UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOS GALATI FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERIOR

PIATA ACTIUNILOR IN ROMANIA

Prof. Coordonator: Lect. Dr. Man Ot ! a L"$ n ta

St"denta: Do#ar" %&' #r"(a )

*+),

Cuprins

Generalitati................................................................3 Tipuri de actiuni........................................................3 Istoricul pietei actiunilor........................................... Tran!actionare actiuni "s. Tran!actionare CFD........# $i%lio&ra'ie...............................................................()

Piata actiunilor
Generalitati
Din punct de "edere +uridic, o actiune repre!inta dreptul de proprietate al posesorului acesteia asupra unei cote-parti din societatea co.erciala. Detinatorul uneia sau .ai .ultor actiuni ale unei 'ir.e are dreptul la di"idende acordate din pro'itul acesteia, are dreptul sa participe la luarea deci!iilor, prin inter.ediul Adunarii Generale a Actionarilor, si are dreptul la o cota-parte din su.ele re!ultate /n ur.a unei e"entuale lic0idari a 'ir.ei, proportional cu nu.arul de actiuni detinute. Din punctul de "edere al pietei de capital, actiunile sunt instru.ente 'inanciare pe care in"estitorii le pot cu.para sau "inde /n cadrul unei piete or&ani!ate si re&le.entate, .ai e1act al $ursei de 2alori. Actiunile sunt instru.entele 'inanciare de %a!a ale pietei de capital, tran!actionarea lor o'erind pe de o parte in"estitorilor posi%ilitatea de a o%tine pro'ituri si pe de alta parte co.paniilor posi%ilitatea de a se 'inanta. In"estitorii pot o%tine pro'it cu.parand actiuni la un anu.it pret si "3n!3nd la un pret .ai .are, iar co.paniile se pot 'inanta prin e.isiunea de noi actiuni si "3n!area lor catre in"estitorii interesati.

Tipuri de actiuni
Actiunile co.paniilor pot 'i de doua 'eluri. Cele .ai des intalnite sunt actiunile ordinare, sau co.une, care dau dreptul la di"idende in li.ita pro'itului net o%tinut de co.panie in anul anterior, dau dreptul la "ot in Adunarea Generala a Actionarilor si la un procenta+ din su.a re!ultata in ur.a unei e"entuale lic0idari a acti"elor co.paniei, in 'unctie de nu.arul de actiuni detinute si de ponderea acestora in totalul actiunilor e.ise de co.panie. Al doilea tip de actiuni sunt cele preferentiale, care dau detinatorilor unele drepturi supli.entare 'ata de actiunile ordinare, insa in &eneral co.pensea!a acest lucru prin .icsorarea altor drepturi. De e1e.plu, detinatorii de actiuni pre'erentiale pot a"ea dreptul sa pri.easca di"idende intr-o anu.ita su.a indi'erent daca 'ir.a a a"ut pro'it sau pierdere in anul anterior. De ase.enea, in ca!ul lic0idarii co.paniei detinatorii de actiuni pre'erentiale pot 'i indreptatiti sa ai%a prioritate 'ata de restul actionarilor, in ca!ul in care su.a re!ultata din "alori'icarea acti"elor nu acopera datoriile acesteia. Actiunile pre'erentiale sunt particulari!ate de la co.panie la co.panie, putand e1ista si drepturi sau o%li&atii di'erite 'ata de cele e1e.pli'icate .ai sus. O ast'el de actiune

pre'erentiala .ai putin o%isnuita este asa-nu.ita 4actiune de aur4, pastrata in unele ca!uri de cei care "and pac0etul .a+oritar de actiuni al unei 'ir.e, pentru a a"ea drept de "eto in pri"inta unor cate&orii de deci!ii strate&ice ulterioare 5de .ulte ori statele apelea!a la asa ce"a atunci cand pri"ati!ea!a o co.panie6, sau pentru a a"ea prioritate la a reintra in posesia co.paniei in ca!ul in care noul proprietar se 0otaraste sa o "anda, la randul sau. In &eneral, actiunile pre'erentiale nu au atasate .ai .ulte tipuri de drepturi in plus 'ata de cele co.une, ci unul sin&ur, insotit de o%icei si de o restrictie, cu. ar 'i lipsa dreptului de "ot in Adunarea Generala a Actionarilor. Un ca! .ai special este cel al co.paniilor ale caror actiuni o'era drept de "ot in li.ita unui anu.it procent din capitalul social. In aceasta situatie, daca un actionar depaseste li.ita respecti"a 5care poate 'i de (7, 87, ()7, etc. din capitalul social6 i se anulea!a dreptul de "ot pentru actiunile care trec peste acea li.ita, sau e"entual i se diluea!a dreptul de "ot, putand a"ea un "ot la (.))), la ().))), la ()).))) de actiuni, in 'unctie de statutul 'ir.ei, 'ara sa piarda insa dreptul de a incasa di"idende. In aceasta situatie actiunile sunt practic intre actiuni ordinare si actiuni pre'erentiale.

Scurt istoric
9iata actiunilor din Ro.ania a 'ost structurata de la %un inceput pe doua co.ponente distincte: $ursa de 2alori $ucuresti 5$2$6 si RASDA; 5$ursa Electronica RASDA;6. $2$ 'unctionea!a, in acest .o.ent, ca institutie de interes pu%lic cu personalitate +uridica, in'iintata in %a!a Deci!iei Co.isiei Nationale a 2alorilor Mo%iliare 5CN2M6 nr *)<(==8, la solicitarea a * de societati de "alori .o%iliare 'ondatoare ale Asociatiei $ursei. 9iata Nationala a 2alorilor Mo%iliare RASDA; a 'ost lansata la *# octo.%rie (==#, ca re!ultat al necesitatii unui cadru institutional si te0nic pentru tran!actionarea tuturor actiunilor distri%uite in cadrul 9ro&ra.ului de 9ri"ati!are in Masa. 9roiectul RASDA; este re!ultatul direct al cola%orarii ro.ano-a.ericane, le&i'erate prin se.narea, in (== , a unui Me.orandu. de catre &u"ernele Ro.aniei si SUA, prin care A&entia pentru De!"oltarea Internationala a Statelor Unite 5USAID6 a derulat in Ro.ania proiectul >De!"oltarea petei ro.anesti de capital?. E"olutia celor doua pietre a 'ost ase.anatoare, 'iind in'luentata in .od "i!i%il de e"olutiile econo.ice dar .ai ales politice din Ro.ania acestei perioade. Dupa un start e1celent, suprapus unei sc0i.%ari politice la ni"el inalt 5(==#6, cu un .a1i. al "alorilor tran!actionate si al "alorilor cotatiile sta%ilite in "ara anului (==@, a ur.at un declin de proportii,atat ca "aloare dar si ca durata, a pietei actiunilor ro.anesti. E"olutia descendenta a a"ut nu.eroase cau!e, printre care cele .ai i.portante putand 'i enu.erate: >supraincal!irea? pietei 5(==@6 pe 'ondul unor ac0o!itii .asi"e de actiuni ce a"eau la %a!a 'onduri speculati"e, nereali!area o%iecti"elor de politica econo.ica pro.o"ate, in ca.pania electorala, de noua conducere politica a Ro.aniei 5'apt ce a de"enit e"ident la s'arsitul anului (==@6, nei.plicarea reala a pietei de capital in procesul de pri"ati!are, neincrederea institutiilor 'inanciare ale statului in a lucra cu si pe piata de capital ro.aneasca , politica .onetara i.puse de $NR si Ministerul de Finate ce a anulat orice sansa de 'unctionare a pietelor 'inanciare ro.anesti, e"olutia sla%a de ansa.%lu a econo.iei ro.anesti.

S'arsitul anului *))) poate 'i considerat ca piatra de 0otar ce a .arcat in"ersarea trendului e"olutiei pietei actiunilor. 9rincipala cau!a a stopari declinului poate 'i considerat atin&erea unor .ini.e de tran!actionare incredi%ile pentru o piata %ursiera nor.ala. Dease.enea iesirea cu %ine din cri!a 'inanciara a anului (=== precu. si sc0i.%arile politice produse in anul *))) au 'ost 'actori de natura a i.pulsiona e"oluitia de ansa.%lu a pietei %ursiere. 2ara anului *))( a .arcat re"enirea pietei actiunilor la un trend crescator, odata cu scaderea do%an!ilor pe piata %ancara si .ai ales prin perceperea unei predicti%ilitatii si pe "iitor a acestui 'eno.en. De re.arcat ca politica 'iscala de incura+are a e1porturilor ro.anesti 5 prin i.punerea unei cote .ult reduse pro'itului re!ultat din ast'el de operatiuni6 a a"ut si ea un rol i.portant in i.%unatatirea e"olutiei societatilor cotate si i.plicit a atracti"itatii lor pentru in"estitori. Le&i'erarea unui nou cadru le&islati" pe parcursul anului *))*, .ult .ai %ine decat cel precedent, a a"ut darul de a consacra piata %ursiera ca alternati"a "ia%ila pentru plasarea 'ondurilor in"estitorilor, iar odata cu acest 'apt a nascut speranta ca piata de capital ro.aneasca sa 'ie capa%ila a-si +uca rolul sau 'unda.entul in econo.ie: 'acilitarea intalnirii cererii si o'ertei de capital pe ter.en .ediu si lun&. In acest conte1t anul *))* a inse.nat un an de .a1i.e pentru piata %ursiera ro.aneasca, atat la ni"elul perceptiei pu%licului lar& 'ata de 'eno.enul %ursier, Societatile ale caror actiuni sunt listate la $2$ sunt &rupate in cadrul sectorului de titluri de capital in patru cate&orii 5I, II III si internationala6, in 'unctie de cerintele de listare pe care le indeplinesc. Societatile care nu indeplinesc conditiile de listare sunt inscrise la cate&oria societatilor nelistate. In pre!ent la cate&oria I sunt listati *( de e.itenti, la cate&oria II sunt listati # e.itenti, iar la cate&oria III este listat un sin&ur e.itent. La cate&oria internationala este listat un sin&ur e.itent. 2olu.ul tran!actiilor, "aloarea tran!actiilor si capitali!area pietei pentru sectorul titluri de capital din cadrul $2$ in perioada *)))- 53).)3.*)()6 se pre!inta ast'el: Anul Volum *)() #.A)=.3#).8(@ *))= ( . 3(.38=.3)( *))A (*.A @.==*.(# *))@ ( .*3 .=#*.388 *))# (3.#@@.8)8.*#( *))8 (#.=3 .A#8.=8@ *)) *))3 *))* (3.))@.8A@.@@# .()#.3A(.A=8 .)A8.(*3.*A= Valoare (RON) (.@=3.)3).*#),@* 8.)=*.#=(. ((,)* #.=8).3==.@A@,3A)) (3.A)*.#A).# 3,@@)) =.A= .*= .)=#,@*)) @.A)=.@3 . 8(,#) A *. (8.) 3.A =,(A @ (.))#.*@(.(3),)=@= @)=.@#8.( =,8@AA Tranzactii *A@.*3) (.3( .8*# (.3 (.*=@ (.8 (. .A=( .3=A Capitalizarea (RON) =@.#38.#=*.8A#,88 A).)@ . =#.)A=,# 8.@)(. =*.#(A,A8 A8.=#*.3A=.( A,#) @3.3 (.@A=.8 8,A# 8#.)#8.8A#.=A ,@# 3 .( @. )).))),)) (*.(A#.#)).))),)) =.(8A.))).))),))

(.(8=.)#) # .A3= ).)A #A=.(A

Anul Volum *))( *.*@@. 8 .)(@ *))) (.A)#.8A@.*#8

Valoare (RON) 3A(.*@@.)*(,)33) (A .*=(.#88,)(3)

Tranzactii 38@.8@@ =#.AA@

Capitalizarea (RON) 3.A8@.3)).))),)) (.)@*.A8).A)),))

2olu.ul tran!actiilor, "aloarea tran!actiilor si capitali!area pietei pentru sectorul titluri de capital din cadrul $2$-piata RASDA; in perioada *)))- 53).)3.*)()6 se pre!inta ast'el: Anul Volum *)() 8)@. @3.83 *))= (.88).A*@.@(A *))A (.==(.((@.@3( *))@ .3((.8(A.@ Valoare (RON) (@*.8@).*(*,** 8@8.=A .AA*,( (.8#*.))(. #,@A)) Tranzactii #=.A)3 (A@.)*8 3@*.((A ##A.A#@ ( 3.#*) ( .3 # Capitalizarea (RON) (3.=)3.@@#.@8@, ) (*.3 8.3 .A3 ,*3

(*.)==.A#8.(*A,A= * . ().)**.*3=,33 ().@)@. 3@.@=8,A= A.*)@.)#8. *A,#A @.==3.*88.*@), = @.=(=.8((.=A3, = #.()@. *3.3(3,3A 3.3#A.*A3.3 ,=*

.*8 .)@#.3 =,3*)) A @.AA*.AA#,)()) (.)@#.**).8)A,8# = 8=).@(3.(3*,A)(@ ((.) A.33(,*38* *(. 3.@ ),(A*(

*))# (.( =.A*(. A3 *))8 (.@8*.=@8.)=3 *)) (.*)#. =3. =A

(((.3A# #A.@8) ##.#3@ A@.((= ( ).8)#

*))3 A@@.=#). ( *))* *.( 3.3(#.@)A *))( @@).3().= 8 *))) (.*)=.(3@.(==

*@(.A3@.@@8,#8A) 3)#.#(*.@83,) *)

*.)@A.*==.8@@,3=

9entru ca actiunile unei societati sa 'ie ad.ise la tran!actionare, societatea respecti"a tre%uie sa des'asoare o o'erta pu%lica initiala 5I9O - 4initial pu%lic o''er46, pe %a!a unui prospect de o'erta pu%lica apro%at de CN2M precu. si sa respecte o serie de cerinte pre"a!ute in Codul $ursei de 2alori $ucuresti si in le&islatia apro%ata de CN2M. 9rintre cele .ai i.portante o'erte pu%lice initiale derulate in ulti.ii ani a.inti.: co.paniile nationale de utilitati Transelectrica si Trans&a!, precu. si societatile co.erciale Alu.il Ro. IndustrB si SSIF $roCer SA. Listarile noi au o in'luenta directa asupra capitali!arii unei piete, in sensul cresterii acesteia.

Tranzactionare actiuni vs. Tranzactionare CFD

9e orice piata 'inanciara, operatiunile e'ectuate au scopuri di'erite: incepand cu o%tinerea unui pro'it periodic, nu atat .are, cat &arantat su% 'or.a unor di"idente, pana la o%tinerea i.ediata a unui pro'it speculati", cu e'ectuarea unor operatiuni cu risc ridicat. Totusi, un lucru este cert: toti traderii pietei 'inanciare au un sin&ur scop - obtinerea profitului. De!a"anta+ul in"estitiilor in actiuni si de ce tot .ai .ulti traderi ale& "arianta tran!actionarii contractelor pentru di'erenta 5CFD - contract 'or di''erence6: Luand deci!ia de a incepe tran!actionarea cu actiuni, participantul pietei poate cu.para aceste actiuni in ca!ul in care este si&ur de acti"itatea si de!"oltarea sta%ila a co.paniei respecti"e, de lic0iditatea si cresterea "alorii actiunilor, iar acestea ii "or aduce ulterior di"idente. Cu.parand si pastrand aceste actiuni, clientul se "a a'la in asa nu.ita po!itie >lon&? pe piata. In acelasi .od, traderul poate "inde actiunile detinute, 'ie in ca!ul in care intuieste ca "aloarea acestora poate sa scada, 'ie din cau!a ca a decis sa in"esteasca in alte "alori. Este rational sa "indeti actiunile in ca!ul in care e1ista riscul de"alori!arii acestora, iar daca totusi nu doriti sa renuntati de'initi" la ele, le puteti "inde pentru un ti.p, pentru ca ulterior sa le rascu.parati. Aceasta operatiune insea.na "an!area actiunilor sau alt'el spus a lua o po!itie >s0ort? si poarta denu.irea de "an!are ?a&ainst t0e %o1?. In ca!ul in care intuiti ca unele actiuni se "or de"alori!a si nu doriti sa riscati cu procurarea acestora pentru a le "inde ulterior, a"eti posi%ilitatea de a i.pru.uta aceste actiuni de la %roCer. Aceasta operatiune se nu.este >s0ort sell?. Esenta acestei tran!actii consta in i.pru.utul "alorilor de la %roCerul d"s, cu o%li&atia de a-i ra.%ursa aceste "alori intr-un ter.en sta%ilit, ac0itand %roCerului do%anda si co.isionul. Drept &arantie pentru %roCer %a!a acestei tra!actii "or ser"i %anii din contul d"s. 9entru cu.pararea "alorilor .o%iliare ale co.paniei General Electric sau "an!area actiunilor co.paniei Microso't, nu este necesar sa "a deplasati la Londra sau la NeDEorC. Mai .ult de atat, puteti tran!actiona cu aceste "alori pe piata c0iar din con'ortul casei d"s. Tran!actionarea cu actiuni este 'oarte si.pla dat 'iind ca se e'ectuea!a prin internet. Este indea+uns sa inc0eiati un contract cu %roCerul care prestea!a ser"icii de acest &en. Aceleasi ser"icii le "eti pri.i si la o %anca co.erciala. Cu acest scop "a tre%ui sa "a desc0ideti un cont pe care se "or pastra 'ondurile d"s.'inanciare si cu care "eti tran!actiona pe piata. Tot in acest cont se "or re'lecta rula+ele pri"ind tran!actiile cu "alori, precu. si costul acestora. De!a"anta+ul de %a!a in tran!actionarea cu actiuni consta in 'aptul ca pentru aceasta operatiune "eti a""ea ne"oie de toata su.a care re'lecta costul actiunilor la .o.entul desc0iderii po!itiei. La e'ectuarea unor operatiuni, atat %roCerul cat si %anca "or re'u!a sa "a credite!e. Asadar, in"estind in tran!actiile cu "alori .o%iliare, "eti 'i ne"oit sa "a >in&0etati? resursele 'inanciare pe toata durata detinerii acestor "alori.

Acest nea+uns poate 'i inlaturat o data cu initierea unei operatiuni cu un instru.ent deri"at al pietei nu.it contract pentru di'erenta 5CFD6. In li.%a+ul 'inanciar, acesta se.ni'ica un acord inc0eiat intre >"an!ator? si >cu.parator? pri"ind plata di'erentei dintre "aloarea actuala a o%iectului contractului si "aloarea sa la .o.entul inc0eierii contractului. E1plicand .ai si.plu, ac0i!itionand un CFD pentru 8)) actiuni ale co.paniei Falt DisneB Corporation la pretul de 38,)) dolari SUA per actiune, si "an!and aceste actiuni la pretul de 3@,A) peste un anu.it ti.p, cu.paratorul se o%li&a sa "a ac0ite di'erenta de ( )) dolari SUA. Si in"eres, daca pretul actiunii la .o.entul 'inali!arii tran!actiei "a 'i .ai .ic decat pretul de ac0i!itie, atunci d"s. "eti 'i o%li&ati sa "a indepliniti o%li&atile 'inanciare si sa ac0itati di'erenta. Contractul pentru di'erenta ra.ane a 'i un instru.ent deri"at .odern care a aparut pe piata 'inanciara in anii A) in Marea $ritanie. Aplicarea acestor contracte a 'ost conditionata de tendinta de e"itare a ta1elor de ti.%ru care se ridicau la +u.atatea "alorii tran!actiei de "an!are-cu.parare a actiunilor si a"itarea aparitiei altor ta1e, cu plasarea po!itiei s0ort. 9ana in (===, cu acest instru.ent 'inanciar puteau opera doar in"estitorii pro'esionistiG c0iar si in po'ida acestui 'apt, acest instru.ent era e1tre. de popular. In pre!ent, cu acest instru.ent deri"at al pietei 'inanciare pot tran!actiona atat .a+oritatea co.paniilor de %roCera+, cat si cei care prestea!a ser"icii pe piata FOREX. Toti acesti participanti ai pietei 'olosesc acest instru.ent pentru tran!actionare. Contractul pentru di'erenta, in esenta, repre!inta acelasi instru.ent 'inanciar ca options sau contractul 'utures. La 'el ca si celelalte instru.ente deri"ate, contractul de di'erenta este un produs 'inanciar de co.ert in .ar+a. Cu alte cu"inte, tran!actiile decur& 'olosind o par&0ie de creditare o'erita de %roCer. Din acest punct de "edere, contractul pentru di'erenta poate 'i pri"it ca ac0i!itionarea actiunilor din creditul o%tinut. Spre e1e.plu, "i se o'era o par&0ie de creditare in proportie de o unitate la o suta si dispunand de su.a de (8)) dolari SUA, a"eti posi%ilitatea de a e'ectua tran!actii in su.a de pana la (8) ))) dolari SUA. Su.a proprie "a ser"i &arantie in ca!ul pierderii su.ei i.pru.utate. Alt'el spus, toate tran!actiile cu contractele pentru di'erenta 5CFD6 se e'ectuea!a la 'el ca si tran!actiile "alutare pe piata "alutara internationala FOREH. Sa anali!a. speci'icul contractelor pentru di'erenta. MarCet-.aCerii nu acorda alte cotatii de pret la contractele pentru di'erenta I pretul de cu.parare si "an!are este acelasi cu pretul de tran!actie al acti"ului pus la %a!a contractului. E'ectuand operatiuni cu contractele pentru di'erenta, in"estitorii scapa de necesitatea de a ac0i!itiona acti"ul propriu!is, dat 'iind ca lipseste procedura 'urni!arii .ar'ii. 2or%ind deCFD-uri, la procurarea contractului, in"estitorul nu este proprietarul acti"ului, adica nu.ele sau nu "a 'i&ura in re&istrul proprietarilor "alorilor .o%iliare. Cu.paratorul contractului pentru di'erenta nu %ene'icia!a de drept de "ot, deci!iile 'iind luate de co.pania e.itenta. In ralitate, acest lucru nu este toc.ai cel .ai i.portant pentru un si.plu in"estitor sau, .ai ales, pentru un trader, deoarece pentru ca "otul unui actionar sa ai%a o "aloare, actionarul tre%uie sa detina cel putin 87 din totalul de actiuni al co.paniei, iar pentru a o%tine un pro'it sau pentru a in'luenta cu."a acti"itatea co.paniei tre%uie sa 'ii un actionar care detine un pac0et .a+oritar de actiuni in acea co.panie. 9roprietarii contractului pentru di'erenta nu pri.esc di"idendele asa cu. le pri.esc proprietarii reali ai actiunilor. In A

tran!actionarea contractelor pentru di'erenta se ia in considerare asa nu.ita a+ustare a di"idendului. A+ustarea se e'ectuea!a in cadrul po!itiilor desc0ise in !iua tran!actionarii 'ara di"idende. In ca!ul in care po!itia 4lon&4 este desc0isa, se "a calcula su.a a+ustarii di"idendului. Si in"ers, atunci cand "a 'i desc0isa po!itia >s0ort?, su.a a+ustarii di"idendului "a 'i anulata. $a!a utili!ata la calcularea a+ustarii este e&ala cu .ari.ea di"idendelor pe actiune. Spre deose%ire de tran!actionarea cu actiuni, operarea cu contractele pentru di'erenta nu este supusa i.po!itarii. Contractele pentru di'erenta repre!inta instru.entul ideal pentru tran!actionarea speculati"a de scurta durata, cu toate ca ele nu repre!inta o alternati"a pentru in"estitiile pe ter.en lun&. Contractele pentru di'erenta pre!inta instru.entul ideal de asi&urare a riscurilor. Spre e1e.plu, atunci cand in"estitorul su'era pierderi de pe ur.a actiunilor unei co.panii, dar nu doreste sa le "anda, el are posi%ilitatea sa isi controle!e riscul prin 0ed&in&, inc0eind un contract pentru di'erenta de "in!are a actiunilor co.paniei e.itente, ast'el li.itandusi riscul pierderilor ulterioare, pastrandu-si porto'oliul initial de in"estitii. A"anta+ul ne.i+locit al tran!actionarii contractelor pentru di'erenta se do"edeste a 'i posi%ilitatea traderului de a 'i atat in po!itia lon&, cat si in po!itia s0ort, in acelasi ti.p. Lucrand cu actiuni reale, traderii intalnesc anu.ite li.ite in tran!actii, deoarece po!itiile s0ort sunt o prero&ati"a a pro'esionistilor, iar acestea sunt le&ate de anu.ite riscuri.

$i%lio&ra'ie

Ga%riela An&0elac0e >9iata De Capital Si $ursa De 2alori?, Editura Econo.ica,$ucuresti,*)) DDD.re&ieli"e.co. DDD.DiCipedia.co.

()