Sunteți pe pagina 1din 7

Ce e o interfa creier-computer?

Sistemele BCI snt echipamente care permit oamenilor s comunice fr s se mite. n schimb, oamenii pot s efectueze activiti simple doar cu a utorul !ndiri. Sistemele BCI "BCI from en!# Brain Computer Interface$. au permis oamenilor s scrie, navi!heze pe internet, sa controleze un brat robotic sau scaun cu rotile. %tilizatorul trebuie s poarte pe cap o casc &&' cu nite electrozi. Cteva sisteme folosesc electrozi implantai n creier prin intermediul unei intervenii chirur!icale, dar ma oritatea sistemelor nu necesit astfel de proceduri.Sunt folosite cu precdere de persoane care au dificulti severe care nu le permit s vorbeasc sau s foloseasc interfeele conventionale. &(ist persoane cu anumite tipuri de vtmri ale creierului, boala lui )ou 'ehri!, comoii cerebrale, etc care nu pot comunica far a utorul unui sistem BCI. Sistemele BCI snt foarte simple i nu pot fi folosite pentru a controla !ndurile oamenilor. Cercetarea n domeniul sistemelor BCI ncearc s foloseasc activitatea cerebral pentru a a uta oameni s trimit mesa e, nu s schimbe activitatea cerebral *scriind+ informaii n creier. Sntem foarte foarte departe de scenariile din filmele science,fiction.

Sistemele BCI se pot mpari n dou clase mari: invazive i neinvazive. Ce ne poi spune despre ele?
Sistemele BCI invazive au la baz senzori care snt plasai n creier sau direct pe suprafaa creierului. -ceti sensori creaz o ima!ine mult mai direct.real a activitii creierului, dar pentru aplicarea lor e necesar o intervenie chirur!ical. &lectrozi plasai n creier snt denumii *microelectrozi+. Ca personalitile n acest domeniu i,a numi pe /hil 0enned1 i 2ohn 3ono!hue, munca lor bazndu,se pe e(perimente efectuate pe animale. &lectrozi plasai pe suprafaa creierului msoar activitatea &Co' "electrocortico!ram$. n &Co' BCI cei mai vizibili cercettori snt 0ai 4iller, &ric )euthardt i 'er5in Schal6. Sistemele BCI neinvazive snt de departe cele mai comune deoarece nu necesit nici un fel de intervenie chirur!ical. 4a oritatea sistemelor BCI neinvazive se bazeaz pe analiza semnalului &&' "electroencefalo!rama$. -ceasta msoar n timp real activitatea electric a creierului vizibil la suprafata scalpului

Ce este neuro-tiina? Ne putei prezenta o ima ine de ansam!lu a domeniului?


7euro,tiina se ocup cu studiul sistemului nervos. &(ist mai multe feluri de cercettori n domeniul neuro,tiinei, avnd subdomenii diferite de interes. Cea mai mare parte dintre acestea nu au nimic de a face cu sistemele BCI. 3e e(mplu, uni cercettori studiaz sistemul nervos la nivel molecular, ei snt interesai cum se transfer compui chimici ntre celulele sistemului nervos.

8ezulatele lor nu afecteaz cercetarea din domeniul sistemelor BCI. -li studiaz sistemul nervos la nivel co!nitiv, ei ncerc s !aseasc le!tura dintre activitatea cerebral i ceea ce !ndim sau facem. -cesta este nivelul de care snt interesat, fiind i foarte folositor sistemelor BCI. -lii l studiaz fra nici un fel de scopuri practice, doar de dra!ul tiinei. & important s nele!em mai multe despre modul n care funcioneaz el. 9 mare parte dintre cercettori din domeniul neuro,tiinei au ca scop crearea unor noi medicamente, echipamente "sistemele BCI$ sau terapii. 7euro,tiina "n en!lez 7euroscience$ se ocup cu studiul sistemului nervos. Cuvintul neuro,tiina este relativ nou, prima societate de neuro,tiin fiind nfinat abia n :;<=. Ca domeniul neuro,tiina se ocup cu structura, funcia, neuro,evoluionismul, dezvoltarea, !enetica, biochimia, fiziolo!ia, farmacolo!ia, informatica, neuro,tiina computationala i patolo!ia sistemului nervos. n mod tradiional a fost vzut ca o ramur a biolo!iei. Cu toate acestea, recentele contribuii precum i interesul artat de mai multe discilpline cum ar fi psiholo!ia co!nitiv, informatic, statistic, fizic si medicin au dus la o abordare interdisciplinar a domeniului. 7euro,tiina include acum orice investi!are sistematic, stiinific, e(perimental si teoretic a sistemului central si.sau periferic nervos al oricrui or!anism biolo!ic. 4etodolo!iile empirice folosite de cercettorii n domeniu s,au e(tins enorm, de la analiza biochimic si !enetic a dinamici neuronului i a constituenilor moleculari pn la reprezentari !rafice ale creierului pentru diferite activiti.

Istoric
4ai multe descoperiri istorice atest faptul c practici chirur!icale similare trepanaiei au fost efectuate nc din perioada neolitic de ctre diferite culturi n ntrea!a lume. 4anuscrise din urul anului >===BC?necesit citare@ atest faptul c e!ipteni aveau cunotiine despre anumite simptome le!ate de probleme ale creierului. n &!ipt, incepnd din perioada 8e!atului 4i lociu, creierul a fost cu re!ularitate ndeprtat n procesul de mumificare. n aceea perioad se credea c inima este responsabil pentru producerea inteli!entei. 3upa spusele lui Aerodot, n timpul primului proces al mumificrii# *Cea mai perfect dintre practici este e(tra!erea a unei pri ct mai semnificative din creier cu crli! metalic, iar ceea ce crli!ul nu este capabil s scoat este amestecat cu medicamente.+?necesit citare@ Convin!erile conform crora inima era sursa contiinei nu s,au modificat pn n timpul lui Aippocrate. &l a fost primul care a crezut despre creier ca pe ln! implicare sa n procesul senzorial, deoarece cele mai multe din or!anele specializate n aceasta "e(# ochii, urechile, limba$ snt localizate n cap foarte aproape de creier, creierul este responsabil i pentru inteli!ent. -ristotel, cu toate acestea. credea c inima este centrul inteli!enei iar creierul servea ca i mecanism de rcire pentru

sn!e. -cest model a fost acceptat pn n medicul roman 'alle, un discipol al lui Aippocrate i medicul !ladiatorilor romani a observat c pacieni si i pierd facultile mintale cnd sufer stricciuni severe la nivelul creierului. -bulcasis, creatorul chirur!iei moderne, n lucrarea 0itab al,Basrif a adunat, prezentat i dezvoltat tehnici care snt i astzi folosite n neuro,chirur!ie. -verroes a intuit e(istena boli /ar6inson i a atribuit proprieti fotoreceptoare retinei. -venzoar a descris menin!ita, trombofeblita intracranian i a avut contribuii la neuro,farmacolo!ia modern. 4aimonides a scris despre bolile psihice i a descris turbarea i into(icarea cu beladon "mtr!un$.?:@ n alte pri ale &uropei evului mediu, Cesalius ":>:D,:>ED$ i 8enF 3escartes ":>;E,:E>=$ au adus la rndul lor contribuii notabile. 4etodele de studiul ale creierului au devenit mult mai sofisticate dup inventarea microscopului i dezvoltarea unei noi tehnolo!ii de mbuntire a contrastului de ctre Camillo 'ol!i spre sfritul anilor :G;=. 7oua tehnic folosea sare de cromat de ar!int pentru a putea observa structura neuronilor. Holosind aceast tehnic Santia!o 8amIn 1 Ca al a turnat fundaiile doctrinei neuronale, ipotez conform creia unitile funcionale ale creierului sint neuronii. 'ol!i i 8amIn 1 Ca al au mprit mpreun premiul 7obel pentru medicin n :;=E pentru munca desfsurat n observarea, descrierea i catalo!area neuronilor. Ipoteza docrinei neuronale a fost ntrit de e(perimentele lui 'alvani n folosirea electricitii pentru e(citarea musculaturii i neuronilor. Spre sfritul secolului al JIJ,lea 3uBois,8e1mond, 4Kller, i von Aelmholtz au demonstrat c neuroni snt receptivi la stimuli electrici i activitatea lor afecteaz starea electric a neuronilor adiaceni ntr,un mod predictibil. In acelai timp, /aul Broca, su!ereaz ca anumite re!iuni ale creierului snt responsabile pentru anumite funcii. -ceast ipotez a fost ntrit de 2ohn Au!hlin!s 2ac6son n urma observaiilor fcute suprave!herea bolnavilor de epilepsie. Lernic6e a dezvoltat mai trziu teoria conform creia anumite zone ale creierului sint specializate n nele!erea i producerea sunetelor i limba ului.?M@ 3ac pNn n prezent creierul uman era o ecuaie cu multe necunoscute, descoperirile din ultima perioad arat c ceea ce se ntNmpl n materia cenuie poate fi observat cu uurin de cei din ur. n ultimii ani, studiile e(perimentale ale oamenilor de tiin au condus la cNteva descoperiri n domeniul activitii cerebrale, ce erau de neima!inat n urm cu ceva vreme.

"lte metode testate de oamenii de tiin


&(perimentul realizat n cadrul %niversitii din %tah este ultimul dintr,o serie de studii care au avut la baz *telepatia electronicO. -ceast tehnic presupune citirea, decodarea sau folosirea semnalelor cerebrale n scopul utilizrii anumitor echipamente precum cursorul computerului. 3e pild, acum cNiva ani, oamenii de tiin au folosit un *scaner de creierO pentru a monitoriza activitatea cerebral a unor

voluntari crora li se prezentau ima!ini din viaa de zi cu zi. Scanerul *reineaO cum reaciona creierul la miile de foto!rafii, precum i ce *tipareO erau !enerate cNnd voluntarii priveau pozele. /articipanilor la studiu li s,au artat apoi foto!rafii, iar *sistemul de citire a miniiO a trebuit s *i dea seamaO la ce ima!ini se uitau subiecii. *4ainaO a detectat corect ntr,o proporie de ;=P.Holosirea abuziv a acestei tehnici de citire a minii umane are, ns, i consecine mai puin *avanta oaseO.

#fecte ne ative
Cu alte cuvinte, secretele noastre, indiferent de !enul acestora, vor fi la ndemNna tuturor celor care vor dori s le *valorificeO# printre altele, an!a aii vor fi depistai c beau sau se dro!heaz, iar soii infideli vor fi prini de partenerul nelat. /ractic, niciun secret nu va mai fi *si!urO. 4ai este ns cale lun! pNn la lansarea pe pia a instrumentului cu pricina i pNn la comercializarea la un pre accesibil pentru toat lumea. 3e fapt, implicaiile noilor descoperiri s,ar putea dovedi, n prim instan, utile. 9 procedur asemntoare cu citirea minii este reprezentat de ceea ce oamenii de tiin numesc o form de *telechinezie electronicO "telechinezia este nsuirea cuiva de a mica obiecte fr a le atin!e$. -ceasta este denumit *interfaa creier,computerO "BCI , braincomputer interface n en!l.$ i a fost folosit n cazul pacienilor paralizai n urma leziunilor pe creier# bolnavii utilizau cursorul computerului prin puterea !Nndului.

$aralizia% vindecat cu a&utorul minii


n urm cu :M ani, o echip de cercettori de la %niversitatea &mor1 din -tlanta, S%-, condus de profesorul 8o1 Ba6a1, a realizat un implant cerebral electronic pacientului 2ohnn1 8a1, care i pierduse funciile motorii n urma unui atac cerebral. Implantul a fost primul de acest !en i i,a permis bolnavului s controleze computerul prin puterea minii. %lterior, 8a1 i,a recptat funciile motorii. Qapte ani mai tNrziu, n M==>, un alt pacient paralizat, 4att 7a!le, a putut s mite o mNn artificial folosindu,se doar de puterea minii, dup ce i s,a implantat un cip n creier. -cesta i *citeaO intenia de a mica mNna i trimitea semnale ctre creier, care i ddeau putere s mite proteza. 4ulti dintre noi stiu de a ca puterea mintii noastre este nebanuita si mai ales ca nu este utilizata la capacitate ma(ima. /entru cei care inca mai sunt sceptici ca un !rup de oameni de stiinta de la %niversitatea 8o5an din S%- au reusit sa demonstreze cum !andurile unui om pot comanda un computer. Cum se va petrece un uploadin!R 7anobotii ne vor scana creierele pana in cel mai mic detaliu, iar le!aturile broadband vor retransmite informatiile unui mediu de

stocare de mare capacitate. 9data cu aparitia sofisticatului mediu incon urator virtual, ar putea aparea si un trup virtual pe care creierul uploadat sa,l poata locui.

Interfata creier,calculator ce utilizeaza semnalul &&' poate sa masoare activitatea creierului uman, sa detecteze si sa discrimineze diferite trasaturi specifice ale creierului. /ro!resele recente din domeniul cercetarii BCI au lar!it domeniul aplicatiilor posibile. 3ispozitive inteli!ente ce pot compensa unele ne unsuri ce tin de lipsa de informatie din semnalele BCI devin utile si pentru persoane cu mai putine dizabilitati. 3e asemenea, recuperarea neurolo!ica si terapiile de tip reactie cerebrala inversa "neurofeedbac6$ sunt aplicatii importante ale BCI. In acest caz, focalizarea nu este pe comunicare si control, ci mai ales pe inlesnirea re!larii fiziolo!ice si pe reor!anizarea corticala a structurilor cerebrale. Indiferent de aplicatie, a invata sa se determine voluntar trasaturi ale semnalelor &&' reprezinta parte inte!rala a unei interfete endo!ene BCI. 3e aceea, BCI trebuie sa asi!ure o reactie precisa intr,un mediu de invatare stimulativ, interesant si atractiv !rafic. In acest scop, ocuri special proiectate care sa asi!ure determinare si reactie adecvata pentru invatare efectiva ar putea fi necesare pentru a motiva utilizatorul pentru perioade lun!i de invatare, adesea necesare pentru recuperare si terapie de tip neurofeedbac6. Cercetarea BCI se situeaza la confluenta a doua domenii# neurofiziologia si procesarea informatiei "ce include procesarea de semnal si recunoasterea de trasaturi$. &&' realizeaza le!atura dintre aceste doua domenii, fiind un canal direct dintre creierul uman si lumea e(terioara individului.8eferindu,ne la &&', studiile efectuate pana in prezent au dovedit ca pot fi controlate cu succes ritmurile alfa, potentialele lent variabile, ritmul S, precum si alte atribute &&'. 3e obicei, controlul se refera la marirea consienta a amplitudinii acestor semnale# a fost de a pusa in evidenta posibilitatea controlului bidirectional "posibilitatea de a mari sau micsora o anumita caracteristica rapid si cu precizie$. 3omeniul aplicatiilor posibile pentru re!larea neuro fiziolo!ica poate fi e(tins. /entru a se putea creste puterea de calcul, BCI e(istente necesita o placa suplimentara 3S/ atasata unui /C, ceea ce determina o crestere a comple(itatii sistemului. -cest lucru determina o anumita dificultate in pro!ramare si, ulterior, in dezvoltare, precum si o crestere a costurilor. Se propune realizarea hard5are,soft5are a unui sistem complet, avand facilitati de achizitie, analiza off-line si on-line a semnalelor EEG multicanal prin metode de analiza si prelucrare "liniare sau neliniare$ moderne si de clasificare a atributelor &&' in vederea asi!urarii reactiei cerebrale inverse. 7outatea consta in realizarea unor sisteme ce nu au mai fost realizate in tara, dedicate investi!atiilor si reabilitarii unor persoane cu deficiente neurolo!ice. /entru a cuprinde atat aria aplicatiilor le!ate de investi!atie clinica, reabilitare si cercetare, precum si pentru asistare la domiciliu a persoanelor cu dizabilitatii se propune realizarea a doua tipuri de sisteme# unul bazat pe un /C sau noteboo6, altul pe un calculator de buzunar "/3-$. 3in acest motiv si

cerintele impuse sistemelor sunt diferite.

Sistemul trebuie sa indepineasca mai multe cerinte si anume# sa inregistreze, analizeze si clasifice on-line semnalele EEG, cu rezultatele obtinute in urma clasificarii sa poata controla un dispozitiv, sa proiecteze diferite paradi!me e(perimentale si sa memoreze datele pentru o analiza ulterioara off,line. Implementarile soft5are vor utiliza metode avansate de prelucrare a semnalelor &&' si ale Inteli!entei -rtificiale pentru analiza datelor &&' intr,un mediu de pro!ramare ce lucreaza sub Lindo5s. 9 problema in cazul analizei de semnal intr,un sistem BCI este de a ma(imiza raportul semnal,z!omot a &&' sau a trasaturii care transporta comenzile utilizatorului. /entru a atin!e acesta tinta, identificarea surselor de z!omot este o problema esentiala. T!omotele "artefactele$ au atat o ori!ine neuronala "tarsaturi ale &&' altele decat cele pentru comunicatii$ cat si neneuronala "miscarea ochilor, &4', semnalul retelei de alimentare$. /roblema re ectiei artefactelor este dificila atunci cand caracteristicile in frecventa, timp sau amplitudine sunt similare semnalului &&'. 4etode de eliminare a artefactelor "metoda componentelor principale /C- si metoda componentelor independente IC-$ din semnalul &&' au fost studiate si aplicate de echipa de cercetare in cadrul contractelor anterioare. 9 mare importanta o au si z!omotele de ori!ine neuronala. 8itmul alpha este o sursa de z!omot atunci cand ritmul mu se utilizeaza drept componenta a semnalului &&' pentru comunicatie. 3aca artefactele neuronale si neneuronale se detecteaza on,line, in timpul in care interfata BCI este in functie, impactul asupra functionarii poate fi redus substantial sau eliminat. 3eoarece e(ista posibilitatea de a folosi mai multe atribute ale &&' "ritmul mu, potetialul /U==, potentialele corticale lent variabile etc.$ pentru care trebuie sa se faca clasificare, este evident faptul ca ori inalitatea proiectului rezida si din capabilitatea echipei de cercetare de a combina diferitele metode de e(tra!ere de trasaturi si clasificare de atribute. /entru a atin!e acest deziderat este necesar sa se parcur!a mai multe etape de cercetari comple(e, interdisciplinare. -stfel, cu a utorul medicilor se vor stabili cu precizie caracteristicile diferitelor atribute ale &&' corelate cu diferite sarcini co!nitive, pe baza carora sa se poata ulterior face e(tra!erea de trasaturi. /entru e(tra!ere de trasaturi se vor baleia mai multe metode. &stimarea parametrilor cu metode autore!resive, analiza pe componente independente, trasformata 5avelet discreta sau continua si dinamica neliniara, reprezinta tot atatea elemente de noutate,

mai ales daca aceste metode nu sunt aplicate separat ci combinat. Si in ceea ce priveste clasificarea se doreste ca sa se studieze atat performantele obtinute cu retele neurale artificiale "metoda neliniara$ cat si cu analiza discriminanta "metoda liniara$. /entru a opta intre aceste metode, trebuie sa se tina seama de viteza si de precizia care se obtin in fuctionare online. /entru faza e(perimentala, mediul 4atlab si Simulin6 se adapteaza in mod optim cerintelor de lucru.

Sistemul dedicat de consum redus consta dintr,un amplificator de semnale, un convertor analo! di!ital si un VC. Intrarile sistemului sunt semnalele &&' "minim M canale$ si alte doua intrari pentru alti posibili senzori e(terni "de e(emplu pentru inre!istrarea semnalului electrooculo!rafic necesar la eliminarea artefactelor produse de miscarea !lobilor oculari sau clipit$. Controlul dispozitivelor e(terne se face prin intermediul a doua intrari si a doua iesiri di!itale. Sistemul de operare al /3- este Lindo5s 4obile, pro!ramarea sistemului portabil BCI se poate face in Cisual C . Intefatarea sistemului poate fi si in varianta 5ireless. 3atele se memoreaza intern sau e(tern pentru o analiza ulterioara. http#..555.electrostim.ro.inde(.phpRpWinterfataXcreierXcalculator