Titu Maiorescu si Junimea .

O cercetare asupra poeziei de la 1867

Titu Maiorescu -ndrumtor al culturii i literaturii romne Numele lui Titu Maiorescu este legat de societatea Junimea,care a fost ntemeiat de acesta ,P.P.Carp,Theodor Rosetti, aco! Negru""i i #asile Pogor.$a societatea %unimea Titu Maiorescu i-a nceput acti&itatea prin introducerea unei antologii a poe"iei romneti ,antologie ce cuprindea poe"ii ale lui #asile 'lecsandri,(rigore 'le)andrescu. Criterile dup care Titu Maiorescu i reali"a critica literar se &roiau e)clusi& estetice. *n societate Titu Maiorescu era un mentor,lansnd i sus+innd nume care s-au nscris n istoria literaturii . *n ceea ce pri&ete pro!lemele lim!ii,Maiorescu a nchegat un sistem ortografic ra+ional pre"entat n "Despre scrierea limbei romne",articol n care criticul lupt mpotri&a pu!licitilor ardeleni i !uco&ineni,continuitori ai tradi+iilor latini"ate., alt pro!lem lansat de Titu Maiorescu este "Teoria formelor fr fond".-oe .umitrescu /uulenga consider c aceast teorie are un 0du!lu ti0.Teoria se referea la ideea c 1institu+iile mprumutate din alte pr+i,din alte culturi,nu pot dinui ca forme,0nu pot tri dect dac cresc din rdcini autohtone". *n pri&in+a folclorului criticul 2unist &ede n folclor temelia pe care se poate nl+a o cultur dura!il,plin de specific na+ional.*ncepnd cu Titu Maiorescu critica literar capt rigoare,dei uneori ea era prea aspr3"Intr cine vrea,rmne cine poate"4, prea 2udectoreasc ,dar a fost necesar "ntr-un moment de cretere al litraturii". *n calitate de critic,Titu Maiorescu a fi)at terminologia de specialitate n critic i estetic5anali"ele pe care le-a fcut operelor lui 6minescu,Caragiale,7ado&eanu,(oga &or fi e)acte i pertinente3ade&rate4,dar n teoriile generale estetice el &a rmne ntr-un trm depit,acela al "artei pentru art". Eugen Lovinescu &or!ind despre Titu Maiorescu considera10critica lui Maiorescu a fost e)clusi& cultural,normati& i s-a e)ercitat numai n cadrele orientrilor generale.6a a plecat de la constatarea unei realit+i.0 Tudor ianu atrage aten+ia asupra 2uste+ii 2udec+ilor lui Maiorescu i asupra nuan+elor pe care criticul tia s le pun n caracteri"area unor autori att de diferi+i ca &aluare. Ct despre "O cercetare critic asupra poeziei de la 1867" 10Poe"ia,ca toate artele este chemat s e)prime frumosul spre deose!ire de tiin+ care se ocup de ade&r.0 deea1deose!irea ntre art i tiin+,rolul poe"iei i al tiin+ei. *n concep+ia lui Maiorescu,"ideea sau o!iectul e"primat prin poe#ie este ntotdeauna un sim$mnt sau o pasiune i niciodat o cugetare e"clusiv intelectual". deea1ideea din poe"ie este repre"entat de sentimente. 0$im!a este materia prim a literaturii,aa cum piatra sau !ron"ul pentru sculptur, culorile pentru pictur,sunetele pentru mu"ic0. .in punctul de &edere al lui Titu Maiorescu e)ist cu&inte poetice i nepoetice.8nele tre"esc imagini sensi!ile,altele nu. "Observri polemice"este unul din studile critice cele mai nchegate.'utorul nu este antitradi+ionalist,dar critica lui Maiorescu este pertinent acolo unde e)agerarea i entu"iasmul superficial tind s strm!e ade&rul. "Poei i critici"!unul dintre cele mai contro&ersate ale lui Ttu Maiorescu.6sen+a criticului de a fi fle)i!il la impresile poe+ilor.6sen+a poetului este de a fi infle)i!il n propria sa impresie.

' fcut aprecieri despre1 "asile #le$andri% -0cap al poe"iei noastre literare0.'precia" calitatea sa de culegtor i de poet ce a scris 0doine i lcrimioare0.6logia" &olumul 0Pasteluri0 pe care l consider 0podoa! a literaturii noastre nsufle+ite de sim+ire curat i puternic a naturii0.,!ser& c acestea 0sunt scrise ntr-o lim! frumoas0.0Rapsod al e&enimentelor epocii n care a trit0. #ndrei Mure ian% -a scris multe &ersuri dar s-a fcut cunoscut prin pu!licarea 0.eteptrii Romniei0. Octavian &o'a% -pu!licase &olumul 0Poe"ii 0 n 9:;< i l propune pentru premierea academiei. 6logia" forma frumoas a &ersurilor,emo+ile i"&orte din &ia+a na+ional. (oan )lavici% -0Prin nu&ele a dat !trnei 6urope prile2ul unei emo+ii esteticedin chiar i"&orul cel curat al &ie+ii poporulut nostru0. (on *rean'% -era considerat un mare po&estitor pe care l putea ae"a alturi de =lou!ert,Nie& i .ic>ens. Mi+ail )adoveanu% -6ste original prin1tipologie,descriere de natur,umor so!ru,fond na+ional,&aloare moral. Referirile sunt fcute la 0.ureri n!uite0,0Crma lui Mo Precu0,0Po&estiri0,0?oimii0 etc. %unimea Junimea%societate culturar constituit la ai prin 9:@A-9:@B,dup opinia fondatorilor ei,cinci tineri intelectuali1Titu Maiorescu,Petre Carp, aco! Negru""i,#asile Pogor i Theodor Rosetti pe care afinit+ile dintre personalit+ile lor i unesc ntr-un cenaclu n care se de"!at pu!lic pro!leme culturale de seam din epoca de dup 9:@;1pro!leme de ortografie i lim!,proiectarea unei antologii de poe"ie romneasc,organi"area unor conferin+e prin care s rspndeasc n pu!lic o serie de cunotin+e istorice,politice,economice i de cultur. %unimea repre"int cea mai important grupare literar din cea de-a doua 2umtate a secolului al C C-lea.Tudor #ianu aprecia" c %unimea reunete cele mai mari personalit+i intelectuale ale &remii. (storic% 1.9:@B-9:DB cu un caracter polemic,&i"nd pro!lemele legate decultur,literatur,lim!. ,.9:DB-9::< etapa formrilor marilor clasici 1 6minescu,Creang,Caragiale,7la&ici etc. . *n 9:D;-9:E; literatura atinse apogeul n cele trei compartimente ale sale1pro",poe"ie i dramaturgieFepoca nmarilor clasici. -.dup 9::<,0%unimea0 i redac+ia de la 0Con&or!iri literare0 se mut la /ucureti.Re&ista cercetea" nspecial filo"ofia,istoria,geografia5do!ndete un caracter academic. &onvor!iri literareFre&ista cu cea mai mare longe&itate5apare ntre 9:@D i 9EBB, constituind cel mai important moment al presei romneti. Perioade% 1.9:@D-9::@ repre"int perioada de glorie. ,.9::@-9EBB apare la /ucureti,a&ndu-l ca redactor pe aco! Negru""i,prednd apoi conducerea unui comitet format din foti ele&i ai lui Titu Maiorescu3Mihail .ragomirescu,7imon Mehedin+i,P.P.Negulescu,Rdulescu-Motru4. )copul revistei% -rspndirea spiritului de critic literar autentic.

-ncura2area liteaturii na+ionale. -com!aterea imita+ilor operelor strine. *olaboratori% -Mihai 6minescu pu!lic ma2oritatea poe"iilor sale. - on Creang 0su!pu!lic0 primele trei pr+i ale 0'mintirilor0 i po&eti. - on $uca Caragiale 0su!pu!lic0 ma2oritatea comediilor sale. - oan 7la&ici pu!lic nu&ele i po&eti. -#asile 'lecsandri,(eorge Co!uc,Panait Cerna,,cta&ian (oga,.inu -amfirescu, .'l./rtescu #oineti i al+i scriitori repre"entati&i ai &remii. #semn.ri cu pa opti tii% -dorin+a de a reali"a o cultur i o ci&ili"a+ie autentic romneasc,dar cu deschidere spre 6uropa. -pstrarea elementului autohton na+ional3nu prin imita+ie4. /eosebiri 0a de pa opti ti% 1.atitudine1 paoptiti1e)altare,frene"ie. 'unimiti(spirit critic,analitic,msur,luciditate. ,.&rst1 paoptiti(aproape adolecen+i. 'unimiti(tinere+e maturi"at. -.configurare estetic1 paoptiti(romantism. 'unimiti(adaug romantismului elemente clasiciste dar i realism n stadiul incipient. , cercetare critica asupra poe"iei romane de la 9:@D Prima iesire a lui Titu Maiorescu in campul criticii literare sta totusi su! semnul comprehensiunii. inainte de a nega, de a inlatura cu !ine stiuta &ehementa 3a se &edea "in laturi1"2 9::@4, criticul e)plica, ofera, din stiinta sa estetica, nutrita la filo"ofia germana, in&atatura si altora, creatorilor de frumos. 7ta!ileste, prin urmare, limitele inalte pe care tre!uie sa le atinga o opera literara, ilustrandu-le cu e)emple din creatia anterioara, din enachita #acarescu, (rigore 'le)andrescu, 'ndrei Muresanu, .imitrie /olintineanu, #asile 'lecsandri, negand, de cele mai multe ori, prin omisiune. .e altfel, dupa cum mentionea"a criticul in prefata de la editia intai, "O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867" se de"&olta in paralel cu intentia societatii Junimea de a alcatui o antologie poetica romaneasca, neimplinita insa, fiindca 0din miile de poe"ii cetite, societatea nu a putut alege un numar suficient pentru a compune un &olum0, 0dintr-o colectiune de poe"ii frumoase0 iesind 0o critica de poe"ii rele0. Cand si cand insa criticul co!oara in 0aceasta infirmerie a literaturii romane0 pentru a ilustra modul cum nu tre!uie sa se scrie poe"ie, in acest fel, Titu Maiorescu este primul mare critic5 din literatura romana care face delimitarile si ierarhi"arile necesare in domeniul estetic. .aca Mihail Gogalniceanu promo&a romantismul ca modus vivendi pentru scriitorul roman, influentat indeose!i de romanticii france"i, incercand sa elimine 0productiile fara &aloare0, Titu Maiorescu ela!orea"a teoria formelor fara fond si a inaltarii impersonale prin arta, criterii care, declarate sau nu, il &or conduce in intreaga acti&itate critica. , poe"ie nereusita este, de fapt, o 0forma fara fond0, pe care criticul o respinge fara clementa. "O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867" este o lectie de estetica aplicata pe te$t2 o perfecta ilustrare a teoriilor >antiene si hegeliene 3Hegel, "/espre arta si poezie"3 asupra continutului si rolului artei in raportul dintre om si lumea incon2uratoare. Ca orice ana, o!iectul poe"iei are o su!stanta materiala si una metafi"ica, ideala, cele doua parti a&and o functie conati&a de intelegere a intregului, de luminare a nepatrunsului e)istential. .e aceea, nu orice poe"ie poate

purta acest titlu si nu toate scrierile sunt opere literare. 'cestea tre!uie sa urme"e o anumita 0inaltare0, sa patrunda spatiul metafi"ic, sa se desparta de comun si de ordinar, de filo"ofia neproducti&a, sa descifre"e 0noi cai0, fara a le elimina misterul. "*onditiunea materiala a poeziei" este prima parte a studiului maiorescian si defineste su!stanta materiala a &ersurilor, a poe"iei in general. Poe"ia si frumosul sunt doua categorii ce nu pot fi despartite una de cealalta. Materia poe"iei se defineste in modul acesta ca esenta, proiectata in imagini percepute de poet si transpuse in forme palpa!ile, facand ca opera sa fie receptata si inteleasa de lector. Prima dintre conditiunile materiale cere ca poe"ia 0sa destepte prin cu&intele ei imagini sensi!ile in fanta"ia auditorului0. 8nele cu&inte isi pot pierde insa &aloarea semantica e)presi&a si se impune ca ele sa fie e&itate5 astfel, cu&antul eminent pro&ine din lat. eminens 3din mensa2 insemnand 0inaltare04, dar cu&antul s-a degradat, spune Titu Maiorescu, notiunea de&enind, prin repetata folosire, una !anala, pro"aica, numind, fara e)presi&itate poetica, un om in"estrat, a&and capacitati intelectuale deose!ite. 'cest mi2loc repre"inta deci alegerea cu&antului celui mai putin a!stract, care nu si-a pierdut nota de sensi!ilitate. 6)emplele sunt date din &ersurile lui 7chiller, "Moartea lui 4allenstein"% "Palaria5 .e amiral mi-ai smuls-o de pe cap0, sau din 'ndrei Muresanu1 0N-a2unge iata'anul !ar!arei semilune0. 7ha>espeare foloseste in "Macbet+" cu&inte putin a!stracte1 07a pot rasturna cu &itea"a mea limba5 ,rce te-ar putea departa de la cercul de aur"2 0cercul de aur0 fiind o metafora pentru coroana regala la care aspira Mac!eth. 'l doilea mi2loc este alegerea potri&ita a 0epitetelor ornante0, sugesti&e, apte de a starni in mintea cititorului imagini puternice. 6)emplul dat este tot din "Macbet+"2 episodul cand /anIuo &or!este cu &ra2itoarele1 07e &ede ca intelegeti,J Caci fiecare pune degetul ciuntit5 Pe zbarcitele !u"e0, sau o sec&enta din poe"ia "&roza"2 de #asile 'lecsandri1 "&alben ca faclia de 'albena ceara0. in al treilea rand, personi0icarile dau, de asemenea, forta e)presi&a unui ta!lou1 07ageata "!oara cu &oluptate pentru a gusta carnea inimica0 3Homer4, sau 07acrilegiul omor a calcat sfantul templuJ 'l regelui, furand &iata din altar0 3spusele lui $adK Mac!eth, din "Macbet+"2 de 7ha>espeare4. *omparatia2 meta0ora2 tropul in genere sunt alte figuri de stil ce pot sensi!ili"a imaginatia cititorului. #ersurile lui Heine sunt simple, dar ele dau o imagine completa asupra intregului, a spatiului virtual poetic% 0Ca un rege e pastorul,J Tron e dealul in&er"it,J ar coroana e deasupra-iJ 7oarele cel stralucit0. $a /olintineanu, spatiul nocturn de&ine luminat de astrul selenar1 0Ca un glo! de aur luna stralucea0. Maiorescu se pronunta insa impotri&a comparatiilor facile, produse ale mintilor neluminate ale poetilor, astfel de imagini poetice !anali"and lumea1 0Toate amantele poetilor nostri sunt ca o floricica sau ca o steluta sau ca amandoua in acelasi timp 3lucru mai greu de inchipuit4, toti printii, toate ani&ersarele, toate L"ilele mariteM sunt ca o stea mare si toate impresiile poetice se desteapta cand canta filomela0. Caracterul antiscolastic al o!ser&atiilor lui Titu Maiorescu, reactia contra vul'arizarii lumii in general si a compunerii scolaresti2 alcatuite in mod unilateral din floricele si filomele, arata o deschidere spre sferele inalte ale artei, o metoda de lar'ire a orizonturilor2 nee)istenta insa la poetii domestici. #ersurile !anale apartin astfel acelui limitativ orizont ontolo'ic2 su!lim prin lipsa de imaginatie1 07us la PetricicaJ Cand mergea feticaJ 7i sta "iulica,J #iteii pa"ea-J isi lua de furcaJ )i ca o +aiduca25 )i ca o naluca25 in tufis torcea0. Comparatiile din acest te)t nu sunt 6uste2 nu e)prima nimic in acest conte)t, imaginile sunt la fel de !anale ca lumea incon2uratoare, nu transcend realitatea. ' doua parte a articolului defineste "*onditiunea ideala a poeziei"2 ca 0produs de lu) al &ietei intelectuale0, 0une no!le inutilite01 0ideea sau o!iectul e)primat prin poe"ie este totdeauna un simtamant sau o pasiune, si niciodata o cugetare e)clusi& intelectuala sau care se tine de taramul stiintific, fie in teorie, fie in aplicare practica0. Poe"ia este, din acest punct de &edere, 0repaosul inteligentei0 si ea tre!uie sa respecte trei cerinte1 0o mai mare repe2une a miscarii ideilor0, 0o e)agerare sau cel putin o marire si o noua pri&ire a o!iectelor su! impresiunea simtamantului si a

pasiunii0, 0o de"&oltare gra!nica si crescanda spre o culminare finala sau spre o catastrofa0. Prima cerinta, a e)istentei mai multor idei, este ceruta de construirea nemonotona a universului poetic2 poe"ia tre!uind sa fie scurta si densa. #bundenta de idei este o conditie sine 7ua non de reali"are a!stracta a uni&ersurilor ideale. Citatul lui #oltaire1 0$e secret d etre ennuKeu) c est de touf dire0 pare a fi aplica!il cel mai !ine in ca"ul lui (oethe1 0.e su! pamantJ 8n ghiocelJ .e-a!ia iesiseJ Tinerel.J #eni o al!ina,J (usta din el1J 7a stii ca naturaJ Cand i-a creatJ Pentru olaltaJ -a destinat0. maginea pre"entata mai sus poate fi asociata cu aceea a unui paradis &egetal terestru, cu solaritate si a!undenta de aer curat. Ca urmare, poe"ia nu poate fi socotita plictisitoare. 8$a'erarea 'andirii2 contrastele sunt !ine&enite in ca"ul poe"iei, e)primand un adevar artistic2 cel mai adesea subiectiv. Opozitiile prezent!trecut!viitor ale &ietii umane nu fac decat sa accentue"e caracterul artistic1 0 eri eram plin de amor,J '"i patimesc,J Maine-o sa mor1J Totusi gandescJ 'sta"i si maineJ $a ieri cu dor0 3$essing, "*antec spaniol"3. *ontrastul poate fi e&ident in poe"ii ale lui (oethe, "Man'aiere in lacrimi" de pilda1 0.e ce, amice, esti mahnit,J Cand &eseli toti ne-am stransNJ 6u dupa ochii tai cunosc1J .esigur tu ai plans0. Nu toate diminutivele sunt insa binevenite2 su!linia"a criticul in continuare, cele mai !ine folosite fiind in cantecele de factura populara1 0,ltule, ,ltetuleOJ 7eca-t-ar paraiele,J 7a creasca dudaiele,J 7a trec cu picioarele.JJ ,ltule, rau !lestemat,J Ce &ii asa tur!uratNJ Ce te repe"i ca un "meuJ 7i-mi opresti pe Nitul meuO0. "ul'arizarea este e&identa in &ersurile unde se canta despre 0Costica0 si 0$i"a01 0.oamne, cat e de frumoasaJ $i"isoara meaOJ 7i cat e de dragastoasaJ Cand ma uit la ea...0 7tilul aducerii in poe"ie a 0femeii de camera0, &egetale, este daunator, implicand o cadere in desuetitudine1 c est du st9le de 0emme de c+ambre2 &a conchide Titu Maiorescu. *ulminarea 0inala mareste amplitudinea poeziei2 o face sa oscile"e mai puternic1 ca e)emple pentru alergarea tumultuoasa a structurii poetice sunt date "8rl:oni'" a lui (oethe sau strofe din ";+land"% 0Ce "!urat, ce &a2aireOJ 6 un palc de ciocarliiOJ Multe flutura prin ar!ori,J 'lte "!oara pe campii5JJ 8na sus la cer se urcaJ Pe scara cantului sau5J insa cea mai cantareataJ 7-a ascuns in pieptul meu0. Poezia nu tre!uie sa contina asadar, in mod e)plicit, referiri la prozaicele ocupatii cotidiene2 ci tre!uie sa transceanda 'ranitele realului2 cu nota de e)presi&itate necesara. ,amenii po"iti&isti, cu o gandire geometrica, e)acta, au o mai mica disponi!ilitate e)presi&a si artistica. 8n e)emplu, neremarcat de Titu Maiorescu, este totusi cel mai mare poet roman, Mihai 6minescu, care, asa cum &or constata oamenii secolului CC, introduce in poe"iile sale o teorie dincolo de limitele actuale ale teoriei relati&itatii1 "!orul $uceafarului nu se supune nici uneia din legile cunoscute, pare sa le modifice, iar timpul nu se mareste si nu se micsorea"a relati&ist, ci pare sa se contraga in nimicul originar din care a aparut, in locul unde salasluieste .emiurgul. Cu toate aceste limite, uneori prea marcant su!liniate de urmasi, de pilda de catre (eorge Calinescu 306stetica poetica a lui Maiorescu este hotarat rudimentara. .e altfel toate ideile temeinice ale criticei noastre ca si toate platitudinile &in de la Maiorescu04, meritele criticului nu pot fi puse la indoiala. Maiorescu face o munca de pionier in critica literara, in clasarea operelor cu ade&arat &aloroase si dispensarea de cele fara &aloare, intr-un moment hotarator, pregatind terenul pentru una dintre cele mai fertile perioade creatoare din literatura romana, epoca marilor clasici.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate