Publicat in 1920, romanul Ion reprezinta primul roman al lui Liviu Rebreanu, o capodopera care infatiseaza universal rural

in mod realist, fara idilizarea din proza semanatorista. pera literara Ion este un roman de tip obiectiv aparatinand prozei interbelice. !e asemenea este roman realist, social, cu tematica rurala.!efinitia romanului s"ar putea formula precizandu"se ca aceasta specie literara este un te#t amplu si coerent, in proza sau in versuri, in care placerea de a povesti, bazata pe alternanta vocilor narrative ofera un raspuns la marile intrebari alea vietii si incura$eaza proteismul discursului narativ.Romanul obiectiv, realizat de Liviu Rebreanu are ca model proza realista franceza, autorul precizand modelel literare ale lui %tend&al 'Rosu si ne(ru si )anastirile din Parna*. !efinitia romanului realist data de %tend&al se refera la faptul ca aceasta creatie este o o(linda plimbata de"a lun(ul unui drum.+ema romanului este prezentarea problematicii pamantului in conditiile satului ardelea de la inceputul sec al ,,"lea. Romanul prezinta lupta unui taran sarac pentru a obtine pamantului si consecintele actelor sale.Romanul este alcatuit din doua parti distinct, dar si complementare- .lasul pamanutlui si .lasul iubirii, iar capitolele se ordoneaza simetric, ele avand titluri su((estive pentru evolutia intamplarilor./onceptia despre roman, inteles ca un corp sferoid, se reflecta artistic in structura circular a te#tului. )otivul drumului contribuie la realizarea simetriei- la inceput, desc&ide cititorului lumea din satul Pripas, iar la sfarsitul intamplarilor conduce lectorul spre iesirea din sat./riticul 0icolae )anolescu afirma ca in central romanului se afla patima lui Ion, ca forma a instictului de posesiune, de aceea nu problema pamantului o considera central, ci tema destinului. Inca din incipit se desprind trasaturile romanului obiectiv. 1iziunea lui Rebreanu este realista iar omniscient reprezinta trasatura fundamental. Prima variant a romanului a fost scris in 1912, iar aparitia editorial se realizeaza in 1920. In acelasi timp, prozatorul precizeaza ca scena sarutului pamantului este o ima(ine pe care a surprins"o in adolescent la &otarul satului Prislop si ca s"a (andit la ea ca la un mit al supreme posesiuni. %cena sarutului pamantului reflecta idea ca scriitorul obiectiv rezolva conflictul central din roman 'drama lui Ion*. %cena este impresionanta si descrisa de Liviu Rebreanu, in termini ce marc&eaza confruntarea om"pamant. 3stfel, in relatie cu omul elemental primordial este perceput ca pamant"ibovnica sau pamant"sti&ie. /onflictul central din roman este lupta pentru pamant in satul traditional, unde posesiunea averii conditioneaza dreptul indivizilor de a fi respectati in comunitate. !rama lui Ion este drama taranului sarac. )andru si or(olios, constient de calitatile sale, nu"si accepta conditia si este pus in situatia de a ale(e intre iubirea pentru 4lorica si averea 3nei.3ctiunea romanului incepe intr"o zi de duminica. !escrierea intrarii in sat se realizeaza prin detalii ce constituie denumiri corespunzatoare unei realitati 'locuitorii satului Pripas se afla la &ora, in curtea +udosiei, vaduva lui )a#im prea* si in acelasi timp, prezentarea ima(inii lui 5ristos pe crucea de la intrarea in sat, e#prima in mod indirect idea ca intrarea in fictiune va marca un epic dramatic. 5ora descriesa spre a prezenta lumea satului care este structurata coform unei ierar&ii sociale, ce evidentiaza opzitia bo(at"sarac. Ion este personajul principal, un personaj monumental, realizat prin tehnica basoreliefului. Nimeni nu sta in calea acestui personaj a carui existenta este guvernata de verbele a ravni si a poseda. Exponent al taranimii prin dorinta de a avea pamant, el este o individualitate prin modul in care il obtine. Singulara in satul Pripas nu este casatoria sarantocului cu o fata cu zestre, pentru ca !asile "aciu si Ion Pop al #lanetasului dobandisera averea in acelasi fel, ci comportamentul sau$ o face pe %na de rusinea satului inainte de nunta, iar apoi umbla dupa nevasta lui #eorge. Initial dotat cu o serie de calitati, in goanna sa patimasa dupa avere se dezumanizeaza treptat, iar moartea lui este expresia intentiei moralizatoare a scriitorului ardelean. &ele doua femei, conturate antietic si complementar, %na si 'lorica, reprezinta cele doua osesii ale personajului principal$ averea si iubirea. .lasul pamantului si .lasul iubirii reprezinta vocile interioare care motiveaza actiunile persona$ului. )ediul in care traieste Ion este, fara indoiala, un factor modelator, care e#ercita o presiune autoritara asupra persona$ului, observatie valabila de altfel pentru toata proza realista, dupa cum sustine si 0icolae )anolescu. )oartea lui Ion apare ca unica solutie de iesire din impasul in care a$un(e destinul persona$ului. violent de esenta naturalista razbate din aceasta scena, in care san(ele lui Ion se intoarce in pamantul care i"a fost mai dra( decat o mama. pera literara Ion de Liviu Rebreanu este cea mai puternica creatie oiectiva a literaturii romane si cum procesul firesc al epicii este spre obiectivare, poate fi pus pe treapta ultima a scarii evolutive'6u(en Lovinescu"Istoria literaturii romane contemporane*. Prin puterea epica, prin combinarea savanta a micilor actiuni razlete si prin realismul brutal, Ion este un roman social puternic, care a dezlantuit, dupa succesul sau, o productie febrila de romane.