Sunteți pe pagina 1din 3

Cezara, de M. Eminescu sau Ispita primordialtii Cezara (1876 este o nu!

el romantic tipic "n care #antasticul a luat culoarea $i semni#icaiile miticului, de aceea te%tul suport mai cur&nd o adordare mitico'poetic, dat #iind nu doar una din temele at&t de #rec!ente "n idilele sale ( cea paradisiac, dar $i )o*ia sim)olic, e%presi!itatea lim)a+ului etc.. ,ceast nu!el este, "n aparen, o creaie o)iecti!, cu o intri* relati! precizat $i localizat, e drept, "ntr'o atmos#er e%otic, de e! mediu #eudal, cu monastere !ec-i "n#ipte printre st&nci $i castele la mar*inea mrii. Cezara, #iica marc-izului ruinat .ianc-i, re#uz cu demnitate s urmeze -otr&rea acestuia, de a se cstori cu Castelmare, cruia "i datoreaz )ani. Eroina este deci o noncon#ormist care respin*e t&r*ul mesc-in $i'$i a#irm iu)irea li)er pentru clu*rul Ieronim. /n su)stana ei, nu!ela este "ns pronunat liric, deoarece poetul, !or)ind cu aparen de o)iecti!itate despre di#erii eroi, se "ntoarce struitor, ca orice romantic, spre propria'i !ia su#leteasc, trans#i*ur&nd'o, ca $i "n celelalte scrieri "n proz. ,$adar creaia, misteriosul proces de metamor#oz a realitii "n #iciune *raie ima*inaiei, acord ficiunii, mai ales "n romantism, o funcie compensatorie pentru datul e%istenial concret al autorului "nsu$i. 0ersona+ele de!in ast#el ipostaze simbolice ale creatorului lor (copii dup chipul i asemnarea creatorului, dar de un *rad superior pentru c sunt create cu mi+loacele artei, tinz&nd ast#el s recapete puritatea ar-etipal a #iinei primordiale , o#erindu'i ast#el $ansa de a cuceri, prin intermediul lor, teritorii inaccesi)ile pe alte ci. 1elini$tile erotice ale Cezarei sunt, "ntr'un #el, ale poetului "nsu$i care t&n+e$te dup un eden al dra*ostei pure, naturale, precum ipostazele #ilozo#ice sceptice ale lui Ieronim sintetizeaz dez*ustul accentuat al lui Eminescu #a de platitudinea, corupia $i de*radarea mediului social, sentimente ce'$i !or *si e%presii sarcastice "n satirele sale. Eroii, plmdii din acelea$i elanuri su#lete$ti ca autorul lor, pstrez aceea$i caracteristic( dezam*irea de conte%tul social "n care le e dat s triasc $i cutarea, instincti! sau premeditat, a unor toposuri zu*r!ite pe msura #rumuseii lor interioare $i aceasta, *raie iniirii Ca la muli eroi romantici pasiunea Cezarei pentru Ieronim se na$te #ul*ertor (iu)ire coup de foudre , iar "n clipa c&nd "l !ede prima oar se cutremur ( 2Ea rmase'ntr'o con#uzie. Ce #rumos era3 Inima tremura "n ea3 l'ar #i omor&t, dac ar #i #ost al ei3 Era ne)un 4. ,!&nd iluminarea c 2no)ilele trsturi4 ale t&nrului, ce 2pare un demon3 #rumos, serios, nepstoriu4, i'ar putea ser!i lui 5rancesco de model pentru demonul din Cderea ngerilor, Cezara *se$te ast#el calea s'l aduc "n atelierul maestrului unde, ascuns "n spatele perdelei, "l pri!e$te trans#i*urat de pasiune, de dulce turbare. In #apt, nu at"t iu)irea este tema sau una

dintre temele nu!elei, ci, a$a cum a#irm $i naratorul, 6setea de amor7. 8ete dominant, perpetu, mereu reprimat, nsctoare de #antasme( 6Ce "ntunecoase )ucurii simea inima ei "n acea pri!ire,... cum ar #i dorit,... ce ar #i dorit9... ,-: cine o spune, cine'o poate spune, $i care lim) e'ndestul de )o*at ca s poat esprima acea nemr*inire de simiri cari se *rmdesc nu "n amor "nsu$i, ci "n setea de amor.7 ;up ie$irea din ascunzi$ul ce i'a permis s'l pri!easc #r a #i !zut, reaciile sunt la #el de !iolente( 6Ea )tu cu pumnii "n trunc-iul de copac< apoi se duse'n odaia ei $i, rup&ndu'$i cu #urie pieptarul de cati#ea, "nc&lcindu'$i prul at&t de )lond, ea se uita "n o*lind cu oc-ii "necai de lacrimi $i cu )uzele tremurtoare. ,poi se arunc "n pat $i $optea "ncet, #oarte "ncet $i "necat de suspinuri, cu!inte dulci, nepomenit de dulci $i dezmierdtoare, pintre cari str)tea numai un nume pronunat mai tare ... Ieronim. Mrturisirea iu)irii ei, su) #orma unei scrisori (cap. =( moti! #rec!ent "nt&lnit "n te%tele cu tematic erotic , elanurile ei de iu)ire aprins se lo!esc "ns de ne"ncrederea lui Ieronim, iz!or&t dintr'o atitudine sceptic, "n #aa dra*ostei reduse pretutindeni "n +urul lui la un ni!el pur instinctual, teluric, deoarece lumea e #r sentimente, dominat de minciun $i ipocrizie( 60ri!e$te'i'i pe acei tineri, cu z&m)iri )anale, cu simiri mueratice, cu $oapte ec-i!oace ' !ezi acele #emei cari li rspund cu oc-iri !oluptoase $i mi$c&ndu'$i )uzele > !ezi: /mpre+urul acestui instinct, se'n!&rte$te !iaa omenirii3 Cum am mai spus, Ieronim, #i*ur demonic, cu o e%presie m&ndr $i rece, e%prim mult din starea su#leteasc a poetului dez*ustat de lumea "n care trie$te. El este un !istor, 6li)ertatea de !is #iind 6esena !ieii sale $i sin*ura #ericire a unui caracter mulmit, #r amor $i #r ur. ,)solutiz&nd teoria dra*ostei ca instinct, #alsi#icat de relaiile sociale, eroul nu concepe s cad "n 6mla$tina platitudinii $i prozaismului pe care o detest $i !a 6trece nepstor prin aceast !ia ca un e%ilat, ca un paria, ca un ne)un:. Concluzia sa, "m)rcat "n -ain sc-open-aurian $i #ormulat "nainte de a o #i !zut pe Cezara, deci oarecum aprioric, "nainte s cunoasc el "nsu$i iu)irea, este descura+atoare( 6s&m)urele !ieii e e*oismul $i -aina lui minciuna. ;e aceea eroul concepe dra*ostea numai la modul platonic, de o spiritualitate a)solut (6dac te'a$
1

putea iu)i ca pe o stea din cer3 da: , a#i$&nd, indirect un protest "mpotri!a lumii mr*inite din +ur care de*radeaz sentimentele. Cezara este, dimpotri!, o natur !ulcanic, senzual, cutreierat de sentimente ptima$e, tipul de #emeie a*resi! pre#erat de romantici, alturi de cellalt tip, de #emeie sera#ic, an*elic, precum Maria din 8rmanul ;ionis. 0ortretul ei moral, surprins "n #aza cre$terii n!alnice a dra*ostei pentru Ieronim, este realizat de prozator cu o si*uran analitic e%cepional. Elanul pasional, senzualitatea tul)ure, !ecin cu )eia simurilor sintetizeaz aspiraiile unui su#let re#ulat p&n atunci "n "ns$i condiia lui esenial( #eminitatea pur, #rumuseea an*elic, doritoare de o "mplinire total, dar creia realitatea nu'i o#erea dec&t !iitorul unui maria+ aran+at cu un ins ce de!ine sim)ol al e*oismului $i or*oliului nemsurat, al *eloziei $i !iolenei. /ntrea*a e!oluie spiritual $i #iziolo*ic a Cezarei e%prim, la modul romantic, ideea de eli)erare din cadrele ? c-in*ile o)i$nuite prin re*sirea condiiei 6omului natural. Eminescu urmre$te, prin contrast cu platitudinea $i prozaismul prezentului, s scoat "n relie# ideea trium#ului dra*ostei ade!rate, posi)il "n mi+locul naturii miri#ice, departe de lumea insensi)il la !i)raiile su#letelor alese. /n insula paradisiac a lui Eut-anasius, unde a+un* "n cele din urm Ieronim, rscolit $i el de #iorii dra*ostei, apoi Cezara, dup o perioad de puri#icare ascetic "ntr'o mnstire, crez&ndu'l mort pe cel adorat, totul este su)lim, natura ocrotitoare, umanizat, prote+&nd iu)irea curat, pro#und $i plin de poezie #rust a eroilor. @a "nceput Ieronim $i Cezara #ormau un cuplu de #ore "n dezec-ili)ru( ea !ulcanic, el *lacial, un #luid a*itat de impactul !iolent al sentimentelor asupra Cezarei< cu timpul, un ec-ili)ru se anun, temper&ndu'se elanurile #etei (!ezi scenele "nt&lnirilor din *rdin, p. 1A6 $i dispr&nd treptat din reticenele )r)atului, un ec-ili)ru ce !a a+un*e la des!&r$ire o dat cu re!enirea la paradisul recuperat, adic o dat cu dez)rcarea de 6-aina zdrniciei, c&nd cei doi se !or pierde "n contemplaia unuia ctre celalalt, uit&nd de starea "n care se a#lau, nemairu$in&ndu'se de nuditate, cci ea "nseamn recuperarea inocenei. /n lumea pro#an creia "i aparin iniial cei doi, realul e un la)irint "n care prime+dia p&nde$te continuu, iu)irea lor e !ulnera)il, #ra*il, nedorit ?interzis? !&nat, c-iar dac "ndr*ostiii $i'au *sit totu$i complici, con#esori, s#etnici (5rancesco, Eut-anasius . E%istena "n acest spaiu maculeaz, corupe $i su#letele cele mai curate( atacul lui Castelmare, care'l urmre$te pe Ieronim $i'l pro!oac la duel, #ace ca autoaprarea celui ur*isit pe nedrept s #ie considerat *est uci*a$, prete%t de rz)unare crunt > !ezi scrisoarea Cezarei prin care'l roa* pe Ieronim s #u* pentru a'$i crua !iaa. E!enimentul, tra*ic "n aparen, cci pare a curma o iu)ire ce promitea s nu se lase corupt de contin*ene, de!ine un ru necesar, sal!ator pentru am&ndoi, o)li*&ndu'l, "nt&i pe Ieronim, s se re#u*ieze de#initi! "n spaiul puritii a)solute a insulei lsat parc mo$tenire prin scrisoarea'testament a lui Eut-anasius ctre discipolul su. ;esprirea ce se !a do!edi temporar (*raie, se pare, unei inter!enii rmase misterioase, poate a predestinrii celor doi , de!ine o necesar etap de puri#icare de pro#anul "n care #iecare s'a "ntinat "n *rade di#erite. ;ac Ieronim a+un*e #oarte u$or, ls&ndu'se "n !oia !alurilor, poate pentru c iniierea sa e #cut prin scrisoarea prin care Eut-anasius "i "mprt$e$te toate tainele acestui spaiu, Cezara !a descoperi accidental $i, "ntr'un #el instincti!, acest eden numai dup o perioad de ascez $i dup un sim)olic )otez "n marea ce "ncon+oar insula, spaiu, ar prea "nc-is, cci dup ce intr, Cezara nu mai *se$te drumul de "ntoarcere, cpt&ndu'$i dreptul s'o locuiasc asemenea unei E!e . Eut-anasius, "n #ond un persona+ a)sent, +oac, "n plan spiritual, rolul de iniiator al lui Ieronim, el o#erindu'i, la modul ipotetic, cele dou c-ei de *sire a #ericirii( erosul $i inte*rarea "n armonia elementelor. 8crisoarea lui Eut-anasius ctre nepotul su cuprinde, "n esen, o seam de idei de e%tracie sc-open-auriean. .tr&nul si-astru teoretizeaz c "n !ia totul e zadarnic (omul se na$te, trie$te $i moare #r s #ac ce!a de seam , sin*ura raiune de a e%ista #iind nepsarea, traiul #r dorin, departe de lume "n mi+locul naturii primiti!e, deoarece, *raie ei, Eut-anasius s'a 6dez)rcat de -aina de$ertciunii. .tr&nul trie$te, uitat, "ntr'un eden pm&ntesc, "ncon+urat de st&nci care dezarmeaz pe necunosctori. E aici o natur lu%uriant $i seductoare, desc-is doar cerului, "n mi+locul creia si-astrul se "n#i$eaz ca un primiti! care laud "nelepciunea al)inelor $i sculpteaz "n st&nc c-ipuri de #emei inocente, sim)ol deci al atraciei spre puritate $i natural (6nu !or)esc de curtezane > "i scrie lui Ieronim > de #emei a cror e%perien este cluza amorului, ci tocmai de a*resiunea inocenei #emeie$ti . /ns$i moartea e conceput panteistic, ca o stin*ere lent, ca o trecere "n natura !e$nic (!ezi semni#icaia numelui su . Bdat a+un$i pe insul, cei doi prota*oni$ti ai nu!elei, Ieronim apoi Cezara su#er o trans#ormare e!ident( p&n atunci ezitant, )r)atul se druie "n "ntre*ime iu)itei sale "n$elate de amor. Iu)irea celor doi are doar aparenele iubirii paradisiace (insula, izolarea , aparena unor ar-etipuri 6#iine care pot cunoa$te #r s de!in7, aparena unor #iine ce'$i dep$esc limitarea $i #rustranta condiie uman. Coate iniiati!ele Cezarei din aceast nu!el, inclusi! cele din spaiul insulei, stau su) semnul pasiunii devoratoare. ,tunci c&nd "l pierde, pentru un timp, pe Ieronim, Cezara se las "m)ri$rii ac!atice, compensatorie, acum cu !alene masculine( c&nd simte apele muindu'i corpul, sur&sul su de!ine iar ner!os $i sl)atec, cu toat copilria ei< "n lupt cu oceanul )tr&n ea se simte re"ntinerind, ea sur&de cu *ura "ncle$tat de ener*ie $i se las "m)ro$rei z*omotoase ale oceanului, tind din c&nd "n c&nd cu )raele al)e undele al)astre, "not&nd c&nd pe'o coast, c&nd pe spate, tolo*indu'se !oluptos pe patul de !aluri.7 Cezara "ntruc-ipeaz erosul
D

#eminin a*resi!, eros care "$i autode!or su)iectul( 6Ea se uit l'acea dum)ra! "nc&ntat... o dorin de #ericire "i cuprinse s&nul. . . era at&t de "nsetat de amor ca copilul cel t&nr $i #ra*ed, )uzele ei erau uscate de dorina unei srutri, cu*etarea ei era "mptimit ca un strat cu #lorile pe +umtate !e$tezite de ar$i.7 =or)ind, "n scrisoarea sa ctre Ieronim, de 6a*resiunea inocenei #emeie$ti7. Eut-anasius descrie, de #apt, a femeie - concept, o suprapunere a celor trei modele mitice E!a ' =enus ' ,urora, anticip&nd mreia !ino!at a Cezarei din portretul #cut de ctre narator( 6,t&t de no)il, at&t de #rumoas, capul ei se ridica c'un #el de copilroas m&ndrie, ast#el cum si'1 ridic caii de ras ara), $i'atunci *&tul nalt lua acea ener*ie marmoree $i doritoare totodat ca *&tul lui ,ntinous.7 Ca moti! literar de ma%im important, insula are o du)l ipostaz "n acest te%t( mnstire (Ieronim $i peter (Eut-anasius , spaiu sacru prin e%celen, dar desacralizat prin calitatea uman luci#eric (Ieronim $i, ca $i pe$ter, spaiu "n sine lipsit de dimensiune sacr, sacralizat "ns prin prezena demiur*ic a lui Eut-anasius. 8paiul mnstirii este desacralizant prin modul "n care naratorul "l prezint, ca loc al decrepitudinii umane ( 60e una din crri !edem un clu*r )tr&n mer*&nd spre poarta monstirei, cu m&nile unite dup spate. Easa i'e de $iac, e'ncins cu *itan al), metaniile de lin sp&nzur c'un col din s&n, papucii de lemn se t&rie $i clpiesc la #iecare pas. .ar)a al) i'e cam rar, oc-ii ca zarul neespresi!i $i cam timpii< nimic resi*nat sau ascetic "n el7, in!adat de o natur a*resi!( 6...el "ntr "n curtea ce smna a prsit a mnstirei, cu pardosala ei de pietre ptrate printre cari cre$teau "n !oie #ire de iar) nalt, $i'n mi+locu'i c'un iaz ale crui maluri erau slbtcite de #el de #el de )uruiene. .rusturi mari, lum&nrele, sulcin $i mzric-ea care'$i ese pturile ei de #lori asupra "ntre*ei !e*etaii pe care o zugrum cu nclciturele ramuritor. C-ilia lui Ieronim adposte$te 6sc-ie ciudate7 (6ici un s#&nt, colo un cel s!&rcolindu'se "n iar), colo icoana #oarte )ine e%ecutat a unei ruda$te, #lori, tu#e, capete de #emei, )onete, papuci, "n #ine, o carte de sc-ie risipit pe prete.7 6Fi ce pro#anaie a cartelor )iserice$ti: Coate mar*inele erau pro#ile de #emei, popi, ca!aleri, cer$itori, comediani... "n s#&r$it, !iaa "n realitatea ei , m&z*&lit "n #iecare col disponi)il.7 , "n concordan cu lipsa de cucernicie a locatarului( 60e scaun $ade un clu*r t&nr. El se a#l "n acele momente de tr&nd!ie plcut pe cari le are un dulu c&nd $+'ntinde toi mu$c-ii "n soare, lene$, somnoros, #r dorine.7. Fi, pentru a "ntre*i ima*inea pro!ocatoare a t&nrului, el este "n compania unui iniiator demonic (precum ;ionis, "n cealalt nu!el ( 6 G M mir cine dracul te'a clu*rit pe tine, )lestematule leronime9 G M mir cine dracul te'a clu*rii pe tine, printe9 ''' Cine9 ;racul: @ipsit de atri)utele s#ineniei, spaiul ' "n care "$i duce sumara e%isten Ieronim ' are rolul (con#erit de narator de a anticipa at&t po!estea de iu)ire (prin art, desenele pe crile )iserice$ti , c&t $i pro#ilul celuilalt spaiu, de o sacralitate primar, edenic( insula Iui Eut-anasius. @ipsit de pri!irea pro#anatoare a curio$ilor, acest alt spaiu, pe care "l !om numi mistic, "ntruc&t miracolul este aici posi)il, are coordonatele per#eciunii primordiale( 6@umea mea este o !ale, "ncun+urat din toate prile de st&nci neptrunse cari stau ca un zid dinspre mare, ast#el "nc&t su#let de om nu poate $ti acest rai pm&ntesc unde triesc eu.7 In am)ele spaii, insula este cuprins de mare - ca materie primordial ' $i adposte$te un lac ! iaz ' ima*ine particularizat a mrii, "n ipostaza de o*lind, de 6narcisism cosmic7( la Eminescu, lacul re#lect at&t cerul, prelun*indu'i, "n plan terestru, ima*inea, c&t $i lumea (cea !e*etal "ndeo)$te, cotropitoare ce'1 "ncon+oar( 6... $+'n mi+locu'i c'un iaz ale crui maluri erau sl)tcite de #el de #el de )uruiene.7 In insula lui Eut-anasius e%ist petera - cas, spaiu al ma%imei intimiti $i al des!"r$irii contemplati!e, "n p&ntecul ei sunt sculptate #antasmele lui Eut-anasius( erosul primiti! (,dam $i E!a ", erosul bucolic (=enus $i ,donis $i erosul a*resi! (,urora si Brion , #ee, "n #ond pre*titoare, ale erosului din nu!el. Insul a !ieii edenice $i a morii #rumoase, asimilat de ctre Mircea Eliade 6insulelor #ericiilor7 din antic-itate, insula lui Eut-anasius este un 6a%is7 "ncon+urat de ape, resta)ilind ast#el, armonia cosmic( 6"ntocmai cum "n mi+locul apelor amor#e insula sim)olizeaz Creaia, forma, tot a$a, "n mi+locul lumii "n etern de!enire, "n oceanul de #orme trectoare ale Cosmosului, insula transcendent sim)olizeaz realitatea a)solut, imuta)il, paradiziac.7 Elo*iul acestui cadru !e*etal primiti!, "n care Cezara $i Ieronim !or tri )ucuriile iu)irii lor adamice, are un sens sim)olic ad&nc pentru sensi)ilitatea "ndurerat a poetului. Ee*resiunea "n natura care'$i pstreaz toate atri)utele primordialitii sim)olizeaz, pe de o parte, protestul romantic al poetului, limitat desi*ur, #a de o realitate care omoar !isele $i "mpiedic des#$urarea plenar a rezer!elor a#ecti!e $i intelectuale ale omului, iar pe de alta, dorina lui Eminescu de a "mprumuta de la natur !italitatea pierdut, "n parte, "n con#lictul dur cu societatea.