Sunteți pe pagina 1din 31

Mini-implanturile ortodontice ofera o altenativa viabila, eficienta si estetica in tratamentul ortodontic prin eliminarea unor forte nocive si minimalizarea

elementelor componente ale unui aparat ortodontic. Mini-implanturile si-au castigat popularitatea deoarece faciliteaza un ancoraj maxim cu minim de cooperare din partea pacientului. Din motive estetice si sociale, pacientii adulti resping adesea folosirea fortelor extraorale specifice (headgear, masca faciala) si a tehnicilor conventionale fixe (brackets atasati partii vestibulare vizibile a dintilor). In consecinta, lipsa acestei cooperari duce la o scadere a ancorajului si la rezultate nesatisfactoare in tratamentul ortodontic. Solutiile alternative tehnicilor conventionale sunt mini-implanturile, ca mod de crestere a ancorajului, si tehnica linguala fixa. AVANTAJE Mini-implanturile ortodontice ofera avantajul biomecanic al unui ancoraj osos si, prin acesta, prevenirea unor miscari dentare nedorite, obtinand un tratament ortodontic mai eficient si cu mai putine elemente auxiliare incorporate in aparat. Imbunatatirea tehnicilor si numarul mare de informatii clinice au ajutat specialistii sa obtina o pozitionare dentara cat mai aproape de ideal. Miniimplanturile pot fi asociate tuturor tipurilor de sisteme de aparate ortodontice.

In comparatie cu implanturile folosite in inlocuirea protetica a dintilor absenti, mini-implanturile ortdontice au mai putine limitari anatomice, iar procedurile de inserare si indepartare sunt mult mai simple. Spre deosebire de implanturile dentare utilizate in scop protetic, care au nevoie de o perioada de osteointegrare, in medie, de 4-5 luni, mini-implanturile ortodontice sunt folosite ca mijloace temporare de ancoraj si nu necesita un timp atat de indelungat de stabilizare in os. Analog implanturilor dentare, mini-implanturile sunt si ele realizate din titan pur (99%) sau din aliaje de titan (90%).
PROCEDURI - Procedura de inserare este una foarte simpla si consta in

anestezie locala prin infiltratie, urmata de realizarea unei punctii gingivale si de inserarea mini-implantului. Intreaga procedura ar trebui sa dureze intre 5 si 10 minute dupa instalarea anesteziei. Mini-implantul se pozitioneaza intre radacinile dentare, singura parte vizibila fiind capul acestuia ce serveste ca punct de ancoraj in transmiterea fortelor de miscare dentara.
RISCURI - Riscurile inserarii mini implanturilor sunt minime si se pot datora unei

mari variabilitati a formei radacinilor dentare. Acest risc poate fi inlaturat prin efectuarea unei radiografii inaintea inserarii pentru determinarea exacta a viitoarei locatii a mini-implantului. Un alt risc este acela de fracturare a miniimplantului in timpul inserarii, portiunile putand fi indepartate sub anestezie locala fara alte complicatii. Mai poate aparea mobilizarea mini-implantului in urma aplicarii fortei ortodontice, aceasta fiind o consecinta fie a calitatii osului unde a fost implantat, fie a fortei musculare sau a contactului cu radacina dentara.

Exista un risc minor de rejectare a mini-implantului datorita diferentelor intre raspunsurile corpului uman la diferite materiale. In cazul in care mini-implantul se mobilizeza, acesta va fi indepartat si inserat intr-o locatie diferita. Riscul de inflamare gingivala in jurul mini-implantului este de asemenea prezent, datorita placii bacteriene sau datorita iritatiei cauzate de elementele atasate de capul mini-implantului. Inflamatia gingivala este in directa legatura cu eventuala prezenta a unor boli generale (ex.diabet) sau a fumatului. Asadar, riscurile sunt minore putand fi usor indepartate si eliminate daca indicatiile si aplicarea miniimplantului de catre medicul ortodont sunt corecte.

Mini-implanturile vor fi indepartate la sfarsitul tratamentului ortodontic fara efecte secundare nocive la nivelul tesuturilor dentare si gingivale inconjuratoare.

Cazurile pe care le vom prezenta in aceasta lucrare au la baza proceduri ortodontice in asociere cu inserarea miniimplantelor,ca parte a tratamentului ortodontic,si vizeaza retractia incisiva,protractia si distalizarea molara,intruzia dentara,corectarea ocluziei deschise anterioare,corectia asimetriilor in plan transversal,dar vom trece in revista si anumite particularitati ale chirurgiei ortognatice,prin prezentarea catorva cazuri care au necesitat o colaborare interdisciplinara,fiind nevoie ,de asemenea , de inserarea unor mini-implanturi in cadrul planului de tratament.

Ce

presupune chirurgia ortognatica?

Presupune o colaborarea interdisciplinara cu chirurgia oro-maxilo-faciala,deoarece chirurgia ortognatica este practic un tratament ortodontic combinat cu o interventie chirurgicala. Chirurgia ortognatic este adesea soluia de tratament fie n cazurile n care anomalia scheletala este att de grav nct tratamentul ortodontic de unul singur nu este suficient pentru a corecta problema, fie atunci cnd tratamentul ortodontic simplu ar compromite aspectul facial.

Obiective clinice ale chirurgiei ortognatice: Intreg sirul de probleme ale tratamentelor ortodontice care pot fi depite prin utilizarea adjuvant a miniimplantelor include pacienii cu: Numr insuficient de dini sau de tesut parodontal de suport pentru a tolera fortele intermaxilare. Dinti cu risc de extrudare datorita rdcinilor scurte (n timpul exercitarii tractiunii intermaxilare). Tratament cu aparate linguale, care necesit un mijloc de fixare pe partea labiala. O contradicie ntre decompensarea incisiva(care implic proclinatie) i o inchidere a spatiului. Absena molarilor 1 sau 2 inf,astfel incat ideal ar fi ca molarul 3 mandibular sa fie translatat i pastrat, mai degrab dect sacrificat ca parte a planului chirurgical al mandibulei. Asimetrie faciala care este n primul rnd transversala, dar n cazul n care nivelarea prechirurgicala a unui plan de ocluzie inclinat asociat va optimiza transversal i anteroposterior corectarea chirurgicala. Un rezultat chirurgical incomplet sau nesatisfctor, n cazul n care o intervenie chirurgical n continuare este contraindicata sau refuzata

1.Cazul 1: O femeie 16 ani cu o malocluzie de clasa a III a si prognatism mandibular asimetric (brbie deviata n partea stng) i un plan de ocluzie mai inalt pe partea stng). O osteotomie de retrudare mandibulara asimetric a fost planificat i intruzia segmentului bucal superior drept a fost indicat pentru a facilita poziionarea chirurgicale optim a mandibulei. Arcul maxilar a fost aliniat i nivelat, apoi un mini-implant bucal (1,5 mm diametru, lungime 9 mm) a fost introdus mezial de molarul 1 sup . Tractiunea elastica a fost aplicata adiacent bracketului premolarului 1 si pe carligul molarul 1. Aceast traciune a creat un openbite lateral de parte dreapta, astfel nct valoarea intruziei a fost supra-corectat pre-operator . Mandibula a fost repozitionata chirurgical cu libertatea de a selecta un nivel optim pe vertical, pe partea dreapta, astfel nct un openbite lateral pe partea dreapta a fost prezent nc o lun post-operator . Malocluzia de clasa III a pacientei a fost corectat i asimetriile ei dentare i faciale au fost mbuntite fr a fi nevoie de o osteotomie maxilara. Supra-corectarea openbite laterala dreapta a fost rezolvata n faza post-operatorie ortodontica, acceptnd o mica discrepan reziduala a liniei interincisive.

2. Fixare intermaxilara: O fata de 15 ani prezentand o malocluzie de clasa III,avand la baza o anomalie de clasa a III-a scheletica moderat datorata unei hipoplazii de maxilar. Premolarii 1 sup au fost extrasi ntr-o etapa anterioare tratamentului ortodontic, i a fost generalizata scurtarea rdcinilor dentare maxilare. Arcul mandibular a fost destul de bine aliniat. Problemele radacinilor maxilare au redus sever sfera ortodontiei n acest arc la simpla aliniere. O ocluzie rezonabila ar putea fi realizat fr suplimentarea unor arcuri ortodontice mandibulare. O osteotomie maxilara a fost ntreprins patru luni n tratament, cu FMI realizat prin utilizarea de trei mini implante maxilare i 7 mandibulare. O frenectomie labiala superioara a fost, de asemenea, efectuata. Mini-implantele mandibulare au fost amplasate apical de MGJ(jonctiunea muco-gingivala), n mucoasa mobila i ulterior au fost supraacoperite de mucoasa. Nu au fost necesare (ca elemente suplimentare de ancoraj) pentru tractionare ortodontica post-chirurgie ortognata,au fost folosite doar pentru imobilizare intermaxilara i au fost ndeprtate cu uurin dupa ce capetele lor au fost descoperite de sub excesul de mucoasa supraiacenta , sub anestezie locala. Aparatul fix inferior a fost dezlipit opt luni post-operator, acceptand discrepantele liniei interincisive ,datorita limitatelor posibilitati ortodontice.

Atunci cnd majoritatea ortodontilor se gandesc la ancorare probabil ca le vine in minte un scenariu care implic utilizarea unui aparat intraoral sau headgear care s stabilizeze molarii maxilari n timpul retractiei dintilor anteriori. Cum era de ateptat, aceasta a fost una dintre primele aplicatii identificate pentru mini-implanturi, cu traciune aplicata direct de la miniimplant (de obicei inserat buccal ntre radacinile primului molar si a premolarului 2), economisind implicarea molara i, prin urmare, pierderea de ancorare. Obiectivele clinice:prevenirea deplasarii spre mezial a molarilor superiori sau inferiori in timpul retractiei dintilor anteriori pentru reducerea overjetului sau corectia liniei interincisive.

Cazuri clinice: 1)Un barbat adult cu o malocluzie de clasa a II-a diviziunea 1 si clasa a II-a scheletica. OJ initial de 15 mm a fost redus la 8 mm in timpul alinierii initiale (pentru a ajunge la un arc de 0.019 0.025) Primii premolari superiori au fost extrasi. Mini-implante cu gatul scurt,de 1.5 mm diametru si 9 mm lungime au fost inserate mezial de molarii superiori si imediat a fost aplicata tractiunea la bratele de forta. Mini-implantele au fost indepartate dupa ce s-a obtinut o ocluzie de clasa I canina si rapoarte interincisive normale Dupa indepartare nu a ramas nici un semn in locurile de insertie. Nu au fost prezente nici semne de inflamatie periimplantara,in ciuda igienei orale deficitare cronice(evidenta prin hiperplazia gingivala a pacientului).

Ancorajul convenional ofer opiuni foarte limitate pentru consolidarea ancorajului anterior n timpul protractiei molare, n special la nivelul arcului mandibular.In mod normal implic utilizarea dinilor anteriori ca unitati de ancoraj,dar aceasta este limitata de morfologia radiculara nefavorabila a acestora. Din fericire, ancorarea mini - implantelor nseamn c in prezent tot mai multi pacieni pot fi tratai ortodontic, dei pot aparea dificultati generate de deficienele alveolare.Prin urmare, este esenial sa evaluam nchiderea spaiului tinand cont de necesitatile in ceea ce priveste ancorajul cat si de anatomia spatiului edentat. n locul augmentarii chirurgicale a crestei alveolare, reducerea substantiala n nlime i lime pot limita sever micare mezial a dintilor posteriori, n special n cazurile de hipodontie(in care alveola este hipoplazica ) sau in zonele edentate de mult timp. n plus, molarul adiacent care prezinta spre distal o asemenea situatie este mult mai predispus la basculare spre mezial. Mini-implantele situate la nivelul arcului mandibular sunt limitate de aspectul alveolelor, n timp ce protractia maxilara poate utiliza fie ancoraj alveolar bucal si palatinal (direct), fie medio-palatinal(indirect) .

Obiectiv clinc De a mpiedica deplasarea distal a dinilor anteriori n timpul protractiei molare de inchidere a unui spatiu posterior (de exemplu,spatiul molarului 2 temporar sau permanent ).

1.Caz clinic- Protractie directa Un pacient adult cu hipodontie cu o malocluzie clasa a 2 a subdiviziunea 2 i premolarii secunzi absenti A necesitat nchiderea a patru molari secunzi temporari prin protractia tuturor celor 3 molari in fiecare cadran cu pana la 10 mm,in special a molarilor de minte inferiori care erau impactati.Procedurile ortodontice au fost foarte complicate de anchiloza molarilor deciduali(4mm infraocluzie),de deficientele severe ale osului alveolar si de dorinta de a evita retractia incisivilor. Arcul mandibular a fost aliniat nainte de ndeprtarea chirurgical simultan a molarilor deciduali i de inseria mini -implantelor distal de caninii mandibulari . Traciune a fost aplicat pe bratele de forta ale arcului inferior,iar superior aparate fixe sectionale au fost de asemenea aplicate. Tippingul molarilor inferiori a cauzat avansarea incisivilor inferiori (manifestandu-se cu reducerea overjet-ului si overbite-ului) astfel ca principiile mecanice ale tractiunii au fost modificate in asa fel incat mini-implantele au ancorat indirect tractiunea de la nivelul primilor premolari. n acelai timp , mini implantele maxilare au fost inserate distal de canini i tractiunea a fost aplicata direct la nivelul atasamentului primului molar. Aceasta a determinat rotatia segmentului bucal maxilar i , prin urmare, intruzia caninilor, necesitnd ndeprtarea tuturor mini -implantelor i aplicarea de traciune convenionala n arcul mandibular. O mezializare substanial a molarilor primi si secunzi mandibulari a fost obtinuta dupa inserarea unei a doua perechi de mini-implante, dar tipping-ul mezial a molarilor mandibulari a cauzat din nou efecte de binding ale arcului. Tractionarea molarilor de minte inferiori s-a realizat la tuburi duble lipite pe coroanele lor . Protractia finala a molarilor maxilari a fost asistata de ancorajul incisivilor cu ajutorul unui miniimplant palatinal si a unei sarme auxiliare de interconexiune de0.019 0.025 . Inchiderea completa a spatiului i alinierea molarilor de minte a fost obtinuta . Iatrogenicul openbite-ului anterior a fost corectat cu ajutorul curbelor de inchidere a spatiului imprimate arcurilor. .Soluionarea incomplet a ocluziei a fost acceptata la indepartarea aparatului datorita discrepantelor de dimensiune a dintilor si in scopul de a favoriza consolidarea open bite-ului Suprapunerea cefalometric ( a artat protractia substantiala a molarului ,retractia incisiva superioara si retroclinarea moderata a incisivilor inferiori, dar fara modificari semnificative ale tesuturilor moi si a parametrilor verticali.

Pentru a marca importanta utilizarii mini-implantelor ca mijloace de ancoraj in scopul deplasarii unitatilor dentare din zona posterioara(fie in scop ortodontic,de a corecta anumite anomalii dento-maxilare,sau in cadrul colaborarii interdisciplinare ortodontieprotetica pentru a favoriza posibilitatea instituirii unei reabilitari orale ideale),prezentam cateva imagini cu cazuri ce au necesitat ancorajul mini implantelor pentru distalizarea dintilor laterali:

Capacitatea de a intruda efectiv dintii(i pentru a evita extruzia dintilor folositi pentru ancoraj) este una dintre cele mai revolutionare aplicatii ale ancorajului mini - implantelor. Pentru prima dat n ortodonie, exista posibilitatea s realizezi intruzia unuia sau mai multor dinti anteriori si posteriori, cu avertismentul c parodoniul trebuie s fie sntos, n scopul de a evita o exacerbare a adancirii pungilor. n prezena esuturilor parodontale normale, mecanismul de intruzie pare s implice o remodelare alveolara (o reducere n nlime a osului alveolar), mai degrab dect doar scufundare a dintilor in interiorul osului alveolar. Kanzaki si colab 2007, a sugerat c acest lucru este conceptual echivalent cu impactarea chirurgicala a osului alveolar prin utilizarea unei osteotomii segmentale. Prin urmare,apare doar o reducere limitat n nlime la nivelul coroanei clinice i adncimea normal de sondare este meninut .n plus, se pare c preocuparea ortodontiei clasice referitor la resorbia radiculara apicala( din cauza forelor intruzive) nu este o problem semnificativ, chiar i cu forte grele relative.

Obiective clinice: Intruzia unui dinte SUPRAERUPT sau a intregului grup incisiv superior sau inferior, pentru a corecta o ocluzie adanca si de asemenea pentru reducerea expunerii excesive verticale incizale(descoperirea incisivilor superiori in repaus).

Caz clinic numarul 1:

Femeie de 45 de ani cu o malocluzie clasa a 2-a diviziunea 1 complicata cu retrognatie mandibulara, o foarte scazuta MMPA si o dentitie compromisa. S-a realizat o osteotomie de avansare a mandibulei(utilizand mini-implante cu fixare intermaxilara) pentru a corecta overbite-ul traumatic urmata de o aliniere limitata si nivelarea segmentelor bucale inferioare.Aceasta a necesitta intruzia caninului stang inferior SUPRAERUPT. Mini-implante Infinitas cu gat scurt de 1,5 mm diametru,6mm lungime au fost inserate in intregime pe partea vestibulara la stanga si la dreapta a caninului stang superior.Tractiunea elastica a fost aplicata unei cleme pe suprafata labiala a caninului.dupa 16 saptamani,caninul a fost corectat in sens vertical,fara translatia coroanei spre labial.Caninului i-a fost permis sa stea in ocluzie in timp ce dintii inferiori au fost extrudati folosind box elastic of miniimplants.

Caz clinic numarul 2:

Barbat cu o malocluzie clasa a 2-a diviziunea 1,cu ocluzie deschisa si absenta primului premolar superior. Un quadhelix a fost utilizat pentru expansiunea initiala a arcului maxilar si un aparat sectional fix, cuprinzand primul si al doilea molar . Insertia bilaterala a mini-implantelor posterioare palatinale a favorizat tractiunea intruziva a quadhelixului. La nivelul dintilor anteriori s-a aplicat aparat ortodontic cand contactul prematur de partea dreapta a caninilor a devenit problematic. Inchiderea finala a spatiului si corectarea liniei mediene,dupa 4 luni de la inlaturarea quadhelixului si a tractiunii palatinale.

V mulumim pentru atenie !