Sunteți pe pagina 1din 32

CAUZELE SPIRITUALE ALE BOLILOR (bibliografie: Louise L. Hay - You can heal your life) 1. Capul . !"tul &.

Sistemul respirator ). $nima * sistemul circulator -. .igestie * eliminare /. Sistemul procreator 1. 2ielea 8. Sistemul locomotor #. $nfec%iile 1'. (lergii 11. +olile copil,riei 1 . Cancerul 1&. Cau0e psihologice 1). .i3erse

Clasificarea 4n simptome somatice5 fi0ice5 psihologice 6i mentale nu este cu a7e3,rat 8ustificat,5 pentru c, toate aceste simptome sunt manifest,ri ale aceleia6i probleme 7e principiu5 7iferin7 7oar ni3elul. .e aceea este important s, abor7,m holistic problema pacientului. Capul; Creierul; Prul; Ochii; Nasul; Gura; Dinii i !in!iile; Creierul; Creierul "ac#$ri %e &a' 9misfera 7reapt, a creierului controlea0, pre7ominant func%iile 8um,t,%ii st"ngi ale corpului 6i toto7at, este 4n leg,tur, cu 4n%elegerea sufleteasc,5 creati3itatea5 sim%urile5 intui%ia5 percep%ia spa%iului 6i a mu0icii. 9misfera 7reapt, corespun7e Yin 4n tra7i%ia chine0,5 precum 6i Lunii5 apei5 aspectelor feminine 6i recepti3it,%ii. 9misfera st"ng, controlea0, 4n mo7 pre7ominant partea 7reapt, a corpului 6i are leg,tur, cu logica5 g"n7irea analitic, 6i ra%ional,5 inteligen%a5 limba8ul 6i matematica. Corespun7e5 7e asemenea5 chine0escului Yang 5 Soarelui5 aspectelor masculine 6i principiului 7e a 7,rui. Epilepsia( :n timpul unei cri0e 7e epilepsie o persoan, eliberea0, prin energie ap,sarea 6i agresiunea. ;9nergia po0iti3, pe care o elibera%i5 3a permite s, 3, aban7ona%i at"t memoria c"t 6i cuno6tin%a. (ccepta%i for%ele 6i energiile 7in interiorul 73s. f,r, a le reprima sau 7e0aproba 6i 4mbr,ca%i-le 4ntr-o form, con6tient,. 9<perimenta%i 6i accepta%i orice primi%i 4n con6tiin%, atunci c"n7 a7ormi%i. (ceasta 3, 3a permite s, 4n3,%a%i ce este 7e3otamentul 6i s, l,sa%i lucrurile s, se elibere0e f,r, a fi for%at s, o face%i.= Pier%erea cun$ #inei )c$*$ie+( >o%iunea 7e como%ie repre0int, ce3a ce 3a 7emolea0, 4ntreaga maniera 7e a g"n7i. 96ti incapabil s, %ii capul ri7icat 7in cau0a c, 4ncepe s, te 7oar, 7e 4n7at, ce te ri7ici. ?r,ie6ti cu 3echea ta manier, 7e a g"n7i 6i r,m"i tu 4nsu%i. .,-%i 6ansa 7e a integra 4n 3ia%a ta sim%,mintele 6i intui%ia. Tu*$ri pe creier( @ tumoare pe creier este un semnal c, trebuie s, schimbi mo7ul 7e a g"n7i. 96ti ceea ce se nume6te ;greu 7e cap= 6i nu 7ore6ti s, renun%i la 3echile 7eprin7eri care au 7urat suficient 7e mult 4nc"t s, te 4mboln,3easc, 6i 4n plan fi0ic. ?rebuie s, 4ncerci s, 4n%elegi c,
1

4ntreaga 3ia%, este supus, schimb,rilor permanente. (i 4ncre7ere 4n puterea 3ie%ii 6i 3ei g,si libertatea. Durerile %e cap( .urerile 7e cap sunt un in7iciu al unei tensiuni e<cesi3e. 2ot fi cau0ate 7e e<isten%a unei ambi%ii e<cesi3e 6i*sau unei 7orin%e acute 7e perfec%iune. @ alt, cau0, obi6nuit, a 7urerilor cumplite 7e cap este 4ngri8orarea permanent,. !re6eala este c, acor0i o prea mare importan%, ra%ionalului care s,l,6luie6te 4n mintea ta prea mult timp. Aeg,se6te-%i echilibrul prin con6tienti0area a ceea ce se 4nt"mpl, 4n interiorul t,u 6i prin a-%i urma intui%ia. Las, lucrurile s, curg, f,r, s, le 8u7eci. (ceasta 3a sl,bi tensiunea 6i 3a crea spa%iu pentru pace5 7ragoste 6i bucurie. Ap$ple,ia( :n timpul unui atac 7e apople<ie5 irigarea anumitor 0one ale creierului se 4ntrerupe 6i acestea 4ncetea0, s, mai func%ione0e corespun0,tor. (ceasta 7emonstrea0, o re0isten%, e<trem, 4mpotri3a 3ie%ii 6i o negare a 9u-lui 4n acela6i timp. Ceea ce re0ult, 7e aici este parali0ia care restric%ionea0, acti3itatea ta 4n lumea 7e afar,. :n%elege aceasta lec%ie5 7e03olt, 6i acor7, mai mare aten%ie sim%,mintelor tale si intui%iei. (ccept, 3ia%a ca un tot. Prul Pr$&le*ele prului -n !eneral 2,rul t,u este un simbol al libert,%ii 6i puterii. :n 3remurile 7e 7emult5 p,rul lung era un semn al libert,%ii ci3ice5 7impotri3, p,rul scurt 4nsemna 7e cele mai multe ori c, puterea5 libertatea 6i 7emnitatea persoanei 3i0ate au fost retrase. .ac, ai probleme cu p,rul 4ntreb,te ce 7ore6ti 7e fapt s, faci 4n raport cu ce se a6teapt, 7e la tine 7e c,tre al%ii. .ac, 3ei g,si cura8ul s, fi sincer cu tine 3ei putea reg,si bucuria 7e a tr,i 6i toto7at, 3ei 7a un sens libert,%ii 6i puterii - la fel ca 6i p,rul t,u. .e03oltarea acestei linii 7e g"n7ire 4%i poate 7a o interpretare pentru p,rul 7egenerat. Ochii Pr$&le*ele $chil$r -n !eneral @chii no6tri sunt ferestrele lumii 6i oglin7a sufletului nostru. 9i primesc impresii 6i reflect, la r"n7ul lor ceea ce percepem. .ac, a3e%i probleme cu ochii trebuie s, 3, 4ntreba%i ce anume nu 3re%i s, 3e7e%i. Claritatea perfect, este 4n leg,tur, cu ceea ce con6tienti0a%i5 pentru a putea g,si lumina 6i a7e3,rul. 2ri3i%i 4n,untrul 3ostru 4nainte 7e a 4ntoarce pri3irea c,tre lume. :n acest fel 3e%i fi capabil s, a3e%i o alt, perspecti3a a lucrurilor legate 7e 3oi. C$n.unc#i/i#ele Con8uncti3itele in7ic, un conflict pe care refu0a%i s,-l con6tienti0a%i. .ac, sim%i%i 7orin%a 7e a 4nchi7e ochii5 atunci pri3i%i 4n interiorul fiin%ei 3oastre. Bi%i one6ti cu 3oi 4n6i3, 6i asuma%i-3, conflictul. 2ri3i%i-l con6tient 6i obser3a%i-3, reac%iile f,r, s, le con7amna%i. Solu%ia este 7e8a la 3oi. Or&irea @rbirea este form, e<trem, 7e a nu 7ori s, 3e7e%i. 9ste manifestarea orbirii con6tiin%ei. @rbirea poate 6i trebuie s, con7uc, influ<ul 4n interior. Cita%i-3, 4n interiorul 3ostru5 iar libertatea pe care o 3e%i g,si 3a rele3a lucrurile care sunt refu0ate pri3irii lumii. :n acest fel 3e%i 7escoperi o noua lume 6i un nou mo7 7e a percepe lucrurile. Discr$*a#$psie 2entru cei ce nu pot 7istinge culorile5 totul pare cenu6iu 6i arat, la fel. .ac, sunte%i incapabil s, 3e7e%i 7i3ersitatea culorilor 3ie%ii5 7eschi7e%i 7in nou ochii asupra unit,%ii care
2

st, la ba0a rela%iilor 7intre toate lucrurile 6i arunca%i 7in nou o pri3ire asupra lumii. De%i reali0a c"t 7e mult, bucurie 6i pl,cere 3e%i g,si 4n 7i3ersitatea 3ie%ii. Ca#arac#a cenu ie( C"n7 a3e%i cataract, cenu6ie5 3i0iunea 3oastr, asupra lumii este 7iminuat, 6i lucrurile nu pot fi percepute cu claritate. 2ractic refu0a%i s, 3e7e%i anumite lucruri 6i p,stra%i o 7istan%, 4ntre 3oi 4n6i3, 6i me7iul 4ncon8ur,tor. 9ste ca 6i cum a%i l,sa 8os transperantele. Aa%iunea pentru care 3i0iunea tri7imensional, a fost 7iminuat, este s, 3, a8ute s, 3, opri%i a pri3i numai conturul e<tern al lucrurilor. (stfel5 7ac, 3iitorul pare 4ntunecat pri3i%i 4n interior p"n, g,si%i flu<ul 7e lumin,. (tunci aceasta 3a re3,rsa lumin, pe cenu6iul lumii 7e afar,5 a6a cum soarele str,luce6te peste griurile unei 0ile terne. Glauc$*ul !laucomul este re0ultatul cre6terii presiunii intraoculare. (ceasta la r"n7ul ei este re0ultatul unei continue presiuni a flu<ului interior cau0at, 7e lacrimile care nu au curs 6i 7e sentimentul c, a%i fost r,ni%i. (%i pier7ut literalmente busola unei 3ie%i 3aste 6i e<pansi3e. 2ercepe%i 7oar o mic, parte a 4ntregului5 iar aceasta corespun7e i7eilor pe care le a3e%i 7e8a formate 7espre aceasta. (7mite%i sup,rarea 6i l,sa%i lacrimile s, curg,. .up, aceasta 3e%i fi capabil s, 3, 7eschi7e%i c,tre 3ia%, 7in nou. 0i$pia( Eiopia este 4ntot7eauna un in7iciu pentru o prea mare subiecti3itate. 2ri3i%i totul 7in propriul punct 7e 3e7ere. Di0iunea 3oastr, limitat, in7ic, faptul c, ar trebui s, 3, anali0a%i foarte bine5 6i s, face%i 4n a6a fel pentru a mari cunoa6terea 7espre sine. Lumea care ne 4ncon8oar, este 4ntot7eauna o e<presie a propriului 9u. (stfel5 ceea ce 3e7e%i 4n 8urul 3ostru 3, 4n3a%, multe 7espre 3oi 4n6i3, 6i 3, 3a a8uta s, 7ob"n7i%i mai mult, maturitate. De7erea asupra lumii 4ncon8ur,toare se 3a e<tin7e o7at, ce 3e%i 7escoperi e<tin7erea 4n interiorul 3ostru. (.in acest moti35 miopia 7ispare 7e cele mai multe ori la b,tr"ne%e. 2e 7e alt, parte5 se poate 7e03olta la aceasta 3"rst,). S#ra&is* 9ste un fel 7e 3i0iune unilateral,5 4n care 3e7e%i totul 7intr-un singur punct 7e 3e7ere 6i 4n care lucrurile par plate 6i bi7imensionale. 2entru a 7e3eni un 4ntreg5 trebuie s, 4ncerca%i s, afla%i 6i celelalte laturi ale lucrurilor 6i5 toto7at,5 s, 4n3,%a%i s, le accepta%i. :ncerca%i s, 3e7e%i 4ntr-o alt, 7imensiune a realit,%ii f,r, s, e<clu7e%i anumite aspecte ale acesteia. +oala 3, 3a for%a s, fi%i sinceri cu 3oi 4n6i3, 6i 4n acela6i timp 3, 3a ar,ta c, a3e%i lipsuri. (cor7a%i aten%ie la ce 3, spune corpul 3ostru 6i 3e%i 7escoperi frumuse%ea5 fiin7 capabili 7e a 3e7ea toate laturile 3ie%ii. 1iper*e#r$pia( Hipermetropia apare 7e obicei la o 3"rst, 4naintat,. 9ste un in7icator pentru a 3e7ea 3ia%a ca un tot 6i a nu r,m"ne prin6i 4n tri3ialit,%i. Crma%i sfatul pe care ochii 3i-l 7au. Nasul In2la*aiile na'ale >asul este un organ prin care inhala%i 6i e<pira%i aerul. Cn nas obturat restr"nge acest schimb cu e<teriorul. (( se 3e7ea 6i Sistemul respirator). C"n7 a3e%i o r,ceal, 3re%i s, 3, retrage%i 4n sine pentru c, nu mai pute%i mirosi lucrurile. 2oate e<ista un conflict pe care 4ncerca%i s,-l 6terge%i5 sau poate lucrurile au 7e3enit pur 6i simplu prea mult pentru 3oi.
3

(sigura%i-3, pacea 6i o7ihna 7up, care t"n8i%i 4ng,7ui%i-3, s, pune%i 7istan%, 4ntre 3oi 6i ceilal%i oameni5 4ntre 3oi 6i probleme. (7una%i noi puteri. De%i fi atunci capabili s, 3, clarifica%i conflictele cu mai mult, u6urin%,. Pr$&le*ele sinusuril$r( (ceste simptome in7ic, faptul c, cine3a apropiat 3, irit,. @bser3a%i mo7ul 4n care a%i reac%ionat 6i accepta%i-l. (sigura%i-3, o7ihna 6i reg,si%i-3, puterea 6i in7epen7en%a. .ac, reu6i%i5 nimeni nu 3a mai putea s, 3, ener3e0e 7e acum 4ncolo. Urechile Dureri %e urechi3 $#i#e Ca 4n toate procesele inflamatorii5 este 3orba 7e o nemul%umire cau0at, 7e un conflict care nu a fost era7icat. Ce anume 7ori%i s, au0i%iF :n ce 0on, a 3ie%ii 3oastre 3, lipse6te smereniaF ?raume 7e acest gen apar 4n mo7 frec3ent 4n copil,rie. .e3enim con6tien%i 7e faptul c, 4n mo7 incon6tient5 atragem situa%ii 6i persoane 7in e<terior care ne 4n3a%, e<act acele lucruri pe care refu0am s, le 4n3,%,m singuri. (sculta%i 6i 4n3,%a%i5 orice lucru are ce3a s, ne spun,. (sculta%i5 7e asemenea5 3ocea interioar, 6i urma%i-i sfatul. :n acest mo7 nu 3a mai fi ne3oie s, 3, 4mboln,3i%i . Au'ul sl&i# (ceste simptome apar 4n mo7 obi6nuit la o 3"rst, a3ansat,. 2ersoanele afectate se i0olea0, 4n ele 4nsele mai mult 7ec"t 4nainte 6i 7e3in 7in ce 4n ce mai rigi7e 6i infle<ibile 6i au o mai mic, 7orin%, 7e a asculta. Cu toate c, cele e<puse apar5 cel mai 7es5 la persoane 4n 3"rst,5 aceasta nu este o regul, absolut,. Ca boal,5 3"rsta a treia scoate la i3eal, a7e3,rul. (stfel problemele care nu au fost re0ol3ate 7e-a lungul 3ie%ii reapar. :ncerca%i s, men%ine%i o minte 7eschis, 6i recepti3, pe m,sur, ce 4mb,tr"ni%i 6i 4n3,%a%i 7in tot ceea ce 3i se 4nt"mpl,. (sculta%i5 7e asemenea5 con6tiincios 3ocea interioar, 6i fi%i 7eschi6i la ceea ce 3ine. Sur'enia #$#al( >umai persoanele care au ignorat total 3ocea interioar, pentru mult, 3reme 7e3in sur7e. (ceasta este o forma e<trem, a simptomelor 7escrise 4nainte5 o stare 7e 4mboln,3ire a inimii-capului 6i 7e i0olare. 2rin a fi sur7 sunte%i 4n mo7 absolut for%a%i s, asculta%i ceea ce se 4nt"mpl, 4n interiorul 3ostru. :n3,%a%i 7in aceasta 6i asculta%i semnalele 7in interior 6i flu<ul 3ital 7in 3oi. .eschi7e%i-3, complet 3ocii interioare 6i asculta%i-i comen0ile. Gura Respiraia neplcu# Ceea ce e<pira%i corespun7e cu starea 3oastr, interioar,. .ac, respira%ia 3oastr, miroase nepl,cut este 7in cau0a c, g"n7urile sunt 7e asemenea nepl,cute. Sunte%i nemul%umi%i pri3in7 a7e3,rul 4n fa%,. Cita%i-3, bine la a7e3,rurile 7e care sunte%i 4n mo7 special preocupat 6i reali0a%i o7at, c, 7ragostea5 prietenia 6i onestitatea pre3alea0, 4n interiorul 3ostru iar respira%ia 3oastr, 3a re7e3eni proasp,t,. Pr$&le*e !enerale ale !urii( 2roblemele legate 7e gura in7ic, o anumit, inabilitate 7e a accepta noi impresii sau i7ei. Ca urmare5 sunte%i cople6i%i 7e opinii rigi7e 6i a%i 7e3enit rigi0i. :n3,%a%i s, fi%i recepti3i la noi i7ei 6i concep%ii 6i fi%i preg,ti%i s, accepta%i noul. .e3eni%i mai fle<ibili 6i mai 7eschi6i.

P$lipi na'ali (ceste probleme sunt 4n mo7 u0ual un semn al 7ificult,%ilor 4n familie5 o atmosfera tensionat, acas,5 un7e copiii sunt nemul%umi%i 6i se simt 4n7ep,rta%i. .a%i copiilor 4n%elegerea faptului c, sunt 7ori%i5 4n ciu7a greut,%ilor 7e orice natur,. Biecare fiin%, uman, este e<presia puterii 7i3ine a crea%iei 6i are 7reptul s, fie aici5 4n pri3in%a a ceea ce ea sau el au 7e 4n3,%at. (ccepta%i-3, at"t pe 3oi c"t 6i pe copii a6a cum sunt 6i oferi%i-3, unul altuia 7ragoste 6i afec%iune. Dinii i !in!iile Pr$&le*ele %an#urii -n !eneral inclusi/ %e#eri$rarea %inil$r( Starea 7anturii 3oastre arat, 4n ce m,sura sunte%i capabili s, 3, e3i7en%ia%i5 s, 7uce%i o lupta5 s, 3, g,si%i o cale. @ 7antur, 7eteriorat, in7ic, c, a3e%i mari 7ificult,%i 4n a 3a e<prima for%a (prin analogie cu felinele) s, 3, e3i7en%ia%i pe 3oi 4n6i3, 6i faptul c,5 pe 7e alta parte5 nu 3re%i s, recunoa6te%i acest lucru5 ori sunte%i incapabil s, o face%i. (3e%i a7esea 7ificult,%i 4n a lua 7eci0ii 6i 4n a sublima agresi3itatea natural, pier0"n7 7ragostea 6i recunoa6terea general,. Bi%i 3oi 4n6i3,5 obser3a%i ce a6teapt, lumea 7e la 3oi. (ccepta%i-3, ten7in%ele spre agresi3itate 6i l,sa%i-le s, ia loc 4n interiorul 3ostru f,r, a le con7amna. :n acest fel se pot transforma 4ntr-o for%, po0iti3, 6i constructi3, care 3, 3a a8uta s, 3, atinge%i cu u6urin%, scopurile. Scr4 nirea %inil$r n$ap#ea( Scr"6nirea 7in%ilor noaptea este in7ica%ia a unei agresi3it,%i neeliberate5 nee<primate5 ne4n%elese. .orin%a 7e a a3ea ac%iuni incisi3e nu este a7mis, 4n timpul 0ilei5 7e un7e acest e<ces 7e 4ncr"ncenare 4n timpul nop%ii. 9ste timpul s, 7e3eni%i con6tien%i 7e furia 3oastr,5 7e agresi3itate 6i nea8utorare. >u le 4n7ep,rta%i p"n, nu a7ormi%i. ((se 3e7ea 6i 2roblemele 7e 7eteriorare). Tar#rul )O%$n#$li#hiasis+ (ceasta nemul%umire este o manifestare a unei agresiuni care nu a fost 4nl,turat, 6i care literalmente s-a transformat 4n piatr,. (ceasta 4nseamn, c,5 7ac, 3, re0ol3a%i problemele cu mai mult, con6tiincio0itate nu 3a mai fi ne3oie ca efectele s, se manifeste prin 7in%ii 3o6tri. Dinii 2al i .in%ii fal6i creea0, o impresie 7e 3italitate 6i e3i7en%iere care 4n realitate nu e<ist,. .ac, a3e%i 7in%i fal6i5 pri3i%i-3, s, 3e7e%i 7ac, a%i luat mai mult 7ec"t pute%i mesteca sau 7ac, tr,i%i prea mult 4n acor7 cu ceea ce alte persoane a6teapt, 7e la 7umnea3oastr,. :ntreba%i-3, ce 7ori%i cu a7e3,rat 6i a3e%i cura8ul s, l,sa%i 7eoparte 7orin%ele altora. Pr$&le*e !enerale ale !in!iil$r (6a cum gingiile sunt ba0a 7in%ilor5 a6a 4ncre7erea 4n 3ia%, 6i 4n sine sunt ba0a 4n a fi capabil s, e3i7en%ia%i. 2roblemele legate 7e gingii in7ic, o incapacitate 4n acesta 0ona5 probabil 7atorat, temerii 7e a pier7e 7ragostea. Sunte%i atin6i 6i 3ulnerabili 6i nu a3e%i cura8ul s, sparge%i ghea%a. (t"ta 3reme c"t 3, 3e%i iubi 6i 3, 3e%i accepta ca atare5 nu 3e%i mai fi 7epen7en%i 7e 7ragostea 6i recunoa6terea celorlal%i 6i 3e%i fi capabili sa 3a reali0a%i propriile 7orin%e. De%i 7e3eni autentici 4n a oferi celorlal%i 7ragostea pe care a%i 7escoperit-o 4n 3oi 4n6i3,.

G4#ul Pr$&le*e !enerale ale !4#ului 2roblemele cu g"tul in7ic, faptul c, nu 3rem sau nu suntem capabili s, 4nghi%im ce3a. 2ot5 7e asemenea5 s, 3, atrag, aten%ia asupra faptului c, a%i e<agerat furia5 tr,iri care 3-au 7urut5 etc. pe care nu 7ori%i s, le e<prima%i. .in acest moti3 7urerile 7e g"t au 7e a face cu frica 4ntr-o anumit, m,sur,. Larin!i#ele C"n7 a3e%i laringita sunte%i for%a%i s, 3, retrage%i 7e la comunicare 6i confruntare. (ceasta poate fi cau0at, 7e frica 7e a fi respins c"n7 3, e<prima%i cu 3oce tare opiniile. (cest simptom este un semn c, ar trebui s, 4n3,%a%i s, 3, e<prima%i resentimentele 6i furia (a7esea 4n fa%a autorit,%ilor) 4n mo7uri 7iferite. 2roblemele pe care le-a%i a3ut 4n lumea e<terioar, sunt 7oar o e<presie a conflictului 7in,untrul 3ostru. @7ihni%i-3, pentru o 3reme singuri 6i pri3i%i 4n 3oi ce3a mai mult. (tunci c"n7 3e%i putea 3orbi cu 7ragoste 6i 4ncre7ere5 nu 3e%i mai a3ea ne3oie s, 3, pier7e%i 3ocea. Tusea )a se /e%ea Sis#e*ul Respira#$r i Br$n i#ele+ A*i!%alele C"n7 amig7alele 3oastre sunt inflamate a3e%i 7ificult,%i 4n a 4nghi%i. 9ste ce3a ce nu mai accepta%i 7e acum 4nainte s, 4nghi%i%i5 3, reprima%i tr,irile 4n ciu7a acestora5 poate 7e teama 7e ce3a anume. Ca 4n toate procesele inflamatorii5 amig7alitele sunt un in7iciu al unui conflict acut care a fost reprimat. Sfatul este s, 3, retrage%i 6i s, l,sa%i lucrurile pe 7rumul lor5 pentru o 3reme. (ccepta%i-3, sentimentele 6i furia. Cu timpul5 aceste sentimente 3or 4nceta sa 3a mai sperie 6i 3e%i 7e3eni 7eschis 6i liber. T$r#ic$lis )a se /e%ea Apara#ul L$c$*$#$r+ Di2icul#i %e -n!hiire( .aca a3e%i 7ificult,%i 7e 4nghi%ire sau a3e%i un no7 4n g"t5 trebuie s, 3, 4ntreba%i ce anume nu pute%i sau nu 7ori%i s, 4nghi%i%i. (ccepta%i-3, limitele. C"n7 ce3a 7e3ine prea mult pentru 7umnea3oastr, nu 3, for%a%i s, proce7a%i a6a cum al%ii ar 7ori s, o face%i. (minti%i-3, pacea 6i for%a pe care le a3e%i 4n interiorul 3ostru. fi%i 7umnea3oastr, 4n6i3,. 5nepenirea !4#ului ) a se /e%ea Apara#ul L$c$*$#$r+ Sis#e*ul Respira#$r Respiraia )-n !eneral+ Aespira%ia noastr, are leg,tur, nu numai cu 3ia%a fi0ic,5 7ar 6i cu 7omeniul nonmaterial. Aespira%ia integrea0, toate formele 7e 3ia%, 6i le a7uce 4n contactG prieten sau 7u6man5 planta sau animal5 to%i respir, acela6i aer. Sistemul respirator ne in7ic, mo7ul 4n care comunicam 6i luam contact cu me7iul. :n acela6i timp5 are leg,tur, cu problemele legate 7e libertate ar,tate prin e<presii cum ar fi ;2ot s, respir liber 7in nou=. (ctul respiratoriu const, 4n inspira%ie 6i e<pira%ie5 4n a 7a 6i a lua. .ac, a3e%i 7ificult,%i cu respira%ia sau cu pl,m"nii5 4ntreba%i-3, ce anume 7ori%i s, lua%i sau s, elibera%i. 2oate este ce3a cu care nu 7ori%i s, fi%i 4n contact. 2oate nu 3, sim%i%i liberi 4n raport cu al%ii. As#*ul C"n7 suferi%i 7e astm respira%i mult aer 7ar a3e%i 7ificult,%i 4n a-l elibera 7in nou. 2entru ca elibera%i o cantitate at"t 7e mic, este posibil sa nu pute%i inspira 7e a8uns si astfel capacitatea respiratorie se 3a 7iminua 7in ce 4n ce. Sunte%i probabil persoane care t"n8esc 7up, 7ragoste 7ar care nu au 4n3,%at 4nc, s, o ofere. .ar s, lua%i 4ntot7eauna f,r, s, oferi%i nu merge. Ce p,stra%i 6i ce nu 7ori%i s, oferi%iF (3e%i agresiuni sau furie pe care nu le a7mite%iF citi%i 7in Eatei -G)) in +iblie si recunoa6te%i c, e<ista 7estul pentru orice 6i
6

oricine. ?oat, 3ia%a pe care o a3em 7e oferit este 7e8a pre0ent, 4n noi. @feri%i celorlal%i ceea ce a3e%i 7e8a 6i o noua 3ia%a 3a 4ncepe iar s, circule prin 3oi. >u 3, fie team, s, a7mite%i pre0entul statut 7e om nea8utorat 6i sentimentul ca sunte%i nesemnificati35 7ac, proce7a%i a6a 3e%i primi numai spri8in. .e3eni%i con6tien%i 7e ceea ce anume a%i respins sau 6ters 7e cur"n7. (ccepta%i 6i cuprin7e%i 3ia%a 4n totalitatea ei 6i 3e%i reali0a c, nu mai e<ista ;7u6mani= - ei au fost 7oar un pro7us al min%ii 3oastre con6tiente. :n final 3e%i fi capabil s, respira%i liber 7in nou - un sentiment minunat. Di2icul#i %e respiraie .ac, pieptul 3ostru se simte =%inut= c"n7 inspira%i sau a3e%i 7ificult,%i 4n a lua aer 4ntreba%i-3, ce anume este ceea ce 3a restric%ionea0, 6i nu 3, las, s, respira%i liber. Con6tienti0a%i 7e asemenea5 c"n7 6i ce 3-a luat respira%ia sau 3-a 4ntrerupt-o. (ccepta%i faptul c, sunte%i persoane libere. (7e3,rata libertate se afl, 4n sine5 4n con6tiin%a 3oastr,. A,m"ne la latitu7inea 3oastr, s, elibera%i orice constr"ngeri aparent e<terioare. Br$n i#ele +ron6itele in7ic, un conflict acut5 manie sau tulburare 4n familie5 sau 4n ime7iata 3oastr, apropiere. A,ceala in7ic, faptul c, e<ist, ce3a pe care 4n mo7 incon6tient 7ori%i s,-l 4n7ep,rta%i5 ce3a ce 3, tulbur, 6i 3, 4nfurie. Aeali0a%i c, membrii familiei 3oastre5 la fel ca oricine altcine3a5 au aceea6i 6coal, 7e 3ia%, cu a 3oastr,. (ccepta%i faptul c, fiecare persoana are 7rumul ei 4n 3ia%,. :mp,ca%i-3, cu 3oi 6i cu 3ia%a pe care o 7uce%i. Pneu*$nia 2neumonia este un semn ca procesul comunic,rii cu 3ia%a 6i toate aspectele sale inclu0"n7 pe cele nemateriale sunt 7eran8ate. Sunte%i prins 4ntr-un conflict cu propriul 9go conflict care a f,cut ca pl,m"nii s, ia foc. :n multe ca0uri persoana implicat, a suferit 7in punct 7e 3e7ere emo%ional5 ca urmare s-a retras 4n ea 4ns,6i. Aespira%i respira%ia 3ie%ii 7in nou. Blu<ul sup,r,rii 6i al bucuriei sunt la felG 4n turbulen%ele 3ie%ii e<ist, o balan%, a armoniei. Tu&ercul$'a ?uberculo0a in7ic, un se3er conflict al 9go-ului cu toat, 3ia%a care 3, 4ncon8oar,. .ori%i prea mult 7e la 3oi 6i asta 3-a f,cut s, uita%i respira%ia minunata a 3ie%ii. Aespira%i 7in nou liber 6i 7eschi7e%i-3, spre 3ia%a 4n unitatea 6i 7i3ersitatea ei 6i reali0a%i c, e<ist, 4n7ea8uns pentru orice 6i oricine. Ini*a ?ulbur,rile emo%ionale sunt 7ate 7e lipsa 7e bucurie5 precum 6i respingerea 3ie%ii. ?rebuie s, asculta%i mesa8ul inimii 3oastre mult mai atent. :n acela6i timp 4ntreba%i-3, c"n7 capul 6i inima5 intelectul 6i emo%iile sunt 4n echilibru. (cestea mai repre0int, un ritm 3ital pentru 3ia%a 3oastr,F ?r,i%i 7in toata inimaF Sunte%i capabil s, 3, chestiona%i inima 4n mo7 liber sau a3e%i ne3oie 4nt"i s, 3, 4mboln,3i%iF .ac, nu5 nu este ne3oie s, a3e%i nici un fel 7e probleme cu inima. Ari#*ii (ritmiile inimii sunt un in7iciu al unei tulbur,ri emo%ionale 6i o 7isfunc%ie pe care a%i construit-o 7umnea3oastr, 4n6i3,. Ce3a este 4n afara echilibrului. $n7iferent ce a cau0at aceast, tulburare5 4ncerca%i s, o integra%i 4n mo7 con6tient 4n 3ia%a 7umnea3oastr,. A#acul %e c$r%(
7

Cn atac 7e cor7 in7ic, eliberarea unei mari acumul,ri 7e energie ;agresi3,=. 9ste suma total, a sup,r,rilor 6i ener3,rilor 3oastre care nu au g,sit alt, ie6ire 6i care s-au 4ntors c,tre 3oi cu toat, for%a. 2ri3i%i cu aten%ie ;camera 7e presiune= a emo%iilor nee<teriori0ate 6i nu 4ncerca%i s, 3, 8u7eca%i. .eschi7e%i-3, inima c,tre 7umnea3oastr, 6i c,tre al%ii 6i sal3a%i3, 7e la a a3ea un atac 7e cor7. An!ina Pec#$ral( Constr"ngerile au 4ntot7eauna5 leg,tur, cu frica 6i 4n ca0ul anginei pectorale5 e<presii ca inim, grea5 o inim, rece sau o inim, 7e piatr, sunt foarte sugesti3e. (%i oprit 7eseori 9go-ul 3ostru 7e la unitatea 3ie%ii 6i a emo%iilor ceea ce are ca re0ultat blocarea lor. Separarea creea0, 4ntot7eauna antagonisme sau o atitu7ine 7e ap,rare. (a se 3e7ea 4n +iblie Eoise 1-:1 6i 93reii &:8). (ceasta la r"n7ul s,u5 creea0, frica5 pe care 4ncerca%i s, o compensa%i prin a 3a str,7ui pentru putere. 9<presia fi0ic, a acestui mecanism este angina pectoral,. C"n7 3, 4nchi7e%i 4n 3oi nimic nu poate intra 6i ie6i 7eci 7eschi7e%i-3, c,tre lucrurile care 3, sperie. Dia%a este un proces 7e schimburi continue iar 4nchi7erea 4n sine 6i separarea 3, blochea0,. @feri%i-3, liber frumuse%ea 7in 7umnea3oastr, 4n6i3,. S4n!ele Pr$&le*ele s4n!elui )-n !eneral+ C"n7 a3e%i probleme cu s"ngele5 trupul 3a ar,ta c, 3ia%a 3, este lipsit, 7e bucurie iar i7eile 6i g"n7urile nu pot circula liber. .e ce nu pute%i 3e7ea frumosul 7in 8urul 3ostruF .e ce sunte%i at"t 7e orbi asupra p,r%ii po0iti3e a 3ie%iiF .a%i g"n7urilor 3oastre libertatea s, 4mp,rt,6easc, frumuse%ea 3ie%ii 6i permite%i-le s, circule liber. Ane*ia (nemia in7ic, o lips, 7e bucurie 6i 7e for%, 6i o 3ia%, lipsit, 7e 7inamism. .e ce refu0a%i s, face%i u0 7e energia care se afla 4n 3oiF ?rebuie s, reali0a%i c, e<ist, 7estul, putere5 energie 6i bucurie pentru noi to%i 6i nu trebuie 7ec"t s, ne 7eschi7em c,tre e<terior pentru a o l,sa s, intre. Sis#e*ul circula#$r A#er$scler$'a( (terosclero0a in7ic, re0isten%,5 tensiune5 rigi7itate 6i o minte obtu0,. :n aparen%, a%i 7e3enit prea infle<ibili at"t 4n pri3in%a min%ii5 c"t 6i a corpului 6i nu 4n%elege%i aceasta. (cum corpul 3ostru 4ncearc, s, 3a e<plice cu claritate care sunt apropierile 7e 3ia%, care 3a lipsesc: 7eschi7ere5 fle<ibilitate5 toleran%,5 afirmarea 3ie%ii 6i a lumii 4ncon8ur,toare 6i lini6tea. .eschi7e%i-3, spre acestea 6i tr,i%i 4n pace5 4n acela6i timp cu 3oi 6i cu lumea. E*&$lia 9mbolia in7ic, faptul c, nu mai sunte%i fle<ibil 4n,untrul 3ostru 6i c, a%i 7e3enit rigi0i 7in punct 7e 3e7ere mental. Dia%a 3oastr, a fost canali0at, prea mult pe repaus 6i rela<are 6i5 ca re0ultat trupul 3ostru a 7e3enit letargic. Aeali0a%i c, totul 4n 3ia%, este 4n mi6care 6i c, nu face%i e<cep%ie 7e la aceasta. Bi%i 7eschi6i 6i abor7a%i o atitu7ine fle<ibil,5 7e3eni%i toleran%i 6i iubi%i natura. Presiunea ar#erial crescu# 2resiunea arterial, crescut, apare atunci c"n7 nu 3-a%i e<primat g"n7urile 6i emo%iile o lung, perioa7, 7e timp. ?r,i%i constant la marginea unui conflict f,r, s, a8unge%i la nici o conclu0ie. (ceasta natural c, 3, %ine 4ntr-o presiune continu,. ((cest fel 7e problem, este men%ionat, 4n +iblie 4n 2ro3erbe 1& G1 ). 2ri3i%i cu aten%ie problemele. Sim%i%i calea c,tre ele 6i l,sa%i-le s, se 4n7ep,rte0e f,r, s, %ine%i neap,rat la una 7intre ele. Cn conflict 3a arat,
8

un7e trebuie s, 4n3,%a%i s, 3, elibera%i. :n acest fel 3e%i fi capabil s, elibera%i o mare presiune 6i s, face%i fa%, problemelor 3oastre 4ntr-o manier, calm,. Presiunea ar#eriala sc'u#( @ presiune arterial, sc,0ut, este un in7iciu c, 4ncerca%i s, e3ita%i s, face%i fa%, problemelor. Sunte%i lipsi%i 7e energie 3ital, 3igoare 6i nu 3, pute%i e3i7en%ia. 2oate in7ica5 7e asemenea5 o 4ncercare 7e a e3ita se<ualitatea. 2ri3i%i for%ele care lucrea0, 4n interiorul 3ostru5 f,r, s, emite%i nici o 8u7ecat,. @bser3a%i pur 6i simplu ce se 4nt"mpl, 6i accepta%i-3, cu toate bolile. .ac, pute%i s, fi%i one6ti cu 3oi 3e%i constata c, 3e%i putea face fa%, 3ie%ii 6i responsabilit,%ilor sale. (pleca%i-3, asupra interiorului 3ostru 6i 3e%i 7escoperi c, sunte%i puternici 6i atunci 3e%i fi capabili s, 3, bucura%i fiin7 acti3. 6aricele @amenii care sufer, aceast, stare au a7esea o opo0i%ie a energiei interne fa%, cu munca pe care o 7epun 6i care nu le place 7e loc. Se simt 7ep,6i%i 7e munc, 6i uneori 7e0am,gi%i. Ae0ultatul este letargia5 negati3itatea 6i pot a3ea o lipsa 7e elasticitate5 energie 6i o lips, a spri8inului interior. (ceasta 4ncearc, s, 3, spun, 3enele 3oastre cu 3arice. 9ste important s, accepta%i situa%ia 3oastr, 6i maniera 7e a ac%iona. Bi%i 3oi 4n6i3, 7in nou5 apoi 3e%i fi capabili s, 3, rela<a%i 6i s, g,si%i o cale 7e a tr,i 3ia%, cu bucurie 6i o tr,ire interioar, complet,. 2oate c, tot ceea ce trebuie s, face%i este s, 3, schimba%i atitu7inea 6i apropierea fa%, 7e lume. @7at, ce a%i 7e3enit liberi 7in acest punct 7e 3e7ere5 sistemul circulator 3a fi 6i el capabil s, func%ione0e liber. Corpul este e<presia g"n7urilor 3oastre. C$lapsul circula#$r Simptomele 7e acest fel 3, 7au oca0ia 7e a 3, eschi3a 7e la responsabilit,%i 6i 7e la probleme 4n loc s, le re0ol3a%i. :n acest fel pute%i c"6tiga putere asupra celorlal%i. @7at, ce aceste simptome sca7 4n intensitate 3, 3e%i 7a seama ca problemele 3, cople6esc mai mult ca oric"n7. (7mite%i c, nu a3e%i putere asupra anumitor situa%ii 6i accepta%i acest fapt. (poi arunca%i o pri3ire asupra problemelor f,r, a reprima nimic. De%i fi capabili s, g,si%i o solu%ie pe aceasta cale 6i 3e%i putea 7escoperi c, 3, 3e%i bucura asum"n7u-3, responsabilit,%i. E%e*ele 97ema in7ic, faptul c, 7ori%i s, re%ine%i ce3a. 2oate 3, e teama s, pier7e%i ce3a 7ar nu a3e%i puterea s, o recunoa6te%i. 9ste timpul s, termina%i cu trecutul. Tr$*&$'ele ?rombo0ele sunt un in7iciu clar c, 3ia%a 3oastr, nu curge 4n7ea8uns5 iar re0ultatul este stagnarea. 9<ist, 6i o anume infle<ibilitate a sinelui. (titu7inile 3oastre5 opiniile 6i i7eile au o puternic, moti3a%ie iar acum arterele e<perimentea0, manifest,rile fi0ice ale acestei probleme. :n3,%a%i 6i afirma%i c, nimic nu este static 6i l,sa%i con6tient aceste opinii rigi7e s, treac,. Cre6te%i 4n 3oi 4n6i3, libertatea e<terioar,5 iar arterele 3or func%iona 7in nou cum trebuie. Di!es#ia i eli*inarea a) Stomacul b) $ntestinele c) 2ancreasul 7) Bicatul e) De0ica biliar, f) Ainichii g) De0ica urinar,
9

S#$*acul Pr$&le*ele s#$*acului )-n !eneral+ Stomacul are leg,tur, cu recep%ia 6i 7igerarea emo%iilor (ceasta func%ie solicit, o atitu7ine 7e 7eschi7ere5 acceptare 6i 7e3otament. .ac, cine3a 6i-a inter0is capacitatea pentru a sim%i 4n 3iata sa con6tient,5 stomacul 3a trebui s, elibere0e emo%iile. :n i7eea 7e a 3, 7eschi7e c,tre sentimente 6i impresii5 i7ei 6i opinii 6i s, le integra%i 4n mo7 con6tient este ne3oie 7e mai mult, 4ncre7ere 4n sine. .atorit, lipsei 7e 4ncre7ere a3e%i 7ificult,%i 4n acceptarea sentimentelor5 4n special5 ale furiei 6i agresi3it,%ii 6i5 7e asemenea5 3a este greu s, face%i fa%, conflictelor. :n schimb5 prefera%i s, 4nghi%i%i lucrurile 6i s, le l,sa%i pe ele s, 3, m,n"nce. .eschi7e%i-3, spre tot ceea ce 3ia%a 3-a a7us 6i continu, s, 3, ofere. @7at, ce a%i 4nceput s, 4n%elege%i c, e<ista un sens 4n spatele a tot ceea ce se 4nt"mpl, (6i 3e%i fi capabili s, 4n%elege%i numai 7ac, 3e%i fi 7eschi6i 6i recepti3i) nu 3e%i mai sim%i lucrurile at"t 7e ap,s,toare in stomacul 3ostru. De%i 4n3,%a5 7e asemenea5 s, 3, 4ntoarce%i spre 3ia%,5 cu toate impresiile 6i e<perien%ele 6i 3e%i fi capabili s, 3, accepta%i sentimentele 6i s, le e<prima%i liber. Lipsa ape#i#ului Lipsa apetitului este un in7iciu c, 3, este teama 7e noi impresii 6i c, refu0a%i s, accepta%i procesul 7igestiei care se manifest, o7at, cu acestea. 9ste c"t se poate 7e e3i7ent c, ce3a 3, stric, apetitul. Lumea este plin, 7e noi 6i interesante impresii5 6i 7ac, le 4ntoarce%i spatele 3e%i tr,i numai pe 8um,tate. :ncerca%i s, cre6te%i flu<ul interior pentru a primi impresii 6i apetitul se 3a 7e03olta 7e la sine. Ulcerul !as#ric Clcerul gastric 4l g,sim la o persoana care nu poate s,-6i e<teriori0e0e sentimentele 6i agresi3itatea5 iar acestea se 4ntorc 4nspre ea 4ns,6i. 9ste un fel 7e auto7istrugere pentru stomac5 care 4ncepe s, se 7igere pe el 4nsu6i. (ccepta%i-3, sentimentele 6i nu mai e3ita%i conflictele. .eschi7e%i-3, spre impresiile 7in afar, 6i 4n mo7 con6tient 7igera%i-le 6i accepta%i-3,5 toto7at,5 6i agresiunea. (7mite%i c, sunte%i 7ornic 7e protec%ia 7in copil,rie cum ar fi 7orin%a 7e a fi iubit 6i 7e a se a3ea gri8, 7e 3oi. Arsuri !as#rice .ac, 3, 4nghi%i%i furia iar 6i iar5 sucul gastric 3a 7e3eni foarte aci7 4ntr-o 4ncercare incon6tient, 7e a 3, e<teriori0a sentimentele5 ceea ce 3a 7uce la sen0a%ia 7e arsur,. :n acela6i timp aceasta creea0, o presiune care pre3ine cantitatea 3iitoarei mese. :nghi%irea hranei 3, 7eran8ea0,. Aeali0a%i c, e<ist, un sens pentru orice 4n 3ia%,5 inclu0"n7 mo7ul 4n care reac%iona%i. :n%elegerea acesteia 3, 3a 7a 4n 3iitor5 un sentiment 7e 4ncre7ere 6i securitate5 care 3, 3a fi 7e a8utor 4n a 3a e<prima ne3oile 6i furia (7ac, mai este acolo) mult mai liber. Greaa ) i /$*i#a#ul+ !rea%a in7ic, tot7eauna respingerea a ce3a ce am g,sit c, este prea greu 7e 7igerat nu numai 4n sensul fi0ic al cu3"ntului. .ac, m"nc,m prea multe alimente sau a3em multe i7ei5 nu 3om fi 4n stare s, le 7iger,m suficient5 iar 3oma ne pre3ine c, ne 4nc,rc,m prea tare. !rea%a 6i 3omitatul 4n timpul sarcinii5 4n general5 4nseamn, lipsa 7orin%ei 7e a recepta sperma la concep%ia copilului5 7ar mai poate 4nsemn, respingerea propriei feminit,%i5 sau chiar a copilului 4nsu6i. @ricare ar fi ca0ul fi%i un pic mai con6tien%i 7e ce anume 4nghi%i%i 6i fi%i sigur c, este 7igerabil. .ac, sunte%i incapabili s, schimba%i situa%ia 4n care 3, afla%i5 7eschi7e%i-3, mai mult 6i 3e%i fi capabili s, recep%iona%i mai mult. Eul%umi%i corpului 7umnea3oastr, pentru ceea ce 3, spune.
10

Trac#ul in#es#inal Generarea %e !a'e (ceste simptome sunt a7esea 7atorate faptului c, nu pute%i sau nu 3re%i s, 4nghi%i%i ce3a. :n acela6i timp5 e<ist, o lips, 7e 7orin%, 7e a a7mite aceasta 6i 7e asemenea5 prin 4nghi%irea aerului5 simula%i actul real al 4nghi%irii. @ alt, cau0a poate fi faptul c, a%i 4nghi%it prea multe lucruri pe care nu le-a%i agreat5 nu 3-a%i 4mp,cat 6i acum sunte%i pe punctul 7e a e<plo7a. ?rebuie s, fi%i mai selecti3 6i s, intra%i 4n contact numai cu ceea ce 7ori%i 6i ceea ce pute%i 7igera corespun0,tor. (ccepta%i-3, a6a cum sunte%i5 inclu0"n7 orice limite pute%i a3ea 6i 4n3,%a%i s, spune%i ;nu=. De%i fi capabil s, 3, rela<a%i 7in nou 6i flu<ul 3ie%ii 3a trece prin 3oi mult mai u6or. Apen%ici#ele Ca proces inflamator5 apen7icitele in7ic, faptul c, e<ist, o urgen%,5 o problem, acut, care blochea0, flu<ul 3ie%ii5 4n mo7 frec3ent asociat, cu o fric, 7e 3ia%,. @pri%i 4ntoarcerea 4n trecutul 3ostru 6i 3ia%a 46i 3a relua cursul. Spas*ele in#es#inale Crampele 6i colicile in7ic, frec3ent o tensiune care se refera la cum o persoana 46i girea0, fa0ele 7e03olt,rii sale. ?rebuie s, 4n3,%a%i s, l,sa%i 7eoparte acele lucruri care nu mai sunt 3ali7e pentru 7e03oltarea 3oastr,. ?ensiunea 3a sl,bi ea 4ns,6i sau nici m,car nu 3a fi ne3oie s, inter3eni%i. L,sa%i-o s, treac, 5 Bi%i 7eschi6i pentru nou5 permite%i 3ie%ii s, 3, 4n3,luie. C$li#a ulcer$as 2robabil c, a%i a3ut p,rin%i foarte meticulo6i 6i stric%i. (%i a3ut parte 7e e<perien%e 7e reprimare 6i umilire5 cu re0ultatul c, 3, este team, 7e a 3, ar,ta propria personalitate 6i a7esea 8uca%i un rol 7oar ca s, face%i pl,cere altora. (6a cum a3e%i o e<cesi3, 6i puternic, 7orin%, 7e afec%iune5 3, ata6a%i prea puternic 7e al%ii 4n loc s, tr,i%i propria 3ia%,. Bi%i 3oi 4n6i3,H 2ute%i s, 3, accepta%i 6i s, 3, iubi%i5 3, 3e%i elibera 7e 7epen7en%a 7e al%ii 6i 3e%i a8unge s, reali0a%i c, 3ia%a este pl,cut,. Diareea )ca'urile acu#e sau cr$nice+ Brica este 4n mo7 u0ual implicat, 4n ca0urile 7e 7iaree. :n anumite ca0uri repre0int, o u6urare a ce3a pe care5 4n loc s, 4l accept,m 6i s, 4l 7iger,m 4l tot c,r,m cu noi. ?oate e<perien%ele 6i impresiile au ce3a frumos 6i sunt folositoare pentru 3oi. .eschi7e%i-3, f,r, team, 6i permite%i-le s, r,m"n, 4n,untrul 3ostru. 1e*$r$i'ii (ceste simptome arat, c, 4nfrunta%i probleme pe care trebuie s, le l,sa%i 7eoparte5 c, ce3a 3, oprim,5 ce3a pe care nu pute%i sau nu 3re%i s, 4l elibera%i. :ncerca%i s, pri3i%i con6tient in7iferent ce este lucrul care 3a sperie 6i face%i-o f,r, fric,. >u relua%i pas cu pas pro3ocarea5 l,sa%i-o s, treac, f,r, s, 3, con7amna%i. (t"ta timp c"t pute%i accepta pro3ocarea pe care o a3e%i5 3e%i sim%i lumina 6i o inima 7eschis, 6i capabil, s, tr,iasc, aici 6i acum f,r, ne3oia 7e hemoroi0i. Pr$&le*e %i!es#i/e )-n !eneral 7 in#es#inul su&ire+ $ntestinul sub%ire anali0ea0, 6i e3aluea0, m"ncarea pe care o m"nc,m 6i este5 7e aceea5 un simbol al anali0ei 6i 7igestiei impresiilor 6i criticilor. Brica fun7amental, este5 7e asemenea5 tipic, pentru probleme 7e acest fel5 4n special frica 7e a nu fi capabil 7e a primi 4n7ea8uns. 2robabil c, sim%i%i o lips, a securit,%ii 3oastre 6i a3e%i multe 7e criticat. .ac, reu6i%i s, a7opta%i o atitu7ine mai 7eschis, 3e%i fi capabili s, 3, confrunta%i mult mai u6or cu
11

toate impresiile noi5 f,r, s, suferi%i 7in punct 7e 3e7ere fi0ic. :n3,%a%i s, nu lua%i 4n serios probleme minore 6i 7e3ota%i-3, 8ocului 3ie%ii cu mai mult entu0iasm. C$ns#ipaia )in#es#inul !r$s+ Constipa%ia este o manifestare frapant, a unei probleme psihologice la ni3elul fi0icului. (7eseori are leg,tur, cu l,comia 6i 0g"rcenia 6i a6tepta%i s, manipula%i lucruri5 4n special lucruri materiale. (3e%i probabil5 7ificult,%i 4n a l,sa s, treac, 3echile i7ei5 precum 6i a7e3,rul 7e a l,sa problemele represi3e s, ias, la suprafa%,. Sunte%i constipat at"t mental c"t 6i fi0ic 6i nu pute%i l,sa anumite lucruri 4n trecut5 a6a cum situa%ia 7umnea3oastr, o arat,. L,sa%i la o parte trecutul 6i frica 3oastr, 6i opri%i-3, 4n a reprima lucruri pe care le g,si%i inconfortabile s, 3, confrunta%i cu ele. 2ermite%i flu<ului 3ie%ii s, treac, prin 3oi cu genero0itate 6i 3e%i g,si siguran%a pe care o c,uta%i. Ulcerul %u$%enal .irec%ionarea agresi3it,%ii 4mpotri3a 3oastr, iar 6i iar 3a spori tensiunea5 frica5 an<ietatea 6i presiunea care 3or 4ncepe s, 3, m,n"nce. Care este cea mai bun, cale 7e a st,p"ni5 o agresiuneF S, o e<teriori0a%i5 ceea ce trebuie f,cut numai 7ac, al%ii nu sunt r,ni%i 4n acest proces5 sau 7oar s, o con6tienti0a%i 6i s, o trimite%i 4n lumin,. .up, un timp agresiunea 7umnea3oastr, 3a ar7e 7e la sine5 iar 7urerile fi0ice 3or 4ncepe s, 7ispar,. Pancreasul Dia&e#ul La ba0a acestor 4mboln,3iri st, 4n mo7 frec3ent o 7orin%, 7e 7ragoste5 6i 4n acela6i timp5 o inabilitatea 7e a se l,sa iubit. D, lipse6te 7ulcea%a 3ie%ii 6i t"n8i%i 7up, 7ragostea pe care sunte%i incapabili s, o oferi%i. L,sa%i s, treac, trecutul 6i accepta%i c, 7istrac%ia5 8ocurile 6i 7ragostea 6i afec%iunea sunt ba0a fun7amental, a 3ie%ii. "ica#ul Pr$&le*e 2ica#ului )-n !eneral+ Cele mai importante func%ii ale ficatului sunt metaboli0area (a carbohi7ra%ilor 6i proteinelor) si 7e0into<icarea. ?oto7at,5 el anali0ea0, ceea ce este benefic pentru corp 6i ceea ce nu este benefic. (stfel5 7in punct 7e 3e7ere psihologic 6i al ni3elului spiritual ficatul are leg,tura cu e3aluarea 6i 8u7ecata5 la fel 6i cu m,sura5 propor%ia 6i e<cesul. Bicatul con3erte6te hrana animal, 6i proteinele 3egetale 4n proteine umane5 un7e substan%ele r,m"n acelea6i. (stfel5 acest organ creea0, forme a7ec3ate 4n afara sl,birii5 6i este5 7e aceea5 un simbol al 7omeniului 7e ma<im, e3olu%ie 6i 7e03oltare. :n timpul procesului aminoaci0ii care repre0int, substan%a 7e ba0,5 r,m"n nealtera%i cu toate c, structura 6i forma 7e manifestare sunt schimbate. :n acela6i fel multiple forme 7e 3ia%, sunt numai manifest,ri ale acesteia. Bicatul este o e<presie a 3ie%ii 6i este asociat cu religia5 recunoa6terea sursei 3ie%ii (potri3it lui .ethlefsen). .ac, a3e%i probleme cu ficatul ar trebui s, 3, 4ntreba%i un7e face%i e<cese 4n 0ona 3ie%ii 7umnea3oastr, 6i ce nu este bun5 7ac, nu 3, otr,3e6te. (3e%i stan7ar7e 7e a 8u7eca cu m,sur, sau sunte%i ne6tiutori 4n pri3in%a multor lucruri 6i 3, pl"nge%i 7in cau0a lorF Sunt i7ealurile 3oastre prea 4nalteF Ce spune%i 7espre rela%iile cu SineleF (7e3,rul este simplitate5 a6a c, 7ebarasa%i-3, 7e tot ceea ce este prea mult pentru 3oi 6i reg,si%i libertatea5 4n%elegerea 7ragostea 6i 4ncre7erea care sunt 4n 3oi. Ic#erul 9<agera%i lucrurile sunte%i foarte fi<i6ti 6i a3e%i puternice opinii colorate. .e3eni%i mult mai toleran%i 4n7repta%i-3, spre afar, 6i oferi%i 7ragostea 6i simpatia 3oastr, tuturor persoanelor. $cterul 4ncearc, s, 3, spun, ca s, renun%a%i la atitu7inea unilateral,.
12

1epa#i#a Hepatita este un in7iciu al unui conflict acut. :ntreba%i-3, un7e a3e%i lipsa 4n obiecti3e 6i 7e un7e furia5 teama 6i resentimentele care au r,s,rit 4n 3oi. $n7iferent care ar fi r,spunsul5 ele 3, for%ea0, acum s, 3, o7ihni%i 6i 3, impun restric%ii. Bolosi%i acest timp bine 6i 4n7ep,rta%i totul5 inclusi3 criticismul5 furia 6i 3echile i7ei. (ceasta este schimbarea pentru un nou 4nceput. (( se 3e7ea 2roblemele ficatului). Cir$'a 2ica#ului .ac, a%i citit interpret,rile la problemele ficatului 7escrise mai 4nainte 3e%i fi capabil s, recunoa6te%i care sunt cau0ele 6i con7i%iile legate 7e 4mboln,3ire. :n acest ca05 iat,5 problemele respecti3e au escala7at 6i au a8uns la un nou stagiu. :n aparen%, nu 3re%i s, 4n3,%a%i 7in simptomele anterioare 6i nu trage%i consecin%ele necesare. >imic nu s-a schimbat 4n sine5 4n 3ia%a 3oastr,5 4n pri3in%a opiniilor care 3, pri3esc. Corpul 3ostru 3, cheam,5 poate pentru ultima 7at,5 s, 3, schimba%i Rinichii Pr$&le*ele rinichil$r )-n !eneral+ Ca toate organele perechi5 rinichii au 7e a face cu i7eea 7e parteneriat. Cum pl,m"nii repre0int, 7omeniul prieteniei 6i al comunica%iei5 testiculele 6i o3arele rela%iile se<uale 6i erosul5 rinichii repre0int, complementaritatea care eliberea0, incon6tient o parte 7in noi c,tre partener. :n mo7 u0ual atragem persoane care repre0int, umbra noastr,5 acest aspect al nostru a ceea ce am 3rea s, fim sau s, reprim,m5 7ar pe care nu l-am integrat 4nc,. .aca a3e%i probleme cu rinichii este probabil c, proiecta%i 7eficien%ele 6i problemele 3oastre asupra partenerului sau asupra altora. Ca re0ultat sunte%i foarte sen0iti3i5 a7esea 7e0am,gi%i 6i frustra%i 6i critica%i pe al%ii. :n acela6i fel5 4n care corpul 3ostru 3a fi otr,3it 7ac, rinichii nu fac 7iferen%a 4ntre pro7usele cursul 3ie%ii. Con6tiin%a 3oastr, este con7uc,torul corpului. ?re0i%i-3, la realitate c"t mai repe7e. 6e'ica &iliar +ila este o substan%, e<trem 7e agresi3, care ar7e gr,simile. 2roblemele cu 3e0ica biliar, au 4ntot7eauna leg,tur, cu agresi3itatea 6i este e3i7ent c, nu sunte%i total con6tien%i 7e faptul c, sunte%i agresi3i 6i in7iferen%i 6i nu o elibera%i. Simptomele 7e acest fel in7ic,5 4n mo7 u0ual5 o agresi3itate reprimat, 6i o blocare a energiei. Colericul tipic este bilios prin natura lui pentru c, nu eliberea0, energia 4n mo7 con6tient. (runca%i o pri3ire con6tient, asupra orice 3, ener3ea0, f,r, s, 3, 8u7eca%i. Buria se 3a 7i0ol3a5 6i 3e%i fi capabil s, folosi%i energia 4n mo7 po0iti3. Calculii /e'icii &iliare (ici simptomele 7escrise anterior au un sta7iu cresc"n7 7e 7e03oltare. :n3er6unarea sentimentelor grele 6i agresi3itatea s-au 4ntrupat acum 4ntr-o piatr,. 9ste probabil ca mo7ul 3ostru 7e 3ia%, este influen%at 7e for%e 7e constr"ngere. .eschi7e%i-3, spre 3ia%, 4n toat, frumuse%ea ei 6i l,sa%i trecutul 7e o parte. nefolositoare 6i cele necesare5 3, 3e%i otr,3i 7ac, proiecta%i asupra altora problemele 4n loc s, le re0ol3a%i 3oi 4n6i3,. ?rebuie s, 3, 4ntreba%i ce probleme rela%ionale a3e%i 6i care sunt limitele pe care 3i le arat,. (ccepta%i ceea ce a%i aflat5 aceasta este singura cale 7e a 4n3,%a. @rice aspect 4nt"lnit 4n afara noastr, care ne face s, reac%ion,m 4n interior5 ne face capabili 7e 4n3,%are5 cre6tere 6i maturitate. 2e aceasta cale5 3ia%a 4ns,6i ne 7e3ine partener,. .eschi7e%i-3, acestui poten%ial 6i 4nceta%i 7e a 3a ag,%a 7e 3echile probleme.

13

Piel$ne2ri#ele Ca 4n toate ca0urile proceselor inflamatorii5 acestea in7ic, o pro3ocare acut, sau un conflict 4n aflarea parteneriatului sau rela%iei pe care nu a%i re0ol3at-o 4nc, 4n mo7 con6tient. (cum conflictul ia cu asalt rinichii 6i 3a atrage aten%ia. (runca%i o pri3ire asupra problemei 6i a tot ce este legat 7e ea. :ncerca%i s, accepta%i 6i lucra%i cu aceasta 4n mo7 con6tient. (a se 3e7ea 2roblemele rinichilor). Calculii renali( Calculii renali sunt re0ultatul unei agresiuni 4n parteneriat care 7atorit, faptului ca a %inut at"t 7e mult s-a soli7ificat. 9ste o energie negati3, care este p,strat, 4n loc s, fie eliminat,. 2roce7"n7 astfel5 a%i a7us 7e03oltarea 3oastr, 4ntr-un punct mort. $ntrebati-3a cu ce probleme 3, confrunta%i 6i ce 4mpie7ic, flu<ul natural al 7e03olt,rii. Bace%i u0 7e 6ansa care 3i se acor7, 6i l,sa%i 4n spatele 3ostru trecutul. @feri%i rinichilor 3o6tri iubire. Rinichi a#r$2iai (aplicabili 7e asemenea pacien%ilor 7epen7en%i 7e 7iali0a sau rinichi artificiali) .ac, problemele 7escrise anterior nu au fost integrate 4n mo7 con6tient5 se poate s, a8unge%i la acest ultim stagiu. >oul 3ostru partener este acum instala%ia 7e 7iali0a5 o ma6ina care 3a cur,%, s"ngele. 9ste un parteneriat intim 7e care 7e acum 4nainte sunte%i 7epen7en%i. :n acela6i timp a3e%i 6ansa s, reali0a%i c, nu 3e%i g,si nicio7at, partenerul perfect5 p"n, c"n7 nu 3e%i 7e3eni 3oi 4n6i3, perfec%i. 9ste foarte important s, 7e03olta%i 7ragoste 6i afec%iune 4n interiorul 3ostru 6i s, nu proiecta%i problemele 3oastre asupra altora (a se 3e7ea remarcile 7e la 2roblemele rinichilor). 6e'ica urinar Cis#i#ele Substan%ele secretate 7e rinichi sunt con7use c,tre 3e0ica urinar, un7e acestea a6teapt, s, fie 7esc,rcate 6i sunt l,sate s, a6tepte p"n, c"n7 presiunea necesar, se formea0,. :n ca0ul cistitelor5 procesul 7e formare a presiunii5 7e rela<are 6i 7esc,rcare se pro7uce cu 7urere. :n ciu7a presiunii mari urina se elimina cu greutate. Cistitele sunt un proces inflamator. 2oate a%i fost sub presiune mai 7e3reme 6i acum o proiecta%i asupra altora. (r fi mai bine s, l,sa%i s, treac,5 4n mo7 3oluntar5 3echile con%inuturi psihologice. ?rece%i prin toate atitu7inile 6i opiniile pe cale le-a%i folosit 6i 7escoperi%i ce anume 3a scoate 7in frica. .ac, 3e%i proce7a a6a 6i 3e%i ;7esc,rca= opiniile care nu sunt necesare5 etc.5 nu 3a mai trebui s, a3e%i cistit, 7e acum 4nainte. 5*&$ln/irea /e'icii urinare (4n general) >elini6tea 6i fr,m"ntarea timp 4n7elungat 7uc la 4mboln,3irea 3e0icii urinare. :n aparenta ac%iona%i cu o presiune psihologic, asupra 3e0icii urinare un7e 4n cur"n7 aceasta se 3a resim%i. ?rebuie s, reali0a%i c, eliberarea presiunii 4ntot7eauna a7uce u6urare. :n3,%a%i s, 3, u6ura%i 7e presiunea psihologic, iar 3e0ica urinar, 3a a3ea gri8, 7e ea 4ns,6i. 6e'ica urinar 8iri#a&il sau a!i#a#9 @ 3e0ica urinar, ;ner3oas, sau iritabil,= in7ic, o men%inere 7e lung, 7urat, a presiunii 4n interiorul ei pentru c, nu a fost 4n mo7 con6tient rela<at,. (runca%i o pri3ire asupra celor mai presante probleme ale 3oastre 6i face%i-le fa%, 4n mo7 cinstit. De%i fi capabili s, transforma%i presiunea care 3a irita 6i s, 7e3eni%i liberi 6i mul%umi%i5 7in nou. Sis#e*ul Genera#i/ a) Sarcina 6i na6terea
14

b) 2robleme se<uale c) (lte probleme Sarcina i na #erea A/$r#ul )-n !eneral+ C"n7 apare un a3ort5 este probabil ca acel copil a fost con6tient sau incon6tient respins. (7esea aceasta 7emonstrea0, conflicte familiale sau tensiuni. $at, 7in nou ;boala= ne arat, a7e3,rul. .ac, 7ori%i cu a7e3,rat un copil face%i-o 7in tot sufletul cu bucurie 6i na6terea lui 3a 7e3eni o e<perien%a po0iti3, at"t pentru mama5 c"t 6i pentru copil. Na #erea pre*a#ur( @ na6tere prematur, poate in7ica faptul c, mama a 3rut s, nasc, copilul 4nainte 7e termen5 7ar nu a putut sau nu a 3rut s, a7mit, acest lucru. >atural c, acesta este un fapt negat 4n general. Brec3ent e<ist, 6i o a3ersiune incon6tient, 4mpotri3a 3iitoarei sarcini. >a6terea prematur, arat, c, 7ori%i s, 3, ascun7e%i. Pseu%$:sarcina( $n7ic, o 7orin%, important, 7e a a3ea un copil5 pe 7e o parte5 iar pe 7e alt, parte o lipsa 7e responsabilitate. :n ca0ul femeilor care tr,iesc singure5 o pseu7o-sarcina repre0int, 4n mo7 u0ual5 7orin%a 7e a a3ea pe cine3a care pe care s,-l iubeasc, f,r, a-i 7a na6tere5 aspectul se<ual are leg,tur, cu rela%ia 7e parteneriat. Aesponsabilitatea 6i se<ul sunt p,r%ile 7in 3ia%, care pot 7e3eni frumoase 6i s, 3, 4mplineasc, 7ac, 3, 7eschi7e%i c,tre aceasta 6i tr,i%i cu acestea 4n mo7 con6tient. .ac, pute%i s, scoate%i 4n e3i7en%, complet aceste 0one ale 3ie%ii5 circumstan%ele e<terne se 3or schimba 4n acor7 cu ele. Pr$&le*e -n #i*pul sarcinii( C"n7 o femeie are 7ureri 4n timpul sarcinii5 este 7e cele mai multe ori pentru ca respinge copilul pe care 4l poart, la o anumit, limit,. Cu c"t 4l respinge mai mult5 cu at"t sarcina o face s, con6tienti0e0e acest lucru. >u 4ncerc,m s, emitem 8u7eca%i sau s, spunem c, este bine sau r,u5 suntem preocupa%i 7e onestitate 6i orice simptom pe care 4l resim%i%i are leg,tur, cu a7e3,rul. :ncerca%i s, afla%i 7e ce respinge%i copilul. :n mo7 real a3e%i ce 4n3,%a unul 7e la celalalt. .eschi7e%i-3, spre ceea ce urmea0, s, 3i se 4nt"mple 6i accepta%i situa%ia a6a cum este. (ceasta 3, 3a a8uta s, 3, iubi%i copilul nen,scut mai mult. Na #erea pes#e #er*en >a6terea peste termen este opusul celei premature5 aici mama refu0, s,-l lase s, se nasc,. (ceea6i problem, poate s, apar, c"n7 copilul 7e3ine a7ult 6i 4ncearc, s, p,r,seasc, casa. ?rebuie s, 4n3,%,m s, l,s,m sarcina 7e care ne ag,%am5 chiar 7ac, este 3orba 7e un copil nen,scut. Cu c"t 4i oferi%i mai mult cu at"t primi%i mai mult. .ac, pute%i s, l,sa%i acesta s, se manifeste 3, 3a oferi un sens al binecu3"nt,rii 6i libert,%ii.= 9ste mai mult binecu3"ntat ce oferi 7ec"t ceea ce prime6ti =((postolii ':&-) Pr$&le*e se,uale "ri!i%i#a#ea .ac, sunte%i frigi7e5 nu pune%i sau nu 3re%i s, 3, oferi%i partenerului 7umnea3oastr,5 nu 3re%i s, a3e%i o po0i%ie subor7onat,. 2oate fi 7e asemenea5 faptul c, 3, este fric, 7e capacit,%ile 6i 7orin%ele 3oastre se<uale sau nu 7ori%i s, fi%i in7ecente5 6i acestea apar 7e la actele 7e a oferi 6i a primi. 2refera%i5 4n schimb s, r,m"ne%i reci 6i frigi7e. $ubirea este cea care 3a 7eschi7e5 3, 3a face permisi3,. (ceasta se refer, 6i la se<ualitate. :n3,%a%i s, accepta%i sim%urile se<uale 6i nu permite%i fricii sau respingerii lor s, 3i le transforme 4n ce3a ur"t.
15

B$lile /enerice 2ractic toate bolile 3enerice ;inter0ic= actul se<ual 4n orice fel5 6i toto7at, sugerea0, i7eea 7e auto-pe7epsire. 9<ist,5 4n mo7 u0ual un sens al 3ino3,%iei 7espre se< combinat cu cre7in%a ca organele genitale sunt mur7are 6i p,c,toase. Lua%i o pau0, 6i reali0a%i c, se<ualitatea 3a 7e3eni pur, 6i frumoas, 7ac, accepta%i c, este e<presia 7ragostei 6i a 7orin%ei 7e unire. .ac, pute%i face asta nu 3e%i mai a3ea sentimente 7e 3ino3,%ie sau 7e pe7epsire. I*p$#ena 2roblemele legate 7e poten%, 4ntot7eauna au 7e a face cu frica 7e e8acula 6i 7e a pier7e controlul precum 6i cu frica 7e a-6i reprima con%inutul psihologic. 9nergia necesar, este p,strat, la ni3elul creierului 4n loc s, fie l,sat, acolo un7e este ne3oie. 9<ista a7esea sentimentul presiunii 6i tensiunii se<uale5 precum 6i unul 7e 3ino3,%ie5 iar unii chiar simt ciu7a 4mpotri3a partenerului. >u este surprin0,tor c, totul merge r,u. @7at, ce a%i 7e3enit mult mai con6tien%i 7e aceste lucruri 3e%i reali0a c, este necesar s, 3, con6tienti0a%i mai mult sentimentele c,ci se<ul nu are nimic 7e a face cu intelectul. (ltfel spus5 oferi%i-3, energia interioar, sau nu o mai face%i 7e loc. .ac, pute%i s, ignora%i mintea 3oastr, 3e%i e<perimenta cur"n7 puterea emo%iei 6i bucuria energiei se<uale. Spas*ele 6a!inale )6a!inis*+ Sunte%i 4n starea 7e a %ine persoana pe care o iubi%i 6i 7e care 3, este team, c, o pier7e%i (sau alt, persoan,). Sentimentele 7e culpabilitate pri3in7 se<ualitatea pot 7e asemenea5 s, aib, un rol. Aeali0a%i c, a3e%i ne3oie 7e e<teriori0are 6i nimic altce3a nu se 3a pier7e nici chiar 7ragostea a7e3,rat,. Aeali0a%i5 7e asemenea c, toate p,r%ile 7in care sunte%i compus sunt frumoase. Per/ersiunile se,uale ) A se /e%ea Psiche+ Al#e pr$&le*e Pr$&le*e ale s4nil$r ) %urerile %e s4ni i chis#urile+ (ceste simptome 3, atrag aten%ia asupra faptului c, instinctul 7e mam, a 7e3enit prea important 6i c, a%i 7e3enit autoritar, 6i arogant,. .e aceea trupul 3ostru 3, atrage aten%ia. (ccepta%i c, fiecare 4n in7i3i7ualitatea sa este 7iferit 6i c, fiecare trebuie s,-6i g,seasc, 6i s,-6i urme0e 7rumul propriu 4n 3ia%,. 2ermite%i-3, 6i l,sa%i pe al%ii s, fie liberi 6i in7epen7en%i. Dureri *ens#ruale .urerile menstrua%iei sunt un protest interior 4mpotri3a a7e3,ratului 7e3otament 6i o re0isten%, incon6tient, 4mpotri3a feminit,%ii5 se<ului 6i partenerului. Sunt a7esea sentimente 7e culpabilitate5 iar se<ualitatea este pri3it, ca un p,cat sau ca ce3a mur7ar. ( fi femeie 4nseamn, s, e<perimente0i 6i s, 7e03ol%i puterea 7e3otamentului recepti3it,%ii 6i 7ragostei. (ceste caracteristici formea0, un important contrast cu puterea b,rbatului care se refer, la re0isten%, 6i e3i7en%iere (puterea Yang) care sunt at"t 7e pre7ominante 4n lumea 7e ast,0i. .e3eni%i con6tient, 7e frumuse%e 6i for%a 7e care sunte%i legat, 6i accepta%i-3, feminitatea. Pr$&le*e %e pr$s#a#( 2robleme 7e aceast, natur, in7ic, faptul c, 4n mo7 con6tient 3-a%i ;colorat= cu numeroase 8u7ec,%i false 6i opinii. Cre7e%i 4n e6ec 6i 4n a7e3,rul 7e a 4mb,tr"ni 6i 7e a renun%a la i7ealuri importante 4n 3ia%, care sunt 4n spatele acestui gen 7e simptome cu atitu7inea 3oastr, pesimist,5 a7esea5 plasa%i blamul asupra altoraG 7e asemenea5 tensiunea se<ual, 6i sentimente necon6tienti0ate 8oac, un lor. .ac, 4n3,%a%i s, accepta%i energia
16

creati3, masculin, 4n toate 0onele 3ie%ii 3oastre5 3e%i fi capabili s, 3, bucura%i 7e se< 7in nou. S#erili#a#ea Sterilitatea la unele femei in7ic, o respingere incon6tient, a sarcinii5 4n timp ce la altele sarcina este 7orit, 7oar pentru ;a-l lega pe partener=. Sterilitatea masculin, in7ic, frica 7e o rela%ie apropiat, 6i5 7e asemenea5 7e a a3ea responsabilitatea unui copil. :n am"n7ou, ca0urile este important s, fii onest cu tine 4nsu%i 6i s, a7mi%i ceea ce 7ore6ti cu a7e3,rat f,r, s,-%i con7amni 7orin%ele. De%i fi atunci capabili s, face%i pasul 7rept 4n 3iitor. Pr$&le*e se,uale in2la*a#$rii :n ca0ul problemelor inflamatorii corpul este aici aten%ion"n7u-3, s, re0ol3a%i con6tient o problem, se<ual, care a fost mult timp reprimat,. (ceasta problem, se poate referi la sentimentul 7e culpabilitate5 la pier7erea unei persoane 7ragi sau la ce3a ce are 7in partea 3oastr, o apreciere ma<im,. 2ri3i%i-3, conflictul 7in,untrul 3ostru cu onestitate. (7e3,rata 7ragoste este ce3a ce nu se pier7e nicio7at,5 7eci nu este ne3oie s, 3, ag,%a%i 7e aceasta. .ragostea nu are leg,tur, cu 3ino3,%ia5 nici m,car 4n pri3in%a aspectelor se<uale. Pr$&le*e %e cli*ac#eriu )0en$pau'a+ Cn 4ntreg comple< 7e simptome sunt con%inute 4n problemele 7e menopau0,. 2rintre acestea sunt frica 7e a 4mb,tr"ni5 7e a 7e3eni in7e0irabil, sau neatracti3,5 c"t 6i o anumit, respingere a propriei persoane. Cnele femei au bufeuri5 ceea ce 7o3e7e6te c, sunt 4nc, frumoase5 4n timp ce reapari%ia menstrua%iei repre0int, 7orul 7e tinere%e 6i fertilitate. (minti%i-3, c, numai lucrurile care nu l-a%i e<perimentat 3, pot 7eran8a 6i 3, pot 7a bufeuri5 4n timp ce e<perien%ele prin care a%i trecut 7e8a 3, 3or l,sa rece. ?r,i%i 4n acor7 cu ne3oile naturale referitoare la a6tept,rile 7in punct 7e 3e7ere social 6i conceptele artificiale 7espre moralitate. @bser3a%i schimb,rile prin care trece%i 6i recunoa6te%i c, sunt mai 7egrab, bune 7ec"t rele. Dia%a 4nseamn, schimbare 6i cre6tere. $ntra%i 4n acest nou ciclu 7e 7e03oltare cu bucurie 6i 7eschi7ere. Pielea Pr$&le*ele pielii )in !eneral+ 2ielea este organul care ne 4mbrac, corpurile5 frontiera 7intre interior 6i e<terior. 2ielea noastr, intr, 4n contact 7irect cu lumea 6i 7in acest moti3 este un simbol 4n a stabili contacte 6i a trage liniile 4ntre noi 6i al%ii. Eo7ul 4n care pielea noastr, arat, 6i starea ei ne spun multe 7espre noi ca persoane. 2ersoanele 7eosebit 7e sensibile au5 a7esea5 o piele sensibil, 6i 3ice3ersa. @ piele care transpir, mult in7ic, insecuritate sau teama5 iar o persoana care se 4mbu8orea0, este probabil e<citabil,. ;Brontiera= pielii poate fi le0at, 7in interior prin urticarii sau abcese5 iar 7in e<terior prin 3,t,mare. .ac, a3e%i probleme cu pielea 3oastr, trebuie tot7eauna s, 3, 4ntreba%i urm,toarele: Sunte%i capabili s, intra%i 4n contact cu al%iiF Sunte%i capabili s, oferi%i 6i s, primi%i tan7re%eF D-a%i 7efinit limitele 6i 7ac, a%i f,cut-o este ce3a ce 4ncearc, s, sparg, sau s, 3, plictiseasc, 7incolo 7e aceste limiteF A&cesele (t"ta 3reme c"t un conflict interior nu a putut fi resorbit la ni3el psihologic5 se manifesta la ni3el fi0ic5 iar re0ultatul este ca pielea 3oastr, a erupt 6i este inflamat,. 9<perimenta%i acum5 7in punct 7e 3e7ere fi0ic 7urerea 6i pericolul unui conflict pe care l-a%i fi e3itat. (r fi mai bine pentru 3oi s, l,sa%i s, treac, 4n mo7 con6tient conflictul5 4n loc s, 4ncerca%i s,-l e3ita%i. .ac, 3, a6tepta%i s, re0ol3a%i conflictele potri3it 3oin%ei 3oastre5 ele nu 3or mai a3ea manifest,ri proprii 4ntr-o manier, at"t 7e inconfortabil,.
17

Acneea .ac, suferi%i 7e acnee este un semn ca aspecte 7in interiorul 3ostru5 pe care le-a%i reprimat ca teama5 insecuritatea5 sau ru6inea 4ncearc, s, r,sar, 6i s, 7e3in, 3i0ibile. .ac, sunte%i a7olescen%i5 este probabil c, a%i reprimat se<ualitatea 7e teama necunoscutuluiG acneea este un semn al re0isten%ei incon6tiente la contactele apropiate cu al%ii5 chiar 7ac, aceasta sunt ceea ce a6tepta%i. (ceasta manifestare a conflictului interior se afl, 4n spatele 7ebor7,rii grani%elor impuse 7e ego-ul 3ostru 6i g,sirii pe cine3a 7e care s, fi%i apropia%i. (ccepta%i toate aceste for%e 6i schimb,ri care se 4nt"mpl, 4n interiorul 3ostru 6i recunoa6te%i se<ualitatea ca ce3a frumos 6i natural. .eschi7e%i-3, 6i 3e%i g,si acea persoan, foarte special,. Ec'e*ele 9c0emele sunt o in7ica%ie ca un factor emo%ional sau incon6tient 3, irit, 6i trebuie s, lupte cu con6tientul. 2ute%i5 7e asemenea s, re0ista%i la ce3aG poate 3, sim%i%i amenin%a%i sau r,ni%i. (ceste sentimente 3or inter3eni numai atunci c"n7 ri7ica%i bariere 6i 4ncerca%i s, trage%i linii prea rigi7e 4ntre 3oi 6i ceilal%i. .e3eni%i con6tien%i ce anume 3, cau0ea0, aceasta irita%ie 6i integra%i-o 4n 3ia%a 7umnea3oastr,. @7at, ce nu 3e%i mai a3ea ne3oie s, ri7ica%i astfel 7e bariere 3e%i fi capabili s, iubi%i 6i s, 4n%elege%i ceea ce a%i g,sit o7at, ca fiin7 at"t 7e amenin%,tor. "urunculii Cn furuncul este un in7iciu al unei probleme acute care 3a face foarte furios 6i 3, a7uce 4n stare 7e a fierbe. .ac, 6ti%i cum s, 3, oferi%i AeiIi a6e0a%i-3, 8os pune%i-3,5 pentru un timp5 m"inile pe ple<ul solar 6i 7a%i fr"u liber furiei. >u o reprima%i ci 7oar obser3a%i-o p"n, c"n7 nu 3, 3a mai interesa 7e loc. .intr-o 7at, sentimentele 7umnea3oastr, 7e furie se 3or e3apora 6i furunculul 3a 7e3eni superfluu. Ulceraiile Sunte%i ap,sa%i 7e ce3a 6i 3a ro7 frica 6i tensiunea. (runca%i o pri3ire asupra a ce cau0ea0, aceste sentimente. @bser3a%i cum 3e%i reac%iona5 f,r, s, sc,pa%i nimic. De%i reali0a cur"n7 c, teama 6i tensiunea au 7isp,rut 6i c, a%i 7e3enit 4mp,ca%i 6i optimi6ti 7in nou. Clcera%ia 3a 7isp,rea 4n cur"n7. Z$na Z$s#er Jona Joster apare ca urmare a unor tensiuni 7e lung, 7urat,5 nesiguran%ei 6i in7eci0iei. .urerea asociat, r,sare 7in agresiuni care nu au fost eliberate 6i care s-au 4ntors 4mpotri3a 3oastr, acum5 transform"n7u-se 4n auto-agresiune. (( se 3e7ea !alatenii /:1) :ncerca%i s, afla%i 7e un7e 3ine incertitu7inea 6i 4ntreba%i-3, 7ac, sunte%i incapabili s, lua%i 7eci0ii. (3e%i 4ncre7ere 4n flu<ul 3ie%iiG accepta%i ceea ce se 4nt"mpl,. De%i g,si5 4n cur"n75 7rumul. (3e%i 4ncre7ere c, lucrurile se 3or 7e03olta 4n maniera cea mai bun,. Ur#icariile @ urticarie poate fi o in7ica%ie c, 3, sim%i%i tratat 4n afara barierelor pe care le-a%i impus 6i acum 7a%i 4napoi pentru a 3, prote8a. :n acela6i timp5 4ncerca%i s, atrage%i aten%ia. Sentimentul 7e insecuritate 3-a cau0at o re%inere a emo%iilor5 iar acum ele se fac sim%ite cu for%a. @ricum5 3, 3e%i sim%i astfel 7ac, 3, 4nchi7e%i 4n 3oi. Bi%i 7eschi6i fa%, 7e 3oi 4n6i3, 6i 3e%i fi capabili s, 3, 7eschi7e%i fa%, 7e al%ii 6i s, primi%i aten%ia care 3a fi oferit, cu bucurie. 04ncri*ile Ce3a 3, 7eran8ea0, 6i 3, calc, pe ner3i. 2oate c, este o 7orin%, ne4n7eplinit,5 o cerin%, a incon6tientului 7e re0ol3are a unei probleme fi0ice sau a unui sentiment 7e furie. Ce3a
18

solicit, s, se e<prime 6i 46i caut, o cale 7e 4n%elegere. (r fi mai bine s, c,uta%i 4n interiorul 3ostru pentru a afla 7e un7e aceasta m"nc,rime. Aeali0a%i c, 7orin%ele 3oastre 6i furia sunt e<prim,ri 7e ba0a ale 3ie%ii 7umnea3oastr, 7eci5 nu le proiecta%i asupra celorlal%i. Ec'e*a la c$pii .ac, copilul are ec0em, 7e lapte 4ncearc, s, 3, arate c, are ne3oie 7e mai mult, 7,ruire emo%ional, 6i 7e contact fi0ic. 9ste a6teptarea copilului 7e a sparge sentimentul 7e i0olare. @feri%i copilului mai mult, aten%ie 6i 7ragoste. Lua%i-l 4n bra%e 6i oferi%i-i c"t 7e mult AeiIi pute%i. Ps$riasis 2soriasis-ul este c, o suit, 7e armuri care sunt ;4mbr,cate= 4n mo7 special 7e persoane foarte sen0iti3e 6i tem,toare5 cu latura emo%ional, foarte pregnant,. >imic nu poate fi l,sat s, intre sau s, ias, 4n aceasta armura impenetrabil,. 2rin aceste simptome se manifest, o 7orin%, 7e apropiere 6i5 4n acela6i timp5 o frica 7e intimitate. .epresiile ner3oase 6i 7urerile in7ic, faptul c, trebuie s, 3, 7eschi7e%i sufletul5 chiar 7ac, asta 4nseamn, s, 7e3eni%i 3ulnerabil. .eschi7e%i-3, c,tre 3ia%a in7iferent ce forma 4nt"lni%i. Bi%i preg,ti%i pentru 7isconfort 6i 7urerea pe care o pute%i sim%i5 7at nu 7e3eni%i 4nsp,im"nta%i 6i nu 3, 4nchi7e%i 4n sine. @bser3a%i cu simplitate ce se poate 4nt"mpla 6i 4n cur"n75 7urerea 3, 3a l,sa. Arsurile )e,#erne+ (rsura este o 3,t,mare a pielii5 care este o frontiera 4ntre in7i3i7 6i lumea 4ncon8ur,toare. :n scopul 7e a fi capabil s, iubi%i cu a7e3,rat5 aceste frontiere trebuie s, fie l,sate la o parte. 2oate c, 3-a%i ars5 7eoarece5 a3e%i o 7orin%, ar0,toare 7e 7ragoste5 care nu este preg,tit, s, 3, cucereasc,. 2oate a%i folosit 4n mo7 incorect focul 3ie%ii5 iar acum ar7e%i r,u. @ alt, posibilitate ar putea fi c, nu a%i 8u7ecat corespun0,tor pericolele 6i ca re0ultat 3a%i ars 7egetele. Bocul este o e<presie 3ie a energiei5 iar c"n7 aceasta energie ia forma iubirii aceasta 3, 3a topi inima. L,sa%i s, 3i se 4nt"mple asta. 2e 7e alta parte5 7ac, ar7e%i cu furie5 a6e0a%i-3, 6i 7oar arunca%i o pri3ire la ceea ce se 4nt"mpl,5 f,r, s, proiecta%i sentimentele asupra altora. .up, ce furia 3oastr, a ars un timp 3a las, loc 7in nou pentru pace5 armonie 6i 7ragoste. Ne!ii >egii sunt un in7iciu c, a%i 7escoperit un aspect ur"t al sinelui 6i aceasta 3a face s, 3, sim%i%i 3ino3at. Aeali0a%i c, orice 4n,untrul 3ostru este o e<presie a 8ocului 3ie%ii 4n toate 3ariantele sale. .in acest moti35 orice lucru are 7reptul s, e<iste 6i este frumos 4n felul lui5 mai ales 7ac, 3e%i 4nceta s, con7amna%i ceea ce nu 3, place. .umnea3oastr, 4n6i3, sunte%i frumos 6i 7ornic 7e 7ragoste. @7at, ce a%i reali0at acest lucru nu mai este ne3oie s, a3e%i negi. Sis#e*ul l$c$*$#$r )-n !eneral+ Sistemul locomotor al corpului (p,r%ile care se mi6c,) simboli0ea0, mobilitate 6i fle<ibilitate 6i echilibru. .e e<emplu5 3orbim 7e anumite persoane c, au spatele 7rept 7e altele c, au un g"t %eap,n5 obser3am c, oamenii sunt a7esea apleca%i 7e spate cu 3"rsta. Sistemul locomotor este format 7in oase5 mu6chi articula%ii 6i ligamente. @asele formea0, schema sinelui 6i repre0int, suportul corpului 6i5 7in acest moti3 repre0int, stabilitatea 6i stan7ar7ele morale care ne spri8in, ca fiin%e umane. C"n7 aceste stan7ar7e 7e3in prea rigi7e5 7e e<emplu5 oasele noastre se rup u6or sau 7e3in fragile. Eu6chii 6i e<tremit,%ile simboli0ea0, mobilitatea 6i acti3itatea. Cu a8utorul m"inilor noastre putem s, str"ngem ori s, %inem lucrurile5 6i 7e aceea m"inile noastre repre0int, abilitatea 7e a apuca sau a 4n%elege lucruri 6i a le ;%ine 4n m"n,=. 2e 7e alt, parte cu picioarele facem progrese
19

prin 3ia%, 6i problemele 4n aceast, 0on, semnific, 7ificult,%i 4n acest sens. :n7oirea genunchilor are leg,tur, cu smerenia 6i 7e asemenea genunchii au 6i ei leg,tur, cu aceasta. >e folosim picioarele pentru a sta pe p,m"nt mai mult sau mai pu%in ferm. (stfel5 picioarele au leg,tur, cu stabilitatea 6i cu abilitatea 7e a sta 3ertical c"t 6i cu umilin%a 6i 4n%elegerea. Aci%i#a#ea (ci7itatea in7ic, un lucru ne7igerat pe care nu a%i 3rut s,-l re0ol3a%i5 care s-a acumulat 4n incon6tientul 7umnea3oastr, 6i acum 3, face corpul at"t 7e aci7 4nc"t generea0, 7ureri fi0ice cum ar fi reumatismul care se 7e03olt,. @ricum5 a reprima lucruri 4n acest fel nu este o solu%ie chiar 7ac, s-a 4nt"mplat s, fie a6a. (runca%i o pri3ire asupra problemelor 3oastre 6i asupra a orice 3, irit, 4n halul acesta 6i 4ncerca%i s, lupta%i cu ele con6tient5 f,r, s, suprima%i nimic. .ac, reu6i%i s, re0ol3a%i ce3a la ni3elul con6tientului nu 3e%i mai a3ea ne3oie s, suferi%i 4n planul fi0ic. ?ratarea aci7it,%ii poate fi 7ureroas,5 re0ol3area problemelor 6i a conflictelor 3, 3a a7uce at"t bucurie5 c"t 6i eliberare. Lipsa %e *$&ili#a#e la /4rs#a a III:a )-n !eneral+ Lipsa 7e mobilitate la 3"rsta a $$$-a apare5 4n general5 c"n7 in7i3i7ul implicat este rigi7 7e fel5 sau are stan7ar7e prea infle<ibile. (stfel5 7, 7o3a7, 7e rigi7itate 4n pri3in%a anumitor principii 6i este mental infle<ibil 6i incapabil s, accepte schimbarea. L,sa%i s, 7ispar, conceptele 6i principiile rigi7e 6i corpul 3ostru 3a 7e3eni fle<ibil 7in nou. Ar#ri#ele )-n !eneral+ (rtritele 3a for%ea0, s, 3, opri%i 6i compensea0, supraacti3itatea la ni3el fi0ic5 7in cau0a c,reia5 4n interior a%i 7e3enit rigi75 ;greu 7e cap= 6i 4nc,p,%"nat. 2oate c, sunte%i foarte moralist 6i cusurgiu. :n3er6unarea5 resentimentele 6i lipsa umorului 3or fi re0ultatul 6i 3, 3e%i sim%i5 4n fon75 neiubi%i. $at,5 7ragostea este pretutin7eni5 trebuie simplu sa 3, 7eschi7e%i 6i s, o l,sa%i s, 3, cuprin7,5 fi%i prieteno6i5 iubitori 6i 4n%eleg,tori cu 3oi 6i 3e%i putea fi 4n acest fel 6i cu ceilal%i care 3, 3or trata 4n aceea6i manier, ( 4n conformitate cu Legea afinit,%ii). Bi%i liberi 6i oferi%i altora acela6i 7rept la libertate. Ar#r$'ele )-n !eneral+ (rtro0ele repre0int, o escala7are a simptomelor men%ionate 4n ca0ul artritelor. 2ersoana care sufer, 7e artro0, este mai rigi7, 4n concep%ii 6i opinii5 cu re0ultatul final 7e a 7e3eni ;ruginit=. Ble<ibilitatea sinelui 3a restaura treptat mobilitatea fi0ic,. :ntregul crea%iei este 4ntr-o continu, mi6care. Lua%i parte la bucuria 7ansului 3ie%ii. +ucura%i-3,. Ei6ca%i-3,. 1ernia %e %isc (rat, o anumit, in7eci0ie care este a7esea asociat, cu sentimentul 7e a nu a3ea 4n7ea8uns un suport emo%ional. Ce3a s-a blocat 4n interiorul 3ostru5 a 7e3enit %eap,n 6i imobil. 2oate a%i amplificat prea mult ne3oia 3oastr, 7e recunoa6tere 6i acum 3, sim%i%i ap,sat 7e o presiune consi7erabil,. Cu o hernie 7e 7isc sunte%i obliga%i s, sta%i pur 6i simplu5 s, reflecta%i5 aceasta fiin7 o bun, oca0ie pentru a anali0a situa%ia 3oastr, 6i s, aran8a%i 4nnoitor lucrurile. (3e%i cura8ul s, fi%i in7epen7ent fa%, 7e opiniile altora 6i 7eschi7e%i-3, spre 3ia%, at"t 4n interior c"t 6i 4n e<terior. De%i 7e3eni 4n cur"n7 fle<ibili 6i liberi. .ac, a3e%i 4ncre7ere 4n 3ia%,5 aceasta 3, 3a a8uta5 7eci fi%i 7eschis pentru acest spri8in. Pr$&le*e ale pici$arel$r )-n !eneral+ Cu a8utorul picioarelor p,6im spre 3iitor 6i 7ac, 3, este team, 7e 3iitor sau cre7e%i c, 3ia%a 3oastr, nu poate merge pe aceasta cale f,r, s, a7mite%i aceasta5 picioarele 3oastre 3or 4ncepe ele insele s, 3, simt, 6i s, 3, 4mpie7ice progresele 3iitoare. 2ri3i%i-3, situa%ia 4n mo7 con6tient 6i a7mite%i frica5 sau orice alte sentimente 7e re0isten%, pe care le a3e%i. .ac, nu
20

este posibil s, face%i progrese e<terne5 merge%i 4n,untrul 3ostru5 g,si%i pacea 6i 4ncre7erea ce 7ori%i cu a7e3,rat 6i ce poate fi 4n7eplinit f,r, prea mult, 7ificultate. Bace%i pa6ii necesari. :n acest mo7 3e%i fi capabili s, merge%i prin 3ia%,5 7in nou5 cu optimism 6i bucurie. (a se 3e7ea 6i problemele t,lpilor). 5*&$ln/irea li!a*en#el$r )-n !eneral+ :mboln,3irea ligamentelor5 4ntot7eauna in7ic, o anumit, sl,biciune a st,rii interioare 6i a 3igorii mentale. .e aceea sunte%i at"t 7e u6or 7e r,nit 6i nu pute%i uita cu u6urin%, orice mic, lo3itur, primit,5 a6a cum o arat, 3"n,t,ile care 3a apar la fiecare i0bitur,. :ntreba%i-3, ce 7ori%i 7e fapt 6i r,m"ne%i sincer cu 3oi 4n6i3, 6i cu 7orin%ele sinelui5 apoi 3e%i g,si mai mult spri8in 7in partea sinelui. >u fi%i 4ntot7eauna cel care ofer,. Bi%i 3oi 4n6i3,G nu 3e%i mai fi 7epen7ent 7e 7ragostea celorlal%i. De%i 7escoperi binefacerea 7ragostei 6i frumuse%ea ce se ascun7e 4n str,fun7urile fiin%ei 3oastre 6i astfel 3e%i fi capabil s, o 4mp,rt,6i%i celorlal%i. "ra!ili#a#ea $asel$r 2icioarele noastre ne sus%in la ni3el fi0ic a6a cum stan7ar7ele morale o fac la ni3el psihologic. C"n7 stan7ar7ele 7e3in prea rigi7e sau limitate5 picioarele noastre 3or reac%iona 4n acor7 cu acesta. L,sa%i ca rigi7itatea sinelui 6i stan7ar7ele care 3, gu3ernea0, 3ia%a s, se ;4nmoaie=. Bi%i con6tien%i asupra lor 6i l,sa%i lucrurile s, se 4nt"mpleG l,sa%i-3, s, aluneca%i 6i 4n3,%a%i s, le accepta%i f,r, s, 8u7eca%i. :n acest mo7 3e%i 7e3eni fle<ibili 6i a7aptabili 7in nou. Cur&ura spa#elui @ curbura a spatelui (aplecare 4n fa%,) prea pronun%at, in7ic, faptul c, trebuie s, tr,i%i 4n smerenie. .e c"n7 aceasta calitate 3, lipse6te5 furia 6i iritabilitatea s-au acumulat 4n spatele 3ostru 6i 3, arat, clar c, a3e%i lacune 4n atitu7inea 3oastr, con6tient,. .ac, 3-a%i n,scut cu o curbur, a spatelui pronun%at, este sarcina 3oastr, s, 4n3,%a%i smerenia 6i s, o integra%i 4n 3ia%a 3oastr,. (%i f,cut aceasta alegere 3oi 4n6i3, 6i trebuie s, o accepta%i. ?otul este bine a6a cum este 6i trebuie s, reali0a%i c, nimeni nu 3-a 3rut 3reo7at, r,ul. (lte persoane 8oac, un rol 4n 4n7eplinirea Iarmei 7umnea3oastr,. C$n#racia *u chil$r *4inii (ceasta afec%iune arat, a7e3,rul 7espre noi. .e c"n7 m"na 3oastr, este 4nchis, cu for%a5 sunte%i 4n mo7 necesar lipsit 7e 7eschi7ere. 9<ist, 6i mult, agresiune 6i ostilitate pe care 7ori%i s, o ascun7e%i5 7ar str"ngerea5 4n primul r"n7 re3elea0, a7e3,ratul sta7iu la care a%i a8uns. .e3eni%i spirite mai 7eschise 6i e<prima%i-3, emo%iile liber. :n acest mo7 3e%i putea5 treptat5 s, a3e%i 7in nou m"inile 7eschise. "rac#urile )$asele rup#e -n !eneral+ @asele noastre simboli0ea0, stabilitate 6i spri8in precum 6i5 4n7eplinirea unor norme5 iar un os fracturat in7ic, faptul c, a%i omis sf"r6itul unei fa0e 4n 7e03oltarea 3oastr,. (cum corpul 3ostru este ne3oit s, 3, spun, s, rupe%i cu trecutul. 9ste 7e asemenea posibil s, fi a3ut prea mult stres 4n acti3it,%i fi0ice 6i nu 4n7ea8uns 7e mult, preocupare pentru spiritualitate. L,sa%i-3, 4ntrerup%i 4n 7rumul 3ostru sau5 mai bine5 lua%i o pau0, 4n pri3in%a a ceea ce a fost poate prea rigi7 4n acest 7rum. .ac, a3e%i un spirit fle<ibil5 3e%i fi fle<ibili 6i 4n mo7ul 7e 3ia%,. Bi%i maleabili5 atunci oasele 3oastre 3, 3or oferi stabilitate5 6i nu 3a fi ne3oie s, se rup,. Pr$&le*e ale #lpii pici$rului )-n !eneral+ 2roblemele t,lpii piciorului pot fi interpretate 4ntr-un mo7 similar cu acelea ale picioarelor. (.ac, 7egetele sunt afectate acestea probabil au leg,tur, cu aspecte minore ale
21

3iitorului). (stfel5 e<ist, anumite temeri 4n 3iitor cau0ate 7e lipsa 7e 4n%elegere a legilor 3ie%ii. 2entru a pre3eni aceasta5 merge%i mai 7eparte f,r, a 3e7ea peste tot 7ificult,%iG problemele t,lpilor 3, atrag aten%ia cu pri3ire la aceasta fric,. (7esea 3a e<ista o 7orin%, prea mare 7e a face progrese 6i problemele picioarelor nu fac altce3a 7ec"t s, 3, 4ncetineasc,. Aeali0a%i c, progresul const, 4n 7oi poli - anume cel a o7ihnei 6i cel al acti3it,%ii. Crm,ri%i mesa8ul corpului 3ostru 6i 4n3,%a%i s, 3, o7ihni%i c"t este necesar. !,si%i pacea 4n,untrul 3ostru5 sursa 7e a7e3,r 6i 4n%elegere5 iubire 6i 4ncre7ere. (tunci 3e%i fi capabili s, 3, croi%i 7rumul prin 3ia%,5 7in nou. Gu#a .ac, suferi%i 7e gut, corpul 3ostru este rigi7 6i 4n%epenit5 6i atitu7inea 7espre 3ia%, a fost5 4n aparen%,5 infle<ibil, 6i rigi7, pentru mult timp. Buria 6i ner,b7area s-au 7epo0itat ele 4nsele 4n g"n7uri iar acum sunte%i ne3oi%i s, fi%i inacti3i 6i t,cu%i. Se poate s, 3re%i s, 7omina%i pe al%ii cu purtarea 3oastr, autocratic,. (cum 3oi sunte%i 7omina%i - anume 7e gut,. 2rimi%i boala cu con6tien%, pentru a reg,si pacea 6i lini6tea. Culti3a%i 7eschi7erea 6i recepti3itatea Sinelui 6i l,sa%i pe al%ii s, mearg, pe 7rumul lor. @ricare om are 7reptul la propria-i libertate5 iar 7ac, pute%i accepta aceasta totul este bine. Pr$&le*e ale $l%ului )-n !eneral inclu'4n% c$,ar#r$pa#iile3 %e e,e*plu+ 2roblemele 6ol7ului arat,5 7e asemenea5 un anumit gra7 7e rigi7itate 6i infle<ibilitate. (cesta este re0ultatul fricii 7e 3iitor 6i al inabilit,%ii 3oastre 7e a lua 7eci0ii 4n ca0ul problemelor importante. >u 3, for%a%i s, face%i progrese. AeiIi 3, 3a a8uta s, 7e03olta%i lini6tea5 3italitatea 6i 4ncre7erea5 ce sunt o ba0, bun, pentru a lua 7eci0ii 4naintea 3ie%ii Biecare pas pe aceast, cale 3a genera progres. Scia#ica )lu*&a!$+ 2roblemele sciaticii opresc acti3itatea 6i 3, oblig, s, 3, o7ihni%i mai mult. :n aparen%, sunte%i cople6i%i 6i5 4n multe ca0uri aceste 7ureri inclu7 o anumita team, 7e 3iitor 6i temeri financiare. :n multe ca0uri5 oamenii suferin0i 7e lumbago 4ncearc, s, compense0e sentimentul 7e inferioritate prin intreprin7eri 7e fapte mari. (ici5 7e asemenea5 trebuie s, 7ai aten%ie ne3oii 7e o7ihn,. Bace%i-o con6tiincios 6i 3e%i 7ob"n7i astfel lini6tea interioar,. (ccepta%i 6i obser3a%i temerile 6i limit,rile f,r, s, le elimina%i sau s, 4ncepe%i o ac%iune compensatorie. (ccepta%i-3, pe 7umnea3oastr, 6i 3ia%a f,r, s, emite%i 8u7ec,%i. (poi 3e%i 7escoperi c, binele este oriun7e 6i 3e%i a3ea sentimentul c, a%i primit spri8in 6i protec%ie. Bi%i 3eseli 6i optimi6ti. Pr$&le*e ale !enunchil$r )-n !eneral+ .ac, m"n7ria5 4nc,p,%"narea5 egoismul sau teama incon6tient, 3, 4mpie7ic, s, fi%i umili 6i s, face%i concesii c"teo7at,5 aceasta poate fi 7in cau0a infle<ibilit,%ii 6i 4n%epenirii genunchilor. .ac, 3e%i reu6i s, 7e03olta%i mai mult, toleran%, 6i simpatie 6i s, 4n3,%a%i cum s, ierta%i 3e%i fi capabili s, alunga%i probleme mai gra3e cu genunchii 4n 3iitor. @7at, ce a%i 4n3,%at 7in nou smerenia 3e%i reu6i cu u6urin%, s, 3, flecta%i genunchii. Parali'iile )-n !eneral+ 2arali0iile sunt 4ntot7eauna o form, 7e a e3a7a 7in 7omeniul responsabilit,%ilor 6i sunt5 a7esea5 cau0ate 7e team, sau 6oc. :n multe ca0uri5 in7i3i7ul este infle<ibil 7in punct 7e 3e7ere mental5 7ar nu a7mite s, fie a6a sau reprim, faptele. Aeali0a%i c, 3oi sunte%i parte 7in 3ia%a 4ntreag, 6i primi%i cu 7rag toate e<perien%ele noi 6i schimb,rile pe care 3ia%a 3i le ofer,. Epilepsia(
22

:n timpul unei cri0e 7e epilepsie o persoan, eliberea0, prin energie ap,sarea 6i agresiunea. ;9nergia po0iti3, pe care o elibera%i5 3, permite s, 3, aban7ona%i at"t memoria c"t 6i cuno6tin%a. (ccepta%i for%ele 6i energiile 7in interiorul 3ostru f,r, a le reprima sau 7e0aproba 6i 4mbr,ca%i-le 4ntr-o form, con6tient,. 9<perimenta%i 6i accepta%i orice primi%i 4n con6tiin%, atunci c"n7 a7ormi%i. (ceasta 3, 3a permite s, 4n3,%a%i ce este 7e3otamentul 6i s, l,sa%i lucrurile s, se elibere0e f,r, a fi for%at s, o face%i.= 1ernia )$ in#erpre#are si*ilar es#e /ala&il pen#ru hernia $*&ilical+ 9forturile peste m,sur,5 presiunile5 stresul5 precum 6i ten7in%a 7e auto-pe7epsire se reflect, 4n aceasta afec%iune iar energia 3oastr, creati3, a luat un curs gre6it. 9ste timpul s, 7e3eni%i con6tien%i 7e aceasta 6i s, 4ncepe%i s, tr,i%i armonios 4n 7ragoste 6i sen0iti3itate. (ccepta%i-3, pe 3oi 4n6i3, a6a cum sunte%i. @feri%i-3, 7ragoste. Sp$n%ili#a anchil$'an# (ceasta este o manifestare a unei infle<ibilit,%i incon6tiente care este re0ultatul unui ego e<trem 7e puternic. $n7i3i7ul este for%at s, 3a7, c"t este 7e rigi7 6i 7e infle<ibil 4n realitate. (cum 3e7e c"t este 7e bine s, fie smerit 7ec"t s, fie umilit 4n aceasta manier,. :n3,%a%i s, 3e7e%i 7incolo 7e persoana 3oastr, 6i 7e propriile ne3oi. .e3eni%i mai fle<ibili 6i atunci 3e%i fi capabil s, merge%i prin 3ia%, plin 7e bucurie 6i 4mp,cat cu sine 6i cu lumea. Scler$'a *ul#ipla )0S+ Sclero0a multipl, este a7esea cau0at, 7e 7orin%a 7e a a3ea totul sub control. (cum corpul 3ostru refu0, aceasta 6i 4ncearc, s, 3, spun, s, l,sa%i la o parte infle<ibilitatea 6i 3oin%a 7e o%el. (3e%i inima grea. 9ste timpul s, 4n3,%a%i s, trece%i cu 7rag prin flu3iul 3ie%ii. @pri%i-3, s, controla%i 6i s, 7omina%i totul. Aela<a%i-3, complet. (3e%i 4ncre7ere 4n ghi7area Sinelui. :n3,%area unei meto7e 7e rela<are 6i me7ita%ie 3a fi 7e asemenea 7e mare a8utor. Cra*pele *usculare )-n !eneral+ @ cramp, este 4ntot7eauna un in7iciu al unei mari tensiuni 6i arat, 7orin%a 7e a p,stra ce3a. Lucrul 7e care in7i3i7ul nu este capabil s, scape este a7esea 4n7elung men%inut 7e6i trebuia 7istrus 6i uitat cu mult timp 4nainte. (cum energia este blocat, 6i crampele sunt o ie6ire la suprafa%, a ceea ce a fost reprimat. Eai bine a%i face s, l,sa%i trecutul la o parte. Aela<a%i-3, 6i elibera%i-3,. Pr$&le*e ale !4#ului )cu* ar 2i -nepenirea !4#ului3 %e e,e*plu+ !"tul nostru are 7e-a face cu obstinen%a 6i 4nc,p,%"narea. 2ersoanele cu probleme ale g"tului refu0, a7esea s, pri3easc, o problem, 7in mai multe puncte 7e 3e7ere 6i sunt 4n mo7 u0ual incon6tiente 7e iubirea 7e sine5 7au 7o3a7, 7e rigi7itate 6i 4nc,p,%"nare. .ac, 4n3,%a%i s, 7e3eni%i mult mai fle<ibili 6i toleran%i 6i s, accepta%i opiniile celorlal%i5 g"tul 3ostru 3a re7e3eni mobil. (a se 3e7ea +iblia5 pil7e #:1 6i >ehemiah #:1/5 4n acest scop). P$liar#ri#ele 2ersoanele suferin7e 7e poliartrit, sunt a7esea 4nr,ite5 constr"nse5 mofturoase 6i moraliste5 frec3ent ca re0ultat al sinelui rigi7 6i 4nc,p,%"nat. :n ma8oritatea ca0urilor e<ist, o ten7in%, 7e sacrificiu 7e sine frec3ent cau0at, 7e agresiunile reprimate pe care in7i3i7ul nu 3rea s, le a7mit, ca atare5 7eoarece ;fiecare trebuie s, 3a7, c"t 7e mult m, 0bat=. 2entru c, sacrificiul este in mo7 esen%ial ce3a foarte po0iti35 trebuie s, arunca%i o pri3ire critic, asupra moti3a%iilor 3oastre. (cestea nu au nici o leg,tur, cu a7e3,rata 7ragoste. L,sa%i-i pe al%ii s,6i tr,iasc, propria 3ia%,. .ac, nu 4n3,%a%i 4n mo7 con6tient libertatea 7e care este ne3oie pentru a o 7e03olta o restric%iona%i cu g"n7uri care impun. .ragostea5 iertarea5 libertatea 6i
23

afirmarea sinelui sunt 3alori care au o importan%, particular, 4n ca0ul 3ostru. .eschi7e%i-3, c,tre ele. Rahi#is*ul 9mo%iile probabil 8oac, un rol minor 4n 3iata copiilor care au rahitism. .ar aceste simptome apar5 6i la 3"rsta a $$$-a5 c"t 6i la maturitate. .ac, suferi%i acum 7e rahitism5 nu e<ista probabil5 4n7ea8uns 7e mult, 7ragoste 6i securitate 4n 3ia%a 3oastr, 6i a3e%i un sentiment 7e lips, 7e stabilitate interioar,. Cnii ar spune c, sunte%i nealimenta%i emo%ional. (cor7a%i mai mult, aten%ie acestor aspecte ale 3ie%ii 6i aminti%i-3, 4n permanen%, c, sunte%i alimentat 6i prote8at 7e energiile ,i 7ragostea uni3ersal,. 2entru a primi o ra0, 7e soare5 o floare trebuie mai 4nt"i s,-6i 7eschi7, petalele. Reu*a#is*ul (titu7inii 3oastre con6tiente 4i lipse6te 7ragostea 3eritabila 6i 7e aceea sentimentele sau resentimentele sunt 3in7icati3e 6i au crescut 7e a6a manier, c, acum se 4ntorc 4n corpul 3ostru sub forma unui proces inflamatoriu. .e ce nu a7mite%i c, a3e%i aceste emo%ii 6i sentimente 7e agresiuneF .e ce le reprima%i at"t 7e puternicF (runca%i o pri3ire ferm, asupra acestora5 asupra obstinen%ei 6i infle<ibilit,%ii 6i asupra atitu7inii 7ominatoare f,r, s, con7amna%i. (r,ta%i-3, compasiunea fa%, 7e 3oi 4n6i3, 6i fa%, 7e al%ii 6i 4n3,%a%i s, accepta%i iubirea 7e sine cu toate emo%iile 6i sentimentele5 at"t po0iti3e5 c"t 6i negati3e. :n acest fel 3e%i fi capabili s, sparge%i maniera 7at, 7e negati3itatea 3oastr, 6i s, 7a%i 7in nou fr"u liber sentimentelor. Durerile %e spa#e )-n !eneral+ Spatele nostru acor7, corpului spri8in 6i 4l %ine 7rept. (stfel5 se poate spune c, spatele ne 7, spri8inul 6i corectitu7inea. 2roblemele cu spatele arat, c, sunte%i supra4nc,rca%i 6i c, probabil nu 3re%i s, a7mite%i aceasta. 9ste 7e asemenea 3orba 7e sentimentul c, nu primi%i 7estul spri8in. .urerile care afectea0, partea superioar, a coloanei 3ertebrale sunt 4n leg,tur, cu lipsa unui suport emo%ional care re0ult, 7intr-o lips, a stabilit,%ii interioare. :n acela6i timp5 sunte%i probabil persoan, care are ten7in%a s, lase 4n urm, 7ragostea 6i afec%iunea. .urerile care afectea0, partea 7e 8os a spatelui au leg,tur, cu 4ngri8or,rile materiale 6i financiare5 precum 6i cu teama 7e 3iitor 4n pri3in%a banilor. 2uterea care a creat Cni3ersul 3a 7at 3ia%, 6i 3, men%ine spri8inul la toate ni3elurile e<isten%ei. ?ot ce a3e%i 7e f,cut este s, 3, 7eschi7e%i acestei posibilit,%i 4n loc s, 3, bi0ui%i pe ego-ul 3ostru mic 6i limitat. @feri%i 7ragoste 6i 4ncre7ere celorlal%i 6i 4n conformitate cu Legea afinit,%ii le 3e%i primi pe am"n7ou, 4napoi. T$r#ic$lis ?orticolis este un in7iciu al insecurit,%ii. :n aparen%, nu 3re%i s, 3e7e%i a7e3,rul 4n fa%,5 prefera%i s, e3ita%i confrunt,rile 6i acum sunte%i obliga%i s, le 7a%i curs sub aceasta form, a bolii. (ici 7in nou simptomele nu mint. ?rebuie s, 3, 4n3inge%i aceste atitu7ini unilaterale 6i s, 3, uita%i la cealalt, fa%, a lucrurilor f,r, team,. ?otul 4ncetea0, s, 3, agase0e o7at, ce a%i 4n3,%at s, pri3i%i la acestea 6i s, accepta%i ceea ce 3e7e%i. .ac, 4n3,%a%i s, manifesta%i o astfel 7e atitu7ine 3e%i fi capabil s, 3, mi6ca%i 7in nou liber. Bursi#a )!enunchiul *ena.erei+ (cest simptom arat, c, a%i acumulat furie 6i agresi3itate pentru o prea lung, perioa7, 7e timp. (cum a%i 7ori s, lo3i%i 3oi primul cu pumnul 4n mas, sau chiar s, lo3i%i pe cine3a. :ncerca%i s, g,si%i un mo7 inofensi3 pentru a 3a elibera furiaG 3e%i g,si cu siguran%, o cale s, proce7a%i a6a. >u 3, 4ntoarce%i la sentimentele trecute5 nu le con7amna%i sau s, le 8u7eca%i5
24

ci 7oar pri3i%i-le 4n mo7 con6tient. 9le sunt o form, 7e energie 6i putere. .ac, 4n3,%a%i s, le accepta%i se 3or transforma 4n energie po0iti3,5 iar puterea iubiri 3a fi liber, 7in nou 4n 3oi. 8Cra*pa scrii#$rului9 (cest simptom arat, clar c, sunte%i foarte ambi%ios 6i preten%ios. 2e cine 4ncerca%i s6 impresiona%iF @ cramp, este 4ntot7eauna un in7iciu al unei tensiuni e<cesi3e 6i o 4ncercare 7e a 3, pre0enta 7rept ce3a sau cine3a ce nu sunte%i. 2etrece%i mai mult timp fiin7 a6a cum sunte%i cu a7e3,rat 4n loc s, face%i5 sau s, 7ori%i s, face%i 6i 3ia%a 3a 7e3eni rela<at, 6i u6oara 7in nou. Sunte%i cine3a chiar 6i f,r, s, e<agera%i 7orin%a 7e ambi%ie (a se 3e7ea .urerile musculare). Durerile %e u*r )-n !eneral+ (%i folosit um,rul prea mult 6i aceasta a 7e3enit prea greu5 o po3ar, pe care o 7uce%i. (runca%i o pri3ire la ceea ce a%i 7us5 6i 3e7e%i 7ac, toate sunt necesare. .e3eni%i 4n7ea8uns 7e cura8o6i s, termina%i cu unele 7intre ele5 a c,ror greutate este pe umerii 3o6tri. .ac, face%i asta5 corpul 3ostru nu 3a mai fi at"t 7e solicitat iar 3oi nu 3, 3e%i sim%i inconfortabil5 iar 3ia%a 3a 7e3eni liber, 6i mai pu%in 4mpo3,rat,. A*$rirea *e*&rel$r (cest simptom este 7e asemenea o e<presie a ce3a ce a%i 7us cu 3oi incon6tient pentru mult, 3reme. ?r,i%i 4ntr-o stare emo%ional, 4mpo3,r,toare 6i a-%i l,sat 4n spate 7ragostea 6i compasiunea. :n fapt5 sentimentele sunt ca ni6te amor%iri ale membrelor 3oastre. 9ste timpul s, reac%iona%i mai spontan 4n 3ia%, 6i s, 3, 7eschi7e%i 3oi 4n6i3, sentimentelor 7e 7ragoste5 fericire 6i armonie. Lu,aiile )-n !eneral+ Cneori sunte%i prea puternici 4n maniera 4n care lucra%i cu al%ii. .ac, sunte%i neaten%i5 o lu<a%ie ne 3a atrage aten%ia asupra acestui fapt. (cum 3e7em 7e ce nu trebuie s, tot 4ncerc,m s, for%,m prin 3oin%, pe al%ii. L,sa%i oamenii s, tr,iasc, propria 3ia%,. Dor fi mult mai ferici%i a6a 6i 3oi nu mai a3e%i ne3oie s, 3, lu<a%i 4ncheietura m"inii sau gle0na. "rac#ura /er#e&rel$r Bractura unei 3ertebre reflecta infle<ibilitate 6i 3e7ere unilaterala 4n 3ia%,. (titu7inea 3oastr, este prea rigi7, 6i5 ca re0ultat5 gr,simea 3-a 7obor"t. (ceasta poate fi pre3enit, cu pu%in mai mult, smerenie 7in partea 3oastr,. (cum a3e%i timp s, reflecta%i la aceasta 6i trebuie s, reali0a%i c, 3iata este 4ntot7eauna 4n mi6care 6i plin, 7e schimb,ri. :n3,%a%i s, tr,i%i toate aceste aspecte ale 3ie%ii5 4n3,%a%i s, ;curge%i= cu ele 6i 3ia%a 3a 7e3eni5 7in nou5 o bucurie. In2eciile )in !eneral+ Biecare infec%ie presupune un conflict care nu a fost con6tienti0at 6i re0ol3at. (stfel5 fie nu sunte%i capabili s, percepe%i 4n mo7 con6tient acest conflict5 fie a%i e3itat s, 3, lupta%i cu acesta5 ori mai simplu a%i refu0at s, 4l a7mite%i. Bi%i one6ti cu 3oi 4n6i3,. 2entru a c"6tiga aten%ie5 energia psihic, pe care a%i 4ncercat s, o reprima%i a atras 3iru6i5 bacterii sau to<ine ca au in3a7at corpul 3ostru. (cum re0isten%a organismului a fost 7e0acti3at,5 iar conflictul pe care a%i 4ncercat s,-l e3ita%i 3, nec,8e6te 4n forma unei inflama%ii. @ inflama%ie acut, este tot7eauna o chemare urgent, pentru a 4n%elege ce3a5 pe c"n7 un proces inflamatoriu care a 7e3enit cronic repre0int, un conflict nere0ol3at 7e mult, 3reme. :n mo7 e3i7ent5 3, lipse6te cura8ul 7e a lua o 7eci0ie clar, 4n re0ol3area problemei. :n aparen%,5 3, sim%i%i ca 6i cum a%i pier7ut ce3a ori a%i pier7e ce3a 7ac, a%i proce7a a6a. (cum energiile 3oastre sunt blocate 6i sunte%i 4ntr-o perioa7, 7e stagnare5 toate energiile se concentrea0, pe focarul 7e infec%ie5 6i
25

corpul se simte obosit. 2artea corpului un7e s-a locali0at focarul 7e infec%ie in7ic, cau0ele psihologice ale conflictului. ?rebuie s, obser3,m fenomenul 7in punct 7e 3e7ere patologic pentru a 7escifra 4n%elesul acelei infec%ii. .ac, nu face%i 7e la sine pa6ii necesari 4n 7e03oltarea 3oastr,5 conflictele 3or ap,rea. (runca%i o pri3ire asupra posibilit,%ilor pe care 7iferitele situa%ii le ofer,. (minti%i-3, c, 4n ca0ul unui conflict cronic este important s, termina%i cu el lu"n7 7eci0ii clare. Br$n i#ele )a se /e%ea Sis#e*ul Respira#$r+ Rcelile )-n !eneral+ @ r,ceal, in7ic, faptul c, un conflict care a stagnat o perioa7, 4ncepe s, piar7, teren 6i anumite canale blocate 4ncep s, curg, 7in nou. @ r,ceal, eliberea0, corpul 7e to<ineG 7up, aceea 3, sim%i%i5 4n mo7 obi6nuit5 ca 6i c"n7 a%i fi f,cut c"%i3a pa6i mici 4n 7e03oltarea 3oastr,. (ccepta%i 7orin%a5 o7ihna 6i petrece%i c"t mai mult timp posibil 4n lini6te. :ncerca%i s, lupta%i cu conflictele 3oastre obser3"n7u-le 6i accept"n7u-le. .ac, a3e%i succes 4n a proce7a a6a5 3e%i sc,pa 7e r,ceal,. Pneu*$nia ) a se /e%ea Sis#e*ul Respira#$r+ 1epa#i#a )a se /e%ea Di!es#ia 7 Eli*inarea+ "e&ra )-n !eneral+ Bebra in7ic, o stare 7e apogeu a unei furii ar0,toare care nu a fost re0ol3at, 6i acum se manifest, la ni3el fi0ic. 2ri3i%i cu aten%ie la ce 3, face furios. 9ste parte 7in 3ia%a 3oastr, 6i fiecare conflict pe care 4l e<perimenta%i are ce3a s, 3, spun,. :n3,%a%i s, accepta%i in7iferent ce 3, tulbur,5 a6a cum accepta%i partea pl,cut, a 3ie%ii. .up, aceea 3e%i 7e3eni un 4ntreg 6i 3e%i ra7ia iubire. Gripa )-n !eneral+ !ripa este un semn 7e prea mult stres sau al unei cri0e 7in care 3re%i s, e3a7a%iG pe 7e alt, parte nu a3e%i 3oin%a s, a7mite%i c, aceasta 3i se 4nt"mpl,. Sunte%i hr,nit 6i a%i 7ori s, l,sa%i totul s, mearg, pe propriul curs. (ccepta%i-3, 7orin%a 7e o7ihn,5 6i oferi%i-3, posibilitatea 7e a c,p,ta noi puteri. (ccepta%i con6tient situa%ia 4n care sunte%i 6i in7iferent cu ce 3, confrunta%i re%ine%i c, aceasta con%ine o 6ans, pentru cre6tere interioar,. Aler!iile Aler!iile )-n !eneral+ (lergia este o reac%ie a sistemului imunitar al organismului la o substan%, care a fost 7eclarat, ;7u6man=5 iar 7e atunci simboli0ea0, un aspect al in7i3i7ului care a fost respins sau reprimat. ( lupta cu un 7u6man creat 7e noi 4n6ine este 4ntot7eauna un act 7e agresiune5 o lupta incon6tienta 4mpotri3a unei 0one a 3ie%ii 7e care ne temem sau nu 3rem s, o l,s,m 4n 3ia%a noastr,. Ae0isten%a este opusul iubirii5 pentru iubire acceptarea 7e3ine un tot. Substan%a care a a7us reac%ia alergic, este un simbol al 0onei pe care o ignora%i 6i cu care 3, lupta%i 4n mo7 incon6tient. .ac, suferi%i 7e simptome alergice este timpul s, 3, 4ntreba%i ce 4ncearc, s, 3, spun, 7u6manul simbolic. Ce aspecte ale 3ie%ii 4ncerca%i s, suprima%i sau s, reprima%iF :ncerca%i s, arunca%i o pri3ire con6tienta la lucrurile 7e care 3, teme%i 4n mo7 incon6tient 6i obser3a%i re0isten%a la ele5 precum 6i teama 6i agresarea sinelui. (:n acest conte<t citi%i +iblia pasa8ul 7in Eatei -:&# si-:))). @ 3in7ecare autentic, a alergiilor 3a fi posibil, numai 7ac, reu6i%i s, integra%i 4n mo7 con6tient aspectele pe care le-a%i reprimat ca fiin7 7u6mani. Aler!iile la an#i&i$#ice
26

?ermenul antibiotic este format 7in cu3intele anti K 4mpotri3a 6i bios K 3ia%,. (cestea sunt 7roguri care lucrea0, 4mpotri3a 3ie%ii. .e asemenea5 uci7 ce3a 4n interiorul 3ostru. @ reac%ie la antibiotice este un in7iciu c, trebuie s, accepta%i toate aspectele 3ie%ii5 chiar 7ac, iau forma unei tensiuni sau unui conflict. Aler!iile la pra2ul %in cas (cest tip 7e alergie in7ic, o team, 7e toate lucrurile pe care le sim%i%i a fi impure 6i mur7are5 o fric, ce se proiectea0, a7esea 4n se<ualitate. "e&ra 0are 9ste o reac%ie alergic, la polen5 care este un simbol al fertilit,%ii 6i repro7ucerii. Bebra Eare reflect, o re0isten%, incon6tient,5 4n special 4n leg,tur, cu se<ualitatea. (7esea este o team, incon6tienta 7e se<ualitate. Aler!ii la ani*ale )-n !eneral+ (cest tip 7e alergii reflect, reprim,ri ale componentelor agresi3e ale se<ualit,%ii. Aler!iile la pisici @ pisic, simboli0ea0, cele mai feminine aspecte ale se<ualit,%ii 6i calit,%i ca gentile%ea 6i tan7re%ea. .ac, sunte%i alergic la pisici5 pute%i a3ea probleme 4n aceasta 0on,. Aler!iile la cai Caii repre0int, partea instinctual, a se<ualit,%ii. .ac, sunte%i alergic la cai5 aceasta ar putea s, 4nsemne c, 3a teme%i 7e instinctele 3oastre se<uale. :nc, o7at,5 problemele fi0ice arat, un7e trebuie c,utat a7e3,rul. B$lile c$pilriei B$lile c$pilriei )-n !eneral+ +olile copil,riei care afectea0, pielea a6a cum sunt po8arul5 oreionul5 3,rsatul 7e 3"nt5 scarlatina5 3estesc o nou, fa0, 7e 7e03oltare a 3ie%ii unui copil. (ici5 ce3a care nu este cunoscut 7e copil sau care poate5 7e aceea5 s, nu lupte cu el f,r, e<isten%a unui conflict5 apare 3i0ibil pe suprafa%a pielii. C"n7 aceste probleme 46i urmea0, cursul5 3e%i obser3a cum copilul 7e3ine mai matur. :n timpul bolii5 spune%i copilului ca totul este 4n regul,. Spune-i c, 3ia%a este un 3oia8 4n care noi lucruri se 7escoper, 4n mo7 constant 6i fiecare lucru pe care 4l 7escoperim 4n noi 4n6ine ne a8ut, s, cre6tem mai mult. Cancerul Cancerul )-n !eneral+ Cancerul este 3ia%a negu3ernat, prin or7ine5 re0ultatul 7i0armoniei 4ntre celulele corpului. C"n7 o persoan, are cancer5 celula in7i3i7ual, nu mai a7mite organi0area corpului ci are o 3ia%a in7epen7ent, proprie5 multiplic"n7u-se in7iferent 7e efectele pe care le are asupra p,r%ilor organismului. 2sihologul german ?horLal7 .ethlefsen5 compara patologia cancerului cu patologia lumii noastre mo7erne care se caracteri0ea0, printr-o e<pansiune nemiloas, 6i o pre7ominant, urm,rire a intereselor centriste. (stfel5 4n 0ona politicului5 economiei5 religiei sau 3ie%ii pri3ate5 ma8oritatea in7i3i0ilor urm,resc propriile interese5 4ncerc"n7 s, 4nt,reasc, propria po0i%ie 4n 3ia%, 4n 3e7erea atingerii scopurilor lor egoiste. :n cursul aceste rute e<ploatea0, oamenii 6i natura 6i pri3esc lumea ca pe un enorm organism oaspete. :ntr-o manier, similar,5 celulele canceroase consi7er, organismul ca pe un corp oaspete pe care 4l e<ploatea0, nemilos pentru a atinge propriul scop. Eoartea organismului 4nseamn, 6i moartea celulelor canceroase 7ar5 acesta 4n mo7 e3i7ent este omul mo7ern care nu reali0ea0, c, 7istrug"n7 natura se 7istruge pe sine 4nsu6i. Celulele canceroase nu
27

consi7er, corpul uman ca pe un 4ntreg 4mpie7ic"n7 4ntregul5 6i nu reali0ea0, c, numai 4n cooperare cu alte celule pot s, e<iste. (6a cum o celul, este parte a corpului5 noi 4n6ine suntem parte a unit,%ii lumii. .aca a3e%i cancer5 4ntreba%i-3, care 0on, a 3ie%ii a%i ;t,iat-o= 3oi 4n6i3, 7e la acest 4ntreg. Jona corpului afectat, 6i problemele psihologice pe care le simboli0ea0, 3, 3or a8uta s, afla%i aceasta. (ccepta%i-3, pe 3oi cu toat, puterea 6i sl,biciunea5 6i accepta%i tot ceea ce 3i se 4nt"mpl, at"t5 po0iti3 c"t 6i5 negati35 6i integra%i-3, 4n con6tiin%a 3oastr,. Crm"n7 aceasta cale 3e%i fi capabili s, 3, 7eschi7e%i spre 3ia%a ca un tot 6i s, e<perimenta%i etapele. Pr$&le*e psih$l$!ice Enuresis :n timpul nop%ii5 un copil care u7, patul 46i 7, 7rumul la ceea ce nu a f,cut 4n timpul 0ilei5 aceasta presupun"n7 o presiune 7in partea p,rin%ilor5 a 6colii etc. :ntr-un sens5 enuresis este legat 7e pl"ns5 ambele fiin7 forme ale rela<,rii tensiunii. Scuti%i copilul 7e o presiune suplimentar, 6i oferi%i-i mai mult, 7ragoste 6i 4n%elegere. Depresiile )-n !eneral+ .epresia este o etap, 7e oprimare se3er, 4n care persoana care are 7epresie se torturea0, pe sine cu repro6uri 6i sentimente 7e culpabilitate. (gresiunile e<terne fac persoana s, se simt, 4n mo7 incon6tient 3ino3at, 6i 7e aceea aceasta se manifest, 7irect asupra ei. .epresia este 7e asemenea5 o form, 7e a refu0a responsabilitatea (care poate culmina cu sinuci7erea)G sentimentele 7e 3ino3,%ie 3, confrunta 7in nou cu responsabilitatea. .epresiile pot 7e asemenea5 ap,rea c"n7 este timpul 7e a intra 4ntr-o nou, etap, a 3ie%ii. .epresia poate5 toto7at,5 s, 3, confrunte cu o etapa a 3ie%ii pe care nu a%i tr,ito5 cum este 3"rsta a $$$-a5 moartea5 singur,tatea5 pier7erea cui3a etc. Derifica%i aspectele 7in 3ia%, care au cau0at 7epresia 3oastr,. Sim%i%i-3, 4n,untrul ei. ?ot ceea ce 3ia%a a7uce con%ine o sum, 7e lupte pentru a integra acest lucru 4n mo7 special. E,hi&ii$nis*ul .aca sim%i%i o 7orin%, s, proce7a%i la e<hibi%ionism nu a%i a3ut 4n aparen%, nicio7at, 6ansa s, 3, e<prima%i se<ualitatea liber. 2ri3i%i se<ul ca pe ce3a necurat5 con6tient sau incon6tient 6i acum aceasta 0on, a 3ie%ii 3oastre 46i cere 7repturile5 confrunt"n7u-3, cu ceea ce nu a%i 3rut s, 3e7e%i 3reo7at,. Aeali0a%i c, se<ul este o parte frumoas, 6i important, 4n 3ia%,. Cre6te%i AeiIi 4n $nim, 6i 4n ChaIra Sacral, 6i se<ualitatea 3oastr, 3a c,p,ta e<presia originar,. Psih$'ele Sunt multe 7escoperiri5 6i opinii pri3in7 for%ele 6i mecanismele care 8oac, un rol 4n psiho0e. :mboln,3irea mental, este 4n mo7 u0ual o retragere 7in realitate5 c,reia in7i3i7ul nu este capabil s,-i fac, fa%,G sau e<perien%a sa a fost prea 7ificil,5 ori nu a fost 4n7ea8uns 7e puternic. Ca re0ultat5 con6tiin%a pacientului 7e3ine 7eschis, la 0onele care au fost 4nainte accesibile numai incon6tientului. (ceste 0one sau for%e acum 4ncep s, 7etermine comportarea persoanei 7incolo 7e controlul con6tient5 cu psiho0e tr,in7u-se 7e obicei 4n afara a ceea ce este pre3,0ut 4n normele sociale. ?rec"n7 prin boala5 in7i3i7ul implicat este obligat s, afle for%ele incon6tiente care 4l controlea0,5 4n scopul integr,rii lor. (t"ta timp c"t Sinele face fa%, 6i integrea0, toate for%ele f,r, s, fie cople6it5 nu 3a fi afectat 7e starea mental, a pacientului. Ale,ia c$n!eni#al 2ersoanele suferin7 7e aceasta boala5 intens ocupate cu ;p,strarea g"n7urilor=5 trebuie s, se 7eschi7, mult pe aspectele intuiti3e 6i creati3e ale 3ie%ii.
28

O&$seala Earea oboseal, arat, c, 3ia%a 4n general5 sau responsabilit,%ile pe care le a3e%i au 7e3enit e<cesi3e 6i c, tot ceea ce 3re%i s, face%i acum este s, 3, retrage%i 4ntr-un sta7iu incon6tient (4n somn). @feri%i-3, o7ihna 7e care a3e%i ne3oie 6i nu 3, for%a%i 4n acti3itate. B,c"n7 aceasta 3e%i 3e7ea c, 3, 3e%i bucura s, fi%i acti3 7in nou. R$a%erea un!hiil$r :n afara altor lucruri unghiile pot fi folosite pentru a 0g"ria 6i a ne ap,ra. Aoa7erea unghiilor in7ic, a7esea teama 7e ar,ta agresiunile5 care apar frec3ent atunci c"n7 p,rin%ii e<ercit, prea mult, presiune asupra copiilor 6i 7emonstrea0, o lipsa 7e 4ncre7ere. Cn copil care 46i roa7e unghiile 4ncearc, s, aib, mai mult, 4ncre7ere 4n sine. L,sa%i-i copilului 3ostru libertatea 7e a-6i e<prima toate aspectele caracterului s,u f,r, s, se simt, 3ino3at. Ner/$'i#a#ea )-n !eneral+ >er3o0itatea in7ic, o lips, 7e pace 4n sine ca re0ultat al unei grabe e<cesi3e5 al an<iet,%ii 6i 7orin%ei 7e a face totul foarte bine. :n3,%a%i s, a3e%i 4ncre7ere 4n flu<ul 3ie%ii 6i a7uce%i-3, aminte c, nu sunte%i o eternitate5 7eci nu este ne3oie s, 3, gr,bi%i. Lup#a Lupta este o reflectare a unui sine sl,bit 6i a temerii 7e a nu fi capabil 7e a face fa%, la ce3a 7ar5 poate fi 6i un in7iciu al temerii 7e a pier7e puterea. :n3,%a%i s, urm,ri%i e3enimentele 3ie%ii 3oastre 6i merge%i pe flu<ul acesteia. (ccepta%i tot ce se apropie 7e 3oi. De%i 7escoperi repe7e c, 7e8a pose7a%i puterea 6i cunoa6terea 7e care a3e%i ne3oie pentru a re3eni la parametrii 3ie%ii obi6nuite cu tot ce 3a a7uce ea. Rul %e *i care )*a ina3 aer3 ru %e *are+ C"n7 c,l,tori%i l,sa%i 4n urm, tot ceea ce 3, este familiar f,r, s, fi%i capabil s, percepe%i ceea ce 3, re0er3, 3iitorul. 9ste acea ag,%are incon6tient, 7e ceea ce sunte%i obi6nuit5 cu care a%i fost 4ncon8urat 6i teama 7e nou care 3, obose6te. :n plus5 statul 4n ma6ina5 pe 3apor5 4n a3ion sau tren 3, face s, 3, 7a%i seama c, sunte%i 4ntr-o situa%ie 7in care ;nu pute%i sc,pa u6or=. ;Jbura%i= cu mi6carea 3ehicolului. L,sa%i 7eoparte re0isten%a5 accepta%i ceea ce se 4nt"mpl, 6i 7eschi7e%i-3, c,tre toate noile impresii care curg 4n 3oi. De%i 7escoperi5 4n cur"n75 c, 3ia%a este foarte frumoas, 7ac, tr,i%i cu acestea 6i nu 4mpotri3a lor. Ins$*nia ) i pr$&le*ele s$*nului+ (ctul 7e a a7ormi este un act 7e 4ncre7ere care cere abilitatea s, l,sa%i 7eoparte acti3itatea 6i controlul 6i s, 3, 7eschi7e%i c,tre necunoscut. .e fiecare 7at, c"n7 a7ormi%i tra3ersa%i o ;moarte minor,=. Eai mult 7ec"t at"t5 o7at, a7ormit5 lucrurile care au fost reprimate 4n timpul 0ilei r,sar 4n incon6tientul 3ostru5 4n timpul nop%ii. @amenii care au 7ificult,%i 4n a a7ormi nu sunt capabili s, se elibere0e. :ncheia%i-3, 0iua corespun0,tor 6i preg,ti%i-3, pentru noapte. >u 3a g"n7i%i la 0iua care 3a 3eni5 aceasta 3a a3ea gri8, 7e ea 4ns,6i. .eschi7e%i-3, cu simplitate la ce 3a 3eni 6i lua%i aminte 6i integra%i ;4ntunericul= ca parte a 3ie%ii. An$*aliile se,uale ) i per/ersiunile -n !eneral+ :n toate ca0urile 7e anormalitate in7i3i7ul implicat se confrunt, cu acele aspecte ale 3ie%ii sale pe care le respinge. 9ste frec3ent 4n3er6unat 6i lupt, 4mpotri3a lor. Borma anormalit,%ii 4i arat, calitatea care 4i lipse6te cum ar fi masculinitatea5 feminitatea5 umilin%a5 7ominarea etc. :ntr-un anume sens aceasta anormalitate face persoana s, 7e3in, un 4ntreg prin a-l l,sa s, tr,iasc, calit,%ile care 4i lipsesc. $ntegra%i polii antagonici 4n interiorul 3ostru
29

4n 3e7erea unit,%ii5 6i nu proce7a%i a6a printr-o comportare e<trem,. :n acest fel5 3, 3e%i bucura 7e se<ualitate 4n 4ntregul s,u. B4l&4iala +"lb"iala 4mpie7ic, curgerea liber, a e<presiilor comunic,rii. 9ste cunoscut faptul c, g"n7urile5 emo%iile 6i 4n7emnurile fac s, 3, sim%i%i 4n nesiguran%,5 6i s, 4ncerca%i 4n mo7 incon6tient s, controla%i orice e<presie a acestui fapt. .eschi7e%i-3, c,tre g"n7urile 3oastre5 c,tre emo%ii 6i 7orin%e 6i accepta%i-le f,r, s, con7amna%i 4n nici un fel. :n acest fel 4ncre7erea 4n 3oi 3a cre6te 6i 3e%i g,si foarte u6or calea s, 3, 7eschi7e%i c,tre al%ii. Depen%ena )-n !eneral+ .epen7en%a 4ntot7eauna este o c,utare a 4mplinirii 7e sine. :n acest ca0 nu sunte%i capabil s, 7uce%i p"n, la cap,t propriile 7orin%e 6i 4n locul acestora c,uta%i substitute. :n ca0ul 7epen7en%ei 7e alcool (a se 3e7ea 6i alcoolismul)5 7e ha6i6 6i mari8uana ;lo3i%i= 4n greut,%ile 3ie%ii. .epen7en%a 7e amfetamine sau cocain, care stimulea0, capacitatea 7e acti3itate 6i pro7ucti3itatea5 in7ic, 4n mo7 u0ual o c,utare a succesului 6i a 7ragostei 6i o recunoa6tere c, acestea merg cu 3oi. Bolosirea 7e LS.5 mescalin,5 ciuperc, magic, 6i heroin, reflect, o c,utare a unei e<pansiuni a con6tiin%ei. @ricum 7rogurile pe care 3i le a7ministra%i 4nseamn, c, 3-a%i l,sat satisf,cut printr-un substitut. :n aparen%, calea normal, a fost foarte grea pentru 3oi. 9ste foarte greu s, a8unge%i la o etap, normal, chiar la 4nceputul 0ilei. 2oate c, nu a%i reu6it nicio7at, s, 3, st,p"ni%i 7atorit, unei con7amn,ri 7e sine sau a lipsei 7e 4ncre7ere 4n sine. ;:ntreab, 6i %i se 3a r,spun7e5 uit,-te 6i 3ei g,si5 bate 6i %i se 3a 7eschi7e= Eatei 1:1. :ncerca%i s, afla%i ceea ce c,uta%i. (tunci c,uta%i o cale care 3, 3a lega 7e i7ealul pe care s,-l pute%i urma. $7entifica%i o cale care 3, 3a 7uce la acest i7eal. ?rebuie s, fie o cale care s, 3, ;lege=5 4n ca0 contrar nu 3e%i a8unge la nici un re0ultat. Ca regul,5 o lung, serie 7e tratamente 3a fi necesara pentru ca re0ultatele s, apar,. Sunt tehnici 3ariate 7e me7ita%ie care 3, 3or a8uta s, e<perimenta%i ceea ce a%i 4ncercat cu a8utorul 7rogurilor. 9ste o recompens, mult mai mare s, atinge%i scopul singur. Lua%i un nou start. Alc$$lis*ul Ctili0area ne7iscriminatorie a alcoolului este a7esea re0ultatul 7e a 4ncerca s, sc,pa%i 7e conflicte. 2rin alcool nu 4ncerca%i 7ec"t s, sp,la%i greut,%ile 6i conflictele f,r, a a3ea cura8ul 7e a le ;mesteca= . @amenii care se 4ntorc c,tre b,utur, au a3ut a7esea e<perien%e 7e 0,7,rnicie5 7e inferioritate sau 3ino3,%ie5 care sunt acuti0ate 7e 7epen7en%a 7e alcool. :n3,%a%i s, 3, iubi%i cu toat, sl,biciunea 7e care 7a%i 7o3a7a. (7mite%i c, aceste aspecte ale 3oastre 3or fi primul pas 4n a le 7ep,6i. :n afar, 7e AeiIi me7ita%ia 3, 3a a8uta s, 3, reg,si%i pacea5 respectul 7e sine 6i starea 7e bine 6i s, 3, 7ea puterea s, 3, re0ol3a%i problemele 4n loc s, e3a7a%i 7e ele. (a se 3e7ea 6i 7epen7en%a). Buli*ia )ape#i#ul e,cesi/+ E"ncarea for%at, reflect, o foame 7e 3ia%, 5 7ragoste 6i hr,nire emo%ional,. 9ste o ne3oie 7e umplere interioar, care 4ncearc, 4n mo7 7isperat s, 3, umple la ni3el fi0ic5 at"ta 3reme c"t nu g,si%i o alt, cale s, 3, 4mplineasc,. Brec3ent5 in7i3i7ul este foarte nesigur 6i 4i este team, 7e pier7eri. :n3,%a%i s, 3, accepta%i a6a cum sunte%i 6i 3e%i g,si mult mai u6or s, 3, 7eschi7e%i limit,rile propriului ego 6i s, 7ob"n7i%i 6i hrana spiritual,. :n acela6i timp5 7e3eni%i con6tient 7e faptul c, e<ist, o ne%,rmurit, surs, 7e iubire 6i 4mplinire 4n sineG nu trebuie 7ec"t s, o g,si%i 6i s, o folosi%i. An$re,ia ner/$as
30

(ceasta perturbare afectea0, mai ales tinerele fete 4n timpul pubert,%ii. Simboli0ea0, incon6tientul care 7ore6te s, scape 7e aspectele fi0ice ale feminit,%ii 6i se<ualit,%ii5 6i se manifest, printr-o 7orin%, 7e puritate 6i 7e abnega%ie proprie. .ac, suferi%i 7e aceasta nemul%umire 4ncerca%i s, 3, accepta%i partea feminin,5 4ncerca%i s, accepta%i c, a3e%i o 7orin%, 7e entu0iasm5 intimitate 6i se<ualitate. (minti%i-3, c, numai atunci c"n7 3e%i accepta toate 0onele 3ie%ii 3e%i fi capabili s, atinge%i sinele 4n 4ntregul s,u 6i s, ob%ine%i o libertate real,. D$rina e,cesi/ %e %ulce .ac, a3e%i o 7orin%, e<cesi3, pentru 7ulce a%i pier7ut probabil ;7ulcele= 3ie%ii care la r"n7ul s,u reflect, o nest,p"nit, foame 7e iubire. :n copil,rie aceasta in7ic, faptul c, cei tineri nu sunt iubi%i 4n7ea8uns. .ac, a3e%i o 7orin%, e<cesi3, 7e hran, 7ulce oferi%i-3, 7ragoste 6i recunoa6tere5 accepta%i-3, a6a cum sunte%i. (poi 3e%i fi capabil s, oferi%i 7ragoste altora 6i o schimbare real, 3a a3ea loc. Depen%ena %e nic$#in 2l,m"nii simboli0ea0, i7eea 7e libertate 6i comunicare (a se 3e7ea Sistemul Aespirator) - ceea ce 4ncerca%i s, ob%ine%i prin fumat. @ricum5 7orin%ele 3oastre 7e3in mult mai nebuloase 4n acest proces. .e3eni%i con6tien%i 7espre ceea ce 7ori%i cu a7e3,rat 6i atunci 3e%i fi capabili s, 3, l,sa%i mult mai u6or. Ne/r$'a )-n !eneral+ >e3ro0ele au 7e-a face cu o represiune masi3, 4n 0ona 3ie%ii care este pri3it, ca e<trem 7e negati3,. >e3ro0a 3oastr, 3, confrunt, cu aspectele pe care le reprima%i5 4n scopul 7e a 3, 4n3,%a s, accepta%i aceasta 0on, a 3ie%ii. @7at, ce 3e%i fi capabili s, proce7a%i a6a5 nu 3e%i mai a3ea ne3oie 7e ne3ro0,5 pentru tot ceea ce 4ncearc, ea s, 3, spun,G ceea ce a3e%i 7e f,cut este s, accepta%i5 s, integra%i in7iferent ce a%i refu0at p"n, acum. (runca%i o pri3ire critic, asupra a ceea ce a%i respins p"n, acum 6i face%i asta f,r, s, emite%i 8u7ec,%i. .ac, reu6i%i s, face%i aceasta5 ne3ro0a nu 3a mai a3ea ce s, compense0e 6i 3e%i 7e3eni s,n,to6i. Di/erse Ne*ulu*iri ale /4rs#ei a III:a )-n !eneral+ >emul%umirile 3"rstei a treia punctea0, probleme ale atitu7inii unilaterale care nu a fost re0ol3at, sau integrat, 4n primii ani 7e 3ia%,. Simptomele simboli0ea0, probleme 6i atitu7ini 4n care 3, implica%i. @7at, ce a%i reali0at care sunt acestea5 pute%i 4ncerca s, le integra%i 6i s, le accepta%i con6tient. .ac, reu6i%i5 pute%i fi felicitat5 pentru c, aceste nemul%umiri 3or 7isp,rea. De2ec#e c$n!eni#ale )-n !eneral+ .efectele congenitale repre0int, probleme nere0ol3ate 4ntr-o 3ia%, anterioar,. 9ste alegerea 3oastr, s, 3, fi n,scut 4n aceasta 3ia%, a6a cum sunte%i5 7eci nu blama%i pe al%ii. .efectele implicate simboli0ea0, faptul c, mai a3e%i 7e 4n3,%at5 in7iferent care este lec%ia. De7e%i-3, han7icapul ca o 6ans,5 7e o mare 7ificultate5 7e a e3olua. Dis2uncii cau'a#e %e Z$ne !e$pa#ice .ac, 0onele geopatice cau0ea0, anume nemul%umiri 3a trebui s, 3e7e%i care sunt simptomele 6i ce 4ncearc, acestea s, ne spun,. :n general5 acestea 4nseamn, schimbarea a ce3a 4n 3ia%a noastr,. +ine4n%eles5 3a fi necesar s, lucra%i 6i s, schimba%i locul un7e 7ormi%i5 un7e locui%i. .ar trebuie s, a3em 4n 3e7ere 6i anume schimb,ri 7e or7in mental 6i
31

intelectual5 7eoarece se pare5 ca o 3e7ere unilateral, ne con7uce 4ntr-o 7e0am,gire5 mi0erie5 7isconfort interior. (stfel5 nu schimba%i numai po0i%ia patului5 7ar pri3i%i cu aten%ie 6i 4n interiorul p,r%ilor 3oastre componente. @ schimbare 7e po0i%ie 3a fi foarte bun,. Durerea .urerea este 4ntot7eauna o 4ntrerupere a flu<ului 3ie%ii 6i a7esea apare ca un re0ultat al sentimentelor reprimate. Jona corpului un7e sim%i%i 7urerea simboli0ea0, aspectele un7e 3, sim%i%i 4ncorsetat. >u con7amna%i sau reprima%i 7urerea - are ce3a important s, 3, spun,. (cor7a%i-i toat, aten%iaG ;intra%i= 4n ea5 sim%i%i-o cu toat, con6tien%a 6i spune%i-i c, este bine3enit,. .ac, face%i asta 7urerea 6i-a 4n7eplinit rolul 6i 3a 7isp,rea. :n scopul 7e a fi siguri c, nu se mai 4ntoarce5 4ntoarce%i-3, aten%ia spre aspectele psihologice ale 3oastre pe care ea le simboli0ea0,. (ceasta este 0ona 4n care 3a trebui s, elibera%i ce3aG poate chiar 7orin%a 7e pe7epsire. L,sa%i-o s, treac, 6i 3e%i 4n3,%a s, =curge%i= prin 3ia%, 7in nou. Acci%en#ele Biecare 7intre noi 7uce 4ntreaga responsabilitate a 3ie%ii sale a 4ntregii sale e<perien%e. Chiar 6i acci7entele nu ni se 4nt"mpl, 7ec"t c"n7 sunt a7use 4n prea8ma noastr, 7e noi 4n6ineG 4n general aceasta se pro7uce 4n subcon6tient. .ac, 3-a%i acci7entat5 7rumul pe care sunte%i acum este pus brusc sub semnul 4ntreb,rii. .ac, anali0a%i cum s-a 4nt"mplat acci7entul 3e%i g,si repe7e problema 7e subliniat. 2oate c, 3-a%i pier7ut controlul asupra lucrurilor. 2oate c, nu a%i fost capabil s, 3, opri%i la timp 4ntr-o anumit, situa%ie sau a%i sc,pat 7in 3e7ere ce3a. (r putea fi faptul c, era%i pe 8um,tate a7ormit c"n7 s-a 4nt"mplat acci7entul5 sau a%i 7at 7o3a7a 7e o mare re0isten%, la curgerea fireasc, a 3ie%ii. 2ri3i%i cu aten%ie cau0ele acci7entului 6i acor7a%i aten%ie sugestiilor 3erbale - 4n general5 3a a8ut, la interpretare. Statistici interesante 7e e3aluare a acci7entelor sublinia0, faptul c, anumite persoane sunt cunoscute ca ;personalit,%i acci7entate=- oameni care incon6tient 4ncearc, s,-6i re0ol3e problemele sau conflictele prin acci7ente. .up, ce a%i g,sit ra%iunea ;sinelui= pentru un acci7ent lucra%i pe acesta. :n acest mo7 3e%i a3ea ce3a foarte interesant 4n,untrul 3ostru 6i 3e%i fi capabili s, face%i progrese mari 4n cre6tere 6i 7e03oltare. A*ne'ia .ac, tot uita%i anumite lucruri5 acesta poate fi un semn c, trebuie s, 4n3,%a%i s, uita%i ce3a ce %ine%i minte 6i nu 3re%i s, 4l elibera%i5 a6a cum sunt e3enimentele 7in trecut. .ac, acesta este ca0ul5 este probabil c, a%i =4n3"rtit= g"n7urile iar 6i iar5 pe acelea6i 3echi probleme5 f,r, s, re0ol3a%i5 4n fapt5 nimic. :ncerca%i con6tient s, l,sa%i s, treac, aceste g"n7uriG l,sa%i trecutul 4n pace 6i nu 3, ag,%a%i 7e lucrurile ce s-au 4nt"mplat ieri. Bi%i aici 6i acum 6i 7eschi7e%i-3, spre frumuse%ile 3ie%ii 4n fiecare 0i. .ac, pute%i s, uita%i cu a7e3,rat lucruri 7in trecut5 nu 3e%i mai fi uituc.

32