade !ebra, iar gargara cu suc actioneaza rapid si e!icient. e !oloseste si in tratarea tusei, deoarece !avorizeaza eliminarea de sputa din bronhii si trahee. ucul din struguri verzi se recomanda persoanelor predispuse la alergie. Tratamente cu stru#uri Nu conteaza ce metoda de tratament va alegeti, cu struguri sau suc de struguri, important este sa cunoasteti unele reguli de baza. Ast!el1 7 0 cura dureaza nu mai putin de o luna. 7 =ilnic se mananca ' 9g de boabe dulci. .aca ati ales tratamentul cu suc, incepeti cu 1 1*' de pahar in 38

prima zi, si apoi adaugati zilnic 8#)-# ml, in asa !el ca la s!arsitul primei saptamani, cantitatea consumata sa ajunga la + pahare pe zi. ucul se bea in trei reprize, cu ' ore inainte de masa, sau la acelasi interval dupa masa. 7 (n timpul curelor, se renunta la produse a!umate, conservate in otet, muraturi, mancaruri grase si legume crude, cu celuloza aspra. .e asemenea, e bine sa nu consumati lapte, bere, apa minerala si alte !ructe. Nu sunt recomandate cantitatile mari de suc persoanelor predispuse la diaree, diabet, obezitate, ulcer stomacal si duodenal. (oli interne 7 2opii cu de!iciente in dezvoltare, anemici. e recomanda tratamentul cu struguri, timp de o luna. .imineata, pe stomacul gol, se mananca un strugure dulce, de marime medie. 2u ' ore inainte de pranz, se mananca inca un strugure, apoi altul, la + ore dupa pranz. .upa consumarea strugurilor, gura se clateste cu apa calda, in care se poate adauga si putin bicarbonat de sodiu, pentru protectia smaltului dentar. 2opiii devin mai sanatosi, li se imbunatateste vederea, nu se mai imbolnavesc des. 7 /rombo!lebita cu edem. "n pumn de !runze de vita)de)vie se !ierbe +)& minute, in + litri de apa. 2u !iertura obtinuta se !ac bai la picioare. .aca !aceti procedura zilnic, toata vara sau toamna, se intaresc peretii vaselor sanguine, se imbunatateste circulatia sanguina. $rocedura are si un rezultat mai putin asteptat1 buna dispozitie o sa va insoteasca pretutindeni. 7 tres, depresie. 2a ziua dvs. sa !ie plina de optimism, incercati o reteta originala. /ocati 8 !runze de vita)de)vie de culoare rosie, turnati &## ml de apa !ierbinte si in!uzati)le +# de minute, de pre!erat in termos. e bea cate o cana dimineata, apoi una la pranz. 7 0chii obositi, cu roseata. e spala cu tampoane imbibate in ceai din !runze de vita. tramosii nostri tratau a!ectiunile oculare cu picaturi de vita)de)vie taiata primavara. 7 :erpes. .aca pe buze au aparut primele semne de herpes, tamponati)le cu jumatate de bobita de strugure sau tineti pulpa !ructelor apasata pe locul bolnav 1#)1& minute. 5asicuta inestetica si dureroasa dispare intre timp. 7 0bezitate. upraponderalilor li se recomanda o zi de dieta cu struguri. ' 9g se impart in & portii si se mananca in timpul zilei. trugurii vor curata e%celent !icatul si intestinele. Nu se simte oboseala si deprimarea, stari ce apar des in perioada de in!ometare. 2)U8US/T/ 7 >asca pentru !ata. trugurii curata bine pielea, o hidrateaza si intaresc capilarele. 2ateva bobite albe se taie in jumatati si se sterge pielea !etei si a gatului cu ele. .upa 1&)'# de minute, !ata se spala cu apa rece. 7 $ilozitate. 5unicile noastre incercau sa stopeze cresterea e%cesiva a parului pe !ata, !recand pielea cu suc de agurida. P1ST)1)/1 ST)U4U)$L<) Stru#uri conser%ati 7 6a borcan1 2ateva borcane de sticla se sterilizeaza si se usuca per!ect. $e !undul lor se pun radacini proaspete de hrean, bine spalate si taiate bucati potrivite. Apoi se umple borcanul cu boabe de struguri (se poate si in amestec cu boabe de agrise). (nchise ermetic, borcanele se pastreaza la rece. 7 6a butoaie1 (ntr)un butoi de lemn se pun + 9g de radacini de hrean, la ,# 9g de struguri. 5utoiul se in!unda si se tine la 1#)1'gr.2, iar in ianuarie, se coboara in pivnita la 1)'gr.2. 7 truguri murati. e aleg struguri semicopti, cu gust acru)dulce, se pun intr)o galeata si se toarna peste ei saramura obtinuta din + lingurite de zahar si o lingurita de sare, la !iecare litru de apa. .easupra strugurilor se pune o !ar!urie potrivita si o greutate. trugurii trebuie sa !ie tot timpul acoperiti de lichid, care se adauga dupa necesitate. $este +), saptamani, muratura este buna pentru consum. 7 >arinata de struguri. e prepara din &## g zahar, o lingura sare, 8 bobite de piper negru, & bucati de cuisoare, o bucatica de scortisoara, 1 1*' pahar de otet de @D si un litru de apa. e aleg struguri cu pielita groasa, se spala bine, se taie in ciorchini mai mici si se pun in borcane, peste care se toarna 3-

marinata rece. 5orcanele se pun apoi intr)un vas mai mare cu apa rece, astenut cu un prosop gros. ;asul se pune pe !oc, se aduce pana la !ierbere si se lasa pe !oc &)3 minute. Apoi se da deoparte, se acopera cu capac. Reproducerea) di%u2area $au %olo$irea partiala $au in intregime a materialelor pre2entate e$te inter2i$a %ara acordul no$tru $cri$& Cop3rig4t 5 1++0-,**0 6ormula A"& 7oate drepturile re2er8ate& ?ormula A H Anul '##- H Numarul -#3 H 6eacuri populare

Tratamente cu seminte
$nainte sa se transforme in plante %erzi, semintele contin ener#ii uriase <eteta magica pentru alungarea bolii si a batranetii (n colectia mea de in!ormatii adunate de la vindecatori populari, care pastreaza inca in amintire leacuri si remedii stravechi, e%ista o metoda mai putin obisnuita de intrebuintare terapeutica a semintelor, care aminteste de practicile medicinei magice. $rimavara, cand se imbolnavea un vindecator al satului, el transmitea semintelor in!ormatii despre a!ectiunile care il deranjau, pentru ca in procesul de dezvoltare, plantele sa !ie saturate cu substantele necesare pentru vindecarea personalizata. e !olosea urmatoarea procedura1 semintele uscate se tineau in gura, nu mai putin de @ minute, pe urma se strangeau intre palme, timp de +# secunde, palmele deschise se apropiau de gura si se su!la pe seminte, apoi +# de secunde se tineau sub razele soarelui, in timp ce vindecatorul statea cu picioarele goale pe pamantul unde urma sa planteze semintele. $entru ca e!ectul terapeutic sa !ie si mai mare, gaurile pentru seminte se !aceau cu degetele picioarelor si se scuipa saliva in !iecare adancitura. 0data bagate)n pamant, semintele se udau peste + zile (in nici un caz in ziua plantarii). .upa incoltire, in timpul cresterii, se "comunica" cu plantele, iar in zilele cu luna plina, planta trebuia "mangaiata", trebuia sa !ie atinsa. $lantele crescute in !elul acesta se !oloseau nu numai pentru vindecare, dar si pentru intarzierea imbatranirii, cresterea capacitatilor mentale, aduceau linistea su!leteasca, ajutau sa se renunte la vicii. (n !elul acesta "alimentul devine medicament...". <eteta siberiana cu petrol lampant 6a inceputul secolului NN, vracii rusi din iberia !oloseau petrolul lampant, care patrunde usor in piele, pentru diverse metode de tratament. 2a sa nu se irite pielea, petrolul se amesteca cu ulei de !loarea) soarelui nera!inat, in proportie 11&. (n amestec se incorpora pulbere din di!erite seminte rasnite (in con!ormitate cu a!ectiunea pacientului). .e e%emplu1 pentru vindecarea bronsitei cronice, a amigdalitei, !aringitei si sinuzitei se prepara o pasta groasa, vascoasa, din seminte de lamai nu prea coapte, pisate si rasnite bine, amestecate cu petrol si ulei. 2u aceasta pasta se !rictiona zona organelor respiratorii ) cosul pieptului, spate, zona amigdalelor, sinusuri etc. $entru obtinerea rezultatelor dorite, trebuie !olosite seminte de plante din natura (maces, mar paduret, calin, pin, catina, ienupar, stejar, paducel, scorus)de)munte etc.), mult mai bogate in microelemente si metale rare decat plantele cultivate, din ce in ce mai sarace in elemente vitale. E%plicatia e simpla1 !iecare planta, in procesul de vegetatie, absoarbe din pamant peste &# de elemente, pe cand agricultorii !olosesc anual ingrasaminte cu cel mult &)3 elemente, si acelea obtinute pe cale chimica, straine pentru organismele vii. S/8$;T/L/ +/ +<7L/1, .ietologii din Japonia pun semintele de dovleac (bostan) pe primul loc in tabelul produselor alimentare, deoarece ele contin +3)&'D grasimi, vitamine, microelemente si, mai ales, zinc. emintele de bostan previn sau lupta cu prostatita, cu constipatia si balonarea, sunt diuretice, intaresc muschiul cardiac si rinichii, ajuta la cresterea parului, elimina metalele grele din organism. $entru bolile enumerate se prepara "laptele de bostan". "n pahar de seminte se piseaza bine (ideal ) intr) un vas de lut), pe parcurs se adauga ) putin cate putin ) + pahare de apa clocotita. e strecoara, se stoarce bine terciul si se bea lichidul obtinut de trei ori pe zi, cate 1*' de pahar, inainte de masa. 3@

2eai de bostan1 0 alta varianta, la !el de e!icienta1 doua lingurite de seminte rasnite se in!uzeaza in ' pahare de apa clocotita (de pre!erinta in termos). e bea cate un pahar, de doua ori pe zi. (n caz de limbrici (viermi intestinali), se prepara un amestec din +# g de seminte crude de bostan, cu pielita verde pastrata neaparat, &#)3# ml de apa si o lingurita de miere de albine. e administreaza pe nemancate, cate o lingurita, timp de o ora, pana se consuma toata doza. $este + ore, se bea un preparat purgativ, peste +# minute se !ace o clisma. $entru copii, doza de seminte este urmatoarea1 1#)1' ani ) 1& g, &)8 ani ) 1# g, +), ani ) 8,& gA ')+ ani ) +)& g. (n cosmetica semintele de bostan se !olosesc pentru imbunatatirea si improspatarea culorii tenului. emintele crude se piseaza bine, se amesteca cu apa clocotita (111#) si se !ierb pana se obtine o pasta omogena care se aplica pe !ata pentru 1&)'# minute si se spala cu apa calduta. S/8$;T/L/ +/ SUS1; 2u ajutorul susanului, Ali)5aba deschidea in poveste usile dupa care se a!lau comorile ("sezam" este denumirea susanului in limba araba). emintele de susan contin vitaminele A, 5, 2, E. $entru intarirea si curatirea organismului, se consuma cate 1&)'# g de pulbere preparata din seminte, cu putina apa, de trei ori pe zi, cu 1#)1& minute inainte de masa. Arsurile se trateaza cu un terci din seminte de susan rasnite si apa. e schimba pansamentele de ')+ ori pe zi, pana la vindecarea arsurilor. .aca doriti sa va imbogatiti organismul cu vitamine si minerale, va recomand sa preparati un inlocuitor de sare. e amesteca & linguri seminte de susan, cu + linguri seminte de in si ' linguri de alge marine rasnite. .aca nu aveti alge marine, le puteti inlocui cu o lingura de sare de mare, prajita in prealabil intr) o tigaie uscata. Amestecul se pastreaza intr)un borcan inchis bine. S/8$;T/L/ +/ 81)1) :ipertensiune, dureri de cap provocate de ateroscleroza, insu!icienta coronariana cronica1 ' linguri de seminte de marar pisate se oparesc cu &## ml apa clocotita si se in!uzeaza intr)un termos timp de o ora. e strecoara si se bea cate 1## ml lichid cu +# minute inainte de masa, de +), ori pe zi. Artroza si imbunatatirea digestiei1 o lingura seminte de marar pisate se in!uzeaza in '&# ml apa clocotita timp de doua ore. e bea cu cate 1&)'# minute inainte de masa. (nsomnie1 & linguri de seminte de marar rasnite sau pisate se amesteca cu &## ml vin rosu tare (grad ridicat de alcool), se pun pe !oc mic 8)1# minute, se in!uzeaza o ora si se strecoara. e beau cate 1)' linguri, cu +# minute inainte de culcare. (nsomnie, nervozitate. 0 lingura de seminte de marar se in!uzeaza in +## ml apa clocotita timp de +# minute, apoi se adauga peste apa pusa intr)un lighean. e !ac bai de picioare, cate +# minute, de doua ori pe saptamana. Claucom1 peste o lingurita seminte de marar rasnite, se toarna '&# ml apa clocotita, se pune pe !oc intr) un vas si se aduce pana la punctul de !ierbere. e ia de pe !oc si se tine la in!uzat o ora. e consuma cate &# ml, de patru ori pe zi, inainte de masa, timp de '1 de zile. .upa o pauza de 1# zile, tratamentul se repeta. 5ronsita, raceala, hipertensiune. =ilnic se consuma cate o lingurita de seminte de marar (pisate sau rasnite) amestecate in ceai sau apa calda. 6e puteti amesteca si cu carto!i !ierti sau le puteti presara pe o !elie de paine. (ncontinenta urinara (la orice varsta). 0 lingura de seminte de marar se in!uzeaza ')+ ore in '&# ml apa clocotita. 6ichidul se pune in termos sau intr)o sticla invelita intr)o plapuma. e bea toata cantitatea, o data pe zi. .urata tratamentului depinde de gravitatea si vechimea a!ectiunii. S/8$;T/L/ +/ $; 2onjunctivita1 o lingurita seminte de in se in!uzeaza 1& minute in &# ml apa clocotita. Apoi se piseaza pana ce apare un mucilagiu (lichid cleios). e strecoara si se !oloseste pentru spalarea ochilor, de ')+ ori pe zi. "rcior. e incalzesc pe o tigaie uscata seminte de in, se leaga intr)o batistuta si se aplica pe locul bolnav pentru &)8 minute. e repeta de &)3 ori. 8#

5ronsita cronica. "n e%pectorant bun se obtine din 1*' lingurita de seminte de in rasnite, care se agita 1& minute, in 1&# ml apa. e strecoara si se bea cate ' linguri de +), ori pe zi. Cust amar in gura. e prepara pulbere din seminte de in. 0 lingura de pulbere se pune in '## ml apa clocotita, si se amesteca bine. e bea cate un pahar dimineata si seara, inainte de masa, timp de ')+ saptamani. 1LT/ L/1,U)$ ,U S/8$;T/ 0 alta metoda pentru scaderea tensiunii. eara, inainte de culcare, se iau ' boabe de !asole de culoare neagra, se pun in adanciturile de dupa lobul urechilor (cate una la !iecare ureche). 2u degetele se apasa pe lobi 1& minute. $rocedura se repeta dimineata, dar si in timpul zilei. Edeme renale si*sau cardiace, procese in!lamatorii, guta, reumatism1 o lingura de !asole !acuta pulbere (maruntita sau rasnita) se acopera cu '&# ml apa clocotita, se !ierbe pe baie de aburi +# minute, apoi se in!uzeaza 1# minute si se strecoara. e beau cate ' linguri, de trei ori pe zi, dupa masa. (nsu!icienta cardiaca1 de ')+ ori pe zi, cu +# minute inainte de masa, se consuma cate o lingurita de seminte de patrunjel !acute pulbere. (Este contraindicat persoanelor cu a!ectiuni renaleB) 2olecistita. emintele verzi de artar (care nu au capatat culoare galbena) contin elemente care imbunatatesc !unctionarea colecistului, a !icatului, a canalului cistic. emintele se usuca la umbra sau la intuneric (nici intr)un caz la soare), se rasnesc bine. $ulberea obtinuta se administreaza cu '# minute inainte de masa, cate 1*')1 lingura (con!orm cu greutatea corporala a pacientului). (n timp, dispar durerile in zona !icatului, creste po!ta de mancare. 5ronsita cronica cu tuse. 0 lingura seminte de !enicul se in!uzeaza 1# minute, in '&# ml apa clocotita. e bea de doua ori pe zi cate 1*' de pahar, inainte de masa. 5ronsita cu dispnee. Jumatate de pahar de ovaz, amestecat cu ' litri de lapte, se !ierbe inabusit, la cuptor, timp de doua ore. e bea cate un pahar inainte de culcare, in decurs de 1, zile. (nsomnie. (nainte de culcare, se mesteca bine in gura o lingurita de seminte de mac. 6ipsa de iod. e mesteca bine - seminte de mar, care contin doza zilnica de iod. .ureri de dinti. e mesteca o lingurita de seminte de mustar, pe partea unde se a!la dintele bolnav. Arsuri la stomac cu regurgitare (ragaiala). =ilnic, se mesteca dimineata, + boabe de mazare uscata, inmuiate -)1# ore in putina apa. 2istita. e mesteca si se inghite o lingura de mac, o data pe zi. $otenta si prostata. e amesteca + linguri seminte de pepene galben, + linguri seminte de dovleac si & linguri miere de albine. e !olosesc semintele crude, pisate sau maruntite in rasnita de ca!ea. e consuma cate o lingura de amestec pe zi. :emoragii uterine. 0 lingura de seminte de pepene verde se piseaza, adaugand pe rand, + linguri de lapte. e consuma de &)3 ori, la !iecare ora. 2uratarea organismului, reglarea tensiunii. e spala seara ' linguri de orez si se lasa pana dimineata in 8&# ml apa. A doua zi, se aduce lichidul pana la punctul de !ierbere si se lasa 8 minute pe !oc. Apa se arunca, iar orezul se mananca !ara sare, dimineata pe stomacul gol, dupa care + ore nu se mai mananca nimic. 2ura dureaza '1 de zile, in care se renunta la !umat, alcool, alimente sarate si !oarte condimentate (cu ardei iute, piper negru). e imbunatateste !unctionarea !icatului si a rinichilor, de asemenea si a articulatiilor. e recomanda ca o asemenea curatare sa se !aca de doua ori pe an. $ete pigmentare. (n tratamentele populare se !olosesc semintele de la mai multe plante1 a) eminte de patrunjel1 1## g seminte se macereaza in &## ml tuica, timp de 1, saptamani. e tamponeaza locurile cu pete cu maceratul obtinut. (n acelasi timp, se consuma in stare proaspata, !runze si radacini de patrunjel. b) ?aina de soia se amesteca cu lapte, ast!el incat sa rezulte o masa de consistenta mustarului. e aplica pe !ata +# minute si se spala cu apa calda. c) $este 1*' pahar de migdale se toarna '## ml apa clocotita, se acopera si se lasa 8)1# minute. e strecoara si se dau samburii prin masina de tocat, apoi se amesteca terciul obtinut cu zeama stoarsa dintr) o jumatate de lamaie. e aplica o masca si se tine pe !ata +# minute, apoi se spala cu apa de migdale. 2ancer, pietre la rinichi, a!ectiunile !icatului. e aleg sta!ide mai mari si se introduce in !iecare cate o boaba de piper negru. (n prima zi se mesteca bine si se inghite o sta!ida, a ')a zi se mananca doua sta!ide si tot asa, pana se ajunge la 1# sta!ide umplute cu piper. e repeta procedura, dar de data asta in descrestere, pana se ajunge la o sta!ida. 81

;indecarea ranilor, escarelor si a ulcerului varicos. e prepara un unguent dintr)o lingura de pulbere de seminte de ridiche neagra si + linguri de unt proaspat. 6ocul a!ectat se unge de ')+ ori pe zi si se acopera cu un pansament steril. (n caz de eczeme, micoze, echimoze semintele de ridiche rasnite se amesteca cu putina apa clocotita, ca sa obtineti o pasta. e intinde pe o bucata de bumbac, se acopera cu un strat de ti!on si se aplica pe locul bolnav, pentru '#)+# minute. $rocedeul se repeta de ')+ ori pe zi. 6itiaza renala. e prepara pulbere din seminte de morcov, care se consuma cate 1g, de trei ori pe zi. au se in!uzeaza si se tin in termos, + linguri de seminte de morcov, in 3## ml apa clocotita, timp de - ore. e strecoara si se bea lichidul !ierbinte, cate '## ml de trei ori pe zi. .urerile in gat provocate de raceala se amelioreaza cu 1*, de pahar de seminte de rodii !ierte in '&# ml apa. e bea lichidul !ierbinte.

Leacuri ciobanesti din 8ar#inimea Sibiului


Leacuri po%estite de (abu ;itu din 4ura )aului. $ntr)o zi insorita de vara, mi)am lasat biblioteca intesata de carti, mi)am lasat calculatorul, (nternetul si am plecat la... specializare, pe ;alea 2ibinului, in judetul ibiu. Nu, acolo nu e%ista vreun institut medical celebru, ci... un baci batran si intelept, cunostinta mai veche a revistei noastre, 5abu Nitu al lui te!. "5abu", in zona ibiului, este un apelativ care arata respectul, stima cu care cei tineri li se adreseaza celor batrani si intelepti. (ar la -+ de ani impliniti in aprilie, 5abu Nitu nu este doar unul din cei mai varstnici ciobani din Cura <aului, ci si cel mai intelept dintre ei, s!etnic neintrecut in toate pricinile vietii si, mai presus de toate, un geniu al medicinei satesti. (nsa inainte de a)l asculta pe 5abu Nitu vorbind, trebuie sa va spun cate ceva despre drumul strabatut pana la el, o adevarata calatorie catre culmile inverzite ale 2ibinului. ;ara, 5abu Nitu nu)i de gasit niciodata acasa, in sat. 6a anii sai, urca inca singur la munte, unde)i sunt oile. Asa ca a trebuit sa ajung sus la stana, ceea ce inseamna vreo treizeci de 9ilometri de urcus, pe drum !orestier noroit si serpuit printre paraie. (ar dupa drumul acesta, incepe un drumeag de padure, pe care nu se mai poate trece cu nici un !el de masina. Asa ca am luat)o la urcus cu piciorul printr)un codru de brazi, pe alocuri doborati de vanturile napraznice, deschizand privelistea !ascinanta a crestelor muntelui 2indrel, cu iezerele si var!urile inca acoperite de gheata si de zapada. Nu stiu unde e stana, dar latratul cainilor ciobanesti care imi adulmeca urma imi arata directia. >a indrept catre ei, cu curaj si cu o bata zdravana in mana, pana cand ma trezesc inconjurat de vreo zece dulai. emn bun ca am ajuns la tinta, dar si riscul de a !i !acut petice. ingura solutie1 sa strig cu putere, ca sa auda ciobanii si sa ma scape din coltii lor. .in !ericire, vin repede si)mi deschid calea spre 5abu Nitu, pe care il gasesc, cum alt!elJ, in e%ercitiul !unctiunii1 mulge oile. /arcul se a!la chiar in inima padurii, sub niste brazi uriasi, care abia lasa razele soarelui sa patrunda. (i spun cine sunt, de)unde vin, si desi a mai dat interviuri pentru revista noastra, ma incearca in dinti, ca pe galbeni1 "$ai noi sedem toata ziua la stana, nu stim nimic. .umneavoastra care veniti de la oras stiti, cu siguranta, mai multe, si poate ne invatati si pe noi." .aca treci peste mandria de orasean "invatat" si perseverezi, intr)un tarziu, calcandu)si parca pe inima, 5abu Nitu incepe sa mai spuna cate ceva, mai degraba intrebandu)te1 ".ar lemnul lupului il cunoastetiJ 2reste, ia asa, pe langa campuri"A"5rusturele trebuie sa)l stiti, !ace la vremea aceasta ca un pu! alb pe langa paraie". .aca ai rabdare si raspunzi !ara ta!na, ascultand si mai ales intreband, ai sansa ca 5abu Nitu sa se dezlege in cele din urma la vorba, sa te bata pe umar si sa te poarte cu sine spre lumea !abuloasa a leacurilor populare din >arginimea ibiului. 0 adevarata initiere, care te duce pe potecile intunecoase si umede din padure, dar si pe plaiurile pastorale insorite, acolo unde sute si sute de plante si ierburi asteptau, parca, sa !ie chemate de glasul lui 5abu Nitu, dezvaluindu)si puterile. ute si sute de plante, multe din ele necunoscute, dintre care am ales cu greu si cu parere de rau, doar pe cele mai cunoscute si mai usor de gasit. )etete din farmacia muntelui )asina de brad ".omnule, sa stiti de la mine ca cel mai bine ii sa te stii cu un mestesug. (a, eu am invatat de la cei mai 8'

batrani ca mine mestesugul la buruienile de leac. i eu n)am ras de nimene dintre cei batrani care stiau leacuri vechi, ba m)am dus si)am intrebat si am !urat meserie cat am putut. 2a meseria asta se !ura, nu se invata asa, in scoli. 2a in scoli ii numa teorie, da la cei batrani ii practica, cum se spune. >a duceam si spuneam1 "5abule, invata)ma si pe mine la ce ii buna iarba asta, la ce ii buna ailalta", ba ma duceam si spuneam ca ma doare aici sau acolo si sa ma invete ce sa !ac. i poate nu ma durea, dar asa am invatat. 2a !ecioru meu ii veterinar si nu vrea sa stie decat de injectii, dar aici, la stana, daca se imbolnaveste o oaie sau un om, cu ce)i mai !aci injectieJ i apoi, si la injectie ) poti sa bagi tu mana in !oc ca ce)i pus acolo)i bunJ ;edeti, bradul acela de care va rezemati ii plin de rasina. .aca un om sau un animal se betegeste la un picior, ceva, atunci luati rasina din asta, o puneti pe din doua cu seu de oaie si le topiti impreuna la !oc domol, dupa care le lasati la racit. 2u unsoarea care ramane, ungeti lovitura sau vanataia si numaidecat se vindeca, mai repede decat cu doctoriile de la oras. .aca)i rana cu sange, atunci se pune rasina in rachiu tare si se lasa la dospit, si cu leacul asta se spala rana, care se inchide si se vindeca !ara sa coaca. $entru reumatism, rasina se incalzeste tare, dar nu cat sa arda pielea, apoi se pune pe ciocurile dureroase de la picioare si maini. .upa ce se pune rasina se leaga pe deasupra cu panza si se tine asa cam la vreo jumatate de zi. e pune leacul acesta in !iecare zi, vreme de o luna ) doua, si ciocurile se topesc, ca rasina de brad ii leac puternic. >ulti oameni o scapat cu rasina de brad de doctori si de operatii grele." 4&intura (Centiana asclepiadea) "(n ziua de azi, oamenii se iau care mai de care la intrecere si beu, pana nu mai pot. 5a, parca o inceput muierile sa be mai mult ca barbatii, si dupa aceea, ii ajung pe toti durerile de !icat. i vin la mine si se roaga1 "Ajuta)ma, 5abule, ca nu mai pot. >i)or zis doctorii ca nu mai stiu ce sa)mi !aca.". ;ara, eu ma duc ia, acolo, pe muchia muntelui, unde vezi dumneata ca sa termina padurea, si mai e ici)colo cate un petec de zapada. Acolo gasesc ghintura. (i de mers cale de o zi, dar in !iecare an ma duc. i iau doua)trei radacini, si mai pun si vreo doua)trei buruieni1 cateva !runze de rostopasca, zece !ire de patru)!rati, o radacina de osul)iepurelui. $e toate le pisez si le pun intr)un litru de rachiu si le las sa stea asa, vreo doua saptamani, la soare. .in leacul asta ia omul cate ')+ linguri pe zi si se vindeca numaidecat, de toate boalele de !icat. Numai ca trebuie sa manance cu socoteala1 !ara prajit, !ara multa osanza, mai mult din ce da campul si lapte." 7ascul (;iscum album) "/rebuie ca)l stiti1 il vedeti iarna cum sta in copacul golas. .e la distanta, zici ca)i asa, un cuib, numai cand te apropii, vezi ca)i tu!a si sta in copac, verde tot anul, nu)i cad !runzele. i)s mai multe !eluri de vasc1 de par, de prun, de salcie, de plop, de mar. 2el mai bun e cel de pe par. $e asta il dau eu la diabet ) ia omul si piseaza !runza uscata si pune cate o lingura rasa la cana, dupa care il lasa sa stea vreo zece ceasuri si)l bea. e beau cate doua)trei cani din acestea pe zi si se vindeca diabetul. .octorii zic ca nu)i leac pentru diabet, dar este. /ot pentru diabet se mai ia !runza de a!in si !runza de dud, cu care se !ace !iertura si se bea o litra)doua peste zi. >ulti oameni care or luat vasc si !iertura asta nu le)o mai trebuit dupa aceea doctorii de diabet. /ot vascul de par luat in apa ii bun pentru inima, la palpitatie si naduseala (ischemie cardiaca cu tulburari respiratorii ) n.r.), si pentru tensiune. .a pentru tensiune, vascul trebuie luat multa vreme, asa, cam la vreo cateva luni, in !iecare zi. 2um ii acuma, vara, caldura asta inadusitoare, se iau si trei cani cu vasc pe zi." (ranca!ursului (:eraclea sphondFllium) "2reste asa, inalta de un stat de om, pe marginea paraielor, si are o !runza mare si crestata. Apoi, eram la oi, cu inca un cioban, si la cal i)o sarit o potcoava. 6)am pus pe cioban sa)l tina ca sa)l potcovesc la loc, da el nu l)o tinut bine, iar calul m)o lovit, ia aici in genunche, de m)o sagetat durerea pana in cap. Eram singur in munte cu acel cioban, si de durere ma tavaleam pe jos si nu stiam ce sa !ac. Apoi am coborat la parau si am gasit !runza de asta, de branca)ursului. >i)am adus aminte de ce mi)o zis un om de la mine din sat si am luat doua)trei !runze, le)am pisat un pic pe o piatra, acolo, si mi)am legat genunchele cu ele. (n cateva ceasuri, durerea m)o lasat ca luata cu mana, iar dupa trei zile, abia daca mai aveam o um!latura si deja puteam merge. Acuma nu se mai vede semn deloc, si la optzeci de ani, urc la stana, in munte, ca un !lacau de douazaci. .ar daca nu erau !runzele acelea, ajungeam mai mult ca sigur la spital, si nu se stie daca azi mai puteam merge bine. >ai inspre august, cand !loarea de la branca)ursului da deja in samanta, se ia samanta si se piseaza si se da la om, barbat sau !emeie, care nu poate sa aiba 8+

copii." 8usc&i de brad ("snea barbata) "2um vedeti colo, pe brad, muschiul acela care)i ca o panza, asa, care atarna pe ramuri, acela)i spune muschi de brad. i se culege cand ii vremea mai uscata, ca astazi. .upa cules, se pune in pod sau in tinda sa se zvante bine. Apoi se marunteste si se pune in cizme, printre degetele de la picioare, contra oparelii care apare la cei care umbla mult incaltati si transpira (boala piciorului de atlet n.r.). $entru arsura de soare si orice alte arsuri, se pune !iertura !acuta din patru linguri la litru, ca sa nu coaca (sa nu se in!ecteze) si sa se vindece repede si !ara semn urat. (arna, se !ace gargara cu !iertura asta !ierbinte, ca sa nu se ia raceala din gat. 6a tusea din plumoni (plamani) se da celalalt muschi, de piatra, care numaidecat scoate rautatea din ei." Stere#oaia (;eratrum album) "Ea creste nalta, pe aici pe langa stana. (ti vine pana la brau, daca nu si mai bine, iar !runza)i lata si !ace un soi de !loare alba. Apoi, trebe mare grija cu ea, ca)i cam otravitoare ) oaia sau vita daca o manca, apoi ii bai mare. i la om la !el. .ar daca stii s)o !olosesti, e cel mai bun leac pentru cei care nu se pot opri din baut. 0 venit la mine mai multe !emei, ca au !eciori care beau pana nu mai stiu de ei si stau mai mult la carciuma decat la camp sau in munte cu oile. Apoi una, saraca, o ameninta !ecioru ca sa)i dea bani de carciuma, ca alt!el o bate. i o ajuns la mine cu lacrimi in ochi si i)o !o !rica sa nu a!le baiatul ca vreau sa)l dezvat, ca poate m)o bate si pe mine. ()am zis ca am eu optzeci de ani, dar sunt in putere, si daca ii ceva, il izghesc de pamant, de nu sa vede. i am invatat)o sa puna ia, asa, o lingura)doua, nu mai mult, de radacina pisata de steregoaie in damigeana cu vin si sa)l lese sa beie de acolo, cat o po!ti. Apoi, numai ce)o baut de acolo, ca l)o apucat un rau de la stomac si)o varsat tot, de nu se mai putea opri. i dupa ce o mai patit asa de cateva ori, nu i)o mai trebuit bautura. )o dus si prin doctori sa vada ce are si doctorii i)o zis ca de la vin si de la rachiu i se trage. i asa o sila de la stomac il apucase, ca numai ce)i zaceai de bautura, ca)i venea rau. i s)o lasat de baut." 8usc&iul de piatra (2etraria islandica) "No, cu multi ani in urma, m)am chert (m)am pierdut) in munte, pe o ploaie si o ceata deasa de s)o tai cu cutitul. Eram cu inca un tovaras si am incurcat potecile, de)am ajuns tocma doua muchii de munte mai incolo decat var!ul acela care)l vedeti la as!intit. i era o pustietate, de nu vedeai tipenie de om, si ploaia se intetea de ziceai ca s)or lasat norii pe pamant, si venea de acuma si seara. Numa ce)am auzit noi asa, ca prin vis, talangi de oi, si ne)am indreptat intr)acolo, unde)am gasit un cioban sangur cu turma in munte. i ne)o primit el cum o putut, ca era si el ud si lemnele erau ude, de nu putea !ace !ocul. .)apoi, tremuram cu totii de acuma si, daca nu !aceam ceva pe !rigul acela, sigur ne)mbolnaveam de plumoni (plamani), ca nu te joci cu raceala din munte, cand ploua si trage racoarea. Am !acut eu !ocul cum am stiut de la un batran, cu muschi de brad si inca un lemn, apoi am pus sa se !aca o !iertura de muschi de piatra ce)aveam in desaga. >uschiul de piatra ii cel dintai leac de pe pamant pentru boalele de plumoni. 2reste, ia asa, ca o blana pe pietre, mai sus de o mie opt sute de metri, ca lui ii place la aer curat. (l desprinzi de pe piatra cu cutatul, il lasi sa se usce si dupa aceea !aci !iertura cu el. $ui vreo jumatate de lingura la o cana de apa si nu)l lasi sa dea in clocot, ci numa)l lasi sa se opareasca. 2u leacul asta ne)am scapat noi atunci de raceala la plumoni. i cati oameni or venit la mine, care nu putea scapa de tuse, care cu plumonii betejiti de la tutun ori cu tuberculoza, cu totii or scapat cu muschi de piatra. e poate !ace si asa, ca plamadeala in rachiu, si ii si mai bun. 0rice raceala la plumoni se lecuieste cu !iertura sau cu plamadeala in rachiu de muschi de piatra. 2u vreo cativa ani in urma, o venit la mine un neamt, ca are nevoie de muschi de piatra si sa)i arat eu in munte unde)l gaseste. i eu n)am vrut sa)l duc pe neamt, ca ce treaba are el sa cheleasca muntii nostri de muschi de piatra. Eu de unde sa mai iau dupa aceea, daca)l culege el, tot. .)apoi, mi)o spus ca vine cu elicopteru si ma duce pana in var!ul muntelui, numa sa)i arat. ()am spus1 "2e)mi trebuie mie, om batran, sa atarn ca cioara pe cerJ >ai bine ma duc eu cu piciorul si)ti aduc si trimiti dumneata om si)i dau cat iti trebuie". i asa am !acut, ca eu ajut omul la nevoie, dar nu sa vina straini si sa ne ia noua tat)tat." Leurda (Allium ursinum) "Are gustul ca usturoiul si creste mai in jos, inspre padurile de la deal. Nu ii planta din aceasta aspra de munte, ii mai blanda. 0amenii ii manca !runzele asa, pe paine, sau cu mamaliga, si ii buna si la inima, si 8,

la rinichi. .ar cea mai buna ii pentru cei care li s)a miscat la cap (tulburari psihice ) n.r.). e iau multa vreme !runze de aiurda (leurda), proaspete sau pisate, si omul scapa de problemele cu capul, ca)i buruiana care ajuta la nervi si)i linisteste. /oti care nu pot dormi, care)i indeamna mintea catra cine stie ce nenorociri ar trebui sa incerce aiurda, inaintea pastilelor care cine stie ce mai !ac acolo la cap. i la cei care se betegesc cu nervii, odata cu batranetea, ii buna aiurda. $e mine m)o invatat asta un om de dincolo de munte, de prin Arges, unde sunt paduri pline cu aiurda, si)mi aducea si mie, intr)o vreme, sa mai dau la cate un om necajit. ?runza de aiurda se pune pisata in miere de albine, cata miere atata iarba, apoi se da cate 3 linguri pe zi, vreme de cateva luni. $are ca)i gluma ce va spun, da multa lume o scapat de nacaz cu leacul asta." ,inci de#ete ($otentilla reptans) "0 sa va arat iarba asta, chiar aici, langa coliba noastra. Are asa, o !loare galbena, si !runza marunta, marunta, ca nu)i spornica deloc la cules. Eu am invatat s)o !olosesc proaspata, abia culeasa, contra junghiurilor la rarunchi (colica renala) si la maruntaie (colica biliara sau crampe abdominale). 0 culeg cu tot cu !runza si !loare, o pisez bine pe un lemn, si dupa aceea o presar cu sare. .irect unde)i durerea o pun si deasupra pun o carpa si o blana de oaie ca sa tina caldura. 2a luata cu mana se duce durerea. .aca o !ierb in apa sau o plamadesc in rachiu, o dau contra pantecaraiei (diaree) si pentru tot !elul de rautati la mate (in!ectii si in!lamatii intestinale)." Ste%ia stanelor (<ume% alpinus) " tevia asta numai pe locul unde)i stana sau unde o !ost stana creste, si)i de mare ajutor pentru ciobani. >ulte oi ar muri de incurcatura de mate, daca nu ar !i buruiana asta. e ia radacina, care se lasa la soare, si dupa aceea se da pisata. i la om ii buna. 0amenii incuiati la mate (constipatie) iau radacina asta de stevie, care numaidecat isi !ace treaba. e da cate o lingura de radacina pisata, ori la cei care)s mai slabi, se da o jumatate de lingura sau chiar un s!ert. /ot radacina de stevie pisata se da si la cei ce or stat in spitale, cu !icatul, ca scoate rautatea din maruntaie." Laptele "2a)i de vaca ori de oaie, cand ii proaspat muls, cald, laptele ii mai bun ca un medicament. e da la pruncii care cresc stramb (rahitism), ori pentru cei prea !iravi, ca sa se intareasca. i la oamenii care mai tot timpul sunt cu raceala se da seara lapte din asta proaspat muls, iar de dimineata si la amiaza li se da sa bea zer. 6a cei care)s miscati la cap si nu pot dormi noaptea, din cauza ca le bazaie tot !elul de ganduri in cap de alunga somnul, tot laptele ii bun. e bea, ia asa, o cana de lapte cald, proaspat, inainte de culcare, si dupa aceea doarme de nu stie cand a cazut in somn. i se mai !ace, pentru cei ce nu pot dormi, !rectie la cap cu otet de poama (otet de mere). .e unde incepe parul, de la !runte, si pana la cea!a se !ace !rectie cu otet in toata seara, si omul poate dormi linistit, ca se risipesc grijile si amaraciunea."

(orsul, <tetul si -eama +e 7arza


Trei leacuri de limpezit sarbatorile. )etetele de sanatate pe care le %om prezenta in continuare nu sunt mentionate in nici un tratat clasic de medicina, in sc&imb sunt folosite de sute de ani in popor, cu un succes extraordinar. /rasatura lor comunaJ unt acreB 2u cat mai acre, cu atat mai pregatite sa curete bine si repede balastul enorm cu care ne incarcam organismul de sarbatori (cenusile arse ale bunatatilor pe care le inghitim). >odeste si !oarte e!iciente (se a!la la indemana si nu costa aproape nimic), borsul, otetul si zeama de varza sunt trei alimente banale in aparenta, dar uluitoare prin calitatile lor. 8&

(orsul e obtine in principal din taratele de grau, adica din coaja boabelor de grau, care este e%trem de bogata in vitamine din comple%ul 5 (51, 5', 53, 51'), in calciu si magneziu, precum si in oligoelemente, cum ar !i zincul sau seleniul. Adaugati la aceasta colectie de vitamine si minerale !aptul ca borsul dobandeste in urma procesului de !ermentatie si o serie de acizi organici si de enzime, si veti obtine un tablou complet al acestui remediu, care este un adevarat eli%ir pentru intregul organism. (n mod traditional, in medicina populara romaneasca, borsul ) !oarte putine alte natiuni europene il cunosc ) era !olosit ca remediu de "prim ajutor" pentru o sumedenie de "neplaceri" care apareau la vreme de sarbatoare. Neplaceri la !el de actuale si in vremurile de azi, pe care le puteti combate dupa urmatorul program1 (etia ) borsul are proprietatea ) greu de e%plicat de medicina moderna ) de a trezi din betie. 0 doza)soc de doi litri de bors, bauta pe parcursul a una)doua ore, reda acuitatea simturilor, ajuta la redobandirea echilibrului, duce la recapatarea in buna masura a capacitatii de a judeca. 8a&mureala ) este eliminata consumand dimineata un litru de bors si apoi, pe parcursul zilei, band bors in loc de apa. $entru o mai mare e!icienta a tratamentului, se va manca pe parcursul zilei respective ceva mai des, insa in portii mici, iar inainte de !iecare masa, se va consuma obligatoriu bors. 8i#rena ) apare adesea in timpul sarbatorilor, din cauza e%cesului de hrana si*sau de bautura, din cauza statului prelungit in casa, ori din cauza reactivarii unor probleme biliare etc. $ractic, s)a constatat ca durerile de cap insotite de greata sau vertij cedeaza daca bem pe parcursul unei zile un litru de bors. Asociati acestei terapii si cateva !rictionari usoare cu otet de mere pe tample si iesiti neaparat cate doua ore pe zi la aer curat. <ezultatele nu vor intarzia sa apara. 4licemia crescuta ) este un !enomen care apare !recvent de sarbatori, la cei care sunt mari amatori de dulciuri. $entru a nu da complicatiile speci!ice diabetului, poate !i combatuta cu doua remedii traditionale1 bors si ceapa cruda. .aca aveti probleme cu glicemia, consumati mari cantitati din cele doua alimente pe timpul sarbatorilor. +urerile de ficat si de bila ) se bea pe stomacul gol, cu un s!ert de ora inainte de !iecare masa, cate o cana de bors. (n medicina populara romaneasca, pentru o mai mare e!icienta, se punea in cana de bors si putin pra! de pelin. Pentru a slabi rapid ) se !ace un tratament pe cat de putin complicat, pe atat de e!icient1 zilnic, vreme de o saptamana, consumati un preparat obtinut din jumatate de litru de bors proaspat, doi litri de apa de izvor, zeama de la o lamaie si trei linguri de miere. /oate componentele se pun intr)un vas si se amesteca bine, pana la totala omogenizare, dupa care se trage in sticle care insa nu se vor pastra la rece, ci la temperatura camerei. e consuma cei aproape trei litri de preparat pe parcursul unei zile. E!ectele curei le veti putea constata in scurt timp. <tetul de mere 6a !el ca si borsul, preia in buna masura calitatile materiei prime din care a !ost obtinut, in cazul de !ata merele, !ructe !oarte bogate in potasiu, mineral esential pentru !unctionarea normala a unor sisteme importante din organism (cardio)vascular, nervos). 0tetul de mere contine practic toate mineralele esentiale si oligoelementele prezente in !ructele din care a !ost obtinut. El este bogat in potasiu, magneziu, calciu, !os!or, sul!, siliciu si !ier. 2ura cu otet de mere este recomandata mai ales celor care au lipsa de potasiu in organism, prezenta mai ales in cazul regimurilor de slabit hiperproteice, adica bazate in principal pe carne. 0r, in timpul sarbatorilor, produsele din carne sunt, din pacate, baza hranei, ceea ce, atat pe moment, cat si pe termen lung, creeaza probleme in lant organismului. a vedem, in continuare, cum putem rezolva aceste probleme cu ajutorul otetului de mere. $n#rasarea ) pentru a ne incapea hainele si dupa ce trec sarbatorile, putem !ace in !iecare zi un tratament simplu si cu o e!icienta destul de mare1 dimineata, cand ne trezim, bem pe stomacul gol un 83

pahar de apa de izvor, in care au !ost dizolvate doua lingurite de otet de mere. Apoi, pe parcursul zilei, dupa !iecare masa, vom bea o jumatate de pahar de apa in care am adaugat o lingurita de otet de mere si doua lingurite de miere. Pofta de mancare prea mare ) este reglata cu o cura deloc complicata, dar cu e!ecte !oarte puternice1 inainte de !iecare masa, oricat de imbelsugata sau saraca, se inghit doi catei de usturoi, pisati impreuna cu o lingura mare de otet si putina apa. Este un preparat nu !oarte ra!inat ca aroma, insa cu un e!ect deosebit. Ar mai !i de retinut ca aceasta cura, destul de dura pentru tubul digestiv, nu se !ace mai mult de sapte zile la rand, urmate de sapte zile de pauza. +i#estia dificila ) luati, inainte si dupa masa, cate un s!ert de pahar de apa, in care a !ost diluata o lingurita de otet. 0tetul stimuleaza salivatia, secretia de sucuri gastrice si mareste peristaltismul tubului digestiv. .e asemenea, imbunatateste metabolismul lipidelor, substante care sunt cel mai di!icil de digerat si asimilat. $ntoxicatia alimentara ) apare adesea pe timpul sarbatorilor, din cauza pastrarii indelungate a unor alimente usor alterabile sau din cauza !olosirii la prepararea mancarurilor a unor ingrediente necorespunzatoare, perisate. .aca va con!runtati cu aceasta problema, incercati sa evacuati rapid toata hrana nedigerata din stomac, inghitind apa calda cu sare si eliminand)o prin voma. Apoi, dupa ce asteptati o ora, puteti !ace urmatorul tratament1 beti in reprize un litru de apa de izvor sau plata, in care ati dizolvat in prealabil patru linguri de otet. +urerile de cap ) mai ales cele care apar ca o consecinta a unor probleme hepato)biliare sau a e%cesului de mancare se trateaza intern cu otet de mere, din care se iau ' lingurite nediluate in putina apa. E%tern se !ac !rictionari ale tamplelor si ale bazei craniului (deasupra ce!ei) cu otet de mere. 0 metoda populara, care uneori da rezultate surprinzator de rapide, este inspirarea vreme de cinci minute a vaporilor de otet, deasupra unui vas. +oua aplicatii externe cu otet de mere <boseala de dupa noptile nedormite se "scoate" cu !rectii blande cu otet ale umerilor, ce!ei, toracelui si a zonei !runtii. Acest tratament dureaza 1&)+# de minute si va !i urmat obligatoriu de un dus, dupa care va veti simti proaspeti si in !orma. 2ebra musculara de dupa e!orturile !izice, cu care corpul nu este obisnuit (cum ar !i o noapte intreaga de dansat sau o drumetie prelungita), se trateaza cu masaje blande si prelungite cu otet a grupelor musculare a!ectate. 2ele mai bune rezultate se obtin daca amestecam patru linguri de otet cu cincizeci de picaturi de ulei volatil de menta si aplicam acest preparat pe zonele a!ectate. 8oarea de %arza Este zeama rezultata dupa scurgerea verzei murate. 2u alte cuvinte, este un e%tract 1##D natural din varza, imbogatit cu !ermenti si enzime (principii active) provenite de la plantele aromatice (telina, marar, ardei iute, hrean) puse in muraturi. .in pacate, moarea de varza a !ost destul de putin studiata de catre stiinta, desi cu siguranta va veni vremea cand si ea va declansa o mica revolutie in lumea medicamentelor naturale. $ana atunci, va prezentam cateva gaselnite ale medicinii populare romanesti, re!eritoare la utilizarea de sarbatori a acestui remediu, nu !oarte grozav ca miros, dar e%trem de sanatos1 1petitul excesi% ) se poate regla si cu ajutorul moarei de varza. e beau inainte de !iecare masa cate ' pahare de moare (nu mai putin, deoarece in doze mici si medii, moarea de varza este, din contra, un stimulent al apetitului). ,onstipatia ) +), pahare de moare de varza stimuleaza digestia, deblocheaza eliminarea si ajuta la dezinto%icarea traiectului digestiv. Acesta este si motivul pentru care, in multe sate romanesti, in timpul meselor traditionale de 2raciun si de Anul Nou se serveste moare de varza din belsug, inainte de !elurile 88

de mancare mai grele, precum si la s!arsitul ospetelor. .e asemenea, prin stimularea tranzitului intestinal, este un !oarte bun remediu pentru a slabi in mod natural. 2icatul marit ) este o problema care apare !recvent, mai ales la bolnavii hepatici cronici, in urma meselor imbelsugate de sarbatori. (n medicina populara romaneasca, aceasta problema se trateaza cu jumatate de litru de moare de varza, bauta dimineata pe stomacul gol, si cu un litru de ceai de sunatoare baut pe parcursul zilei. Sensibilitatea la fri# ) prin continutul sau de vitamine si enzime, precum si datorita !aptului ca mareste tensiunea arteriala, moarea de varza stimuleaza circulatia sangelui si, implicit, !avorizeaza incalzirea corpului, inclusiv a e%tremitatilor (maini, picioare). e consuma zilnic 1)' pahare de moare de varza.

L/1,U)$ )US/ST$
Tulburari ale sistemului ner%os Aceste tulburari au motive !oarte diverse, atat nervoase, cat si !unctionale, si !iecare caz trebuie diagnosticat precis, inainte de urmarea unui tratament. "nii practicanti ai medicinii populare rusesti erau !oarte buni psihologi si hipnotizatori, in a!ara priceperii lor in botanica. ?iecare saman !olosea sugestia, adesea insotita de muzica tamburinei, la tratarea tulburarilor nervoase, si aceste practici sunt studiate astazi la uni)versitatea din (r9uts9. "rmatoarele metode terapeutice erau aplicate cu succes in toate cazurile de tulburari nervoase1 1. 0 !rectie zilnica cu apa sarata (o lingurita la ,8# ml apa) era considerata utila in cazurile de epuizare nervoasa. '. 0 data sau de doua ori pe saptamana, pacientul trebuia sa)si inmoaie haina de noapte in apa sarata si sa se culce imbracat cu ea (haina era, !ireste, stoarsa), stand acoperit pana la uscarea ei. Apoi, trebuia s)o dezbrace, sa se stearga si sa se culce imbracat in ru!e uscate. $rocedeul se spunea ca este util impotriva acceselor de melancolie. +. .ecoctul de !loarea)soarelui. $lanta era considerata ca avand numeroase proprietati curative. (n <usia, !runzele si semintele erau !olosite in bolile sistemului nervos, la bronsite, !aringite si a!ectiuni pulmonare. 0 lingura de seminte si una de !runze tocate se !ierb in circa @&# ml apa timp de o jumatate de ora. e strecoara si se raceste. e poate indulci cu miere. .oza1 1& picaturi, de trei ori pe zi, in toate cazurile de tulburari nervoase. /ratamentul poate !i urmat pe timp nelimitat. ,. 6otiune de usturoi cu lapte1 un catel de usturoi se s!arama bine si se !ierbe intr)un pahar cu lapte. e bea !ierbinte. e spune ca opreste spasmele nervoase si accesele de nervi. &. 2eai din & plante pentru tulburari nervoase. /oate ingredientele pentru acest ceai se gasesc sub !orma uscata, in magazinele de plante medicinale1 1 parte radacina de valeriana, 1 parte de !runze de menta, 1 parte !lori de musetel, 1 parte chimen (2arum carvi), 1 parte busuioc (0cimum basilicum). .oza1 1 lingura de amestec la un pahar de apa clocotita. e in!uzeaza 1&)'# de minute, se strecoara. e beau dimineata si seara, cate 1*' pahar. e recomanda pentru spasme nervoase intestinale. 3. 5ai cu !lori de levantica. Apro%imativ 8&# g !lori proaspete de levantica sau '## g !lori uscate, legate intr)un saculet de ti!on, se pun intr)o baie calda. Aceste bai sunt utile la toate bolile sistemului nervos, ca si in tulburarile reumatice. 8. 5ai cu seminte de chimen. Au un e!ect calmant. Apro%imativ 8&# g seminte de chimen se !ierb in , litri de apa, cam '# de minute. e strecoara lichidul intr)o baie !ierbinte. 2antitatea de !iertura poate !i micsorata, cand se !ac bai numai la picioare. -. /onic siberian pentru copiii nervosi. .aca nervozitatea copilului nu este cauzata de vreo boala sau tulburare organica, este recomandata urmatoarea !ormula1 1 parte !lori de musetel, ' parti radacina de nalba mare (Althaea o!!.), ' parti radacina de lemn)dulce, ' parti de ovaz. e !ierb ' lingurite din acest amestec intr)un pahar de apa, se strecoara. e poate indulci cu miere. .oza1 de ')+ ori pe zi, cate o lingura. /ratamentul poate !i continuat cat timp este necesar. Nota1 in general, copiii nu trebuie tratati !ara supraveghere medicala. 2opiii mici iau jumatate din doza de mai sus. 8-

@. 2eai pentru iritabilitate si insomnie. /alpa)gastei (6eonorus cardiaca) ) ' parti, seminte de chimen ) 1 parte, izma (>entha piperita) ) ' parti, tri!oi de balta (>enFanthes tri!oliata) ) ' parti, radacina de valeriana ) 1 parte, seminte de chimen ) 1 parte. 0 lingura de amestec se in!uzeaza timp de '# de minute intr)un pahar cu apa. e bea in timpul zilei si seara, inainte de culcare, cate un pahar. "til contra surescitarii nervoase, iritabilitatii si insomniei. 1#. 2eai contra insomniei. <adacina de valeriana ) ' parti, !lori de musetel ) + parti, seminte de chimen ) + parti. e prepara si se bea ca si cel de mai sus. "til in insomnie de tip nervos. e poate adauga miere dupa gust. 11. 5ai ) pentru pacientii cu inima sanatoasa se recomanda bai calde, ca !iind calmante. a& Bai cu ace de pin1 se !ierb o ora ,&# g ace si conuri de pin, in , litri de apa. e lasa sa in!uzeze 1' ore, se strecoara. E%tractul bun are culoarea ca!enie, mai mult decat verzuie. e toarna intr)o baie calda. <epetat in !iecare seara, acest tratament intareste sistemul nervos, avand e!ecte !oarte bune si asupra bolilor reumatice si musculare. b& Bai cu radacini de 8aleriana. $roportiile si prepararea, ca mai sus. , litri de amestec strecurat la o baie calda are e!ect asupra tulburarilor nervoase, inclusiv insomnia. Tratamentul icterului 5&epatita6 :epatita era vindecata de practicienii rusi in urmatorul !el1 in primul rand, bolnavului i se administra o doza mare de la%ativ si era pus la regim strict ) !ara grasimi, condimente, iar ca lichid se bea numai lapte smantanit. .aca se mani!estau dureri, se amestecau o jumatate ceasca de ulei de masline, , pahare de si!on, 1 lingurita de sare. e lua o jumatate de lingura de amestec cu 1*' ceasca de apa !iarta si racita, dimineata, inainte de masa. >edicamentatia este valabila si pentru piatra la vezica sau boli ale aparatului digestiv. Remedii $peci%ice9 1. <adacina pisata de pelin (Artemisia vulgaris) ) 1*' lingurita, de doua ori pe zi, de obicei adaugata in apa. '. (n!uzie de troscot ($olFgonum bistorta). 0 lingura plina de planta uscata, la o ceasca de apa clocotita, acoperita timp de +# de minute, apoi strecurata. e bea calda, ')+ cesti pe zi. +. e adauga !lori de galbenele (2alendula o!!icinalis), la bai calde. 1&# g !lori uscate, !ierte timp de +# de minute intr)o galeata cu apa, se strecoara in cada de baie. 0 alta metoda neobisnuita a dat rezultate bune, in special la copii. 0 bucata de hartie galbena, inmuiata in ceara de albine topita, !acuta cornet si introdusa intr)o palnie. Catul palniei se plaseaza pe ombilicul pacientului. :artia curata se aprinde in partea de sus, arde incet, iar cand !lama ajunge aproape de ombilic, palnia se indeparteaza. e spune ca aceasta metoda atrage !ierea la ombilic si ramane acolo. :artia trebuie sa !ie neaparat galbena. Tuberculoza Un remediu siberian e prepara pe baza urmatoarelor ingrediente1 1,1## 9g miere din !lori de tei, 1 pahar aloe taiata marunt, 1*' pahar ulei de masline, '3 g crengi de mesteacan, 1+ g !lori de tei. >etoda de tratament1 amestecati intr)un vas mierea, adaugati aloe si le !ierbeti timp de 1# minute. (n acelasi timp, !ierbeti crengile de mesteacan si !lorile de tei in ' pahare de apa, ')& minute. 6asati mierea si celalalt amestec sa se raceasca, apoi adaugati in miere apa in care au !iert crengile de mesteacan si !lorile de tei. Adaugati si uleiul de masline. e pastreaza la loc racoros si se scutura inainte de intrebuintare. .oza1 o lingura, de trei ori pe zi. Un alt remediu contra tuberculozei si anemiei Acest remediu a !ost recomandat de catre practicienii rusi in cazurile de anemie, epuizare sau slabire !izica si tuberculoza in primele !aze1 e !olosesc urmatoarele ingrediente in cantitati egale1 slanina de porc topita, unt nesarat, miere, cacao concentrata. Aceste ingrediente se pun intr)un vas smaltuit si se lasa la !oc mic, amestecandu)se continuu. 2and 8@

amestecul incepe sa !iarba, se indeparteaza de pe !oc, se raceste si se pune in borcane. e pastreaza la loc racoros si la intuneric. Nu se lasa la temperatura scazuta care sa !avorizeze inghetul. .oza1 o lingurita intr)un pahar !ierbinte de lapte, de la + la & ori pe zi. Acesta este un medicament e%celent pentru anemie, in special daca sunt semne de un inceput de tuberculoza. Nota1 intrebuintarea acestui medicament cauzeaza deseori constipatie. $e timpul tratamentului, este recomandat sa se consume cat mai multe !ructe si suc de !ructe. <rbire pe timp de noapte Aceasta problema este intalnita la cei care nu)si protejeaza ochii de zapada orbitoare in timpul iernii, in special la vanatori si la cei care pun capcanele. $racticienii siberieni au un remediu radical pentru aceasta. e !ierbe !icat de pui, vaca sau miel, iar pacientul va sta deasupra vasului in care acesta !ierbe, cu ochii larg deschisi. $entru ca aburul sa nu se imprastie, pe capul pacientului se va pune o carpa sau un ti!on. ?iecare tratament va dura 1& minute, dupa care vederea va reveni. "n tratament ma%im de trei ori pe zi era su!icient si in cazuri mai grave. 3emora#ii nazale 7 e taie in doua o ceapa cruda si se aplica pe cea!a cu partea taiata. angele se opreste repede. 7 $entru a opri hemoragiile nazale, in <usia se !olosea urmatorul remediu "simpatic". 0 mica cheie de !ier era legata cu un !ir de lana, iar aceasta se lega de gatul pacientului, ast!el incat cheia sa ajunga intre omoplatii acestuia. angele se oprea imediat. 2ei care aveau asemenea hemoragii in mod obisnuit erau s!atuiti sa poarte cheia in permanenta asupra lor. (ata relatarea unui medic1 "(ncredibil, dar adevarat. Am !ost martorul acestei intamplari. "nui bun prieten al meu, cand avea 1- ani, a inceput sa)i curga sange din nas. ?aptul se intampla la intervale destul de apropiate. >edicii n)au putut sa !aca nimic pentru a)l ajuta. (Aceasta se intampla cu &# de ani in urma.) El a !ost per!ect vindecat, de cand a inceput sa poarte aceasta cheie de !ier, si niciodata nu i s)a mai intamplat sa)i curga sange din nas. Acest remediu este simplu si merita sa !ie incercat. (n mod sigur nu poate produce nici un rau". Urcior Este din cauza in!lamarii unei glande lacrimale, dar poate !i si cauzat de e%punerea la curent sau !rig a ochilor. "nii oameni sunt predispusi la ast!el de situatii. (n <usia tratamentul este urmatorul1 7 comprese calde cu in!uzie de musetel si acid boric (nu !oarte concentrat). 7 urciorul se dizolva daca este !recat cu picaturile de apa de pe un geam curat, !ormate de aburi, de trei ori pe zi. (ata si cateva remedii "simpatice". Acestea trebuie puse in aplicare imediat ce urciorul a aparut1 a. in jurul urciorului se roteste verigheta de nunta de cateva ori, apoi ochiul este sarutat (de sot sau sotie). "rciorul dispare peste noapte. b. se leaga la mana (in zona pulsului) o ata rosie de lana, dar la mana opusa ochiului cu urcior. c. se pune putin sul! intr)un mic saculet de lana. Acesta se poarta legat de gat ', de ore. "rciorul va disparea in acest timp.

Leacuri populare rusesti contra bolilor iernii


<edactia ! )aceala si #ripa combatute cu &rean, usturoi si lic&eni ! ,lima aspra si rece din <usia, mai ales cea din zona siberiana, declanseaza la vreme de iarna un cortegiu ne!ast de a!ectiuni. Amploarea si raspandirea lor e ameliorata, din !ericire, de o terapeutica populara straveche si e%trem de e!icienta, la care se !ace apel si azi. (e!tine si lesne de preparat, leacurile rusesti nu prezinta nici un risc pentru sanatate, aducand, in schimb, vindecarea, in timp record.

-#

1fectiuni respiratorii .in cauza climei severe, in <usia, bolile respiratorii sunt e%trem de raspandite1 raceli, bronsite, gripe in !orme multiple, pneumonie. )e#uli #enerale de protectie (arna, imbracamintea sa !ie calduroasa, !ara sa duca, insa, la in!o!olire. 6ocuinta sa !ie calda, dar nu in e%ces. a se evite curentul. Asigurati)va ca picioarele sa !ie totdeauna calde si uscate ) acesta este cel mai important lucru. >ulti siberieni poarta sosete groase de lana, chiar si in pat. Nu va supraalimentati. "n vechi proverb siberian spune1 "2apul sa !ie rece, stomacul gol si picioarele calde". Evitati constipatia. Alcoolul poate !i consumat moderat. 8etode de pre%enire a bolii ,eai de maces. >ulti practicieni recomanda consumarea acestei bauturi pe timp de iarna, ca un preventiv contra racelii si ca un tonic pentru stomac, rinichi si circulatie. )eteta1 se pun ' 1*' lingurite de !lori uscate de maces, la un pahar cu apa, strecurat si luat de + ori pe zi, dupa mese. e indulceste cu miere, daca este necesar. >acesul este un bun inlocuitor al vitaminei 2. 2eai de licheni (2entraria islandica). 0 lingurita de planta se !ierbe in '## ml de apa, & minute. e strecoara si se bea !ierbinte, intr)o singura repriza, noaptea, inainte de culcare. e indulceste cu miere. (ratari din lemn de copac. e recomanda purtarea bratarilor de lemn, acoperind incheietura mainilor (peste puls), atat in casa, cat si a!ara, atat ziua, cat si peste noapte. iberienii considerau ca bratarile rosii sunt mai e!iciente. Talisman de cartofi. Este un remediu larg !olosit de siberieni, care cred ca daca o persoana poarta o bucatica de carto! crud in tot timpul iernii, ca un talisman, ea este !erita de raceli. Aceeasi bucata de carto! se purta chiar si cand se innegrea si devenea tare ca piatra. Este interesant !aptul ca multi doctori rusi recomanda si astazi acest remediu pacientilor care au tendinta sa raceasca usor. "Este un lucru absurd", a!irma ei, "dar mai absurd este ca !unctioneaza." .in moment ce metoda nu cere cheltuiala sau alte di!icultati de aplicare, merita sa !ie incercata. 8asuri la primul semn de raceala .aca in ciuda masurilor preventive apar, totusi, semne de raceala (dureri in gat, tuse, !riguri), este prescris urmatorul tratament1 ) bolnavul sa stea acasa, de pre!erinta in pat ) baie la picioare in apa !ierbinte cu sare (se sterg apoi picioarele si se incalta ciorapi de lana. e poarta si in pat, la culcare. e schimba zilnic). ) curatati)va intestinele. e !ace o clisma repetata, cu urmatoarea compozitie1 o lingura de seminte de in (macinate), !ierte in , pahare cu apa. Aceasta se strecoara, apoi se adauga o lingura de sare si doua linguri de ulei vegetal. (n lipsa semintelor de in, acestea se pot inlocui cu ovaz, orz sau !runze de nalba de gradina. Apa sa !ie !oarte calda, dar nu !ierbinte. ) abtineti)va de la orice !el de mancare, cel putin ', de ore. ) ceai de grape!ruit. 6uati + grape!ruituri si taiati)le in bucatele, !ara a indeparta coaja. ?ierbeti)le in ' litri de apa, timp de '# de minute. e adauga si , linguri de macese uscate. 5eti aceasta bautura in timpul zilei, cate pahare puteti si cat mai !ierbinte. e poate adauga miere pentru indulcire, niciodata zahar. (n ', de ore, se pot consuma pana la 3 litri de decoct. (nainte de culcare1 amestecati mustar cu apa pana rezulta o masa subtire si omogena. Aplicati)o pe talpi, acoperiti)o cu un bandaj si incaltati sosete de lana. tati asa cel putin o ora, in ciuda senzatiei de arsura. palati)va picioarele cu apa calda si puneti alte sosete de lana. Apoi plimbati)va prin camera, cel putin -1

1# minute (in camera trebuie sa !ie cald). .upa aceea culcati)va, !ara sa va dati jos sosetele. Aceasta metoda opreste raceala. $ana a doua zi dimineata nu mai ramane nici urma din ea. 8asuri la primele semne de #ripa .aca gripa s)a declansat deja, sunt recomandate urmatoarele metode1 2uratati)va intestinele si abtineti)va de la orice !el de mancare (e%ceptand lichidele). ?aceti timp indelungat tratamentul cu grape!ruit. e poate lua si suc de morcovi, pana la trei pahare pe zi. tati in pat cat mai mult posibil si nu iesiti a!ara. .e obicei, trei zile de tratament vindeca si o gripa severa. $n cazuri #ra%e de raceli si bronsite +ecoct de lapte si lic&eni 6a un pahar de lapte ne!iert, adaugati o lingura de licheni (se gasesc la $la!ar). e !ierbe continutul la !oc mic, timp de 1# minute. e strecoara si se !ierbe inca o data (se da in clocot). 6aptele se bea inainte de culcare, cat mai !ierbinte. e evita contactul cu aerul rece. Nota1 nu se vor !olosi vase metalice, ci numai vase smaltuite, !ara !isuri in smalt. e acopera cu o !ar!urioara de portelan, niciodata cu ceva metalic. Aceasta este o regula generala, pentru toate in!uziile si decocturile. /ratamentul se repeta in !iecare seara pana la vindecare. +ecoct de sal%ie ?runzele de salvie ( alvia o!!icinalis) sunt !olosite in locul lichenului. .oza si modul de preparare sunt cele descrise anterior. Patru remedii siberiene impotri%a racelii si a #ripei puternice (n #,& litri alcool diluat sau vodca, se pun '# g pelin uscat. e pun la macerat ', de ore sau mai mult. .oza1 se bea o jumatate de pahar pe zi, cu 1& minute inainte de masa si inainte de culcare. (Nu se administreaza copiilor.) 0 bucata de carpa (pre!erabil de lana) se inmoaie intr)un amestec egal de ulei de masline, otet si cam!or si se aplica pe piept comprese, pe timpul noptii. 6a cea!a se vor aplica comprese cu hrean ras. >ulti practicieni recomanda introducerea mustarului in ciorapi de lana, pe tot timpul bolii. 0 alta metoda consta in introducerea de pleava de grau in ciorapi pe timpul noptii. )emedii contra bronsitei <adeti hrean negru si stoarceti)i sucul. Amestecati cu +&# grame de miere lichida. .oza1 ' linguri inainte de !iecare masa si inainte de culcare. e topeste grasime de porc si se amesteca cu terebentina. 6a un pahar grasime lichida, se adauga o lingura terebentina. e amesteca bine continutul. e ia toata doza seara la culcare, pe cat de !ierbinte posibil. 6a inceputul mani!estarii bronsitei, se va lua si dimineata un pahar, timp de ')+ zile, cu o ora inainte de masa. +oua remedii contra larin#itei (n ' litri de apa clocotita se pun circa ,## g tarate. e adauga miere, dupa gust. e bea in decursul zilei, -'

in loc de alt lichid, dar !oarte !ierbinte. ;indeca laringita intr)o singura zi. 2am 1*' pahar de seminte de anason se !ierb 1& minute cu un pahar de apa, apoi se strecoara. e adauga 1*, pahar de miere si o lingura de coniac. .oza1 se ia cate o lingura, la !iecare jumatate de ora. <e!ace vocea in cateva ore. )emedii contra tusei Acest remediu, originar din 2aucaz, a !ost recomandat pentru cazuri de tuse uscata, de durata. e pun circa &# grame de radacina uscata de piper in #,'& litri de vin alb, se da intr)un clocot si se strecoara. e administreaza in decursul zilei, in + portii egale, cald. (n paralel, amestecati o ceapa mare, razuita !oarte !in, cu ' linguri grasime de gasca. Aplicati)le sub !orma de comprese, pe piept, noaptea. .imineata, inghititi o lingura de amestec inainte de masa. Sirop de &rean pentru tuse :reanul se rade printr)o razatoare !ina, se amesteca cu zahar ca!eniu (roscat) si se introduce intr)o caserola, apoi se baga la cuptor (in prealabil incins), cu !ocul stins, timp de ' ore. toarceti amestecul si apoi strecurati. Adaugati apa !ierbinte, pentru a produce un sirop subtire. .oza1 1)' linguri, de +), ori pe zi (depinde de varsta). Un alt remediu pentru tuse 5dupa pneumonie6 Acest remediu este originar din sudul iberiei. 6uati doua !elii uscate de smochina si introduceti)le intr) un pahar cu lapte ne!iert. .ati)l in clocot si lasati)l asa o ora. Apoi incalziti)l din nou si beti)l cald. <epetati tratamentul de doua ori pe zi, pana la vindecare. Lapte cu usturoi Acesta este un vechi remediu siberian, !olosit pentru tratarea tusei magaresti, dar un tratament !oarte e!icace si pentru raceli si tuse de lunga durata. e !ierb & minute, intr)un pahar cu lapte, & catei de usturoi dati prin razatoare. e strecoara. e ia indulcit cu miere in decurs de o zi, totdeauna cald. Alti practicieni aplica noaptea pe gatul bolnavului usturoiul necuratat de coaja. Alta metoda1 se inhaleaza aburul de la laptele cu usturoi. Aceasta este recomandata ca o terapie suplimentara. +iferite remedii contra tusei, din diferite re#iuni ale )usiei >etoda urmatoare, din "rali, era recomandata in toate cazurile de tuse de lunga durata sau bronsita. ?recati pieptul cu o bucata de material de lana uscata. "lterior, aplicati, prin masare, slanina de porc tocata amestecata cu ulei de pin. ((n lipsa uleiului de pin, se !oloseste unt topit.) (n toate cazurile de bronsita este recomandata o !iertura de secara, ovaz, orz si cicoare in cantitati egale. e bea in loc de ca!ea. Acest remediu este originar din "craina. irop proaspat de napi !ierti cu miere. =ece cepe taiate in bucati si o capatana de usturoi se !ierb intr)un litru de lapte ne!iert. Apoi continutul se indulceste cu miere. .oza1 o lingura de lichid cald la !iecare ora, in tot timpul zilei. Acest remediu !ace sa dispara si cea mai grea raceala intr)o singura zi. (n 5ai9al, regiune din iberia, sucul de hrean sau morcov era combinat in parti egale cu miere (1*' pahar miere si 1*' apa !ierbinte). e ia de 3 ori pe zi. .oza1 o lingura. 2ombinati ' linguri de unt proaspat, ' galbenusuri, ' linguri miere, 1 lingura !aina de grau. e amesteca bine si se administreaza in cursul zilei. -+

(n 2aucaz, se lua seva de artar cu lapte, in !iecare primavara, ca remediu pentru "tusea care dureaza din iarna". "n amestec de amoniac si ulei vegetal se pune pe piept, in compresa, pe timpul noptii. /usea trece !oarte repede. "n amestec in cantitati egale de suc de a!ine si miere, luat de +)& ori pe zi (o lingura). 2urata traheea de !legma. $e timpul acestui tratament se bea ceai de !ragi salbatici in tot cursul zilei. e indulceste cu miere (vechi remediu siberian). "rmatoarea metoda de tratare a tusei a !ost !olosita in toata <usia1 o bucata de material de circa '& cm lungime si 13 latime se inmoaie in para!ina si se aplica pe piept. e schimba in !iecare zi, pana cand se obtine rezultatul dorit. 6emn)dulce pisat (pudra), marar uscat (pudra) si zahar pudra, in proportii egale, se amesteca. .oza1 se ia 1*' lingurita de doua ori pe zi. $entru copii se administreaza jumatate din cantitate.

Leacuri populare rusesti


,um %indecau samanii siberieni. ,onstipatia Este o su!erinta !recventa, greu de vindecat cand devine cronica. Nenumaratele la%ative de la !armacii !ac uneori mai mult rau decat bine, ducand la obisnuinta si la lenevirea intestinului. >edicina populara avea numeroase metode naturale pentru a o trata. .esigur, o dieta nepotrivita este cauza principala a constipatiei cronice. E%cesul de carne si !ainoase provoaca constipatia, in timp ce vegetalele si !ructele produc un peristaltism normal. .ar nimeni nu trebuie sa se astepte la miracole rapide, constipatia cronica este o boala rebela, mai ales daca a !ost agravata prin !olosirea indelungata a la%ativelor !armaceutice. )e#uli #enerale ;indecatorii insistau asupra eliminarii tuturor bauturilor calde, precum si a celor care contineau tanin1 ceai, ca!ea, din prima categorieA vin rosu, cacao, din cea de)a doua. Erau interzise !ainoasele (painea alba, carto!i, orez, produse de !ranzelarie). ;ara, se recomandau legume proaspete, rosii, salata, varza etc., mancate reci, alimentele calde provocand constipatia. $ainea trebuie sa !ie de secara sau integrala, iar mierea sa inlocuiasca zaharul. 0 viata sedentara provoaca constipatia. .aca din lipsa de timp nu putem !ace miscare, trebuie !acute urmatoarele e%ercitii1 tand culcat, ridicati trunchiul in pozitia asezat, !ara ajutorul bratelor. e !ace de '#)+# de ori dimineata, la desteptare. (n picioare, cu mainile pe solduri, va lasati pe vine. <epetati miscarea de '#)+# de ori, dimineata. 2ulcat pe pat, masati abdomenul cu un prosop in!asurat pe brat, de 1# ori partea dreapta de jos in sus. .e 1# ori partea stanga, de sus in jos. E%ercitiile ar trebui sa devina o practica permanenta, chiar dupa obtinerea unor rezultate bune. 6a%ative1 singurul la%ativ recomandat de medicina populara siberiana era o in!uzie de !runze de ale%andrina (?olia Ale%andrina ennae), care provoaca scaunul !ara sa creeze obisnuinta. >odul de preparare1 se pune o lingura de !runze uscate intr)un pahar cu apa rece si se bea dupa 1' ore, dimineata. 6a%ativul poate !i utilizat de doua ori pe saptamana, de trei ori in cazuri rebele. -,

0 cura de sezon1 indicata pentru cazurile cronice. "n manunchi mic de patlagina ($lantego lencolata), bine spalata, dar nu !recata, se !ierbe cu doua pahare de apa, timp de 1# minute. e raceste si se strecoara. /ot acest lichid se bea rece in cursul unei zile. /ratamentul trebuie urmat +# de zile (in <usia se !acea in luna mai) si se spunea ca e!icacitatea lui dureaza 11 luni, dupa care poate !i repetat. e !ierbe o lingura de samanta de in s!aramata (sau orez, sau ovaz) in patru pahare cu apa, si se strecoara. e adauga o lingura de sare si doua linguri de ulei vegetal (de in sau masline). Aceasta compozitie era introdusa in intestin, cat de !ierbinte se putea suporta. "nii practicieni recomandau urmatoarea metoda de curatire1 in prima zi, se !olosea o cantitate de apa cum s)a descris mai susA a doua zi, aceeasi compozitie, in cantitate dubla, se instila !oarte incet. "rma o zi de pauzaA a patra zi, se introducea de patru ori cantitatea de lichid, procedand e%trem de incet, si apa trebuia sa !ie retinuta cat mai mult. $e timpul acestui tratament, pacientul trebuia sa consume numai lichide. e spunea ca aceasta cura, repetata lunar de sase ori, dadea rezultate chiar in cazul constipatiilor cronice. Tratamentul cu ulei %e#etal' o jumatate de pahar de ulei vegetal (de masline) trebuie introdus in rect cat mai adanc, cu ajutorul unei canule. <epetat de mai multe ori seara, acest tratament ducea la regularizarea ritmului intestinal. uplimente ale dietei1 e toaca marunt varza cruda, se presara cu sare. .upa +# de minute, se stoarce sucul. e bea 1*' pahar din acest suc, inainte de !iecare masa. .ecoct de ovaz1 se !ierbe o lingura de ovaz intr)un pahar cu apa, timp de 1# minute. e raceste, se ia un pahar la !iecare masa. .ecoct de visine (cirese) sau mure uscate, preparat si luat ca mai sus. aramura de la castraveti murati (+# de zile dupa ce au !ost pusi la murat), se bea un pahar pe zi, dimineata, inainte de micul dejun. 0 veche metoda bielorusa1 se taie subtire castravetii cruzi, decojiti, se pun intr)o !ar!urie adanca. e dilueaza putina miere cu suc de hrean sau de lamaie, se toarna deasupra si se mananca de trei ori pe zi, la toate mesele. /inctura de ceapa1 se umplu '*+ dintr)o sticla cu ceapa taiata marunt, apoi se completeaza sticla cu vodca sau alcool diluat. e tine 1# zile la cald, se strecoara si se iau cate 1# picaturi in apa rece, de doua ori pe zi, inainte de masa. ) .ecoct de boabe de maces. e !ierbe o lingura de boabe de maces cu un pahar de apa, timp de '# de minute. e lasa 1# ore, se bea strecurata, seara, inainte de culcare. $rune. unt !oarte mult !olosite ca la%ativ natural. $runele uscate sunt tinute peste noapte intr)un amestec de suc de lamaie, miere si apa !iarta si putin sarata. e bea un pahar de lichid, cu o ora inaintea micului dejun. 6a micul dejun se mananca si prunele inmuiate, de pre!erinta cu lapte acru sau iaurt. ;ota' $entru !iecare caz de constipatie in parte, trebuie consultat un practician cu e%perienta. 0rganismele omenesti di!era, si un regim bun pentru un pacient poate !i daunator altuia. +iabetul $e langa tratamentele medicale, in iberia, medicina populara prescria urmatoarele reguli1 "n regim alimentar strict. a se bea cantitati mari de in!uzie de a!in1 1 lingura de !runze, in!uzate +# de minute intr)o ceasca de apa -&

clocotita. a se ia de trei ori pe zi cate o lingurita de boabe de mustar. a se rada cat mai mult. e presupunea ca rasul ajuta la eliminarea zaharului din sange. <egimul alimentar prescria !olosirea laptelui smantanit, a branzei de vaci si a zerului. 0 data pe saptamana, bolnavul trebuia sa manance numai cruditati si +), oua. Erau interzise1 castanele, ciresile, prunele, strugurii, painea, orezul, mazarea si sta!idele. 2arnea si grasimile erau permise, alcoolul nu. +iareea Nu este periculoasa si se vindeca usor, dar poate !i si semnalul de alarma al unor boli mai grave. .aca ea persista si este insotita de greturi, dureri de cap, colici, si daca !ecalele sunt sub !orma de mucus si au culoare verzuie sau mai ales urme de sange, trebuie consultat un medic. (ata cateva reguli e!iciente, pentru diaree obisnuita1 (n primul rand se ia un purgativ puternic (1 lingura de ulei de ricin pentru un adult, o lingurita pentru un copil), urmat de putin suc de lamaie. .esi neplacut la gust, uleiul de ricin actioneaza repede si nu dauneaza organismului ca purgativele chimice. e in!uzeaza o lingura de miez de nuca s!aramata, in circa &## g apa clocotita, timp de '# de minute, apoi se strecoara. .oza1 un pahar mic de vin, o data pe zi, dimineata. e inmoaie paine uscata de secara in apa calda, timp de 1&)'# de minute. e bea terciul obtinut incet, in decurs de o zi. (n general, se obtin rezultate in ', de ore. /inctura de pelin1 '# picaturi la +), ore. e putea prepara si cu apa (o lingurita de pelin la un pahar cu apa), !ierbandu)se compozitia. e bea lichidul cald, dupa voie. Nu se indulceste. .aca diareea persista (!ara dureri de cap si !ebra), urma acest tratament1 se manca in timp de ', de ore 1' mere mari, curatate si rase, cate unul la doua ore. (n acest timp, nu se bea, nu se mananca nimic altceva si nici nu se iau medicamente. .aca diareea este produsa de o raceala, bolnavul trebuie sa stea la pat si sa bea ceaiuri calde, care sa)i produca transpiratia. 2ele mai bune ceaiuri sunt cele de !lori de zmeur, de tei sau de salvie. 2u cat se transpira mai mult, cu atat este mai bine. .aca diareea capata un caracter cronic, depasind ' zile, poate !i util urmatorul leac1 se !ierbe pe !oc mic o priza de pra! de scoarta de stejar, intr)un pahar si jumatate de apa, timp de 1# minute. e ia din acest lichid cate o lingura, de trei ori pe zi. 2ei care su!ereau de diaree erau s!atuiti sa aiba permanent in casa un amestec din trei linguri miez de nuca s!aramat si 1*' l vodca. .upa ce se lasa la cald 1' zile, se strecoara. .oza1 un paharel, la primul semn de diaree. +oua %ec&i metode siberiene' 5olnavul trebuie sa stea asezat pe o caramida in!ierbantata in cuptor si in!asurata intr)un prosop, pana cand caramida se raceste. 6a nevoie, procedeul se repeta. $ielea care inveleste ranza gainilor, separata cu grija de cartilaj si carne, se usuca bine la soare, se piseaza si se ia de doua ori pe zi, impreuna cu mancarea. Pentru copii' cel mai bun medicament pentru diareea copiilor de toate varstele este zeama groasa, ramasa dupa !ierberea si strecurarea prin ti!on a orezului. .oza1 1*' ceasca de lichid cald, la '), ore.

-3

4astrita "rmatorul tratament era considerat e!icace1 se inghit zilnic seminte de mustar cu apa, incepand cu o samanta si mergand progresiv pana la '# de seminte. Apoi, cantitatea descreste cu cate o samanta pe zi, pana se ajunge la 1 samanta. e repeta tratamentul dupa o saptamana daca este necesar. Un tratament pentru #astrita cronica' se rad doua mere verzi cu coaja si se consuma imediat. $acientul nu trebuie sa mai manance nimic & ore inainte si & ore dupa. /ratamentul este bine sa !ie repetat de patru ori, la interval de o saptamana, reducand la , ore timpul de abtinere de la mancare si bautura (dupa doua saptamani). /ratamentul provoaca uneori e%ces de gaze in stomac, si era recomandat pacientului un regim adecvat, acesta evitand !ructele si legumele crude, varza sub orice !orma, a%andu) se pe carne si legume !ierte. ,olita 2olita este o a!ectiune obisnuita, o usoara in!lamare a intestinului. 2and devine cronica, este suparatoare si necesita un lung tratament. e recomanda o dieta stricta, din care erau e%cluse1 carnea, ouale si albuminele. Erau permise lactatele, piureurile de cereale si legume, mai ales de carto!i, cu unt. e permitea si sucul de morcovi (un pahar pe zi). Alimentatia trebuia sa !ie abundenta, colita provocand deshidratare. Tratamente' urmatorul tratament era adesea recomandat ) se !aceau doua clisme. $rima, cu +), pahare de apa calda. (mediat dupa scaunul produs, se !acea a doua, compusa dintr)un pahar de zeama de orez, amestecata cu +# g zahar lactic. 6ichidul trebuia sa ramana in organism toata noaptea. ?aptul ca provoca gaze in stomac era o reactie normala, neingrijoratoare. .upa o saptamana de tratament, simptomele de colita dispareau, dar era indicat sa se repete tratamentul inca o saptamana, apoi sa se ia zahar lactic inca o saptamana (de doua ori pe zi, cate +# g). (mpreuna cu tratamentul de mai sus, se mai prescria urmatoarea reteta1 se !ierbea 1& minute, cu un pahar de apa, o lingurita din amestecul ) salvie uscata ( alvia o!!icinalis) E vinetel (2entaura nigra) E !lori de musetel (>atricaria chamomilla). e strecurau si se lua cate o lingura la doua ore. /ratamentul putea !i continuat dupa nevoie, scazand treptat dozele si marind intervalele dintre ele. >edicatia era considerata drept cea mai buna in toate tulburarile gastrice si digestive.

8edicina naturista
Terapia padurii(radul51bies 1lba6! =<, brad frumosA <, brad frumos,A ,u cetina tot %erdeA Tu esti copacul credincios,A ,e frunza nu si!o pierde.= /ternitatea %erde a bradului e o taina nedezle#ata, care arata ca prin trunc&iul lui circula se%e deosebit de puternice, care ii pot fi si omului de folos... Terapia paduriiBAbCBbC(radulBAbCBbC Abies Alba&) /0# brad frumos1 0# brad frumos#1 Cu cetina tot verde1 Tu esti copacul credincios#1 Ce frunza nu si)o pierde./ +ternitatea verde a bradului e o taina nedezlegata# care arata ca prin trunc,iul lui circula seve deosebit de puternice# care ii pot fi si omului de folos ) Legenda bradului .emult, tare demult, cand picioarele s!inte ale .omnului (isus mai paseau pe acest pamant, s)a iscat din senin o !urtuna, cum nu se mai pomenise. Crindina era cat oul de porumbel, vantul smulgea pietrele din loc, iar cerul se intunecase ca la venirea noptii, macar ca era in miez de zi. (isus :ristos si !antul $etre tocmai se a!lau atunci pe drum, la marginea unei paduri si au cerut adapost copacilor, care insa se ascundeau, care mai de care mai zgribuliti si mai in!ricosati. >andrii stejari si !agi nu au vrut sa)i primeasca la adapostul lor, pentru ca abia isi puteau pazi !runzisul bogat de urgia cerurilor ) unde sa)i mai adaposteasca si pe cei doi calatoriJ >erii si perii au spus ca trebuie sa)si apere !ructele, salciile si plopii s)au !acut ca nu)i baga in seama si au tacut. .intre toti, doar bradul s)a invoit sa le o!ere adapost. El a spus1 "?ructe mandre pe care sa le apar nu am, !runzisul meu e !acut din ace ascutite care nu se tem de grindina, oamenii ma ocolesc si ma socotesc ne!olositor, dar daca voi vreti sa)mi cinstiti -8

acoperamantul cu prezenta voastra, eu va voi primi cum voi sti mai bine si am sa invelesc trupurile voastre cu ramurile mele dese". =is si !acut. .omnul (isus si $etre au !ost paziti cum nu se poate mai bine de bradul cel vrednic. Apoi, !urtuna s)a oprit, iar soarele a rasarit din nou, mandru, pe cer. Atunci, iesind din adapostul cetinei, (isus cuvanta ast!el catre brad1 ".intre toti copacii, tu, bradule, ai !ost cel mai vrednic, iar eu, prin voia /atalui >eu, te voi rasplati. ?ie ca de azi inainte, iarna, tu sa nu)ti mai lepezi !runzisul ca ceilalti copaci, ci sa)l pastrezi vesnic. Apoi, !ie ca acele tale intepatoare sa capete o mireasma care sa)i bucure pe oameni, sa le dea putere si sa le vindece bolile, ast!el incat ei sa te pretuiasca asa cum se cuvine. 2at despre lipsa ta de rod, !ie ca in miez de iarna, cand toate !ructele pamantului se vor !i terminat, oamenii sa te impodobeasca si sa puna pe ramurile tale toate bunatatile, iar atunci cand se vor strange in jurul tau, ei sa se gandeasca la >ine, pentru ca tu esti copacul cel mai drag >ie". Numai ce zise acestea si 2el !ant disparu, impreuna cu $etre, intr)o geana de lumina. A ramas in padure insa bradul cel !alnic, cu darurile sale nemuritoare, precum si aceasta poveste murmurata de !runzisul copacilor, in!iorati de minunea dumnezeiasca. 2radul in medicina vec,e romaneasca 2u nume de origine dacica, bradul este pentru romani un arbore sacru, prezent ca simbol in cele mai vechi mani!estari ale credintelor si creatiei populare. 6a !el de veche este si !olosirea lui ca leac intr)o multime de boli. caldatorile cu cetini de brad erau !olosite pentru intarirea celor slabi si a convalescentilor, pentru tamaduirea durerilor de oase si de piept. <asina intra in compozitia unsorilor !olosite contra reumatismului si in!ectiilor, pentru vindecarea ranilor si arsurilor. Apoi, mireasma bradului era considerata un adevarat eli%ir in bolile de plamani. 5olnavilor de piept li se recomanda sa mearga seara intr)o padure de brad, atunci cand emanatiile eterice ale coni!erelor isi !aceau numaidecat e!ectul. $e timp de iarna, e%ista obiceiul ca, la capul bolnavilor de piept, sa se puna ace si cetini de brad, proaspat zdrobite. $rimavara, din muguri de brad si miere se !acea un sirop cu virtuti tamaduitoare, care era !olosit in "suspin" (astm si bronsita astmati!orma) si "hectica" (tuberculoza). 0dinioara, cand tamaia era o raritate, !iind !olosita numai la bisericile episcopale, in satucurile de munte, era !olosita rasina de brad pentru !umigatii. .espre a!umarile cu rasina de brad si de pin se spunea ca alunga boala, necazul si toate spiritele rele. Cateva leacuri cu cetini# rasina si muguri de brad ) -iropul de ace de brad .e pe ramurile de brad proaspat culese (de cateva ore, pentru a nu avea timp uleiul aromatic sa se evapore) se rup numai acele, care se zdrobesc apoi pe o planseta de lemn, cat mai bine, cu ajutorul unui tocator. (ntr)un borcan de sticla cu capac si cu gura larga se pune un strat gros de un deget de miere, apoi se adauga un strat subtire si uni!orm de ace de brad dupa care un nou strat de miere s.a.m.d. (n !inal, deasupra ultimului strat de ace de brad, se pune un strat gros de doua)trei degete de miere, dupa care se inchide borcanul ermetic, cu capacul. e lasa acest amestec in camara, de la doua la patru saptamani, apoi se scoate si se !iltreaza totul, rezultand un sirop e%trem de par!umat si cu e!ecte tamaduitoare deosebite. (n vechime, e%ista obiceiul ca vasul de e%tractie al siropului sa !ie tinut ingropat in pamant, pentru a "trage seva tamaduitoare" a acestuia. Acest sirop se poate !ace si primavara, din muguri, dar cel din ace culese in lunile decembrie si ianuarie este cel mai bogat in uleiuri volatile si, ca atare, are e!ectele tamaduitoare cele mai puternice in bolile respiratorii. ) .asina si plamadeala de rasina in alcool <asina de brad se recolteaza !oarte simplu, in orice anotimp, prin desprinderea cu cutitul de pe arbore, ea !iind intalnita in toate taieturile scoartei (pentru brad, rasina joaca rolul de antiseptic si cicatrizant). (n mod normal, ar trebui !acut un rezinaj special pe scoarta copacului, dar pe traseele turistice, oamenii au !acut, din pacate, prea multe crestaturi pentru a !i su!icienta rasina de recoltat. ingura grija pe care trebuie sa o avem este sa nu ranim copacul atunci cand scoatem rasina, care, de alt!el, se desprinde relativ usor. <asina poate !i consumata ca atare sau, pentru a proteja dantura (substantele din rasina ataca smaltul dintilor), poate !i preparata cu alcool. $lamadeala de rasina se obtine !oarte simplu1 intr)un pahar cu alcool alimentar de minimum -#G (alt!el rasina nu se dizolva) se adauga trei)patru linguri de rasina de brad, amestecand !oarte bine, asa incat ea sa se dizolve per!ect. .upa ce s)a dizolvat !oarte bine, se mai --

lasa ', de ore ca sa se decanteze, dupa care se !iltreaza si se trage in sticlute mici, inchise la culoare. ! 2aile cu cetini de brad e pun doua)trei maini de ramuri tinere de brad, cu tot cu ace, tocate bine, in jumatate de caldare de apa si se lasa la macerat, de seara pana dimineata, cand se !iltreaza. .upa !iltrare, maceratul se lasa deoparte, iar cetinile sunt puse sa dea in clocot in trei)patru litri de apa, dupa care se lasa la racit si se !iltreaza. (n !inal, se amesteca decoctul ast!el obtinut cu maceratul la rece, !iltrat anterior. $reparatul obtinut se toarna in apa de baie. 0 baie cu e%tract de cetini de brad dureaza 1&)'# de minute, iar apa trebuie incalzita progresiv, ast!el incat prin porii pielii sa !ie absorbite cat mai multe substante active. Alifia din rasina de brad 2ea mai buna ali!ie din rasina de brad se obtine acasa, pe suport de unt si ceara de albine. e pune un pachet de unt intr)o oala si se !ierbe pe !oc de intensitate medie, inlaturandu)se spuma, din cand in cand. .upa 1&)'# de minute, niste sedimente inchise la culoare se depun pe !undul cratitei, iar untul ramane limpede. Atunci, se ia de pe !oc si se trece untul incins, limpede (!ara vreun sediment de pe !und) intr)un vas curat, in care se adauga si un bob de ceara de albine, de marimea unei alune (se gaseste in piata, la apicultori), dupa care se amesteca bine. Atunci cand amestecul de unt limpezit si ceara este omogen, se adauga doua)trei linguri de rasina de brad. e amesteca la !oc mic, pana la omogenizarea completa, dupa care se lasa sa se raceasca putin si se toarna intr)un borcan. e pastreaza in !rigider. 2u aceasta ali!ie se ung locurile a!ectate, de doua)trei ori pe zi. Afectiunile care raspund la tratamentul cu brad ) .urerile de gat, amigdalitele, !aringitele, eso!agitele ) se mesteca si se suge o lingurita de rasina, lasand)o sa alunece cat mai incet pe gat. /ratamentul se !ace de doua)trei ori pe zi. e poate !ace si o gargara cu plamadeala de rasina in alcool. ) 2ancerul la gat ) dimineata si seara se suge cate o bucatica de rasina, de marimea unei monede de o suta de lei, dupa care nu se mananca nimic, vreme de o ora. Este un tratament cu rol adjuvant. ) (n!ectiile urinare (cistitele) si cele de rinichi (ne!ritele) ) in aceste a!ectiuni, un tratament intern de cateva zile cu plamadeala in alcool de rasina de brad poate !ace minuni. e ia o lingurita de preparat, diluata cu putina apa, de trei)patru ori pe zi, pe stomacul gol. .aca vreti sa obtineti rezultate si mai bune, puneti la !iecare doza de plamadeala in alcool de rasina de brad cate o lingurita de tinctura de ienupar. <ezultatul va va uimi. ) 5ronsita, astm, boli pulmonare trenante ) se ia de patru, sase ori pe zi cate o lingurita de sirop de ace de brad, preparat dupa metoda indicata mai sus. uplimentar, se !ac bai !ierbinti, cu e%tract de cetini de brad. Utilizari e(terne3 ) Arsuri si taieturi usoare ) se aplica ali!ia de rasina pe locul a!ectat de doua)trei ori pe zi. .aca e%ista riscul de in!ectie, atunci se aplica mai intai ca dezin!ectant ) plamadeala in alcool, de rasina de brad este un antiin!ectios si cicatrizant redutabil. ) $lagi care nu se inchid, lu%atii si !racturi care se vindeca greu ) pe entorse si lu%atii se aplica comprese cu plamadeala de rasina de brad in alcool (reteta saseasca) sau se !ace un masaj !oarte usor, cu ali!ie de rasina. $rin acest tratament !acut zilnic, vreme de cel putin o saptamana, perioada de vindecare se scurteaza considerabil. >esterii populari care "indreapta oasele" recomanda ca, dupa tratament, sa se puna o compresa cu rasina in alcool, la +# de minute dupa e!ectuarea tratamentului. $e plagile care nu se inchid, se pun, de asemenea, comprese cu plamadeala de rasina de brad in alcool, vreme de +#)3# de minute, dupa care se lasa o perioada dubla de timp sa se zvante in aer liber. ) :emoroizi ) se aplica pe locul a!ectat, de doua ori pe zi, ali!ia de rasina, al carei mod de preparare a !ost descris mai sus. ) <eumatism ) se trateaza e!icient prin bai !ierbinti, partiale sau complete, !acute in e%tract de cetini de brad. (mediat dupa baie, bolnavul este uns cu ali!ie de rasina de brad si i se da sa bea ceai !ierbinte de -@

soc cu maghiran. ) Astenie, convalescenta, dureri musculare ) se !ac bai generale cu e%tract de cetini de brad, dupa care se !ac si !rictionari usoare cu ali!ie de rasina de brad, pe talpi, pe maini, pe umeri. "n rol tonic !oarte bun il are si siropul de ace de brad, administrat intern. 5aile cu acest preparat sunt un adjuvant !oarte bun si in nevroza cardiaca. ) cleroza in placi (adjuvant) ) acele proaspete de brad se zdrobesc bine de tot pe o planseta de lemn, cu ajutorul unui tocator, apoi se invelesc in ti!on si se aplica pe sira spinarii, vreme de cel putin o ora, asezand deasupra un !ular gros, ast!el incat sa nu apara senzatia de !rig. ) $robleme legate de glanda tiroida (hiper) si hipotiroidie), in!lamatii dureroase ale ganglionilor ) se pune o cataplasma cu ace de brad (preparata in modul descris mai sus) pe gat, seara si se tine peste noapte. $e ganglionii in!lamati se pune, de asemenea, o cataplasma cu ace de brad.

Leacuri babesti
Leacuri babesti. +ureri de cap'. ! umblati desculti, dimineata, prin roua . ! aplicati pe frunte o felie de lamaie, o *umatate de cireasa sau felii de cartofi cruzi . ! beti o cafea tare, cu o lin#urita de suc de lamaie. . $nsomnii'. ! mancati seara salata fiarta sau infuzie de salata . ! beti o... Leacuri babesti I+ureri de cap' ) umblati desculti, dimineata, prin roua ) aplicati pe !runte o !elie de lamaie, o jumatate de cireasa sau !elii de carto!i cruzi ) beti o ca!ea tare, cu o lingurita de suc de lamaie. I$nsomnii' ) mancati seara salata !iarta sau in!uzie de salata ) beti o cana de lapte !ierbinte cu miere ) !aceti o scurta baie !ierbinte cu !lori de tei ) umpleti o !ata de perna cu musetel, ace de pin, levantica sau !lori de !an si culcati)va noaptea cu capul pe ea (sau puneti)o alaturi de perna). I)eumatism' ) purtati toata ziua in buzunar un carto! sau o ceapa ) puneti o cataplasma de urzici pe locul dureros. $isca, dar trece. ) puneti comprese cu !oi de varza strivita ) !aceti aplicatii !ierbinti cu !iertura de tulpini uscate de rosii (adunate toamna, dupa cules). I+ureri de dinti ) mestecati incet un cuisor aromat I,onstipatie ) mancati pe stomacul gol coaja de portocala !iarta si apoi uscata ) mergeti zilnic, desculti, un s!ert de ora pe pietre sau pamant rece. I1rsuri solare ) puneti comprese cu apa si otet ) !aceti o baie in care adaugati in!uzie de ceai negru IPiscaturi de insecte' ) urinati pe pamant si !recati piscatura cu tarana umezita I+ureri de #at @#

) !aceti gargara cu suc !ierbinte de lamaie I<di&na ) cand va intindeti ca sa va odihniti, ungeti)va talpile cu usturoi sau !i%ati)va catei de usturoi intre degetele de la picioare.

@1