Curs Linux

Introducere in Sistemul de Operare Linux
Introducere in Linux
Obiectivele Suportului de Curs
Acest manual a fost conceput pentru a ajuta sudentii sa isi insuseasca elementele de baza, introductive, ale sistemului de operare Linux.
Continut: 1. Introducere 2. Instalarea 3. Componentele S Linux !. Cele mai importante directoare Linux ". peratii de baza #. Administrare si navi$are in sistemul de fisiere %. &etacaracterele '(ildcards) *. Comenzi pentru fisiere +. Lucrul cu drepturile asupra sistemului de fisiere 1,. Comenzi pentru procesarea fisierelor 11. -tilitare Linux 12. Sistemul de ferestre .(indo/s
"
Capitolul 1: Introducere
Ce este Linux. Copyright Linux este o copie a sistemului de operare -0I., care poate rula pe un calculator cu procesor Intel 3*# sau mai bun. Linux nu este -0I., -0I. fiind un soft/are aflat sub cop1ri$2t 'trebuie cumparata o licenta pentru a3l putea utiliza le$al). A fost rescris de la zero pentru a elimina necesitatea platii licentei. 4otusi el se bazeaza in intre$ime pe comenzile si 5loo6 and feel53ul -0I., deci cine stie Linux stie si -0I. si invers. Linux este un sistem multiuser si multitas6in$, adica mai multi utilizatori pot rula mai multe pro$rame in acelasi timp. Are suport pentru retea '4C78I7), Internet, ba c2iar este unul dintre cele mai folosite sisteme de operare pentru servere internet si intranet. Linux este sub licenta 97L ceea ce inseamna urmatoarele: 3 este disponibil in cod sursa $ratuit. 3 oricine vrea sa aduca modificari, sau sa foloseasca anumite parti este liber sa o faca, dar cu conditia ca produsul nou obtinut sa fie sub aceeasi licenta 'adica sa fie $ratuit si cu sursele la vedere). Scurt istoric. Cum a aparut Linux In 1++1 Linus 4orvalds 'pe atunci student) a scris prima versiune de Linux. Apoi a facut publice sursele pe internet, si o multime de oameni au inceput sa3i raspunda, sa3i aduca imbunatatiri, noi su$estii, etc. Intre timp acest sistem de operare a devenit complex, au aparut 'si mai apar) noi facilitati, iar performanta este remarcabila. In prezent sunt estimati peste * milioane de utilizatori Linux, iar nucleul Linuxului are peste 2,, de autori. 7e lan$a acesti 2,, de autori ar trebui adau$ate cele cateva mii de persoane care testeaza si $asesc bu$uri. Ce tip de calculator poate rula Linux ? 7entru a rula Linux aveti nevoie de minim un calculator i3*# cu ! &b ;A& si ", &b spatiu liber pe 2arddis6. <aca doriti sa folositi si sistemul .3(indo/s, minimul de memorie ;A& este de * &=. >ste posibil ca unele pro$rame complexe sa necesite foarta multa memorie. #
Introducere in Sistemul de Operare Linux Linux are posibilitatea de a simula memoria ;A& folosind un fisier de s/ap pe 2arddis6, dar este mult mai lent. In plus excesul de memorie este folosit pentru accelerarea operatiilor pe dis6, deci cu cat mai multa memorie ;A&, cu atat Linux3ul dvs. are performante mai bune. De unde puteti obtine Linux ? Cat costa ? >xista mai multe distributii Linux 'Sla6/are, ;ed?at, <ebian, SuSe, ...) distributie reprezinta nucleul Linux impreuna cu anume fisiere de confi$urare si anume pro$rame. >le nu difera decat prin modul de instalare si intetinere. Aceste distributii pot fi descarcate $ratuit de pe Internet. 4otusi pentru cei care nu au acces la Internet, pot fi cumparate C<3uri continand aceste distributii la preturi intre 3,@ 3",@. Aceste preturi reprezinta costul procesarii C<3ului, taxe de expediere, etc. Programe disponibile sub Linux: &ajoritatea distributiilor Linux includ compilatoare pentru diverse limbaje de pro$ramare, utilitare pentru retea 'email, telnet, ftp, ///), creare si manipulare documente, tiparire, ar2ivare, si multe altele. 7e lan$a acestea exista disponibile pe Internet o mare varietate de pro$rame, unele $ratuite, altele nu, iar mai nou marile case de soft/are au inceput sa porteze softurile lor pe Linux. Iata cateva exemple: Staroffice 'foarte asemanator cu &S3 ffice, $ratuit pentru folosire non3 comerciala) (ord7erfect 'Cunoscutul procesor de text, disponibil si sub Linux) 0etscape 0avi$ator, pera 'bro/sere (eb) racle 'baze de date) &at2ematica 'calcul simbolic si nu numai)
Fig. 1: Star !!ice
"drese utile: Adresele /eb de mai jos constituie un foarte bun punct de start. 7entru a le accesa aveti nevoie de un calculator conectat la Internet si ec2ipat cu un bro/ser /// '0etscape, pera). Informatii despre Linux si programe disponibile in Linux: 2ttp:88///.linux.or$ 2ttp:88///.linux2A.com 2ttp:88///.boutel.com8lsm 2ttp:88sunsite.unc.edu8L<78 Informatii despre distributii Linux: 2ttp:88///.infoma$ic.com 2ttp:88///.cdrom.com 2ttp:88///.red2at.com 2tttp:88///.caledra.or$ 2ttp:88///.debian.or$ 2ttp:88///.suse.com
Capitolul #: Instalarea
Cerintele $ard%are <e la inceput, Linuxul a avut nevoie de resurse 2ard/are minime pentru a rula. Acest lucru nu s3a sc2imbat in timp. Linuxul poate functiona pe sisteme 2ard foarte limitate insa a fi capabil sa rulezi Linuxul nu este totuna cu a crea un sistem server. >vident, cu cat este mai bun 2ard/are3ul cu atat performanta obtinuta la rularea sistemului de operare va fi mai mare. Cu toate acestea feriti3va de ultimele descoperiri in domeniu pentru ca de multe ori acestea nu sunt suportate de Linux. <e exemplu, daca o placa video cu ultimele facilitati a aparut pe piata ieri nu va asteptati ca maine Linux3ul sa o si recunoasca. -neori producatorii 2ard/are in$reuneaza accesul dezvoltatorilor Linux la informatiile specifice necesare pentru a scrie modulele driver si astfel devine dificil ca acestia sa implementeze rapid ultimele produse 2ard/are. Pregatirea instalarii Red Hat Linux, distributia Linux la care va face referire materialul in continuare, se poate instala prin intermediul serviciilor B47, 0BS sau S&= 'Samba) atunci cand C<3; &3ul ;ed ?at se afla pe un alt computer. Aceste metode sunt foarte sensibile si de putie ori functioneaza fara erori. 7entru a economisi timp si efort este recomandabil sa realizati instalarea folosind C<3; &3ul de pe calculatorul pe care instalati Linux3ul. <eoarece aceasta este medoda recomandata, vom considera in continuare ca faceti instalarea de pe C<3ul propriu. 7asul urmator in pre$atirea instalarii il constituie determinarea necesitatii unei disc2ete boot. <aca aveti un sistem de calcul care suporta bootarea de pe C<3; & atunci nu aveti nevoie de o astfel de disc2eta. Insa daca C<3ul dumneavoastra cu distributia ;ed ?at nu este bootabil sau sistemul nu suporta bootarea 'incarcarea) de pe C<3; & aveti nevoie de o disc2eta de boot. Crearea dischetelor de bootare Crearea unei dis2ete de boot sub sistemul de operare Windows se face in felul urmator: +
1. Sa presupunem ca C<3; &3ul este drive3ul <: si ca aveti deja C<3ul in unitate. ;ulati urmatoarea comanda de la un prompt &S3< S:
d:/dosutils/rawrite
2. -tilitarul ra/rite va afisa urmatoarele:

Enter disk image source file name: Please insert a formated diskette into drive A: and press the enter key
3. Introduceti ca sursa Cima$esCboot.im$. ;a/rite va afisa urmatorul prompt:

Enter target diskette drive:
!. Introduceti litera corespunzatoare 'A: sau a:) ". Acum ar trebui sa introduceti o disc2eta $oala, formatata si sa apasati tasta >nter ca sa continue scrierea disc2etei. #. -tilitatea ra/rite va scrie fisierul boot.im$ pe disc2eta. Crearea unei dis2ete de boot sub sistemul de operare Linux se face in felul urmator: 1. &ontati C<3; &3ul ;ed ?at ca de obicei 'de ex. mount /dev/cdrom /mnt/cdrom). Considerand ca ati efectuat montarea in directorul 8mnt8cdrom sc2imbati directorul curent in 8mnt8cdrom8ima$es, acolo unde este tinuta ima$inea de bootare. 2. Considerand ca discul flopp1 este 8dev8fd, 'standard) si ca utilizati o disc2eta de 1,!! &=, rulati urmatoarea comanda:
dd if=boot.img of=/dev/fd0 bs= !!0"
In felul acesta ar trebui sa va creati disc2eta de boot. Da puteti crea, de asemenea, o disc2eta suplimentara doar inlocuind ca fisier intrare 'input file) boot.im$ cu supp.im$ 'ifEsupp.im$). data ce aveti disc2eta puteti instala ;ed ?at Linux de pe C<. Instalarea propriu&'isa In procesul de instalare cele mai importante si mai complexe etape sunt cele referitoare la partitionarea discului 2ard si la ale$erea pac2etelor de instalat. <e aceea
1,
Introducere in Sistemul de Operare Linux consideram ca acestea sunt important de detaliat. ;estul procesului de instalare este bine sustiunt $rafic si usor de realizat. <aca sistemul se incarca folosind C<3; &3ul nu aveti nimic altceva de facut decat sa introduceti C<3ul ;ed ?at in unitate si sa porniti sau reporniti sistemul. In cazul in care folositi pentru incarcare disc2eta introduceti3o in unitate si reporniti calculatorul. Atunci cand sistemul porneste veti vedea un ecran de intampinare ;ed ?at si un prompt :
boot:
Aveti trei posibilitati: apasati tasta Enter pentru a porni o instalare8up$rade normal. A doua posibilitate este sa tastati expert iar instalarea se va face in modul expert. Bolosind acest mod ;ed ?at nu va mai incerca sa autodetecteze componentele 2ard/are ale sistemului de calcul ci va permite utilizatorului sa selecteze aceste componente. A treia optiune este rescue. Aceasta ar trebui utilizata dupa un dezastru. <e asemenea, in acest caz aveti nevoie de o disc2eta de salvare in plus fata de disc2eta de boot standard. 7uteti crea acesta disc2eta in maniera prezentata anterior insa trebuie sa inlocuiti numele fisierului de intrare cu rescue.img. Partitionarea discurilor 7artitionarea discurilor este un pas foarte important deoarece modificarea ulterioara a partitiilor nu ofera foarte multa si$uranta in fata posibilitatii pierderii de date. <e aceea fiti foarte atenti la acest pas al instalarii. 7ro$ramul de instalare va afisa un ecran ca cel prezentat in FIG 2. . Acum sunteti inrebati ce instrument de partitionare veti folosi. Cea mai simpla metoda este utilizarea !is" !ruid. alta optiune este #dis"3ul. -tilitarul <is6 <ruid este mult mai prietenos datorita interfetei $rafice si este recomandat pentru utilizatorii incepatori. <aca aveti partitii ale unui alt sistem de operare instalat anterior 'de ex. (indo/s) acum puteti ster$e aceste partitii sau puteti folosi partitiile nefolosite pentru a crea un sistem cu incarcare duala: Linux ;ed ?at si (indo/s. In continuare se presupune ca aveti numai partitii Linux 'situatie existenta atunci cand realizati o instalare tip Server). ;ed ?at va permite sa va partitionati fiecare disc, unde fiecare partitie este notata utilizand o sc2ema de $enul 2dFa3zGF0G pentru discurile 2ard I<> si o sc2ema sdFa3zGF0G pentru discurile 2ard SCSI. Aici 0 este numarul partitiei. <e exemplu, 2da 1 este partitia numarul 1 de pe primul disc I<>, 2da, si, similar, sda 1 este prima partitie de pe primul disc SCSI. Da trebui sa va decideti sin$uri cum va veti partitiona discurile. In continuare sunt prezentate cateva sfaturi. Aveti nevoie de o partitie $ %root& pentru a stoca 6ernelul si fisierele le$ate de acesta. Aceasta partitie nu trebuie sa fie foarte mare. Insa, daca dispuneti de spatiu, 11
Introducere in Sistemul de Operare Linux incercati sa o faceti de "12 &= sau mai mult. 'In conditiile in care creati si alte partitii este de ajuns ca partitia 8 'root) sa aiba 2"# &=). Asi$urati3va ca ati ales pentru aceasta partitie tipul Linux native 'sau ext28ext3, in functie de versiunea de ;ed ?at pe care o instalati).
FI( #.1. "legerea instrumentului de partitionare
4ot obli$atoriu trebuie sa creati o partitie s'ap 'tipul partitiei: s/ap) care sa aiba o dimensiune e$ala cu de doua ori marimea memoriei ;A& 'daca aveti un ;A& mare, H"12 &=, ati putea sa nu mai folositi un s/ap dublu fata de memorie). ptional, puteti crea partiile: $usr 'tipul partitiei trebuie sa fie Linux native8ext28ext3I este o partitie care trebuie sa fie cat mai mare H"12 &=), $(ome pentru directoarele radacina ale utilizatorilor mai putin utilizatorul root 'tipul partitiei trebuie sa fie Linux native8ext28ext3I daca aveti multi utilizatori trebuie sa va decideti care este spatiul pe care il alocati pe utilizator, sa multiplicati aceasta valoare cu numarul maxim de utilizatori pe care considerati ca il veti avea si sa creati o partitie corespunzatoare ca dimensiune), $boot: partitie de 1# &=, si o partitie cat mai mare 'H"12 &=), $var pentru cozile si lo$3urile sistemului. 'FIG 2.2) FIG 2.* ) FIG 2.+).
12
FI( #.#. Dis) Druid: partitionarea hard dis)&ului
FI( #.*. Dis) Druid: partitionarea hard dis)&ului
13
FI( #.+. Dis) Druid: partitionarea hard dis)&ului
7ro$ramul #dis" lucreaza cu un disc la un moment dat, si c2iar daca asi$ura o interfata neele$anta, in sc2imb are o flexibilitate mai mare decat <is6 <ruid. <esi fdis63ul nu este recomandat incepatorilor, totusi in continuare sunt prezentate cateva notiuni de bazaI daca v3ati facut treaba fara sa fie nevoie sa folositi fdis6 treceti peste randurile urmatoare. <upa cum vedeti in FIG 2.,, fdis6 are o interfata tip linie de comanda simpla. Bdis6 poate fi rulat si din linia de comanda utilizand sintaxa urmatoare:
fdisk hard disk device
<e exemplu:
fdisk /dev/hda
Aceasta comanda va comunica pro$ramului ca doriti sa lucrati cu partitiile primului disc I<>. Asa cum o arata si FIG 2., fdis6 afiseaza un prompt J#ommand $m for help%:K unde puteti introduce litera m pentru a obtine un ecran 2elp 'de ajutor) 'FIG 2.,).
1!
FI( #.,. Fdis)
7entru a vizualiza partitiile existente de pe discul selectat, introduceti p, care va afisa partitiile actuale intr3un format tabelar cum ar fi urmatorul:
&isk /dev/hda: '' heads( )' sectors( 0 ! cylinders *nits = cylinders of +0,- . / + bytes &evice /dev/sda /dev/sda+ /dev/sda/ /dev/sda) 0oot . 1tart /0) /0) 33, End /0/ 0 ! 33) 0 0locks /+!- ) /+- 0/5 '-)0 3 +--0) 2d 3' / 3' 3+ 1ystem e4t+ e4t+ e4t+ 6inu4 swap
<upa cum se poate observa, 8dev8sda1 are JLK in coloana =oot, ceea ce inseamna ca aceasta partitie este bootabila. <e asemenea, discul 8dev8sda a fost impartit in patru partitii, unde prima partitie este 8dev8sda1, care incepe la blocul 1 si se termina la blocul ",". Biecare bloc are 1.,2! b1tes, sau 1 M=. Astfel, prima partitie 8dev8sda1, alcatuita din "2!.+1# blocuri, are "2!.+1# M= sau aproximativ "12 &=. 7entru a ster$e toate partitiile existente una cate una, folositi comanda d si introduceti numarul partitiei pe care doriti sa o ster$eti. 7entru a adau$a partitii tastati n, asa cum este prezenatat mai jos: 1"
#ommand #ommand e p
$m for help%: n action e4tended primary partition $ 7!%
Aveti doua optiuni. 7uteti crea fie o partitie extinsa fie o partitie primara. Aveti nevoie de partitii extinse doar daca doriti sa creati mai mult de patru partitii. <eoarece pentru a lucra cu Linux nu este nevoie decat de partitiile 8, 8usr, 82ome, si o partitie s/ap 'si nici acestea toate obli$atorii, asa cum am mai aratat), nu aveti nevoie sa creati partitii extinse. Asa ca va trebui sa creati o partitie primara tastand p in dreptul promptului. -rmatorul prompt va cere sa ale$eti numarul partitiei:
Partition number $ 7!%:
Introduceti 1 pentru prima partitie, 2 pentru a doua, si asa mai departe. -rmatorul prompt va cere sa selectati numarul blocului de start. Intervalul prezent in paranteze reprezinta totalul blocurilor disponibile pentru partitionare. <aca aceasta este prima partitie, puteti ale$e 1 ca fiind blocul de start:
8irst cylinder $ 7 0 !%:
7entru a crea o partitie de "12 &=, puteti introduce dimensiunea in b1tes, 6ilob1tes sau me$ab1tes. <eoarece este mai usor de lucrat cu dimensiunea in &= ale$eti H"12 &= pentru ultimul cilindru, dupa cum urmeaza:
6ast cylinder or 5si9e or 5si9e: or 5si9e" $; <7 0+!%: 5/ +:
Acum sa vedem daca partitia a fost creata asa cum am cerut. In acest scop folosim comanda p pentru afisarea informatiilor despre partitiile existente:
&isk /dev/sda: '' heads( )' sectors( 0 ! cylinders *nits = cylinders of +0,- . / + bytes &evice 0oot 1tart End 0locks 2d 1ystem /dev/sda /0/ /+!- ) 3' 6inu4 native
<upa cum se poate vede a fost creata prima partitie. 4ipul de partitie implicit este Linux nativeI daca doriti sa faceti modificari asupra tipului partitiei folositi comanda t pentru a atasa un semnalizator partitiei:
#ommand $m for help%: t Partition number $ 7!%: =e4 code $type 6 to list codes%: 3+ #hange system type of partition to 3+ $6inu4 swap% #ommand $m for help%: p &isk /dev/sda: '' heads( )' sectors( 0 ! cylinders *nits = cylinders of +0,- . / + bytes
1#

&evice 0oot /dev/sda 1tart End /0/ 0locks /+!- ) 2d 3+ 1ystem 6inu4 swap
Comanda L poate fi utilizata pentru a afisa lista tipurilor de partitii disponibile. Selectarea optiunilor re!eritoare la managerul de boot In procesul de instalare, atunci cand trebuie sa va 2otarati ce boot loader 'mana$er de boot) folositi, LIL sau 9;-=, trebuie sa aveti mare $rija unde plasati acest mana$er. <aca nu aveti alt sistem de operare instalat deja, puteti ale$e master boot record. 7e de alta parte, daca aveti deja un sistem de operare instalat si doriti sa il folositi in continuare, va trebui sa ale$eti primul sector al partitiei boot 'the first sector of the boot partition). 4ineti minte faptul ca punand 9;-= sau LIL in master boot record, acesta va prelua controlul intre$ului proces de incarcare a sistemului, iar daca doriti sa aveti calculatorul capabil sa se incarce dual 'sa puteti ale$e sistemul de operare care sa porneasca), exista posibilitatea ca, daca mai aveti un sistem de operare instalat, acesta isi fi plasat deja mana$erul propriu de boot in master boot record si sa aveti probleme. In continuare va trebui sa ale$eti partitiile bootabile de unde mana$erul Linux3 ului sa poata ale$e. 7artitia de bootare ;ed ?at Linux implicita este marcata cu JLK. Implicit este marcata cu numele JlinuxK. Cu alte cuvinte, cand, sa zicem, LIL porneste in timpul procesului de bootare, veti putea scrie linux la promptul boot: pentru a porni sistemul de operare Linux. <aca mai aveti un sistem de operare care coexista pe calculatorul respectiv cu Linux3ul, puteti sa selectati partitia pe care se afla si sa3i atribuiti o marca 'de exemplu: (indo/s). Astfel, cand desc2ideti calculatorul LIL va va cere sa ale$eti care dintre cele doua sisteme de operare doriti sa porneasca. Selectarea pachetelor La ultimele versiuni ;ed ?at Linux '%.,, %.1, %.2), instalarea decur$e fara probleme, c2iar si pentru cei neinitiati, pina la selectarea individuala a pac2etelor de instalat, unde marea majoritate a incepatorilor se pierd in numarul foarte mare de pro$rame si optiuni. <esi$ur, se poate ale$e si un alt tip de instalare care sa nu mai necesite ale$erea individuala a pac2etelor. <ar sa nu uitam ca tocmai aceasta posibilitate de a ale$e fiecare pac2et in parte este unul din avantajele Linux3ului, el permitind astfel un control foarte mare al soft/are3ului ce urmeaza a fi instalat pe sistem. Asa ca daca aveti timp si vreti sa faceti o treaba buna, bifati selectarea individuala a pac2etelor de instalat. Asa cum am promis vom face aici o scurta prezentare a pachetelor disponibile in majoritatea distributiilor, utilizatorii urmind apoi a ale$e doar pe acelea de care au nevoie, dar fara sa omita pac2ete esentiale.
1%
-pplications$Communications e#ax pro$ram pentru trimis si primit faxuri, cu o interfata $rafica acceptabila, care il face mai usor de folsit ircii client de I;C 'Internet ;ela1 C2at) lr.s. o colectie de comenzi 'rz, sz, etc) folosite pentru do/nload si upload de fisiere. &ulte dintre comenzi sint folosite de catre alte pro$rame 'e.$. minicom) minicom pro$ram de comunicatii asemanator cu &S< S 4elix -pplications$!atabases 4oate aplicatiile din aceasta cate$orie se refera la post$resSNL, cel mai folosit pro$ram de baze de date din Linux, care ruleaza pe o mare varietate de sisteme de operare din familia -nix, acest lucru asi$urind bazelor de date create o mare portabilitate. post/res0l pac2etul principal, incluzind si serverul de 7ost$reSNL post/res0l1 include doar clientii si librariile necesare pentru accesarea serverului clients de 7ost$reSNL. <aca vreti doar sa va conectati la un alt server, acest pac2et contine tot ce aveti nevoie post/res0l1data este recomandat sa instalati acest pac2et deoarece contine structura bazei de date initiala. <aca totusi va veti 2otari sa nu3l instalati, va trebui sa creati aceasta baza initiala folosind comanda OinitdbO -pplications$Editors Linux3ul va pune la dispozitie mai multe editoare variind ca performanta si ca interfata $rafica. Ale$erea editorului pe care il veti folosi in mod curent nu o puteti face decit dumnevoastra, fiind o c2estie de O$ustO. emacs editor cu facilitati de mail, ne/s, etc, poate rula si sub . emacs1el contine sursele folosite in pac2etul de mai sus. 0u aveti nevoie de el decit daca doriti sa modificati acel pac2et. emacs1nox o varianta mai mica a emacs3ului, fara suport pentru . emacs12 o varianta a emacs3ului conceputa special pentru . 3ed editor relativ mic si rapid ce contine facilitati speciale de editare a surselor in C, CHH si alte limbaje de pro$ramare. 7oate emula >macs, (ordStar, etc. 3ed1x3ed jed pentru . (indo/s 3oe editor prietenos si usor de folosit, o ale$ere buna pentru incepatori. vim1color versiune imbunatatita a vi3ului, editor care vine odata cu marea majoritate a sistemelor -nix, si este setat ca editor OdefaultO 'implicit). 4oate variantele acestuia sunt superioare din punct de vedere al performantei celorlaltor editoare, dar pentru un incepator poate fi destul de $reu de folosit vim1en(aced la fel ca si vim3color, avind in plus interpretoare de perl si p1t2on -pplications$Emulators -nul dintre avantajele mari ale Linuxului il constituie emulatoarele cu ajutorul carora pot fi rulate pro$rame concepute pe alte sisteme de operare, fara a fi nevoie sa aveti acel S. 1*
Introducere in Sistemul de Operare Linux dosemu dosemu1#reedos emulator de &S3< S emulator mai performant decit dosemu, fiind compatibil cu versiuni mai noi ale < S3ului.Contine utilitare de Bree<os. xdosemu emulator de < S sub ., cu suport pentru $rafica si mouse -pplications$En/ineerin/ spice simuleaza un circuit electric cu rezistente,condensatori,etc units converteste diferite unitati de masura in ec2ivalentul lor in Sistemul International -pplications$Grap(ics /(ostscript intele$e fisiere 7ostScript, formate $rafice uzuale, suport pentru imprimante color /(ostscript1 fonturi folosite de $2ostscript$iftrans 3 poate converti si lucra cu #onts ima$ini de la linia de comanda, fiind foarte folosit la realizarea ima$inilor transparente pe pa$inile de /eb lib/r1pro/s utilitare pentru lucrul cu jpe$3uri x#i/ pro$ram rudimentar de desen sub . ./v utilitar de consola, capabil sa intelea$a un mare numar de formate $rafice. -pplications$4ail La fel ca si in cazul editoarelor, Linuxul va pune la dispozitie un mare numar de utilitare de posta, urmind ca dumnevoastra sa il ale$eti pe cel care va place cel mai mult. elm mic si rapid, dar rar folosit exm( interfata $rafica, interfata pentru 797 '7rett1 9ood 7rivac1), rar folosit #etc(mail pro$ram pentru 7 73, I&A7, etc. metamail o implementare a &I&> '&ultipurpose Internet &ail >xtensions) mutt utilitar mic, color, cu suport pentru 7 73. Da permite compunerea mesajelor in editorul pe care l3ati ales ca default nm( permite lucrul doar la linia de comanda pine este pro$ramul de posta cel mai des folosit, mai ales de incepatori. 7ac2etul contine si un editor, pico, la fel de usor de folosit. -pplications$4at( /nuplot pro$ram de trasat $rafice, pe ecran sau intr3un fisier -pplications$5et'or"in/ arp'atc( utilitar ce urmareste activitatea placii de retea. libpcap ofera o interfata independenta de sistem ce urmareste traficul pac2etelor prin placa de retea. >ste folosit de alte utilitare cum ar fi tcpdump si arp/atc2 l6nx bro/ser de /eb in mod text. 0u poate vizualiza ima$inile, dar este foarte folosit pentru navi$are pe Internet de la consola Linux. nc#tp client de ftp mult imbunatatit. <intre facilitati mentionam: recursivitate, lo$in automat, istoria comenzilor, etc. Incercati si veti simti diferenta) 1+
Introducere in Sistemul de Operare Linux rs6nc tcpdump permite sincronizarea rapida si eficienta pe retea a fisierelor si directoarelor pe diferite calculatoare, transferind doar diferentele dintre acele directoare intr3o forma compresata. afiseaza 2eaderele pac2etelor pe interfata corespunzatoare placii de retea. >ste foare util in cazul unor operatii de securitate sau cind sint probleme cu acea interfata 'Dazind 2eaderele pac2etelor puteti intui problema) bro/ser de /eb des folosit datorita facilitatilor sale deosebite: poate lucra in bac6$round, face do/nload recursiv, poate lucra cu protocoalele 2ttp si ftp
'/et
-pplications$5e's Aceste pac2ete sint utile doar in cazul in care aveti nevoie de utilitare pentru $rupurile de stiri. <at fiind faptul ca acest serviciu este mai putin folosit, cel putin la noi, voi trece mai repede peste aceasta sectiune. slrn cel mai folosit utilitar pentru ne/s$roups tin utilitar ce poate fi folosit si pentru remote3lo$in trn un simplu utilitar -pplications$7roductivit6 ical calendar pentru ., cu diferite facilitati 'alarma, etc) -pplications$7ublis(in/ /ro##1/xditvie' pac2etul contine pro$ramul $xditvie/, care este folosit la formatarea si vizualizarea documentelor $roff in .. <e exemplu pa$inile de manual pot fi citite cu acest pro$ram. lout pro$ram de formatare a textului asemanator cu La4e., cu ajutorul caruia se pot obtine fisiere 7ostScript lout1doc include documentatia completa pentru lout s/ml1tools pro$ram de formatare a textului care va permite sa obtineti o varietate de formate: 7ostScript,dvi, ?4&L, etc tetex utilitar folosit pentru obtinerea fisierelor .dvi tetex1a#m fonturi pentru tetex tetex1doc documantatie completa pentru tetex tetex1dvil3 converteste fisierele .dvi in ?7 7CL '7rinter Control Lan$ua$e ) pentru a putea fi tiparite pe imprimante laser ?7 si compatibile tetex1dvips converteste un fisier .dvi in 7ostScript si3l trimite direct imprimantei 'laser) tetex1latex contine macroul La4e., care urmareste eliminarea pe cit posibil a comenzilor de formatare a textului tetex1xdvi ruleaza sub . si permite un previe/ a fisierelor .dvi texin#o pro$ram de formatare a textului folosit de 90- foarte mult la scrierea documentatiilor. <e aceea ar fi bine sa3l includeti pe lista pac2etelor ce urmeaza a fi instalate, el fiind cerut de mai multe aplicatii.
2,
Introducere in Sistemul de Operare Linux -pplications$Sound aumix controleaza mixerul placii de sunet 'C< 7la1er, volume, microp2one, etc) cdp C< 7la1er pentru consola. mi"mod pla1er pentru fisier .& < pla6midi pla1er de .midi3uri pentru consla pla6midi12 pla1er de .midi3uri pentru . sox convertor intre diferite formate de sunet 8ase$9ernel "ernel1(eaders fisierele 2eader in C care definesc structurile si constantele care sint necesare la compilarea unui pro$ram. Acest pro$ram trebuie instalat "ernel1ibcs permite Linuxului sa ruleze executabile de pe SC "ernel1source codul sursa a intre$ului 6ernel. Instalarea acestui pac2et nu este obli$atorie, dar aveti nevoie de el in cazul in care doriti sa va recompilati 6ernelul 'pentru a3l adapta 2ard/arelui dvs.) !aemons sendmail1c# contine fisierele de confi$urare necesare $enerarii fisierului sendmail.cf. Aveti nevoie de acest pac2et daca doriti sa reconfi$urati sendmail3ul, ceea ce se intimpla destul de des sendmail1doc <ocumentatie pentru sendmail uucp 'unix to unix cop1) protocol folosit pentru a transfera posta intre doua calculatoare ce ruleaza Linux !evelopment$8uildin/ <e aceste pac2ete aveti nevoie in cazul realizate de dumneoastra, fie ca sint pac2ete pe care vreti sa le instalati, si nu sint in format .rpm. In $eneral este o idee buna sa includeti aceste pac2ete pentru a evita viitoare neplaceri. autocon# utilitar de confi$urare a surselor automa"e utilitar pentru $enerarea fisierelor &a6efile libtool scripturi de confi$urare automata in vederea construirii unei librarii ma"e compilare si lin6editarea surselor pma"e versiune imbunatatita a lui ma6e !evelopment$!ebu//ers <ebu$$er3ele sint pro$rame care va arata apelurile de sistem care au loc la executia unui pro$ram, fiind folosite atunci cind un pro$ram da eroare si nu stiti de ce. ElectricFence librarie folosita in pro$ramarea C si debu$$in$. La compilare va poate atentiona in le$atura cu eventualele probleme aparute la alocarea memoriei /db unul din cele mai eficiente debu$$ere pentru C8CHH strace afiseaza pe ecran toate apelurile de sistem ale unui proces in executie xx/db interfata $rafica pentru . a $db3ului !evelopment$Lan/ua/es basic interpretor pentru =asic, un limbaj mai vec2i de pro$ramare bin:; assambler de care aveti neaparata nevoie daca doriti sa va 21
Introducere in Sistemul de Operare Linux recomplilati 6ernelul contine comenzi pentru aplicatile scrise in t6 'vezi mai jos) utiliatare pentru pro$ramatorii ce folosesc limajul C experimantal 90- Compiler S1stem, folosit de multe aplicatii, de obicei merita sa fie instalat e/cs1c<< suport CHH pentru pac2etul $cc care va fi prezentat mai jos. 7ac2etul nu include o librarie CHH standard, care trebuie selectata mai jos. e/cs1/== suport Bortran %% pentru $cc e/cs1oblc alte faciltati pentru $cc #2c converteste surse de Bortran in surse de C #ort== driver pentru f2c /cc complilator de C, care nu at trebui sa lipseasca de pe nici un sistem Linux /uavac compilator de Pava, scris complet in C, si deci portabil pe mai multe platforme /uile1devel librarii si 2eadere pentru $uile "a##e masina virtuala construita pentru a executa cod Pava p2c1devel pro$rame si 2eadere pentru p2c 'transforma surse 7ascal in C ) p6t(on1devel librarii si 2eadere pentru p1t2on'limbaj de pro$ramare) p6t(on1docs documentatie pentru p1t2on tcl 4ool Command Lan$ua$e. -n limbaj pentru scripturi foarte popular, folosit pentru a scrie mici aplicatii $rafice tclx extensii pentru tcl si t6, oferind suport pentru fisiere, lucru pe retea, liste, etc tix un set de aplicatii pentru t6 t" colectie de pro$rame facute sa lucreze impreuna cu tcl, care va permite sa scrieti aplicatii $arfice intr3un timp foarte scurt. Acestea vor putea fi folosite si sub (indo/s si &acintos2 t"inter interfata $arfica pentru 71t2on, bazata pe tcl8t6, si folosita de foarte multe pro$rame de confi$urare cu interfata $rafica umbsc(eme interpretor pentru Sc2eme 7ro$rammin$ Lan$ua$e, un limbaj de descris circuite xlispstat implementare a limajului Lisp pentr . (indo/s !evelopment$Libraries Aceste pac2ete contin in marea lor majoritate librarii si 2eadere ale unor pro$rame pe care le3ati instalat deja. >le sint concepute pentru development 'dezvoltarea unor aplicatii). <aca sinteti incepator, sau daca nu va pasioneaza pro$ramarea, nu aveti nevoie decit de citeva pac2ete mai importante din aceasta sectiune, pe care le vom mentiona mai jos e2#spro/s1devel utilitare pentru crearea, verificarea si repararea sistemului de fisiere ext2 #aces1devel contine librarii statice pentru xface, un utilitar folosit de pro$ramul de mail exm2 pentu vizualizarea unor attac2menturi. blt cta/s e/cs 22
Introducere in Sistemul de Operare Linux /d1devel /dbm1devel /libc1debu/ librarii pentru $d, pro$ram de manipulat ima$ini librarii pentru development3ul bazelor de date. librarii folosite de debu$$ere atunci cind urmaresc apelurile de sistem dintr3o librarie, nu un pro$ram in sine. /libc1devel pac2et absolut necesar in cazul in care doriti sa compilati pro$rame cu ajutorul $cc3ului. In $eneral acest pac2et trebuie instalat. /libc1pro#ile Alte librarii necesare $cc3ului, de obicei bine de instalat. /mp1devel Librarii, 2eadere si documentatie pentru $mp inn1devel Librarii folosite de pro$rame care comunica cu I00 'server de stiri) lib3pe/1devel 7ac2etul include tot ce aveti nevoie pentru a putea dezvolta propriile dumnevoastra aplicatii pentru manipulat jpe$3uri. libpn/1devel ?eadere si librarii folosite doar pentru dezvoltarea pro$ramelor ce folosesc 709 'pro$ram pentru crearea si manipularea ima$inilor 709 3 format asemnator $if3ului) libstdc<<1devel Implemantarea 90- a librariilor standard CHH, folosite pentru dezvoltarea limbajului CHH libti##1devel Analo$ libjpe$3ului, dar pentru formate $rafice tiff, libun/i#1devel respectiv $if ncurses1devel Bolosit pentru dezvoltarea aplicatiilor bazate pe ncurses'ec2ivalentul librarii conio.2 din C pentru dos) ne't1devel Librarii pentru ne/t development post/res0l1devel Librarii si 2eadere necesare compilarii aplicatiilor ce comunica direct cu serverul de 7ost$reSNL readline1devel <ezvolatrea librarii readline rpm1devel Include o librarie C care face mai usoara pentru utilizator manipularea pac2etelor rpm, precum si scrierea unor aplicatii $rafice pentru instalarea acestora. slan/1devel <ezvoltarea librarii slan$ sv/alib1devel 0ecesar dezvoltarii aplicatiilor ce utilizeaza libraria SD9Alib. >a este asemanatoare lui $rap2 din C pentru dos, permitind utilizarea ecranului in mod $rafic 'nu text) fara a fi nevoie de . (indo/s xpm1devel 7ermite realizarea aplicatiilor ce pot vizualiza =&73uri in . .lib1devel Bolosit de pro$ramele ce utilizeaza zlib 'librarie pentru ar2ivare) !evelopment$S6stem linuxcon#1devel 7ac2etul ofera componente necesare dezvoltarii modulelor linuxconf3 ului in afara acestuia. 7ac2etul este de asemenea utilizat in dezvoltarea aplicatiilor ce folosesc interfata asemanatoare linuxconf3lui 'utilitar folosit pentru confi$urarea linux3 ului, cu o $rafica prietenoasa) !evelopment$>ools bison $enerator de analizoare $ramatical b6acc $enerator de analizoare $ramatical 23
Introducere in Sistemul de Operare Linux cdecl cproto #lex /ettext 4raduce din limba en$leza in cod 3sursa C8CHH declaratii de functii 9enereaza prototipurile functiilor definite in fiserul sursa $enerator de analizoare lexical Librarii si utilitare folosite pentru crearea si modificarea unor cataloa$e in diferite limbi /per# 9enerator de functii 2as2 'functii care recunosc un cuvint c2eie dintr3un set de cuvinte) indent Aranjarea frumoasa a unui codului sursa C x'pe Contine de fapt ! pro$rame '/e, x/e, /pe, x/pe), toate versiuni ale aceluiasi pro$ram care pune la dispozitia utilizatorului obisnuit cu scrierea aplicatiilor in (in+" un mediu de pro$ramare oarecum familiar) !evelopment$?ersion cvs ;evision Control S1stem rcs ;evision Control S1stem. >ste util in cazul unor texte care sint revizuite des, cum ar fi pro$rame, documentatie, ima$ini, etc !ocumentation #a0 BreAuentl1 As6ed Nuestions. >ste una din cele mai bune surse de informatii despre Linux /imp1manual &anualul 9imp3ului 'pro$ram de $rafica sub .) (o'to Cea mai buna documentatie de Linux (o'to1c(inese) Aceste pac2ete contin ? (4 3urile in diferite limbi, precum si cele etc. in limba en$leza, dar celelalte formate disponibile sint intr3un alt format decit cel text: dvi 2tml ps s$ml index(tml pa$ina de index install@/uide $eneralitati despre instalarea Linuxului si citeva idei de inceput lp/ L<7 7ro$rammersOs 9uide man@pa/es pa$inile de manual indispensabile unui utilizator de linux na/ 0et/or6 AdministratorOs 9uide r(l@alp(a@instal $2id de instalare pe calculatoare cu procesor Alp2a l@addend@en r(l@install1 $2id de instalare pe i3*# /uide@en sa/ S1stem AdministratorOs 9uide Extensions$Aapanese "term Manji 4erminal >mulator. Boloseste setul de caractere Manji in locul celor din lim$a en$leza. Games Pocuri pe consola Linux. Instalarea lor nu influenteaza cu nimic buna functionare a sistemului. <aca aveti timp, incercati3le. Libraries aout1libs Librarie care va permite rularea executabilelor in format mai vec2i a.out 'in prezent executabilele sint in format >LB) 2!
Introducere in Sistemul de Operare Linux /pm /pm1devel /sl libel# lib/r lib3pe/ li/"pe/;B libpn/ libtermcap1 devel libti## libun/i## ncurses* p2c sox1devel suport pentru mouse, permite cut si paste, etc va permite realizarea propriilor aplicatii care sa utilizeze mouse3ul. 90- Scientific Librar1. Contine functi cu un caracter stiintific. permite accesul direct la diferite portiuni din fisierele executabile in format >LB librarie ce permite lucrul cu diferite formate $rafice '79&,77&,etc)I librarii si clienti pentru manipularea jpe$3urilor idem o colectie de rutine ce permite lucrul cu fisierele in format $rafic 709 librarii si 2eadere ce permit scrierea aplicatiilor ce acceseaza baza de date termcap. permite lucrul cu ima$ini tiff la fel, pentru $if3uri alta librarie ncurses, de obicei se instaleaza. transforma o sursa 7ascal in C librarii folosite la compilarea aplicatiilor pe baza de sox 'convertor de formate audio) libraria ce permite lucrul cu ecranul in mod $rafic
sv/alib 5et'or"in/ In aceasta sectiune $asiti servere, clienti si daemoni folositi in lucrul pe o retea. 7entru incepit sa lamurim citeva notiuni: >C73 4ransfer Control 7rotocol 3 protocol ce sta la baza celor mai multe servicii pe retea. >l trimite un pac2et, si asteapta raspuns de la celalalt capat al conexiunii C!73 -ser <ata$ram 7rotocol 3 7ac2etul este trimis, dar nu mai verifica daca a ajuns client3 pro$ram care se conecteaza la un server, oferindu3va accesul la acel serviciu daemon3 pro$ram care ruleaza in bac6$round, avind $rija de un anumit serviciu. bi## client mai vec2i, ce va poate anunta atunci cind primiti posta noua. A fost pe parcurs inlocuit de alti clienti... bootparamd permite incarcarea sistemului pe statii fara 2ard3dis6 direct de pe server #in/er protocol care pune la dispozitia utilizatorilor informatii despre ceilalti utilizatori, de pe reteaua locala, sau de pe alte retele #tp client de ftp pentru linia de comanda. Btp' Bile 4ransfer 7rotocol) este un protocol folosit pentru transferul de fisiere, foarte des utilizat net"it1base include pin$ si ietd, doua pro$rame foarte des folosite pe retele. ntal" contine un client si un daemon de tal6. 'cu ajutorul lui puteti OvorbiO pe internet cu alti utilizatori) pidentd daemon care afla numele utilizatorului care a desc2is o anumita conectie 4C7 2"
Introducere in Sistemul de Operare Linux routed folosit pentru intretinerea routelor pe o retea. ;outele sint re$uli, sau Ocai de accesO a pac2etelor intre 2 calculatoare. rs( o colectie de pro$rame ce permite lo$area pe alt server rusers serverul si clientul de rusers 'ambele incluse in acest pac2et) permit utilizatorilor sa afle cine este lo$at pe diferite calculatoare din reteaua locala r'all clientul de r/all permite trimiterea unor mesaje utilizatorilor de pe un calculator3destinatie. Serverul de r/all nu este initial pornit pe sistemele ;ed?at, asa ca daca veti dori sa folositi acest serviciu, va trebui sa il porniti dumnevoastra r'(o va arata toti utilizatorii de pe toate calculatoarele de pe reteaua interna care ruleaza daemonul de r/2o samba client si server de S&= 3 serviciu foarte important oferit de Linux, ce permite accesul de pe statiile cu (indo/s la anumite directoare 3stabilite de dvs. bineinteles3 de pe serverul de Linux. 7uteti rula de exemplu un pro$ram direct de pe server, fara sa va ocupe loc pe statii, fara sa va fie teama ca vi l3ar putea ster$e cineva telnet client si server pentru lo$area pe alte retele. >ste foarte popular pe toate retelele, cu toate ca nu este si$ur din punct de vedere al securitatii. t#tp 4rivial Bile 4ransfer 7rotocol 3 folosit de obicei pentru a boot3a de pe statiile fara 2ard3dis6. &asurile de securitate sint slabe, si nu ar trebui folosit decit daca este neaparata nevoie. timed acceseaza data de pe un server pe o statie locala 6pbind folosit pe sisteme care se comporta ca niste clienti 0IS 6tal" extensie a protocolului tal6, care permite conversatia intre mai multi utilizatori 5et'or"in/$-dmin anon#tp 7ac2etul contine fisierele necesare pentru a permite accesul ftp anon1mous pe calculatorul dvs. 'adica oricine se poate lo$a prin ftp fara a avea cont, folosind contul anon1mous, si de cele mai multe ori, adresa sa de email ca parola) cac(in/1 include fisiere de confi$urare pentru a va face sistemul sa se nameserver comporte ca server de nume 'acest lucru poate duce la marirea vitezei, prin rezolvarea mai rapida a unor nume 'transformarea lor in ip3uri) n#s1server1 Client de 0BS '0et/or6 Bile S1stem) clients tcp1'rappers Cu ajutorul acestui pac2et puteti monotoriza si filtra cereri sin afara pentru anumite servicii de retea: tal6, telnet,ftp, fin$er, etc 5et'or"in/$!aemons amd1utils contine amd3ul si citeva pac2ete aditionate. Amd este varianta =er6ele1'distribuie de -nix) a daemonului de automount 2#
Introducere in Sistemul de Operare Linux apac(e apac(e1devel Server de /eb, foarte popular. Contine sursele de Apac2e si librarii necesare dezvoltarii aplicatiilor care il folosesc auto#s permite montarea automata a unor device3uri si demontarea lor automata daca nu mai sint folosite dupa un anumit timp bind contine serverul de named 3 folodit pentru a transforma adresele de I7 in nume, si invers bootp Server pentru protocolul bootp care permitem obtinerea automata a unui I7 de catre un calculator de la un server de <?C7 clean#eed filtru pentru serverul I00 'stiri) d(cp serverul de d2cp '<1namic ?ost Control 7rotocol) /ated demon de rouatare care poate lucra cu mai multe protocoale imap server de 7 73 '7ost ffice 7rotocol) cu ajutorul caruia va puteti citi posta de pe alte servere, fara a avea un cont de s2ell inn Server de stiri, probabil nu veti avea nevoie de el intimed server care OspuneO tuturor calculatoarelor de pe acea retea data. >ste folosit pentru a sincroniza data tuturor statiilor. mars@n'e emulator de server 0ovell. mod@perl modul pentru serverul Apac2e cu ajutorul caruia puteti folosi limbajul perl in fisierele 2tml mod@p(p idem, pentru p2p mod@p(p* idem, pentru p2p3 n#s@server server de nfs, cu ajutorul caruia puteti exporta diferite sisteme de fisiere pe alte calculatoare portmap se ocupa de conectiile ;7C, folosite de diferite protocoale cum ar fi 0BS, 0IS ppp daemon si documantatie de ppp '7oint to 7oint 7rotocol) 3 aveti nevoie de el in cazul cind doriti sa va conectati la un alt calculator prin modem s0uid prox1 server pentru clienti de /eb. 0u aveti nevoie de el decit daca stiti cu adevarat ce faceti I) s0uid1novm versiune de sAuid care foloseste mai putina memorie novmE0o Dirtual &emor1. ucd1snmp <erivat al S0&7 'Simple 0et/or6 &ana$ement 7rotocol) folosit uneori pentru administrarea retelei si a conturilor 'u1#tpd server de ftp. xntp* daemon si utiliare pentru a va sincroniza calculatorul cu standardul de data -4C 6pserv server de 0IS ce permite distribuirea pe retea a 2ostname3ului si alte informatii de acest $en 5et'or"in/$!evelopment bind1devel include fisiere si librerii necesare dezvoltarii pac2etului bind. 5et'or"in/$5e's 2%
Introducere in Sistemul de Operare Linux ine's pro$ram folosit de unele utilitare de stiri 5et'or"in/$Ctilities bind1utils utilitare care va permit sa aflati ip3ul unui 2ost si alte pro$rame de intero$are a unui server de nume comanc(e C nfi$uration &A0a$er apaC?> 3 pro$ram de confi$urare a serverului de /eb Apac2e dip utilizat pentru a stabili o conexiune prin modem #'(ois aflati informatii despre utilizatori din intrea$a lume ipxutils utiliare necesare confi$uratii intefetelor sau a retelelor I7. de sub Linux ltrace ruleaza un pro$ram specificat pina la terminarea sa si intercepteaza apelurile catre librariile dinamice din sistem, precum si semnalele primite de acel pro$ram in timpul executiei m/ett6 permite lo$area prin intermediul unei linii seriale m/ett61send#ax include suport pentru fax 'la trimitere si primire) m/ett61voice utilitar pentru fax sub . nc 0etCat este un client pentru retea ce poate desc2ide o conectie tcp pe un port arbitrar, asculta pe un anumit port, etc ncp#s pro$ram de confi$urare a sistemului de fisiere ncpfs '0C7 este protocolul folosit de clientii 0ovell 0et(are pentru a se conecta la servere de 0et(are) rdate puteti accesa data si ora de pe alt calculator din retea. rdist pastrati copii identice ale unor fisierepe mai multe 2ost3uri traceroute afiseaza OdrumulO pac6etelor 4C78I7 pina la destinatie pe interfata specificata ucd1snmp1devel librarii pentru aplicatii pe baza de ucd 'administrare de retea) ucd1snmp1utils utilitare pentru ucd3snmp 6p1tools o implementare a clientilor de 0IS pentru linux S(ells In mare, un s2ell este in interpretor de comenzi, cu multe alte facilitati. 7entru cei obisnuiti cu <os3ul, s2ell3ul indeplineste toate functiile command.com3ului. mc '&idni$2t Commander) un s2ell $rafic, seamana foarte mult cu 0orton Commander din <os, cu multe alte facilitati cum ar fi: ftp, lucrul cu fisiere 2tml, pac2ete rpm, etc pd"s( '7ublic <omain Morn S2ell) 3 o reimplementare a 6s2, un s2ell care nu prea mai este folosit. .s( o versiune modificata a s23ului. Include facilitati din alte s2elluri cum ar fi : bas2, cs2, etc Ctilities$-rc(ivin/ 7ro$rame de ar2ivare dintre care bzip2 si zip3ul sint cele mai folosite, l2a si arj3ul fiind mai vec2i si cu performante mai scazute Ctilities$Console open ruleaza o comanda pe o consola virtuala specificata de utilizator, sau 2*
Introducere in Sistemul de Operare Linux pe prima consola pe care o $aseste libera. 7ermite controlul in detaliu a modului text al consolei Linux 'mai multe sau mai putine caractere, diferite fonturi, etc)I bloc2eaza terminalul curent, sau intre$ul sistem de console virtuale pina cind este introdusa parola utilizatorului care a lansat vloc63ul, sau a root3ului in cel de3al doilea caz bro/ser de fisiere, permite urmarirea proceselor, are un editor 2ex8ascii, etc listeaza loc63urile pe care le fac procesele listeaza fisierele desc2ise de procese set de pro$rame pentru lucrul cu fisiere de pe &acintos2 utilitare pentru accesarea dis6etelor ms3dos fara a fi montate. utilitare pentru codarea si decodarea fiserelor text sau binare intr3un format text special, folosite mai ales acolo unde trimiterea attac2ment3urilor prin mail este mai dificila sau nu este posibila deloc pro$rame pentru montarea fisierelor de sistem de pe un server de S&= verifica posibilele probleme ale lin6urilor simbolice ec2ivalentul comenzii dos OtreeO
S?G->ext4od e vloc" Ctilities$File /it lsc" lso# macutils mtools s(arutils
smb#s
s6mlin"s tree Ctilities$7rintin/ mpa/e formateaza mai multe pa$ini de text ASCII intr3un sin$ur document de tip 7ostScript si suporta mai multe optiuni pentru tiparirea acestuia. Ctilities$S6stem ad3timex permite setarea ceasului cu precizie apmd Advanced 7o/er &ana$ement <aemon3 va avertizeza cind bateria din =I S este aproape terminata a'es#x utilitare pentru driverul de sunet A(>32. 0u aveti nevoie de el decit daca aveti o astfel de placa control1panel -n menu din care se lanseaza utiliatare $rafice de confi$urare dump folosit pentru a face bac6up la o partitie ext2 ext2ed editor ext2. >ste foarte periculos sa va jucati cu asa ceva, de preferabil sa nici nu3l instalati. /lint 9rap2ical Linux I0stalation 4ool Q utilitar $rafic pentru instalarea rpm3urilor (elptool interfata $rafica pentru man3uri si celelate documente din 8usr8doc ip#'adm utilitar pentru fire/all si accountin$. Bire/all3ul este o masura de securitate in plus, in cadrul caruia puteti specifica de unde au voie sa intre si8sau sa iasa din8in exterior pac2ete. 7uteti specifica si alte optiuni cum ar fi porturi, protocoale, etc "ernelc#/ utilitar $rafic pentru confi$urarea 6ernelului 2+
Introducere in Sistemul de Operare Linux lpr m"dos#s16// m"iso#s modemtool netc#/ popt printtool procin#o raidtools r(bac"up rs(1print#ilters r(sound sliplo/in sndcon#i/ statserial s'atc( taper timetool t"s6sv tunelp usernet server pentru lucrul cu imprimanta puteti crea un sistem de fisiere ms3dos vfat folosit pentru inscriptionarea C<3urilor interfata $rafica pentru confi$urarea modemului interfata $rafica pentru confi$urarea retelei librarie C folosita de pro$ramele care isi iau parametri de la linia de comanda, probabil veti avea nevoie de ea . interfata $rafica pentru confi$urarea imprimantei pac2et care va permite sa aflati informatii importante de cele mai multe ori din 8proc pac2etul permite instalarea si intretinerea unui pro$ram de tip ;AI< 'pro$ram de autentificare) puteti face bac6up3uri locale sau pe alte calculatoare filtru pentru tiparirea la imprimanta a diferitelor formate permite modulelor de sunet sa se incarce la boot3are si sa isi pastreze setarile dupa reboot3are folosit pentru stabilirea unei conexiuni SLI7 'pe portul serial) interfata $rafica pentru setarea placii de sunet. 0u toate placile sint recunoscute de acest utilitar, asa ca daca nu reusiti, nu disperati. Sint si alte metode) afiseaza o tabela a semnalelor pe porturile seriale standard, lucru care va poate ajuta atunci cind aveti probleme cu portul serial sau cu modemul urmareste lo$3urile din sistem, si va anunta atunci cind $aseste o linie care se potriveste cu un parametru dat de dumnevoastra pro$ram de realizat bac63up pe benzi interfata $rafica pentru setarea datei si a orei interfata $rafica ce va permite sa ale$eti ce servicii trebuie pornite automat in fiecare runlevel confi$urarea driverului pentru portul paralel aplicatii pentru controlul intefetelor de retea. -tilizatorul poate da jos o astfel de interfata, sau o poate OridicaO
Ctilities$>erminal dialo/ utilitar care permite construirea unor interfete in mod text, putind fi accesat din scripturi screen permite mai multe lo$ari pe acelasi terminal. >ste folosit atunci cind va lo$ati de pe o statie care nu permite multi3tas6in$ Ctilities$>ext di##stat statistici asupra unui patc2 $enerat de diff #aces folosit mai ales cu exm2 'client de posta) #aces1x#ace face pentru . ispell pro$ram de spellin$ m+ interpretor de scripturi 3,
Introducere in Sistemul de Operare Linux ma'" nenscript patc( perl14!, r/rep pro$ram pentru procesare text filtru pentru tiparire. 7oate converi un document ASCII in 7ostScript este folosit la patc23uirea pro$ramelor modul de perl $rep recursiv. 9rep este un pro$ram care va filtreaza un fisier 'sau stdin) in functie de parametri pe care i3ati introdus. <e exemplu daca vreau sa vad toate liniile din fisierul pac6a$es ce contin cuvintul Linux : RS@$rep Linux pac6a$es. Bonturi 7ost<cript contine scriptul pentru lansarea .3ului, folosit si de comanda OstartxO contine .7la1C< si .&ixer 3 pla1er pentru C< si mixer sub . permite modificarea atit a bac6$round3ului din . (indo/s cit si a celui folosit de xdm in fereastra de lo$in din . 'in cazul in care lo$area in cont se face din .) seteaza ca bac6$round 9lobul 7amintesc. Se roteste o data in timp de 2! ore si are marcate toate orasele importante ecranul devine un acvariu animat plin de pesti exotici cind il lansati, va incepe sa nin$a peste ferestrele dumnevoastra, si din cind in cind va trece si &os Craciun pe acolo)
2 ur'1#onts xinitrc 2 $-musements multimedia xbanner xeart( x#is(tan" xsno'
2 $-pplications /imp pro$ram profesional de $rafica cu nenumarate posibilitati de tranformare, retusare si prelucrare a ima$inilor. &erita incercat :) /imp1data1 pac6etul nu este necesar pentru rularea 9I&73ului, dar instalarea extras acestui pac2et il face mai atra$ator /imp1devel librarii pentru scrierea de plu$in3uri si extenstii pentru 9I&7 /imp1lib/imp librarii ce permit comunicarea dintre 9I&7 si alte aplicatii /v se bazeaza pe un pro$ram mai vec2i numit $2ostscript care permite navi$area prin documente 7ostScript si 7<B Ima/e4a/ic" 7ro$ram pentru vizualizat si convertit ima$ini sub . netscape1 fisiere folosite atit de 0etscape 0avi$ator cit si de 0etscape common Communicator netscape1 Cel mai bun bro/ser de (eb, suporta cele mai noi standarde ?4&L, communicator Pava, PavaScript. netscape1 la fel ca si 0. Communicator, fara a avea clienti de stiri si de mail navi/ator trans#i/ utilitare pentru crearea documentelor 4e. usermode citeva utilitare $arfice pentru a ajuta utilizatorii sa acceseze disc2eta, sa3si sc2imbe numele, numarul de telefon, etc x*2=B emuleaza un terminal I=&32%, xanim vie/er de $ifuri animate x#m file mana$er pentru ., ideea de baza este asemanatoare >xplorerului 31
Introducere in Sistemul de Operare Linux din (in+" client de $op2er 3 serviciu foarte rar folosit incarca ima$ini in ferestre de ., le poate pune ca bac6$round, etc creati animatii intre 2 ima$ini diferite 7ro$ram pentru desen in . vie/er mic si eficient pentru documente 7<B client de stiri sub . xterm 'emulator al unui terminal virtual D41,, sub . ) color vie/er de ima$ini in numeroase formate, mic si usor de folosit, cu rezultate deosebite . &erita incercat include x/pe si x/e din pac2etul x/pe 'mentionat mai sus) specifice .3ului.
x/op(er xloadima/e xmorp( xpaint xpd# xrn xterm1color xv x'pe12
2 $Games Pocuri pentru .. Incercati3le sin$uri, n3aveti ce strica) 2 $Libraries /nome1core librarii si pro$rame de baza necesare instalarii 90 &>3ului 'vezi ultima sectiune) /t"< librarii pentru . scrise initial pentru 9I&7 'pro$ram de $rafica), acum folosite si de alte aplicatii /t"<1devel librarii di 2eadere pentru development Ima/e4a/ic"1 Include librarii pentru a va permite sa realizati propriile aplicatii devel folosind Ima$e&a$ic63ul imlib librarie folosita de . pentru lucrul cu ima$ini imlib1c#/editor va permite sa controlati modul in care imlib3ul foloseste culorile imlib1devel Librarii, 2eadere si documentatie pentru imlib nls folosit de pro$rame mai vec2i'e$ 0etscape 3.,) 2a'*d adau$a un aspect tridimensional aplicatiilor 2a'*d1devel librarii si 2eadere pentru .a/3d xpm Dizualizeaza bitmap3uri 2 $S(ells mcserv -n server de mc permitind accesul la fisierele de pe alt calculator prin intermediul mc3ului t"mc versiune a mc3ului pentru ., scris in t6 'am vorbit despre t6 in sectiunea <evelopment8Lan$ua$es) 2 $Ctilities ee >lectric >1es 3 ima$e vie/er /nome1 Interfata $rafica pentru linuxconf linuxcon# m/ett61vie'#ax Dizualizare faxuri pus facilitati de zoom in si zoom out 'marirea si micsorarea ima$inii) m"xaut( ajuta la crearea si intretinerea fisierului .aut2orit1 folosit la autentificarea din . mooncloc" afiseaza ora pe un fundal cre depinde de faza in care sa afla luna in 32
Introducere in Sistemul de Operare Linux acea zi utilitare pentru monotorizarea proceselor emuleaza un terminal in . (indo/s 7ro$ram de confi$uare a .3ului. <e obicei acesta este pro$ramul pe care il rulati inainte de a lansa pentru prima data .3ul xcpustate indica cit de folosit este procesorul la un moment dat xdalicloc" ceas di$ital pentru . xloc"more bloc2eaza sesiunea de . cit timp sinteti plecat xmailbox va anunta cind primiti posta noua xosvie' un $rafic ce indica nivelul de utilizare a resurselor sistemului la un moemnt dat: C7-, ;A&, placa de retea, etc xscreensav screen3savere xs6sin#o $rafic ce va arata cum evolueaza $radul de folosire a resurselor fizice xtool'ait lanseaza un pro$ram si asteapta sa i de aloce o fereastra, fiind folosit in scripturi ce ruleaza pro$rame sub . x'pic" ale$eti o ima$ine dintr3o fereastra a .3ului si x/pic63ul o salveaza in ce format doriti dumnevoastra 2 $Dindo' 4ana/ers -#terStep &ana$er de . (indo/s ce ofera posibilitati diverse de confi$urare a des6topului si utilitare care nu crapa. -#terStep1-77S Citeva applet3uri ce pot fi incluse in modului (2arf folosit de citeva /indo/ mana$ere, cum ar fi AfterStep sau (indo/&a6er -not(erLevel Bisiere de confi$urare a des6topului. Acesta devine usor de confi$urat copiind fisierul 8etc8.118Anot2erLevel8fv/m2rc.defines in contul utilizatorilor, si modificind acolo atributele sale. #v'm (indo/ &ana$er mic si rapid, asemanator la interfata cu (in+" #v'm2 citeva utilitare in plus fata de fv/m #v'm21icons iconitze si bitmap3uri pentru fv/m si fv/m2 Dindo'4a"er &ana$er de .11, asemanator la aspect cu AfterStep3ul >ste rapid si relativ mic, usor de confi$urat, cu o interfata simpla si ele$anta. 'ma"er@con# -tilitar scris in $t6HH pentru confi$urarea (indo/&a6er3ului, usor de folosit, oferind un control destul de mare asupra aspectului mana$erului 'mcon#i/ '(indo/ &ana$er Confi$urator) 3 va creaza fisierele de confi$urare pentru diferite mana$ere: fv/m, fv/m2,AfterStep, Ice(&, M<> 2 $2Free:; 2 R;1contrib colectie de pro$rame pentru ., continind xedit 'editor de texte),xe1es 'animatie), xman, xcalc' calculator) si alte aplicatii utile. 2Free:; o intefata $rafica complexa, punind la dispozitia utilizatorilor un sistem de ferestre, clienti, etc, fiind folosit pe cele mai multe platforme -nix. 7ac2etul contine fonturile de baza, pro$rame si documentatie pentru o statie de lucru .. ;etineti ca acest pac2et nu va ofera serverul de ., acesta $asindu3se in alt pac2et. procps12 rxvt 2con#i/urator 33
Introducere in Sistemul de Operare Linux 2Free:;1 BBdpi1#onts 2Free:;1=,dpi1 #onts 2Free:;1devel 2Free:;1 ISO::,E12 2Free:;1 ISO::,E121 BBdpi1#onts 2Free:;1 ISO::,E121 =,dpi1#onts 2Free:;1 ISO::,E121 >6pe 1#onts 2Free:;1 ISO::,E1E 2Free:;1 ISO::,E1E1 BBdpi1#onts 2Free:;1 ISO::,E1E1 =,dpi1#onts 2Free:;1libs 2Free:;1 2F:;Setup 2Free:;12nest 2Free:;12v#b 2 $/nome /nome1libs /nome1libs1 devel Bonturi folosite pe sistemele Linux, in special pe cele a caror componente 2ard/are permit rezolutii mari. Bonturi pentru rezolutii mai mici Librarii si documentatie pentru dezvoltarea aplicatiilor ce ruleaza ca un client de . Colectie de Bonturi 'Central >uropean) idem idem idem, ultima versiune. Colectie de fonturi turcesti idem idem contine librariile de care au nevoie cele mai multe aplicatii . pro$ram $rafic pentru confi$urarea serverului .Bree*# server de . care ruleaza zintr3o sin$ura fereastra Dirtual Bramebuffer . Server 90 &> 3 90- 0et/or6 bject &odel >nvironment Librarii necesare daca vreti sa rulati 90 &> Librarii pentru dezvoltarea aplicatiilor 90 &>
3!
Capitolul *: Componenetele Sistemului de
perare Linux
<atorita posibilitatii de a lucra cu mai multi utilizatori deodata, sistemul de operare Linux poarta denumirea de Jsistem multiuserK 'FIG. *. ).
FI( *.1. Sesiunea de login -conectare.
Sistemul de operare Linux foloseste un sitem de procese numit multitas6in$ pentru a aloca timpul de lucru al procesorului mai multor utilizatori in acelasi timp. In realitate nu este vorba de procese care se ruleaza in acelasi timp ci unele dupa altele la intervale de timp de ordinul milisecundelor. Sistemul de operare aloca timpul in asa fel incat sa lase impresia de continuitate pentru fiecare utilizator. In timp ce unul dintre acestia lucreaza la terminalul sau el imparte cu ceilalti resursele de calcul. Linux, ca oricare alt sistem de operare, este un set de pro$rame care administreaza toate operatiile sistemului de calcul. >l asi$ura de asemenea o interfata intre utilizator si resursele sistemului convertind cererile care vin de la mouse sau tastatura in operatii de efectuat in sistemul de calcul. &ajoritatea sistemelor de operare, inclusiv Linux, au trei mari componente: Mernel3ul, S2ell3ul si Sistemul de Bisiere ' FIG. *.2). Mernel3ul administreaza operatiile computerului. S2ell3ul asi$ura o interfata pentru interactiunea dintre
3"
Introducere in Sistemul de Operare Linux utilizator si calculator iar sistemul de Bisiere asi$ura un mijloc de or$anizare si $estionare a informatiilor pe discurile 2ard ale calculatorului.
FI( *.#. Componentele Sistemului de
perare
/ernel&ul sistemului de operare Mernel3ul este inima sistemului de operare si ofera mijloacele primare necesare ca un s1stem de calcul sa functioneze. Mernel3ul se afla cel mai aproape de C7- si 2ard/are. >ste un fisier executabil care se incarca atunci cand porneste calculatorul. data ce 6ernel3ul a fost incarcat el realizeaza urmatoarele functii:

9estioneaza dispozitivele, memoria, si procesele. Controleaza interactiunea 'transmisia informatiei) dintre pro$ramele aplicatie 'utilitati) si 2ard/are3ul sistemului. Administreaza functii precum: spatiul S/ap, <emoni, si Sistemele de Bisiere. Spatiul S'ap Q >ste o parte rezervata de pe 2ard dis6 pentru 6ernel, acesta utilizand3o in timpul procesarii. 7ortiuni de pro$rame care ruleaza pot fi JaruncateK 2ard dis63ului si apoi, la nevoie, aduse inapoi. Acest spatiu s/ap se afla in realitate pe 2ard dis6, insa seamana cu o memorie aditionala sau ;A& additional, uneori fiind numit memorie virtuala.
3#
Introducere in Sistemul de Operare Linux !emonii 3 7ro$rame sau procese care realizeaza o sarcina particulara sau monitorizeaza discurile sau executia pro$ramelor. <emonii sunt procese speciale care pornesc dupa ce se incarca sistemul de operare. <emonii asteapta apoi sa faca ceva in sprijinul S . 7ot fi porniti sau opriti daca este necesar. -n exemplu este cel al demonului imprimantei, lpsc2ed 'line printer sc2eduler). Acesta se lanseaza cand sistemul porneste si apoi asteapta in fundal pana cand cineva are nevoie sa tipareasca ceva. <emonii din lumea Linuxului sunt similari cu Serviciile din (indo/s 0482,,, sau cu 0et(are Loadable &odules '0L&s) din 0ovell 0et(are. Sistemele de #isiere Q ;eprezinta o ierar2ie de directoare, subdirectoare si fisiere care or$anizeaza si administreaza informatia pe 2ard dis63uri. Sistemele de fisiere pot fi locale sau pe alta masina 'de obicei server). Shell&ul -n s2ell este o interfata intre utilizator si 6ernel. Actioneaza ca un interpretor sau ca un translator. Cu alte cuvinte, s2ell3ul accepta comenzi scrise de utilizator, le interpreteaza, si apoi executa pro$ramele corespunzatoare. S2ell3urile pot fi linie de comanda sau $rafice. 7entru a verifica ce s2ell utilizezi la un moment dat se poate folosi comanda ps 'process status) 'FIG. *.*). S2ell3ul citeste si interpreteaza cererile introduse de utilizator. Apoi comunica instructiuni 6ernel3ului care duce la indeplinire cererile formulate de utilizator. S2ell3 ul este deci le$atura directa, interfata directa a utilizatorului cu sistemul de operare. <e obicei, cele mai multe cereri sunt pentru a rula pro$rame.
3%
FI( *.*. Shell&ul
Componentele sistemului de operare Linux pot fi vazute la lucru prima data in sesiunea de lo$are 'conectare). 7ro$ramul de lo$in citeste si verifica parolele. <aca parola este corecta utilizatorul identificat prin username 'nume de utilizator) este admis in sistem 'FIG. *.+).
FI( *.+. Sesiunea de login -conectare.
Sarcina pro$ramului de lo$in este aceea de a verifica parola introdusa de utilizator. 7entru a realiza aceasta sarcina pro$ramul comanda 6ernel3ului sa aduca de pe dis6 fisierul de parole si sa3l puna in memorie pentru a putea fi citit. <upa aceasta operatie are loc validarea parolei. In urma validarii utilizatorul este primit 'lo$$ed) in 3*
Introducere in Sistemul de Operare Linux sistem si are la dispozitie s2ell3ul ca interfata cu utilitatile oferite de S si resursele sistemului. 7rompt3ul @ care apare pe ecran arata faptul ca s2ell3ul este $ata sa accepte comenzi. S2ell3ul se comporta ca un interpretor de comenzi, interpretand comenzi simple pentru a executa procese complexe. <e exemplu, pentru a vizualiza continutul disponibil al directorului proiectului Calder se tasteaza comanda ls calder 'FIG. *.,).
FI( *.,. Listarea continutului unui director
rice utilizator primeste un s2ell dupa executarea cu succes a procesului de lo$in. Biecare s2ell comunica cu 6ernelul si se comporta ca un interpret intre utilizator si 6ernel. Comenzile utilizatorului sunt receptionate de catre s2ell. Aceste le traduce si comunica comenzile 6ernelului care, la randul sau proceseaza cererea si indeplineste sarcinile. Sistemul de Fisiere Sistemul de fisiere asi$ura o modalitate de a separa si de a or$aniza informatia pe un 2ard dis6. Structura de fisiere a sistemului Linux este o ierar2ie de directoare, subdirectoare si fisiere care sunt $rupate in functie de anumite scopuri. Sistemul de fisiere este inte$rat cu Mernel3ul in scopul asi$urarii unei structuri or$anizatorice pentru soft/are3ul si pentru datele utilizatorilor. Structura de fisiere subdivide 2ard dis63urile, facandu3le mai usor de administrat si usurandu3ne localizarea fisierelor. ?ard dis63urile pot fi divizate in sisteme de fisiere, directoare, subdirectoare si fisiere. Sistemul de fisiere or$anizeaza datele intr3un mod similar unui dulap. Sistemul de fisiere este dulapul, directoarele sunt asemenea sertarelor, subdirectoarele asemenea dosarelor isr fisierele pot fi asemanate u foile prinse in dosar. -n fisier este o colectie de informatii 'date, o aplicatie, sau documente). In Linux un fisier poate cuprinde orice. Cand se creeaza un fisier, Linux3ul ii atribuie 3+
Introducere in Sistemul de Operare Linux acestuia un numar de identificare intern unic. Acest numar de index este utilizat pentru a putea localiza fisierul pe 2ard dis6. <eci, un sistem de #isiere este un ansamblu de fisiere si directoare. Sistemele de fisiere sunt dependente de dimensiunea si structura discului, precum si de structura interna a Linuxului. Intr3un sistem multiuser 'multi utilizator), poate exista la un moment dat un numar mare de fisiere stocate. <in aceasta cauza, utilizatorii au nevoie de un sistem care sa le permita identificarea rapida si simpla a fisierelor. <e obicei, directoarele si fisierele utilizatorilor se afla stocate pe un alt sistem de fisiere decat cel pe care se afla directoarele si fisierele sistemului de operare. <aca exista un numar mare de utilizatori atunci fisierele utilizatorilor se pot intinde pe mai mult de un sistem de fisiere. Sistemul de fisiere se refera la modul in care Linuxul implementeaza fisierele si directoarele. In Linux, un sistem de fisiere are urmatoarele caracteristici: 3 structura ierar2ica 3 fisierele sunt expandabile 'la nevoie pot sa3si mareasca dimensiunea) 3 fisierele sunt tratate ca fluxuri de b1tes 3 fisierele si directoarele au asociate drepturi de securitate 3 fisierele pot fi utilizate in comun de mai multi utilizatori 3 dispozitivele 2ard/are sunt tratate ca si fisiere Sistemul de operare Linux permite utilizatorilor sa $rupeze fisierele intre ele in interiorul directoarelor, iar directoarele sa le $rupeze la randul lor in alte directoare pentru o mai buna or$anizare. ;ezultatul este cunoscut ca fiind un Sistem ierar2ic de fisiere 'arborescent). ierar2ie de directoare seamana cu un copac intors cu radacina in sus. Iata o iere2ie a sistemului de fisirere Linux :
!,
FI( *.0.
structura arborescenta de !isiere
Sistem de #isiere Q -n $rup de directoare ca poate fi ima$inat ca o structura arborescenta separata. -n 2ard dis6 poate fi impartit in mai multe sisteme de fisiere separate similare partitiilor lo$ice din sistemele (indo/s8< S 'asemenea drive C: sau <: ) sau similare volumelor din sistemele 0ovell 0et(are. Sistemele de fisiere pot fi montate sau demontate in functie de necesitatile administratorului. Biecare sistem de fisiere are propria sa structura de directoare iar in plus poate fi local 'pe calculatorul in cauza) sau pe alt calculator. !irector Q -n loc pentru alte subdirectoare si8sau fisiere. -n director este asemenea unui sertar dintr3un dulap de acte. Cel mai de sus director din structura este directorul radacina, reprezentat print3un sin$ur slas2 '8). Subdirector Q rice director aflat sub alt director. <e exemplu, unele dintre directoarele de sub directorul radacina 'root) sunt 8usr, 8etc si 86ernel. Fisiere Q Bisierele sunt continute in directoare si subdirectoare. >le reprezinta cel mai jos nivel al sistemului de fisiere. >xista de obicei mii de fisiere pe 2ard dis6, de diferite tipuri:
o
-SCII 3 'American Standard Code for Information Interc2an$e) aceste fisiere sunt fisiere text simple.
!1

o
Fisiere aplicatie Q Aceste fisiere sunt create de o aplicatie cum ar fi un 7rocesor de text un pro$ram de baze de date sau un pro$ram de calcul tabelar. 7ro/rame executabile Q Acestea sunt comenzi Linux sau diferite pro$rame de aplicatii.
Capitolul + : Cele mai importante directoare Linux
!2
Introducere in Sistemul de Operare Linux <irectorul din varful structurii unui sistem de fisiere se numeste director radacina. ;eprezinta punctual de plecare in ierar2ia respectiva. <irectorul radacina '8) este indispensabil pentru ca sistemul de operare sa functionezeI el contine fisiere sistem critice 'cum ar fi 6ernelul). In continuare prezentam o lista a celor mai importante directoare si rolul acestora in sistem. Slas23ul '8) din fata indica faptul ca sunt subdirectoare ale directorului radacina. $bin Comenzi necesare in timpul procesului de bootare si care ar putea fi folosite de utilizatorii obisnuiti 'probabil dupa bootare). $sbin Ca si 8bin, insa comenzile nu sunt pentru utilizatori obisnuiti, desi acestia le3ar putea folosi la nevoie daca li se permite. $etc Bisiere de confi$urare specifice. $root <irectorul propriu al utilizatorului radacina 'root). $lib Librarii necesare pro$ramelor din sistemul de fisiere root. $lib$modules &odule 6ernel incarcabile, in special acelea care sunt necesare pentru a boota atunci cand se incearca recuperarea dupa dezastre. $dev Bisiere dispozitiv. $tmp Bisiere temporare. 7ro$ramele care ruleaza dupa incarcare 'bootare) ar trebui sa utilizeze 8var8tmp si nu 8tmp, atat timp cat primul se afla probabil pe un disc cu mai mult spatiu. $boot Bisiere utilizate de bootstrap loader, de exemplu LIL . Ima$inile Mernel sunt tinute adesea aici in loc de directorul radacina. <aca exista mai multe ima$ini ale 6erneleului, directorul poate deveni foarte mare, de aceea este de recomandat sa fie tinut intr3un sitem de fisiere separat.
$mnt 7uncte de montare pentru montari temporare facute de administratorul de sistem. 8mnt ar trebui sa fie impartit in subdirectoare 'de exemplu, 8mnt8dosa ar fi flopp1 driver3ul ce utilizeaza un sistem de fisiere &S3< S, iar 8mnt8exta ar fi acelasi cu un sistem de fisiere ext2). $usr !3
Introducere in Sistemul de Operare Linux Contine comenzi executabile, utilitati diverse si diferite librarii. $var Contine lo$3uri, mesaje de eroare, o serie intrea$a de utilitati folosite pentru imprimare, sistemul de posta electronica, <0S, etc. $(ome Contine directoarele utilizatorilor.
1etc
$etc$rc or $etc$rc.d or $etc$rcF.d Scripturi sau directoare de scripturi care se ruleaza la start sau atunci cand se sc2imba runlevel3ul. $etc$pass'd =aza de date cu utilizatoriiI contine campuri cu numele utilizatorilor, numele lor real, directorul propriu '2ome), parola codificata precum si alte informatii despre fiecare utilizator. $etc$#stab Listeaza sistemele de fisiere montate automat la start de catre comanda mount 1a 'in 8etc8rc sau in fisierul de start ec2ivalent. Contine, de asemenea si informatii despre zonele s/ap. $etc$/roup Similar cu 8etc8pass/d, insa descrie $rupurile in loc de utilizatori. $etc$inittab Bisierul de confi$urare pentru init. $etc$motd &esajul zilei, prezentat in mod automat dupa un lo$in corect. Continutul poate fi stabilit de administratorul de sistem. $etc$mtab Lista sistemelor de fisiere montate curent. $etc$s(ado' Apare in sisteme in care este instalat soft/are3ul pentru s2ado/ pass/ord 'parole ascunse). 7arolele codificate sunt mutate din 8etc8pass/d in 8etc8s2ado/I acesta din urma nu poate fi citit decat de radacina.
$etc$pro#ile) $etc$cs(.lo/in) $etc$cs(.cs(rc Bisiere executate la lo$in sau start de catre s2ell3urile =ourne sau C. Aceste fisiere permit administratorului sa stabileasca anumiti parametrii $lobali pentru toti utilizatorii. $etc$s(ells
!!
Introducere in Sistemul de Operare Linux Listeaza s2ell3urile. Comanda c(s( permite utilizatorilor sa3si sc2imbe s2ell3ul de lo$in numai cu altul listat in acest fisier.
1de2
<irectorul 8dev contine fisierele speciale dispozitiv pentru toate dispozitivele. Bisierele dispozitiv sunt denumite dupa anumite conventii. Bisierele dispozitiv sunt create in procesul instalarii, iar ulterior cu scriptul $dev$4-9E!E?.
1usr
>ste de obicei foarte mare, atata timp cat oate pro$ramele sunt instalate aici. 4oate fisierele din 8usr vin de obicei din distributia LinuxI pro$ramele instalate local mer$ sub 8usr8local. $usr$2 R; Sistemul . (indo/, toate fisierele. 7entru a simplifica instalarea si dezvoltarea ., fisierele . nu au fost inte$rate in restul sistemului. >xista un arbore de directoaresub 8usr8.11;# similar cu cel de sub 8usr. $usr$bin Aproape toate comenzile pentru utilizatori. -nele comenzi sunt in 8bin sau in 8usr8local8bin. $usr$sbin Comenzi de administrare a sistemului, de exemplu majoritatea pro$ramelor pentru server. $usr$man) $usr$in#o) $usr$doc 7a$ini de manual, documentatie diversa. $usr$lib Bisiere de date nesc2imbate pentru pro$rame si subsisteme. 0umele lib 'librar1) vie de la bibliotecaI initial, bibliotecile cu subrutine pentru pro$ramare erau stocate in 8usr8lib. $usr$local Locul pentru soft/are instalat local si alte fisiere.
12ar
Contine date care sunt sc2imbate atunci cand sistemul functioneaza normal. $var$catman zona cac2e pentru pa$inile man formatate la cerere. Sursa pentru pa$inile de manual este de obicei stocata in 8usr8man8man.
$var$local Dariabile pentru pro$rame care sunt instalate in 8usr8local 'de exemplu, pro$ramele care au fost instalate de catre administratorul de sistem). $var$lo/ !"
Introducere in Sistemul de Operare Linux Bisiere lo$ din diferite pro$rame, in special lo/in '8var8lo$8/tmp, care contine toate lo$in3urile si toate lo$out3urile din sistem) si s6slo/ '8var8lo$8messa$es, unde sunt stocate de obicei toate mesajele ce vin de la 6ernel si de la pro$ramele de sistem). Bisierele din 8var8lo$ pot adesea sa creasca pana la dimensiuni foarte mari, de aceea este necesar sa fie curatate la intervale re$ulate. $var$run Bisiere care contin informatii despre sistem ce sunt valabile pana la urmatoarea incarcare a sistemului. $var$spool <irectoare pentru mail, cozile imprimantei, alte procese care necesita cozi de asteptare. $var$tmp Bisiere temporare care sunt de dimensiuni mari sau care au nevoie sa existe si in afara timpului permis de catre 8tmp.
1proc
Contine un sistem de fisiere iluzoriu. >l nu exista pe dis6. In sc2imb, 6ernel3ul il creaza in memorie. >ste folosit pentru a asi$ura informatii despre sistem. $proc$ -n director care contine informatii despre procesul numarul 1.Biecare proces are un director sub 8proc, numele fiindu3i dat de 7I< 'process identification number). $proc$cpuin#o Informatii despe procesor: tip, model, performanta. $proc$devices Lista driverelor pentru dispozitive confi$urate in 6ernel. $proc$#iles6stems Sistemele de fisiere confi$urate in 6ernel. $proc$interrupts 7rezinta intreruperile folosite. $proc$ioports Care porturi I8 sunt folosite in acel moment. $proc$"core ima$ine a memoriei fizice a sistemului. Are exact dimensiunea memoriei fizice insa nu ocupa atat de multa memorieI este $enerata pe parcursul rularii pro$ramelor. 'Amintiti3va: daca nu copiati in alta parte, nimic de sub 8proc nu ocupa spatiu pe dis6 deloc.) $proc$memin#o Informatii despre utilizarea memoriei, atat fizica cat si s/ap. $proc$modules Care module 6ernel sunt incarcate in acel moment. $proc$net Informatii despre starea protocoalelor retelei. !#
Introducere in Sistemul de Operare Linux $proc$stat Statistici diferite despre sistem. $proc$version Dersiunea 6ernel3ului. C2iar daca unele dintre fisierele de mai sus pot fi citite usor ca fisiere text, uneori ele pot fi formatate intr3un mod prea putin di$erabil.
Sistem de #isiere
Un sistem de fisiere unic
&ontare 7uncte de montare
Dispo'iti2e
!%
!evice $dev$#dB $dev$#dBu ++B $dev$(da $dev$(db $dev$sda $dev$sda $dev$lpB $dev$lp $dev$tt6SB
!escription 7rimul dispo.itiv #lopp6 7rimul #lopp6 dis" 7rima partitie pe primul (ard dis" I!E$EI!E -l doilea (ard dis" I!E$EI!E 7rimul dis" SCSI 7rima partitie pe primul dis" SCSI 7rimul port paralel G5C$Linux -l doilea port paralel G5C$Linux 7ort serial
Capitolul ,:
peratii de ba'a
!*
"dministrarea conturilor utili'atorilor -n cont reprezinta toate fisierele, resursele si informatiile care apartin unui utilizator. Crearea unui utili.ator Cele mai multe distributii Linux vin cu un pro$ram pentru crearea conturilor. >xista cateva astfel de pro$rame disponibile. <oua alternative din linie de comanda sunt adduser si useraddI poate exista, de asemenea si instrumente din interfata $ra$ica. Bie ca este vorba de un pro$ram fie ca este o interfata $rafica sunt putine lucruri de facut. $etc$pass'd si alte #isiere in#ormative =aza de date elementara din -nix este un fisier text, 8etc8pass/d 'numit fisierul parole), care listeaza toti utilizatorii vazilizi impreuna cu informatiile asociate lor. Bisierul are cate o linie pentru fiecare nume de utilizator si este impartit in sapte campuri: 1. -tilizator. 2. 7arola, in forma incriptata. 3. I< numeric pentru utilizator. !. I< numeric pentru $rup. ". 0umele intre$ si alte descrieri ale contului. #. directorul 2ome. %. S2ell3ul de conectare. Crearea unui utili'ator manual 7entru a crea un cont de utilizator manual, parcur$eti urmatorii pasi: >ditati 8etc8pass/d cu vip' sau pico si adu$ati o linie noua pentru contul nou. Biti atenti la sintaxa. In mod similar editati 8etc8$roup, daca aveti nevoie sa creati si un $rup nou. Creati directorul principal '2ome) al utilizatorului folosind m"dir. Copiati fisierele din 8etc8s6el in noul director 2ome. Stabiliti proprietarul si permisiunile cu comenzile c(o'n si c(mod. ptiunea 3; este foarte utila. <repturile corecte variaza putin, dar in $eneral daca faceti ca in exemplul urmator totul va fi M:
cd /home/newusername chown -R username.group . chmod -R go=u,go-w . chmod go= .
Stabiliti parola cu comanda pass/d. !+
Introducere in Sistemul de Operare Linux <upa ce stabiliti parola contul va fi functional. 0u ar trebui sa stabiliti parola pana cand nu ati ajuns la final, altfel utilizatorul ar putea sa se conecteze inainte ca dumneavoastra sa fi terminat de copiat fisierele. 3ai usor >xista o serie de comenzi care pot sa scrie8citeasca fisiere dar numai utilizatorul root are drepturile respectiveI insa sunt utilizate si de alti utilizatori. -n exemplu il reprezinta comanda 5pass/d5 folosita pentru a sc2imba parola. <aca va uitati la drepturile existente asupra fisierului pass/ord veti vedea probabil ceva asemanator cu FIG ,. :
FI( ,.1. Drepturile asupra !isierului 1etc1pass%d
Cand utilizatorul . decide sa3si modifice parola el doar scrie comanda 5pass/d5, apoi i se cere sa scrie vec2ea parola o data 'pentru a fi si$ur ca persoana care modifica parola este utilizatorul insasi si nu o alta persoana care profita de conexiunea uitata desc2isa a cuiva .......) si apoi cere de doua ori parola noua)'FIG ,.2).
",
FI( ,.#. Comanda pass%d
In exemplul de mai sus am introdus doua erori pentru a arata faptul ca sistemul verifica existenta unor parole triviale. Acest lucru nu se intampla la toate distributiile LinuxT Cand tastati parola nu vedeti ce ati tastat asa ca daca nu sunteti si$uri incercati combinatia de taste C4;LH- pentru a ster$e tot continutul liniei si reintroduceti parola. Ale$erea parolelor: este complet contraindicat ale$erea parolei ca fiind numele utilizatorului, numele sotului8sotiei, cainelui, sau alte nume familiare, pe motiv ca sunt foarte usor de $2icitT parola buna trebuie sa aiba cat mai multe litere, cifre, alte caractere ca OU @VWXLY5, si, pe cat posibil sa nu fie un cuvant uzualT 7e de alta parte trebuie sa fie usor de tinut minte, deci trebuie facut un compromis. >xemple de parole bune: 5to1po2$anU5, 5'minLmax)E5, 5pfdicdp5 '7arola Bormata <in Initialele Cuvintelor <intr3o 7ropozitie), etc Z 0oua parola este apoi scrisa in fisierul 58etc8pass/dK. <eci, cum este posibil ca fisierul 58etc8pass/d5, in care poate scrie doar utilizatorul root, sa fie completat de un simplu utilizator care doreste sa3si modifice parola[ Acest lucru este posibil datorita asa3numitului bit -I<. Cu alte cuvinte, acest bit ofera posibilitatea de a arata ca alt utilizator in timp ce executi un pro$ram.
;emarcati faptul ca doar utilizatorul root are dreptul de a scrie in fisierul 8etc8pass/d. Acum sa ne uitam la permisiunile asupra pro$ramului pass/d. bservati ca exista un 5s5 acolo unde ne asteptam sa fie un 5x5 pentru a indica dreptul de executie pemtru proprietar. 5S5 indica faptul ca bitul set -I< este atribuit. Avand atribuit bitul -I<, atunci cand executati pro$ramul pass/d ca utilizator obisnuit, pro$ramul va fi executat ca si cu m ati fi administrator. "daugarea1stergerea utili'atorilor treba a administratorilor sistemului Linux este aceea de a ster$e sau de a adau$a utilizatori pentru sistemul respectiv. 7rocedura este insa util de stiut de toata lumea. >xista doua modalitati pentru a face acest lucru. 3 7uteti edita directfisierele in care este stocata informatia despre utilizatori 'nu prea comfortabil T) 3 7uteti utiliza scripturi care sa va ceara anumiti parametri si apoi sa faceti toate celelalte lucruri pe care doriti. <e obicei aceste scripturi sunt 5useradd5 si 5adduser5. 7rezenta lor depinde de distributia Linux. <e asemenea si felul in care ele lucreaza. <e exemplu, in Slac6/are3Linux comanda 5useradd5 este diferita de comanda 5adduser5, in timp ce in ;ed?at3Linux este acelasi lucru. &ai intai sa ne uitam la continutul fisierului 58etc8pass/d5 'FIG ,.*):
Introducere in sistemul de operare Linux G Caiet de Studiu

FI( ,.*. Fisierul 1etc1pass%d
>xista cate o linie pentru fiecare utilizator, in care campurile sunt despartite de 5:5 . Iata sintaxa pentru o linie : -ser0ame: Cripted7ass/ord: -serI<: 9roupI<: 9eneralInfo: ?ome<irector1: S2ell
o
Cser5ame %numele utili.atorului&
>ste un sir de caractere unic, care identifica, defineste contul. 7entru conturile personale este asemenea cu numele folosit la lo$in.
o
Cripted 7ass'ord %parole incriptate&
>ste reprezentarea codata a parolei utilizatorului. Acest camp este stabilit folosind pro$ramul 5pass/d5. Boloseste o sc2ema de codare dificila dar nu imposibil de spart. <aca primul caracter din fisierul pass/d este 5L5 'asteris6), atunci contul este inactiv iar utilizatorul cu numele respectiv nu se poate conecta. Exemplu:
bill: .: /0: 00: 0ill Anderson7Phone /),3-: /home/bill: /bin/bash
CserI! %CI!& GroupI! %GI!&
>ste un numar intre$ pe care sistemul il foloseste pentru a identifica acel cont.
o
>ste un numar intre$ care se refera la $rupul implicit al utilizatorului 'vezi 8etc8$roup)
o
General In#o %in#ormatii /enerale&
Contine informatii aditionale despre utilizator, cum ar fi: numele real, alte informatii optionale ca numar de telefon, adresa, etc.
o
Home !irector6 %directorul principal al utili.atorului&
>ste directorul utilizatorului, pentru uzul personal. >xista un simbol care face referire la el : 5R5.
o
S(ell
>ste numele pro$ramului care ruleaza atunci cand utilizatorul s3a conectat la sistem. In cele mai multe cazuri este data toata calea, cum ar fi 58bin8bas25.
"3
Exemplu Cser5ame Cripted 7ass'ord Cser I! Group I! General in#o Home !irector6 S(ell -nton6 xtrLHI=8t50/I ,B2 ,B2 not speci#ied $(ome$-nton6 $bin$bas(
Acum, adau$am doi noi utilizatori. Acesta este structura directorului 582ome5 inainte de a adau$a utilizatorii.
"!
FI( ,.+. structura directorului 1home
<aca nu va aduceti aminte cum se foloseste comanda 5adduser5, puteti folosi aplicatia 5man5 'sau 5.man5 daca folositi .(indo/s) precum 5man adduser5. Alta soluti este de a tasta comanda fara parametrii:
FI( ,.,. Comanda useradd
Care este rezultatul tastarii liniilor urmatoare [

adduser 7m 7g users 7p >> ?onald adduser 7m 7g users 7p >> 7d /home/no7default7@ohn @ohn
7rimul 5adduser 3m 3$ users 3p 55 ;onald5 inseamna: ""
adduser 1m 1/ users 1p JJ Ronald
-dau/a un utili.ator Crea.a directorul (ome al utili.atorului daca nu exista -tribuie utili.atorul /rupului de utili.atori JusersJ Fara parola %utili.atorul poate intra #ara parola ...& -cesta este numele utili.atorului) Cser5ame %Lo/in&) pentru noul utili.ator
bservati ca unii parametrii ca -serI<, data expirarii , ..... , nu au fost specificate astfel incat sistemul a pus valori implicite pentru ei. Al doile exemplu 5adduser 3m 3$ users 3p 55 3d 82ome8no3default3Po2n Po2n5:
adduser 1m 1/ users 1p JJ 1d $(ome$no1 de#ault1 Ao(n Ao(n
-dau/a un utili.ator Crea.a directorul (ome daca nu exista -tribuie utili.atorul /rupului de utili.atori JusersJ Fara parola %utili.atorul poate intra #ara parola ...&
5umele directorului (ome este J$(ome$no1de#ault1Ao(nJ
-cesta este numele utili.atorului) Cser5ame %Lo/in&) pentru noul utili.ator
Asa cum se vede, avem un nou nume pentru directorul 2ome al acestui utilizator. Implicit ar fi fost Po2n, insa noi l3am modificat.
"#
FI( ,.0. Continutul directorului 1home
Bisierul de confi$urare principal pentru manipularea conturilor este 58etc8pass/d5, asa ca sa vedem ce s3a intamplat cu el:
FI( ,.4. Fisierul 1etc1pass%d
Acesta este fisierul 58etc8$roup5, in care puteti vede un $rup 5users5 cu codul 51,,5, exact cel prezent in 58etc8pass/d5 pentru noii utilizatori ;onald si Po2n.
"%
FI( ,.5. Fisierul 1etc1group
Console 2irtuale Consola sistemului este alcatuita din tastatura si monitor 'care sunt conectate direct la calculator). 4otusi este posibil pentru un utilizator sa foloseasca mai multe console virtuale, putand desc2ide astfel mai multe sesiuni de lucru simultanT 7entru aceasta apasati tastele Alt3B2, iar la promptul lo$in, introduceti numele si parola dvs. In acest moment ati desc2is inca o sesiune de lucru T Apasand Alt3B1, reveniti inapoi la prima sesiune. <e re$ula sunt activate %3* console virtuale, dar pot fi activate mult mai multe 12, 2!, sau c2iar mai multe. 7entru a comuta pe consola " 'de exemplu) se apasa combinatia de taste Alt3B", s.a.m.d.. 0u uitati sa faceti 5lo$out5 din fiecare la inc2eierea sesiunii de lucru. In acest scop comanda 5/5 poate fi utila, furnizand informatii despre consolele virtuale folosite. In exemplul de mai jos se poate observa ca utilizatorul /x/ foloseste consolele 1 si 2 'corespunzatoare combinatiilor Alt3B1 si Alt3B2), utilizatorul root consola 3 'Alt3B3), utilizatorul stud foloseste consola % 'Alt3B%), iar utilizatorul stud2 este conectat la calculator prin retea. Consola 1 se numeste 5tt115, consola 2 5tt125, s.a.m.d..
;studA4 stud<B w +:/'pm up +! min( ! users( load average: .00( .0 ( 0.,, USER TTY FROM LOG !" #LE $%&U &%&U '()T g*g ++,./01pm ./02 1.-3s 1.-3s -4ash
"*

g*g roo+ s+ud s+ud. ++,. ++,0 ++,7 ++,p./01pm -2/02 ./26pm 2/13 ./31pm 1.11s ./33pm 1.11s -.56s 1..7s 1.03s 1..2s -.72s 1..7s 1.19s 1.19s /usr/48n/mc -& -4ash w -4ash
*.ro
;studA4 stud<B
6i'uali'area continutului directoarelor Iata un exemplu de structura arborescenta de directoare si fisiere prezentate intr3o alta forma 'Lucrul cu directoarele si fisierele este detaliat in capitolele urmatoare).
. C77 C77 C C C C C77 C C C77 C C C C C C C C C77 D77 buli ftp C77 bin C77 etc C77 lib D77 pub g4g C77 nsmail D77 rc/ httpd C77 cgi7bin C77 html C D77 manual C C77 images C C77 misc C C77 mod C D77 vhosts D77 icons samba stud
<irectorul 5ftp5 este directorul parinte al directoarelor 5bin5,5etc5, 5lib5, 5pub5, iar directorul 5pub5 este subdirectorul lui 5ftp5. 0umele complet al unui subdirector poate fi obtinut adau$and numele directorului parinte la numele subdirectorului si punand separatorul 585.
;g4gA4 /<B ls O::8ce31 c 48n cdrom 4oo+ de= e+c home ;84 ;os+<:ound mn+ proc roo+ s48n +mp usr =ar w53
btinerea unor informatii detaliate referitoare la continutul directoarelor se face utilizand otiunea 3l 'optiunea 3a ofera, in plus si informatii despre fisierele ascunse).
"+

;g4gA4 /<B ls 7l total 3! drw*r-*r-* . roo+ drw*r-*r-* . roo+ drw*r-*r-* . roo+ ;rw*rw*rw* - roo+ drw*r-*r-* . roo+ drw*r-*r-* 0 roo+ drw*r-*r-* .9 roo+ drw*r-*r-* 6 roo+ drw*r-*r-* 2 roo+ drw*r-*r-* . roo+ drw*r-*r-* 2 roo+ dr-*r-*r-* 3 roo+ drw*r-*r-* -0 roo+ drw*r-*r-* 0 roo+ drw*rw*rw+ 0 roo+ drw*r-*r-* .1 roo+ drw*r-*r-* -9 roo+ drw*r-*r-* -9 roo+ ;g4gA4 /<B
roo+ roo+ roo+ roo+ roo+ roo+ roo+ roo+ roo+ roo+ roo+ roo+ roo+ roo+ roo+ roo+ roo+ roo+
-1.2 .126 -1.2 2 -1.2 .-312 017. -1.2 .126 -..66 -1.2 1 -1.2 .126 -1.2 -1.2 -1.2 .-312
$an $an $an $an $an $an $an $an $an $an $an $an $an $an $an $an $an $an
7 7 -1 6 9 -1 -1 -1 9 9 9 -1 -1 7 -1 9 9 -
16/36 -./32 -6/2. .1/210/.3 -9/20 -9/20 -2/213/-1 13/11 13/1-6/2. -9/25 15/15 -6/22 13/19 13/-2 -571
O::8ce31 48n 4oo+ c -> /w53 cdrom de= e+c home ;84 ;os+<:ound mn+ proc roo+ s48n +mp usr =ar w53
!ocumentatie si manual. Comanda man. -na dintre cele mai importante facilitati in Linux este manualul on3lineT Astfel aproape fiecare comanda Linux este insotita de manualT &anualul poate fi accesat folosind comanda man, in felul urmator: >xemplu:
;g4gA4 g4g<B man passwd 8ormatting page( please wait... PA11E&$ % FA:E PA: only applications PA11E&$ %
passwd 7 update a userGs authentication tokens$s%
1HFIP121 passwd ;7u< ;username< &E1#?2PJ2IF Passwd is used to update a userGs authentication token$s%.
#,

Inly the superuser may update another userGs password by supplying a username. Jhe option( 7u( is used to indicate that the update should only be for e4pired authentication tokens $passwords%K the user wishes to keep their non7 e4pired tokens as before. Passwd is configured to work through the 6inu47PA: AP2. Essentially( it initiali9es itself as a >passwd> service with 6inu47PA: and utili9es configured password modules to authenticate and then update a userGs password. A simple entry in the 6inu47PA: configuration file for this service would be: L L passwd service entry that does strength checking of L a proposed password before updating it. L passwd password reMuisite pamNcracklib.so retry=' passwd password reMuired pamNpwdb.so useNauthtok L Fote( other module7types are not reMuired for this cation to function correctly. appli7
EO2J #I&E In successful completion of its task( passwd will complete with e4it code 0. An e4it code of indicates an error occurred. Je4tual errors are written to the standard error stream. #IF8I?:2FP JI 6inu47PA: $Pluggable Authentication modules for 6inu4%. 826E1 0*P1 Fone known. 1EE A61I pam$3%( and pamNchauthok$+%. 8or more complete information on how to configure this application with 6inu47PA:( see the 6inu47PA: 1ystem AdministratorsG Puide at Qhttp://parc.power.net/morgan/6inu47PA:/inde4.htmlR 1implePA:Apps 0./0 $EF&% --) &ec ! /etc/pam.conf 7 the 6inu47PA: configuration file
#1
Apasand sa$etile de la tastatura puteti vedea defiland pa$ina 'in cazul in care este mai mare decat ecranul). 7entru a termina pro$ramul man se apasa tasta 0. C2iar si comanda man are manualT Acesta poate fi accesat tastand la prompt 5man man5 'adica manualul comenzii man). >xemplu:
;g4gA4 g4g<B man man 8ormatting page( please wait... man$ % FA:E man 7 format and display the on7line manual pages manpath 7 determine userGs search path for man pages 1HFIP121 man ;7acdfhk"twE< ;7m system< ;7p string< ;7# configNfile< ;7: path< ;7P pager< ;71 sectionNlist< ;section< name ... &E1#?2PJ2IF man formats and displays the on7line manual pages. Jhis version knows about the :AFPAJ= and $:AF%PAPE? environment variables( so you can have your own set$s% of personal man pages and choose whatever program you like ............... man$ %
Alte comenzi asemanatoare si foarte utile sunt comenzile '(atis si apropos:
Pornirea si inchiderea sistemului Pornirea -bootarea. 7robabil multi dintre cei care utilizeaza Linuxul sunt indra$ostiti de felul in care are loc pornirea sistemului. &ulti dintre noi s3au plictisit privind la ecranele colorate cu lo$o3uri ale (indo/s3ului in loc sa afle ce se intampla in realitate. <aca un sistem (indo/s crapa trebuie sa te transformi in S2erloc6 ?olmes si sa investi$2ezi ce s3a intamplat. Cand Linux3ul nu reuseste sa porneasca fara probleme utilizatorul are foarte multe sanse sa descopere ce s3a intamplat doar privind ecranele ce se desfasoara
#2
Introducere in sistemul de operare Linux G Caiet de Studiu la incarcarea sistemului, deoarece sunt afisate virtual toate sarcinile pe care le realizeaza acesta. Acelasi lucru se intampla si la oprirea sistemului. 0ucleul '6ernelul) ;ed ?at Linux, inima sistemului de operare, este de obicei pastrat intr3un fisier compresat. Cand 6ernel3ul este pornit de catre mana$erul de boot 'LIL , 9;-=), se decompreseaza, initializeaza sistemul video si incepe verificarea celorlalte componente 2ard/are atasate calculatorului. In timp ce descopera discurile 2ard, driverele flopp1, placile de retea si asa mai departe, sunt incarcate si modulele driver corespunzatoare. 7e parcursul acestui proces sunt afisate pe ecran mesaje in format text. Bi$urile urmatoare prezinta o parte din aceste mesaje.
FI( ,.7. 3esa8e la consola in timpul procesului de incarcare
#3
FI( ,.19. 3esa8e la consola in timpul procesului de incarcare
<e la consola, in timpul acestui proces, puteti apasa combinatia de taste S2ift H 7a$e-p pentru a derula inapoi mesajele. 7uteti sa vedeti mesajele afisate in timpul procesului de bootare ruland in orice moment pro$ramul dmes$. Bisierele 8var8lo$8messa$es vor contine, de asemenea, multe mesaje din procesul de bootare. In acest moment, 6ernelul va monta sistemul de fisiere radacina '8) ca read3onl1 'doar cu drepturi de citire) si va verifica sistemul de fisiere. <aca totul este $asit in re$ula atunci sistemul de fisiere radacina va fi montat cu drepturi read8/rite 'citire8scriere). <aca apar probleme si 6ernel3ul nu reuseste sa monteze partitia radacina sau sunt descoperite probleme $rave, 6ernelul va intra in panica si sistemul se va opri. <aca discul devine corupt din anumite motive, 6ernel3ul va asi$ura o optiune de rulare a unui pro$ram de verificare a sistemului de fisiere cum ar fi fsc6.ext2 prin intermediul unui s2ell restrans. data ce sistemul radacina de fisiere a fost montat, 6ernel3ul porneste un pro$ram numit init. Acest pro$ram porneste toate celelalte pro$rame. data ce init a terminat de rulat toate pro$ramele necesare, sistemul poate fi considerat functional iar procesul de incarcare terminat. Ceea ce ruleaza init ca parte a procesului de bootare este foarte personalizabil. In timpul procesului de incarcare a sistemului, init va rula mai intai scriptul rc.s1sinit si apoi scriptul corespunzator nivelului implicit de rulare. 0ivelul de rulare implicit este stabilit in 8etc8inittab utilizand o linie precum urmatoarea:
init:':initdefault:
#!
In acest caz nivelul implicit este stabilit nivelul 3. Aceasta inseamna ca init va rula scriptul necesar pentru a pune sistemul in modul de lucru multiutilizator. Iata in continuare exemplificate utilizarile nivelelor de lucru 'run level), exemplu obtinut prin editarea fisierului 8etc8inittab.
FI( ,.11. :ditarea !isierului 1etc1inittab -runle2el&urile.
Inchiderea sistemului 7uteti executa manual init manual si sa ii spuneti sa sc2imbe nivelul de lucru cu un nivel dorit de dumneavoastra. <e exemplu,
init 0
va cere pro$ramului init sa sc2imbe nivelul curent cu nivelul ,. Cu alte cuvinte, sistemul va fi stins. <aca va aflati in modul multiuser '3), comanda precedenta nu este foarte recomandabila deoarece nu instiinteaza utilizatorii conectati la sistem ca acesta se va opri.
#"
Introducere in sistemul de operare Linux G Caiet de Studiu In mod obisnuit este utilizata comanda s2utdo/n pentru a opri sistemul. Aceasta comanda trimite tuturor utilizatorilor conectati la sistem un mesaj de avertizare cu privire la modificarea nivelului de lucru. Aceasta comanda ofera si posibilitatea pro$ramarii in timp a opririi. Comanda s2utdo/n cere pro$ramului init sa sc2imbe nivelul curent al sistemului fie cu cel de oprire '2altE,) fie cu cel de repornire 'rebootE#). <e exemplu,
shutdown Sh now
Aceasta comanda va cere init sa sc2imbe nivelul cu , 'oprirea sistemului) imediat. Asa cum am spus comanda s2utdo/n permite pro$ramarea opririi sistemului la un moment viitor. <e exemplu,
shutdown 5 0
Da pro$rama oprirea sistemului peste exact 1, minute dupa ce comanda a fost introdusa de la tastaura. <aca doriti sa anulati oprirea pro$ramata puteti folosi comanda s2utdo/n impreuna cu optiunea Qc. <e exemplu,
shutdown Sc
va anula orice pro$ramare de oprire a sistemului. 7uteti executa manual init pentru a reporni calculatorul. <e exemplu,
init )
<aca va aflati in modul de lucru multiuser veti observa faptul ca aceasta comanda nu instiinteaza utilizatorii sistemului despre eveniment, astfel incat ar fi de preferat sa utilizati comenzile s2utdo/n sau reboot pentru a ceasta. <e exemplu,
shutdown Sr 5 0
Acesta comanda va reporni sistemul in 1, minute. 4oti utilizatorii vor primi un mesaj de instiintare. Acest lucru le va permite sa3si termine munca si sa3si salveze fisierele daca este cazul. 7entru a reporni sistemul imediat puteti folosi:
shutdown Sr now
sau
reboot
##
Sintaxa comen'ilor Sintaxa se refera la structura comenzii si specifica optiunile si ar$umentele permise. Borma $enerala a unei comenzi Linux este:
? comanda @-op+8uneA8BC @argumen+AeB<
Obs.: Ce este in paranteza inseamna elemente optionale, adica nu sunt intotdeauna necesare. Comanda: 7ro$ram executabil 'specifica ce doresti sa faca sistemul) Optiune%i&: &odifica executabilul 'cum doresti sa ruleze sistemul comanda) -r/ument: Bisier sau director, incluzand calea sau un text. <aca nu este prevazuta calea atunci sistemul de operare va utiliza directorul curent. 4rebuie utilizat un spatiu ca delimitator intre fiecare parte a comenzii introduse. Comenzile in Linux sunt ntotdeauna scrise cu litere mic ' lo'er case). ptiunile sunt de obicei formate dintr3o sin$ura litera precedata de o liniuta 'semnul minus). ptiunile multiple pot fi combinate utilizand doar o sin$ura liniuta. ptiunile pot fi scrise cu litere mari sau litere mici in functie de ceea ce se doreste sa se faca. Lansarea in executie a unui program 7romtul 5@5 arata ca sistemul este pre$atit sa accepte comenzi de la utilizator. 7entru a lansa in executie un pro$ram trebuie sa se tasetze numele fisierului care contine codul executabil. >xemplu:
;g4gA4 /<B pine
Informatiile din paranteza au urmatoarea semnificatie: 3 $x$Vx inseamna utilizatorul 5$x$5 inre$istrat la calculatorul cu numele 5x5 3 585 inseamna directorul curent 'in acest caz este radacina) 4oate aceste informatii impreuna cu semnul @ formeaza promptul. La unele sisteme, el poate avea mici modificariT Astfel, inainte de semnul 5@5 poate aparea numai numele calculatorului, fara numele utilizatorului, dar acestea sunt setari care se pot sc2imba. Aceasta comanda este ec2ivalenta cu :
;g4gA4 /<B /usr/bin/pine
#%
/usr/bin/pine reprezinta calea completa spre fisierul 'executabil) pine. In exemplul precedent este optionala deoarece sistemul cauta fisierul 5pine5 intr3o lista de directoare 'specificate dinainte desi$ur), printre care si 58usr8bin5. >xista si comenzi care trebuiesc lansate specificand 'numai) numele completT In caz contrar pe ecran apare mesajul de eroare 5command not found5, cu alte cuvinte sistemul nu stie unde este pro$ramul respectiv.
>xemplu:
;g4gA4 /<B /sbin/repMuota *sage: repMuota ;7v< ;7g< ;7u< 7a repMuota ;7v< ;7g< ;7u< filesys ... ;g4gA4 /<B repMuota bash: repMuota: command not found
<e re$ula principalele comenzi folosite in Linux sunt puse in directorul 58bin5 sau 58usr8bin5, iar sistemul este confi$urat sa caute aceste comenzi in directoarele amintite. Acest lucru este foarte convenabil, necesitand efortul minim din partea utilizatorului. -n alt mod interesant de a ajuta utilizatorul este tasta 54ab5T 4astati cateva caractere dintr3o comanda si apoi apasati tasta 54ab5. Sistemul va completa pentru dumneavoastra numele comenziiT In cazul in care incep mai multe comenzi cu caracterele precizate, ve3ti auzi un bip, iar daca mai apasati inca o data veti vedea pe ecran toate posibilitatile. >xersand, veti observa ca aceasta tasta 54ab5 este rapida, si foarte utila in cazurile in care nu va amintiti exact unele comenzi. >xemplu:
;g4gA4 bin<B ps+ ps+ascii ps+epsi ;g4gA4 bin<B le less lessecho ;g4gA4 bin<B ps+pdf lesskey let le4
;edirectarea iesirii unei comen'i In unele cazuri este de dorit ca informatia produsa de o comanda 'afisata pe ecran) sa fie directata intr3un fisier. 7entru aceasta, la sfarsitul comenzii adau$ati #*
Introducere in sistemul de operare Linux G Caiet de Studiu semnul 5S5 urmat de numele fisierului care va fi creat si va contine aceasta informatie. 7e ecran nu va mai fi afisata aceasta informatieT Atentie: <aca redirectati output3ul unei comenzi intr3un fisier care deja exista, tot continutul lui va fi suprascrisT >xemplu:
g4gA4 g4g<B ls 7l R ls.t4t g4gA4 g4g<B
Lansarea in bac)ground a unui program <atorita posibilitatii de a lucra cu mai multi utilizatori deodata, sistemul poarta denumirea de Jsistem multiuserK. Sistemul de operare Linux este si un sistem multitas6in$, ceea ce inseamna ca mai multe pro$rame 'procese) pot rula simultan. Acest sistem de procese numit multitas6in$ este utilizat pentru a aloca timpul de lucru al procesorului mai multor utilizatori in acelasi timp. In realitate nu este vorba de procese care se ruleaza in acelasi timp ci unele dupa altele la intervale de timp de ordinul milisecundelor. Sistemul de operare aloca timpul in asa fel incat sa lase impresia de continuitate pentru fiecare utilizator. In timp ce unul dintre acestia lucreaza la terminalul sau el imparte cu ceilalti resursele de calcul. >xista doua moduri de a lansa in executie un pro$ram: fore$round 'in fata) si bac6$round 'in spate). &odul fore$round este asociat cu pro$ramele interactive, care necesita interventia utilizatorului 'de la tastatura) si ii transmite informatii pe monitor. <e re$ula, pro$ramele lansate de utilizator sunt lansate in modul acesta. pus modului fore$round, modul bac6$round este asociat de re$ula cu acele pro$rame care nu necesita interventia utilizatorului in timpul desfasurarii lor. 4otusi orice pro$ram poate fi lansat in executie in fiecare mod. -n pro$ram se lanseaza in bac6$roun$ adau$and semnul 5Y5 la sfarsitul comenzii. :xemple de programe care pot !i lansate in !oreground sau bac)ground 7ro$ramul de posta electronica 5pine5 este un pro$ram care prezinta meniuri utilizatorului, acesta putand ale$e intre a citi posta primita, a trimite un nou e3mail, a tipari un mesaj, etc. >l este exemplul ideal de pro$ram care ruleaza in fore$round. 7ro$ramul care primeste posta electronica din retea si o distribuie fiecarui utilizator este un proces care ruleaza in bac6$round.
#+
Introducere in sistemul de operare Linux G Caiet de Studiu -n pro$ram poate fi lansat in bac6$round in felul urmator: >xemplu:
;g4gA4 /<B tar 79cf T/test.tg9 /usr/doc/. U ; < ;g4gA4 /<B
Avantajul lansarii unui pro$ram in bac6$round este posibilitatea utilizarii calculatorului si in timp ce procesul respectiv ruleaza. In exemplul precedent am folosit comanda tar 'utila pentru ar2ivare8dezar2ivarea fisierelor) '53zcf R8test.t$z 8usr8doc8L5 sunt parametrii comenzii 5tar5 iar semnul 5Y5 semnifica lansarea in bac6$round). Sistemul raspunde 5F1G 111+5 si apoi afiseaza promptul asteptand alta comanda 'in timp ce prima ruleazaT) 'F1G inseamna ca este primul proces lansat in bac6$round iar 111+ este identificatorul de proces).
3anipularea proceselor. Comen'ile <8obs<= <!g<= <bg<= <ps<= <)ill< Asupra unui proces, odata pornit, se pot efectua urmatoarele operatii: 3 3 3 3 3 3 curent.
;g4gA4 /<B Vobs ; <7 ?unning ;+<5 ?unning ;g4gA4 /<B yes R/dev/null U $wd: T% tar 79cf T/test+.tg9 usr/doc/. U
4erminarea Suspendarea ;eluarea unui proces suspendat &utarea in bac6$round Aducerea in fore$round Listarea proceselor Comanda jobs va arata pro$ramele lansate in bac6$round de la terminalul
7entru a vedea procesele pornite si de la alte terminale puteti folosi comanda ps: Comanda 5ps5 'prescurtare de la 7rocesses Status) este mai tare decat 5jobs5. 7entru manipularea unui proces este necesara cunoasterea identificatorului procesului '7I<) furnizat de aceasta comanda.
%,

;g4gA4 g4germinarea In unele sitatii este de dorit oprirea fortata a proceselor inainte de terminarea lor fireasca. <upa terminarea procesului memoria ocupata se elibereaza. 7entru aceasta se foloseste comanda 56ill5.
;g4gA4 g4g<B ps P2& JJH 1JAJ J2:E #I::AF& +3, 1 0:00 7bash +33 + 1 0:00 7bash +3' 1 0:00 7bash '++ 1 0:0 /usr/bin/mc 7P '' p0 1 0:00 bash 7rcfile .bashrc '!3 1 0:0 top ')+ ' ? 0:00 ps ;g4gA4 g4g<B kill '!3 ;g4gA4 g4g<B ps P2& JJH 1JAJ J2:E #I::AF& +3, 1 0:00 7bash +33 + 1 0:00 7bash +3' 1 0:00 7bash '++ 1 0:0 /usr/bin/mc 7P '' p0 1 0:00 bash 7rcfile .bashrc ')' ' ? 0:00 ps ;g4gA4 g4g<B
<aca pro$ramul este in fore$round 'accepta comenzi de la tastatura), atunci el 'de re$ula) se poate opri folosind combinatia de taste Control3C. Cele doua metode sunt ec2ivalente pentru ca in fiecare caz sistemul trimite procesului respectiv semnalul 54>;&5 pentru inc2eierea pro$ramului. Suspendarea Suspendarea unui proces inseamna oprirea lui temporara, cu posibilitatea continuarii rularii sale. Spre deosebire de terminare, pro$ramul 5in$2eata5 in starea sa la momentul suspendarii, iar memoria ocupata cu acest proces 0- este eliberata. 7entru suspendarea unui pro$ram care ruleaza in fore$round se poate apasa
%1
Introducere in sistemul de operare Linux G Caiet de Studiu Control3\. <aca pro$ramul ruleaza in bac6$round, pentru stoparea sa trebuie data comanda 56ill5 cu parametrul 53S4 75
B kill 71JIP !'/
!3" reprezinta identificatorul procesului care se doreste a fi stopat. Acest identificator il puteti afla folosind comanda 5ps5 ;eluarea unui proces suspendat In mod analo$ cu comenzile anterioare, 56ill 3C 045 permite continuarea unui proces suspendat. Aceasta continuare se va face in bac6$round. <oua comenzi utile sunt 5f$5 si 5b$5: Comanda 5f$5 continua in fore$round un proces intrerupt, iar comanda 5b$5 in bac6$round. "ducerea unui proces in !oreground <aca procesul este stopat sau ruleaza in bac6$round, aducerea lui in fore$round se face folosind comanda 5f$5. <aca sunt mai mult de 2 procese in aceasta stare, comanda 5f$5 'sau 5b$5) trebuie urmata de un numar in felul urmator:
;g4gA4 g4g<B Vobs ; < 1topped ;+<7 1topped ;'<5 1topped ;g4gA4 g4g<B fg ' grep k yes yes grep k
(Ctrl+Z)
;'<5 1topped ;g4gA4 g4g<B grep k
<upa cum se vede din exemplul anterior, procesele sunt numerotate in ordine crescatoare, iar numarul corespunzator fiecarui proces il putem afla folosind comanda 5jobs5. Acest numar este diferit de 7I< 'identificatorul procesului) aflat prin comanda 5ps5 '7rocesses Status). 3utarea unui proces in bac)ground 7entru a muta un proces 'care ruleaza in fore$round) in bac6$round, se poate proceda in felul urmator: apasati Control3\ pentru a opri procesul. In acest moment procesul este suspendat. 4astati comanda 5b$5 pentru a continua in bac6$round procesul stopat. 7entru aducerea lui in fore$roun$, tastati comanda 5f$5.
%2
Capitolul 0: "dministrare si na2igare in sistemul de !isiere
Deplasarea prin structura de directoare Sistemul de fisiere este, asa cum am aratat, or$anizat cu ajutorul directoarelor si a subdirectoarelor. Directorul curent
B cd /usr/bin ;Enter< B pwd ;Enter< /usr/bin
Calea absoluta si calea relati2a Calea absoluta porneste din directorul radacina in timp ce calea relativa porneste din directorul curent.
B cd /usr/local;Enter<
Aceasta este o cale absoluta deoarece incepe cu 8.

B pwd ;Enter< /usr/local B cd bin ;Enter<
Aceasta este o cale relativa deoarece porneste din directorul curent si mer$e in jos catre bin.
B pwd ;Enter< /usr/local/bin
Deplasarea in directoarele anterioare Biecare director are doua referinte speciale pentru subdirectoare: %3
Introducere in sistemul de operare Linux G Caiet de Studiu 3 un punct '.) se refera la directorul curent 3 doua puncte '..) se refera la directorul anterior. Aceste simboluri sunt nume efective de directoare.
B cd .. ;Enter< B pwd ;Enter< /usr/local B cd ../bin ;Enter< B pwd ;Enter< /usr/bin
Se poate face deplasare inapoi mai mult de un nivel.

B cd ../../var/tmp ;Enter< B pwd ;Enter< /var/tmp B cd /usr/bin/../local/bin/.. ;Enter< B pwd ;Enter< /usr/local
;e!erirea exacta la directorul curent <irectorul current poate fi privit ca un sin$ur punct. In practica toate caile relative pot incepe cu prefixul .8
B cd ./bin ;Enter< B pwd ;Enter< /usr/local/bin
Directorul home Biecare utilizator are un director personal, cunoscut sub numele de 2ome 'acasa), el pastreaza toate datele ce apartin utilizatorului respective. 4astand doar cd, utilizatorul poate ajun$e direct in directorul sau 2ome.
B cd ;EnternterG @ p/d F>nterG %!
Introducere in sistemul de operare Linux G Caiet de Studiu 82ome8jo2n In acelasi fel, daca semnul R este asezat in fata unui cont de utilizator va fi inlocuit cu calea catre directorul 2ome al utilizatorului.
B cd Tmary ;Enter< B pwd ;Enter< /home/mary
Inapoi la directorul 2ome.

B cd ;Enter<
Continutul directoarelor 7entru a lista continutul unui director se foloseste comanda ls.
B ls /bin ;Enter< arch dd ash d: ash.s+a+8c dmesg aum8*-m8n8ma; dnsdoma8nname awE doe*ec 4asename doma8nname 4ash echo 4ash. ed 4sh egrep ca+ e* chgrp :a;se chmod :grep chown :scon: conso;echars gawE cp gawE-0.1.2 cp8o grep csh g+ar da+e gunD8p gD8p hos+name 8gawE 8pca;c E8;; ;8nu*con: ;n ;oadEe,s ;og8n ;s ma8; mEd8r mEnod mE+emp more moun+ m+ m= ne+con: ne+s+a+ n8ce n8sdoma8nname p8ng ps pwd red remadm8n rm rmd8r rpm r=8 r=8ew sed se+ser8a; s:*;oad sh s;eep sor+ s++, su s,nc +ar +csh +ouch +rue umoun+ uname usercon: us;eep =8 =8ew =8m+u+or ,pdoma8nname Dca+
Comanda ls 8bin afiseaza continutul lui 8bin8. afisare mult mai completa se poate obtine folosind optiunea Ql 'lon$ list).
B ls 7l /bin ;Enter< -rw*r-*r-* - roo+ -rw*r-*r-* - roo+ -rw*r-*r-* - roo+ -rw*r-*r-* - roo+ ;rw*rw*rw* - roo+ -rw*r-*r-* - roo+ roo+ roo+ roo+ roo+ roo+ roo+ .9-. 9135. .90192 5596 2 3739 Mar 7 --/.5 Fe4 0 .1/-. Fe4 0 .1/-. Fe4 0 -5/12 )pr -0 .0/.6 Mar 7 -./-3 arch ash ash.s+a+8c aum8*-m8n8ma; awE -> gawE 4asename
%"

-rw*r-*r-* - roo+ roo+ roo+ roo+ roo+ roo+ roo+ roo+ roo+ roo+ roo+ roo+ roo+ roo+ roo+ roo+ roo+ roo+ roo+ roo+ roo+ roo+ 0-9626 Fe4 .7 -6/22 4ash 20.1 .9916 9-59 -2 -9.3. 02903. . 09. 6 Mar 7 Fe4 0 Mar 7 )pr -0 -./-3 -3/-2 -./-3 .0/25 +rue umoun+ uname usercon:
... multe linii ...
-rw*r-*r-* -rwsr-*r-* -rw*r-*r-* ;rw*rw*rw* -> /48n/;8nu*co n: -rw*r-*r-* -rw*r-*r-* ;rw*rw*rw* -rw*r-*r-* ;rw*rw*rw* -> hos+name -rw*r-*r-* 0 B cd ;Enter =8 Mar 7 -6/-6 =8m+u+or )pr -0 .0/3- ,pdoma8nname
29062 Fe4 -3 -7/12 Dca+
7entru a afisa fisierele ascunse 'care incep cu un punct).

B ls Sa ;Enter< . .4ashFh8s+or, .. .4ashF;ogou+ . %Eau+hor8+, .4ashFpro:8;e .Gau+hor8+, .4ashrc .Gde:au;+s .cshrc .en;8gh+enmen+ .gnome .gnome-desE+op .gnome-he;p-4rowser .gnomeFpr8=a+e .mc .+cshrc .*sess8on-errors
Crearea !isierelor >xista modalitati diferite de a crea un fisier. Cel mai simplu este sa creezi un fisier $ol folosind comanda touc2. &ai intai se face deplasarea in directorul 2ome, ce mai bun Jloc de joacaK.
B cd ;Enter< B touch myfile ;Enter< B ls 7l myfile ;Enter< -rw-rw-r-- - Hohn Hohn 1 #ec .0 -1/25 m,:8;e
Bisierul a fost creat.. Se poate folosi si comanda cat:

B cat R myfile+ ;Enter< there are better ways to write ;Enter< te4t.;Enter< Jhis is a one7way writing. ;Enter< ;#trl5d<
%#

B cat myfile+ ;Enter<
Copierea !isierelor
B cp myfile+ myfile' ;Enter<
Copierea unui $rup este posibila doar daca ultimul fisier este un director existent.
B cp myfile myfile+ myfile' /tmp ;Enter< B cp myfile. /tmp ;Enter<
Stergerea !isierelor Atentie atunci cand ster$eti ceva si sunteti administratorT

B rm myfile myfile+ ;Enter<
0u exista nici o modalitate pentru a recupera fisierele sterse. 7uteti utiliza metacaracterele: L si [.
B ls myfile. ;Enter< myfile' B rm myfile. ;Enter<
Crearea directoarelor
B cd ;Enter< B mkdir mydir ;Enter<
Sa verificam cu ls.
B ls Sl ;Enter< ... drw4r74r74 3 ...
Vohn
Vohn
0+! &ec +'
+:
mydir
Caracterul d de la inceputul sirului ne spune ca fisierul este un director. Copierea directoarelor Comanda cp cu optiunea 3r sau 3;.
B cp 7r mydir mydir+;Enter<
Stergerea directoarelor
%%
Introducere in sistemul de operare Linux G Caiet de Studiu Se pot ster$e directoare $oale utilizand rmdir.
B rmdir mydir+;Enter<
Iata insa ceva mai complex.

B mkdir carbon ;Enter< B mkdir carbon/hydrogen ;Enter< B mkdir carbon/o4ygen ;Enter< B mkdir carbon/hydrogen/helium ;Enter< B rmdir carbon ;Enter< rmdir: carbon: &irectory not empty B rm 7r carbon ;Enter<
3utarea si redenumirea In mediul -nix redenumirea si mutarea unui fisier inseamna acelasi lucru. Comanda utilizata este mv.
B touch white;Enter< B touch green;Enter< B mkdir purple;Enter<
Sa verificam:
B ls 7l;Enter< ... -rw-rw-r--rw-rw-r-drw*rw*r-* . ...
Hohn Hohn Hohn
Hohn 1 #ec .3 -./29 wh8+e Hohn 1 #ec .3 -./29 green Hohn -1.2 #ec .3 -./29 purp;e
Sa redenumim fisierul white si sa3l facem brown.

B mv white brown;Enter< B ls 7l;Enter< ... -rw-rw-r-Hohn ...
Hohn
1 #ec .3 -./29
4rown
7entru a muta mai multe fisiere odata destinatia trebuie sa fie un director.
B mv brown green purple ;Enter< B ls 7l purple ;Enter< 7rw7rw7r77 Vohn Vohn 0 &ec +/ 7rw7rw7r77 Vohn Vohn 0 &ec +/ B mv purple /tmp ;Enter<
+:!) green +:!) brown
%*
Introducere in sistemul de operare Linux G Caiet de Studiu ;eali'area legaturilor In locul copierii unui fisier s3ar putea sa dorim sa cream o referinta catre acesta. >xista doua tipuri de le$aturi care pot fi create: 2ard lin63uri si soft lin63uri. Comanda pentru o le$atura soft este ln cu optiunea 3s. &ai intai cream mediul.
B touch one;Enter< B touch two;Enter< B mkdir three;Enter<
Derificam..
B ls Sl ;Enter< ... -rw-rw-r-- Hohn Hohn 1 #ec .3 -./29 +wo drw*rw*r-* . Hohn Hohn -1.2 #ec .3 -./29 +hree -rw-rw-r-- Hohn Hohn 1 #ec .3 -./29 one B ln 7s one one.bis ;Enter one
La fel este si pentru directoare.

B ln 7s /tmp miatemp ;Enter /home/Hohn/+wo ;rw*rw*rw* Hohn Hohn -3 #ec .3 -3/.- one -> /home/Hohn/one ;rw*rw*rw* Hohn Hohn -5 #ec .3 -3/.one.48s -> /home/Hohn/one.48s
%+
Capitolul 4: 3etacaracterele -?ildcards.
&etacaracterele sunt caractere de la tastatura cu intelesuri speciale pentru s2ell. >le reprezinta o caracteristica puternica a oricarui s2ell. definitie $enerala a metacaracterului este: orice caracter de la tastatura care nu este alfanumeric. &etacaracterele sunt utilizate cu multe comenzi Linux pentru a avea mai multa flexibilitate. -nele dintre acestea folosite in Linux au functii similare cu cele din < S. Asteris63ul 'L) si semnul intrebarii '[), de exemplu, sunt metacaractere, cunoscute si ca /ildcard3uri, si sunt utilizate pentru a lucra mai eficient cu un $rup de fisiere. >ste foarte important sa nu se foloseasca metacaractere atunci cand sunt numite fisierele sau directoarele. 7unctul '.) si linia 'X) sunt sin$urele caractere non3 alfanumerice care nu sunt metacaractere. <e aceea ele pot fi folosite in numele fisierelor. linie de le$atura'3), c2iar daca este un metacaracter 'utilizat pentru a delimita optiunile intr3o linie de comanda), poate fi si el utilizat la denumirea fisierelor. *,
Completarea automata S2ell3ul poate completa o comanda folosind F4abG, aceasta caracteristica este utila atunci cand avem fisiere cu nume lun$i.
B B B B B B B touch microprocessor;Enter< touch microscopic;Enter< touch supersonic;Enter< ls sup;Jab< ls sup;Jab<ersonic;Enter< ls mic;Jab<ro ls mic;Jab<rop;Jab<rocessor;Enter<
Substituirea cu metacaractere Aceasta este o modalitate alternativa pentru a completa o comandaI s2ell3ul este acela care sc2imba simbolurile cu informatiile corespunzatoare. "steris) @ Acest simbol poate fi inlocuit cu o secventa de simboluri, de la zero la infinit.
B ls ;Enter< B ls . ;Enter<
Comanda a doua este dferita, s2ell3ul inlocuieste L cu lista fisierelor si a subdirectoarelor din directorul current. Aceasta inseamna ca daca exista vre3un subdirector, continutul sau va fi afisat.
B ls micro. ;Enter< microprocessor microscopic
poate fi inlocuit cu un sir nul:

B touch millimicro ;Enter< B ls .micro. ;Enter< microprocessor microscopic millimicro
Semnul intrebarii ? Semnul intrebarii [ poate fi inlocuit doar cu un simbol. Sa cream niste fisiere.
B touch 4y +'V! ;Enter< B touch 4y!/)V/ ;Enter<
*1

B touch 4y,3-V ;Enter< B touch 4y,3V), ;Enter< B ls ;Enter< 4y +'V! 4y!/)V/ 4y,3-V 4y,3V), B ls WWWWWVW ;Enter< 4y +'V! 4y!/)V/
Dom avea un rezultat diferit utilizand L

B ls .V. ;Enter< 4y +'V! 4y!/)V/ 4y,3-V 4y,3V),
Parante'ele patrate A B 7arantezele patrate sunt utilizate pentru a dispune de o cate$orie de simboluri din care sa ale$em simbolurile substituente. <oar un simbol din cele listate este folosit.
B ls 4yWWWW;!/),<. ;Enter< 4y +'V! 4y!/)V/ B ls 4yWWWW;!7,<. ;Enter<
;edirectionarea intrarilor1iesirilor si pipeline S2ell3ul permite redirectionarea rezultatelor comenzilor de la monitor 'dispozitivul de iesire standard). Acelasi lucru se intampla cu introducerea datelor 'aici este vorba de tastatura). 7entru redirectionari se folosesc semnele S sau SS sau ] . ;edirectionarea
B ls 7l R mylist ;Enter< B cat mylist ;Enter<
7entru intrare .. in locul utilizarii intrarii standard 'tastaura).

B cat Q mylist ;Enter<
Adau$area la un fisier.
B ls 7l /tmp RR mylist;Enter< B cat mylist;Enter<
*2
Pipeline 7ipeline '^) este o modalitate de a redirectiona rezultatul sau intrarea unei comenzi.
B cat mylist C sort ;Enter< B cat Q mylist C sort ;Enter<
&ai usor fara pipeline. Semnul C
B sort Q mylist;Enter<
Semnul I permite introducerea mai multor comenzi pe o sin$ura linie de comanda.

B touch 4y +'V! K cat mylist
Capitolul 5: Comen'i pentru !isiere
Comenzile care urmeaza sunt importante deoarece ele ajuta la descoperirea informatiilor despre fisiere. Aceste comenzi pot fi folosite pentru a determina tipul fisierelor si care aplicatie le3a creat. <e asemenea, sunt o serie de comenzi care permit vizualizarea s8sau modificarea continutului fisierelor text sau compararea acestora. Combinatiile cu tasta C>RL
*3
Introducere in sistemul de operare Linux G Caiet de Studiu a. Control1c Q Intrerupe activitatea curentaI este folosita in mod curent pentru a intrerupe sau pentru a termina un un proces sau un output pe ecran prea lun$ 'rezultat de exemplu in urma utilizarii comenziilor man) cat sau ls). Control1c este util si pentru a recupera promptul atunci cand a fost introdusa o linie de comanda nerecunoscuta de sistem 'de ex. @ls 5 ) si s3a returnat al doilea prompt. b. Control1d Q Indica sfarsitul fisierului sau iesire 'exit). Secventa Control1d este utilizata pentru a iesi din anumite pro$rame, dintr3o fereastra terminal. Ca re$ula $enerala, cand va impotmoliti si nu functioneaza Control1c, incercati Control1d. c. Control1u Q Ster$e intrea$a linie de comanda. -tilizari frecvente ale combinatiei Control1u: 1. modalitate rapida de a ster$e o linie de comanda atunci cand v3ati decis sa nu o executati 2. <aca sunteti lo$ati intr3un sistem la distanta iar tasta bac6space nu functioneaza. 3. <eoarece nu vedeti parola atunci cand o scrieti, puteti folosi Control3u pentru a o ster$e si pentru a o scrie din nou de la inceput daca nu sunteti si$uri ca ati scris3o corect. Determinarea tipului !isierului cu comanda !ile Intr3un sistem Linux se intalnesc mai multe tipuri de fisiere. 4ipul acestora poate fi determinat utilizand comanda #ile command. Acest tip de informatie poate fi important atunci cand un utilizator incearca sa desc2ida sau sa citeasca un fisier. <eterminarea tipului fisierului poate fi de ajutor si pentru a determina pro$ramul sau comanda de utilizat pentru a desc2ide un fisier. ;ezultatul obtinut de pe urma unei astfel de comenzi este de cele mai multe ori unul dintre urmatoarele: 4ext, >xecutable sau <ata. a. Fisiere >ext Q >xemplele includ text ASCII sau text in en$lezea, comenzi text, si scripturi s2ell executabile. Acest tip de fisier poate fi citit utilizand cmenzile cat sau more si poate fi editat utilizand un editor de text 'precum vi sau pico). b. Fisiere executabile sau 8inare Q >xemplele includfisiere >LB sau alte executabile le$ate dinamic. Acest tip indica faptul ca fisierul este un pro$ram sau o comada. c. Fisere de date Q Aceste fisiere sunt create de aplicatii care ruleaza pe sistem. In unele cazuri se indica tipul fisieruluiI de exemplu, document Brame&a6er. 6i'uali'area continutului unui !isier cu comanda cat
*!
Introducere in sistemul de operare Linux G Caiet de Studiu Comanda cat 'prescurtarea pentru concatenate) afiseaza pe ecran continutul unui fisier text. >ste utilizat adesea pentru fisiere text scurte precum fisierele scripturi 'similare cu fisierele batc2). <aca fisierul ocupa mai mult de un ecran este de preferat sa se recur$a la comanda 6i'uali'area continutului unui !isier cu comanda more Comanda more este metoda preferata de afisare a fisierelor text deoarece continutul apare pe pe rand pe cate un ecran. <aca informatia din fisier nu incape pe un sin$ur ecran, apare in partea de jos a ecranului urmatorul mesaj 'unde n reprezinta procentul din continutul fisierului deja afisat): 114ore11%nK&. Apasand tasta >nter se continua afisarea linie cu linie. <ac se apasa Space atunci se va umple urmatorul ecran. 6i'uali'area portiunilor de !isier cu comanda head Comanda (ead este utilizata pentru a afisa primele n linii dintr3unul sau mai multe fisiere text. 7rimele 1, linii sunt afisate automat daca se omite optiunea 1n. Comanda (ead este utila atunci cand doriti doar sa verificati primele cateva linii dintr3 un fisier indiferent de cat de lun$ este acesta. 6i'uali'area portiunilor unui !isier cu comanda tail Comanda tail se foloseste pentru a afisa ultimele n linii ale unui fisier. -ltimele 1, linii sunt afisate atunci cand se omite optiunea 1n. Comanda tail este utila pentru verificarea celor mai recente intrari in fisierele lo$ foarte lun$i. ptiunea 1n afiseaza ultimele n linii ale fisierului. Determinarea numarului de linii= cu2inte si caractere utili'and comanda %c Comanda 'c '/ord count) poate fi utilizata pentru a afisa numarul de linii, cuvinte, octeti ai unui fisier text. Aceasta comanda este utila atunci cand se incearca determinarea caracteristicilor unui fisier sau cand se compara doua fisiere. Determinarea di!erentelor dintre !isiere cu comanda di!! Comanda di## 'difference) este utilizata pentru a compara doua fisiere text si pentru a determina diferentele dintre ele. Comanda 'c poate fi utilizata pentru a compara fisiere tata timp cat ea numara linii,cuvinte si caractere. >ste posibil ca doua fisiere sa aiba acelasi numar de linii, cuvinte si caractere insa sa aiba cuvinte si
*"
Introducere in sistemul de operare Linux G Caiet de Studiu caractere diferite. Comanda di## poate sa descopere aceste diferente intre fisiere: rezultatul acestei comenzi va afisa diferentele dntra doua fisiere text linie cu linie. >xista doua optiuni pentru comanda di## : 1i si 1c. ptiunea 1i i$nora tipul literelor 'mari sau mici)I de exemplu A este tot una cu a. ptiunea 1c realizeaza o comparatie detaliata si afiseaza o lista a diferentelor cu trei linii de context. Cu aceasta optiune, afisarea incepe cu identificarea fisierelor implicate in comparatie si data la care au fost acestea create.
Capitolul 7: Determinarea si lucrul cu drepturile asupra sistemului de !isiere
<repturile asupra fisierelor si directoarelor se pot determina utilizand comanda ls %list& cu optiunea Gl %lon/&, asa cum s3a aratat in pa$inile anterioare. 5ota: -tunci cand se lucreaza cu drepturile, cele mai importante elemente ale listarii sunt: tipul fisierului, drepturile, proprietarul, $rupul si numele fisierului sau directorului.
*#
>ipul #isierului: liniuta '3) pe prima pozitie indica un fisier obisnuit. -n d indica un director. !repturile: 3 Seturi de drepturi: pentruQ -tilizator 'proprietar), 9rup, Alti 7roprietarul: -ser 'lo$in) I< al utilizatorului care a creat fisierul sau directorul. Grupul: 0umele $rupului caruia ii apartine proprietaru, stabilit de catre administratorul sistemului. File 5ame: 0umele fisierului sau directorului. Interpretarea drepturilor Read %r&1 Bisierul poate fi afisat sau copiat. Continutul poate fi listat cu comanda ls. '7entru a afisa o lista lun$a %ls Gl& trebuie sa existe si dreptul de executie). Drite %'&1 Continutul fisierului poate fi modificat. Bisierele pot fi sterse. '7entru a adau$a sau pentru a ster$e fisiere trebuie sa existe si dreptul de executie). Execute %x&1 Bisierul poate fi executat 'doar scripturile s2ell sau cele executabile). 7ermite de asemenea comenzii find sa caute printr3un director. 5u1 liniuta '3) indica faptul ca acel drept nu exista.
Cele noua drepturi sunt divizate in trei seturi care corespund, in ordine, proprietarului, $rupului, altora. Biecare set de drepturi este alcatuit intotdeauna din secventa r %read&) ' %'rite&) si apoi x %execute&. <aca nu este permis un drept atunci apare semnul minus %1& in locul acestuia. Schimbarea drepturilor <repturile asupra fisierelor si directoarelor pot fi sc2imbate utilizand comanda c(mod 'c2an$e mode). In mod normal drepturile standard pentru un fisier sau un director sunt adecvate pentru cele mai multe dintre nevoile de securitate. In mod standard, toate fisierele sunt create cu drepturi care permit cate$oriei publicului 'altii) sa citeasca fisierul. Aceasta inseamna ca oricine intra in sistem poate vede continutul fisierului si il poate copia. 7entru fisierele unde nu se doreste acest lucru, sau in alte situati, se pot modifica drepturile . Comanda c(mod 'c2an$e mode) este utilizata de proprietarul unui fisier sau de superuser pentru a modifica drepturile asupra fisierului. >xista doua moduri de lucru cu comanda c(mod: modul simbolic saur relativ) si modul octal (sau absolut). Bormatul $eneral al comenzii c(mod este prezentat in continuare. *%
chmod modul numefisier
4odul Simbolic Q utilizeaza combinatii de litere si simboluri pentru a adau$a sau pentru a indeparta anumite drepturi pentru o cate$orie de utilizatori. 4odul Octal Q utilizeaza numere pentru a reprezenta drepturile asupra fisierelor.
Schimbarea drepturilor utili'and 3odul Simbolic Atunci cand se utilizeaza acest mod se lucreaza, de obicei, cu o cate$orie de utilizatori, desi se pot atribui drepturi deodata si tuturor cate$oriilor de utilizatori. 7ortiunea LmodulM din #ormatul comen.ii c(mod este #ormata din trei parti: Cine3 Cate$oria de utilizatori cu care se lucreaza: u E user, / E $rup, o E altii sau a E toti Op 3 peratorul sau ce se doreste sa se faca: atribuie %E), indeparteaza %3), acorda %H) !repturile 3 <reptul'rile) ce se atribuie Q r E read, ' E /rite or x E execute :xemple Se ster$e '3) dreptul de citire 'read& 'r) pentru fisierul dante din cate$oria de utilizatori altii 'ot(er& 'o). 0u sunt spatii intre o Q si r.
chmod o - r dan+e
-rmatorul exemplu adau$a permisiunea de scriere ''rite& '/) fisierului dante pentru cate$oriile de utilizatori /rup '$) si ot(er 'o).
chmod g o < w dan+e
Determinarea drepturilor in 3odul
ctal
4odul Octal asi$ura un mijloc numeric rapid de modificare a drepturilor pentru toate cate$oriile de utilizatori. >xista trei drepturi posibile pentru fiecare set 'r, /, si x) pentru fiecare tip de cate$orie de utilizatori 'user, $rup, altii). Biecare set de drepturi poate fi atribuit print3o valoare numerica de la , la %, in functie de cate drepturi sunt permise. <reptul r 'read) are atribuita valoarea !, / '/rite) valoarea 2 si x 'execute) valoarea 1. 7rin adunarea numerelor se obtine un total al celor trei drepturi care sunt atribuite cate$oriei respective de utilizatori '-ser, 9rup sau Altii). <e exemplu, daca proprietarul %user& are pentru un fisier drepturile r ' x) vom aduna ! 'read) H 2 ' /rite)
**
Introducere in sistemul de operare Linux G Caiet de Studiu H 1 'execute) e$al cu %. <aca $rupul are drepturilev r ' G vom avea ! H 2 H , 'fara execute) si un total de ;. <aca altii 'ot(er& au doar dreptul r vom avea ! H , H , 'fara /rite sau execute) si un total de !. &odu octal pentru acest fisier sau director este =;+.
7 9 2 r w * r - - r w !5+5 !5+50 !5050
Bolosind modul octal nu este nevoie a se specifice cate$oria de utilizatori atata timp cat fiecare pozitie reprezinta una din cele trei cate$orii. &odul octal este alcatuit din trei numere, fiecare repezentand suma drepturilor pentru una din cele trei cate$orii de utilizatori '-ser, 9rup, si Altii).
Captolul 19: Comen'i pentru procesarea !isierelor
Comanda #ind poate fi utilizata pentru a $asi fisiere anume oriunde in structura de directoare. Comanda /rep este utilizata pentru $asi siruri de caractere specifice in fisiere si pentru a lista fisierele si liniile in care au fost $asite. (asirea !isierelor
*+
Introducere in sistemul de operare Linux G Caiet de Studiu Comanda #ind poate fi utilizata pentru a descoperii fisiere pe baza anumitor criterii. Atunci cand un fisier sau $rup de fisiere s3a potrivit cu criteriul se poate executa alta comanda asupra fisierelor $asite.Comanda #ind poate fi utilizata in multe scopuri, inclusiv pentru ster$rerea, salvarea sau printarea fisierelor. Comanda #ind poate localiza fisiere atat pe sistemul propriu cat si pe un sistem la distanta. Cautarea incepe din punctul specificat din ierar2ia de directoare catre subdirectoarele aflate sub acel punct. cautare care incepe din root poate dura foarte mult timp. Cautarea unui sir de caractere in !isiere Comanda /rep %9lobal ;e$ular >xpression 7rint) este utilizata pentru a cauta un sir de caractere intr3un fisier sau in rezultatul unei comenzi. Comanda /rep cauta in fisier sirul specificat s afiseaza toate liniile care contin modelul respectiv. Aceasta comanda este utilizata in mod frecvent ca filtru impreun acu alte comenzi. <e exemplu, puteti executa comanda ps 'process status) si in rezultatul executiei sa cautati toate potivirile cu un anume proces. Comanda /rep este case sensitive.
grep @op+uneA8BC sir cale/numefisier
In examplul urmator, comanda /rep este folosita pentru a cauta in toate fisierele din directorul curent 'indicat prin .8) pentru a $asi acele fisiere care contin sirul de caractere x6..
grep *,D ./I
Sortarea !isierelor cu comanda sort Comanda sort asi$ura un mijloc rapid si simplu pentru a putea or$aniza datele fie in ordine afabetica fie in ordine numerica. Comanda sort lucreaza numai cu fisiere text ASCII. >xista un numar de optiuni disponibile pentru comanda sort. Acestea permit operatorului sa defineasca tipul de sortare care trebuie executata precum si campul din care sa inceapa sortarea.
sor+ @op+8onsC @8npu+F:8;enameC
In examplul urmator, comanda sort va fi utilizata pentru a produce un tip de sortare ASCII , incepand cu primul caracter al fiecarei linii pentru file2. >xemplu:
sor+ :8;e.
+,
Introducere in sistemul de operare Linux G Caiet de Studiu In exemplul urmatorare loc o sortare numerica 'n) in al doilea camp al unui fisier %sort sae un separator folosind H1 in sintaxa). >xemplu:
sor+ <-n :8;eG
"rhi2area -comprimarea. si de'arhi2area: Linux3ul include in orice distributie utilitarele de ar2ivare8dezar2ivare ca tar, $zip, $unzip. &ai intai cateva cuvinte: Ce este ar(ivarea si de ce este utila F Ar2ivarea este procesul prin care un anume fisier este 5codat5 astfel incat sa ocupe mai putin spatiu pe mediul de stocare ' de re$ula 2arddis6 sau flopp13dis6, dar si banda ma$netica si alte medii). Aplicatiile folosirii acestei te2nici sunt numeroase, dintre care cele mai des folosite sunt in primul rand economia de spatiu de stocare: 1. C<rom3ul cu distributia Linux 'si nu numai) are fisierele ar2ivate, pentru a folosi mai eficient spatiul disponibil. 2. <aca vreti sa copiati pe disc2eta '1.!! &b) un fisier mai mare decat spatiul disponibil, tebuie mai intai sa ar2ivati 'comrimati) fisierul. 3. 4oate pro$ramele si documentatiile disponibile pe internet sunt ar2ivate pentru a diminua folosirea retelei si timpul de copiereT 4e2nicile de compresie sunt foarte complexe si specializate pe tipuri de fisiere. Astfel exista compresie pentru ima$ini, pentru videoclipuri, pentru audio, dar si pentru fisiere 5normale5, care nu se incadreaza in aceste tipuri. Cand aveti nevoie sa folositi comprimarea8decomprimarea fisierelor:

Cand obtineti intr3un fel sau altul fisiere comprimate, Cand aveti nevoie de spatiu pe dis6, sau un anume fisier nu incape pe disc2eta, Ca sa pastrati ordine in fisierele dvs 'de ce nu [), Cand trimiteti un fisier prin email este politicos intai sa3l comprimati ... etc ...
Cum comprimati un !isier ? Cum decomprimati un !isier ? Compresia Comanda pentru compresia unui fisier este 5$zip5, iar sintaxa este foarte simpla:
+1

B g9ip fisier
Comprima 5fisier5. La sfarsitul acestei operatii fisierul va avea extensia .$z si bineinteles o lun$ime mai micaT Se pot folosi si /ildcards 'metacaracterele). In exemplul urmator,
B g9ip ..t4t
comprima toate fisierele cu extensia 5.txt5. La sfarsitul acestei operatii fisierele vor fi inlocuite cu fisiere cu extensia 5.txt.$z5T Atentie: Aceasta comanda va crea pentru fiecare fisier existent cate un fisier corespunzator cu extensia 5$z5. <aca vreti sa reuniti intr3o sin$ura ar2iva mai multe fisiere trebuie sa folositi comanda 5tar5. Decompresia pusul comenzii $zip este comanda 5$unzip5. >xemplu:
B gun9ip doc .t4t.g9
La sfarsitul acesti operatii fisierul 5doc1.txt.$z5 va fi inlocuit cu versiunea decomprimata 5doc1.txt5 Sau:
B gun9ip ..g9
Aceasta comanda decomprima toate ar2ivele din directorul curent. Cum comprimati8decomprimati mai multe fisiere8directoare intr3o sin$ura ar2iva: comanda 5tar5 se foloseste pentru comprimarea8decomprimare mai multor fisiere dintr3o sin$ura ar2iva. Comanda tar are urmatoarea sintaxa:
B tar optiuni arhiva fisiere
7entru ar2ivare se pot folosi optiunile 53cvf5, iar pentru dezar2ivare optiunile 53xvf5 >xemple:
B tar 7cvf arhiva.tar ..t4t
Ar2iveaza toate fisierele cu extensia 5.txt5 +2
B tar 74vf arhiva.tar
<ezar2iveaza toate fisierele din 5ar2iva.tar5 <e retinut ca aceasta ar2ivare nu comprima fisierele. Astfel, dupa ar2ivare, lun$imea ar2ivei este e$ala cu suma lun$imii fisierelor din ar2iva. 4otusi, aceasta ar2iva o puteti comprima ca pe un fisier obisnuit: >xemplu:
B g9ip arhiva.tar
La sfarsitul acestei comenzi in directorul curent veti avea un fisier cu numele 5ar2iva.tar.$z5 Compresia si arhi2area automata In unele cazuri este practic sa ar2ivati si comprimati anumite fisiere8directoare folosind doar o sin$ura comanda '5tar5). Acest lucru se poate face foarte simplu adau$and optiunea z printre optiunile comenzii tar. >xemple:
B tar 79cvf arhiva.tg9 ..doc
Ar2iveaza si comprima toate fisierele cu extensia 5.doc5

B tar 794vf arhiva.tg9
<ecomprima si dezar2iveaza 5ar2iva.t$z5 >xtensia 5.t$z5 este ec2ivalenta cu 5.tar.$z5 si8sau cu 5tar.\5 iar extensia 5.$z5 este ec2ivalenta cu 5.\5. ;P3 rpm 10ilp pac"a/e.rpm 7entru a avea o descriere rapida a pac2etelor, urmata de o lista a fisierelor. rpm 1i pac"a/e.rpm 7entru a instala un pac2et nou. rpm 1C pac"a/e.rpm 7entru a updata un pac2et deja existent . rpm G0a 7entr a lista toate pac2etele instalate. rpm 1e pac"a/e pentru a dezinstala un pac2et.
+3
Capitolul 11: Dtilitare Linux
+!
Introducere in sistemul de operare Linux G Caiet de Studiu 3idnight Commander Comen'i de ba'a: 7ornirea pro$ramului ?elp 0avi$area Dizualizarea unui fisier. >ditarea unui fisier 'text) Copierea fisierelor &utarea fisierelor Crearea unui director Ster$erea fisierelor si directoarelor 4erminarea pro$ramului Comen'i a2ansate: Sc2imbarea permisiunilor asupra fisierelor Cautarea unui fisier Bisierele ar2ivate Copierea fisierelor prin ftp Posta electronica: Dtilitarul Pine

Lansarea in executie ?elp 4erminarea pro$ramului 4rimiterea unui mesaj Citirea unui mesaj Ster$erea unui mesaj Address =oo6
Dtilitarul >elnet Ero%serul Fetscape Fa2igator

(((, ?4&L, ?447 Lansarea in executie ?elp 0avi$area Inc2iderea
+"
Introducere in sistemul de operare Linux G Caiet de Studiu 4idni/(t Commander &idni$2t Commander este o 5clona5 a pro$ramului 0orton Commander. >ste un pro$ram de tip 5s2ell5 care asi$ura o interfata bazata pe meniuri. <e re$ula este folosit pentru manipularea fisierelor si directoarelor, dar poate fi folosit si pentru transferuri prin ftp sau cautarea unui fisier pe dis6. Lansarea in executie: La promptul 5@5 tastati 5mc5
B mc
FI( 11.1. Pornirea 3C
7e ecran vor aparea cele 2 panouri ca in BI9. Cele doua panouri reprezinta continutul a doua directoare. Primul a8utor Apasand tasta 5B15 in orice moment veti primi un ajutor sumar din care puteti afla cum sa navi$ati cu ajutorul tastelor, combinatii de taste sau alte informatii utile. <e asemeni tasta 5B+5 urmata apoi de tastele sa$eti va permite accesarea meniului. 4otusi pentru majoritatea operatiunilor exista scurtaturi care, de altfel, sunt afisate
+#
Introducere in sistemul de operare Linux G Caiet de Studiu c2iar in meniu. Fa2igarea >ste foarte simpla: folosind tastele sa$eti 5sus5 si 5jos5 puteti pozitiona cursorul pe fisierul 'directorul) dorit. 7entru a sc2imba directorul curent se procedeaza in felul urmator: se pozitioneaza cursorul pe directorul dorit si se apasa tasta 5>nter5. 5ota: <irectorul 5..5 reprezinta parintele directorului curent. 6i'uali'area unui !isier &idni$t Commander poate sa vizualizeze fisiere text, 2tml si fisiere comprimate. 7entru a vizualiza continutul unui fisier se procedeaza in felul urmator: se pozitioneaza cursorul pe fisierul dorit si se apasa tasta 5B35. <aca fisierul este mai mare decat un ecran, atunci puteti folosi tastele sa$eti 5sus5 si 5jos5 pentru a navi$a in interiorul fisierului. 7entru a parasi modul 5vizualizare5 apasati 5>sc5 sau 5B1,5. :ditarea unui !isier -text. &idni$2t Commander are editor incorporat astfel incat pozitionand cursorul pe fisierul 'text) dorit si apasand tasta 5B!5 ii puteti modifica continutul. Crearea unui director Apasand tasta 5B%5 puteti crea un director 'nou) in directorul curent. <aca doriti sa3l creati in alta parte, trebuie mai intai sa sc2imati directorul curent. <upa apasarea tastei 5B%5 va apare un dialo$ in care sunteti intrebat care va fi numele noului director. 4astati numele noului director si apasati 5>nter5
+%
FI( 11.#. Crearea unui director
3anipularea !isierelor -tentie: 7entru utilizatorii obisnuiti manipularea fisierelor este $uvernata de permisiunile fisierelor si directoarelor. Astfel utilizatorii nu pot copia fisiere in directoare 5read3onl15 sau nu pot ster$e fisiere din aceste directoare. <e re$ula, directorul in care au 4 A4> drepturile este directorul personal al fiecarui utilizator 'si subdirectorii acestuia) 1. Copierea !isierelor si directoarelor 7entru copierea fisierelor cu ajutorul acestui pro$ram este necesara folosirea ambelor panouri: unul represinta 'fisierul sau directorul) sursa, iar celalalt directorul destinatie. Copierea are loc astfel: se pozitioneaza cursorul pe fisierul 'directorul) care se doreste a fi copiat. <aca se doreste copierea mai multor fisiere, acestea se selecteaza mai intai folosind tasta 5Insert5. Ca urmare a selectarii numele fisierelor va apare colorat in $alben, iar in partea de status a panoului va scrie ceva asemanator cu 51,!"3 b1tes in ! files5. Se apasa tasta 5B"5. 7e ecran va apare un dialo$ care cere confirmarea copierii. <upa confirmarea cu 5>nter5 in panoul corespunzator directorului destinatie va apare fisierul copiat.
+*
FI( 11.*. Copierea !isierelor
-tentie: Inainte de copiere este necasara 5pre$atirea5 panoului destinatie sc2imband in directorul dorit. 7entru sc2imbarea panoului se tasteaza 54ab5 2. 3utarea !isierelor si directoarelor >ste asemanatoare cu copierea cu deosebirea ca se foloseste tasta 5B#5. Aceasta operatiune poate fi folosita si pentru redenumirea fisierelor, pentru aceasta fiind necesar completarea in casuta de dialo$ noul nume.
++
FI( 11.+. 3utarea !isierelor
3. Stergerea !isierelor si directoarelor Se pozitioneaza cursorul pe fisierul 'directorul) dorit. In cazul ster$erii mai multor fisiere se selecteaza fisierele dorite folosind tasta 5Insert5. Se apasa tasta 5B*5, iar apoi se confirma ster$erea cu ajutorul tastei 5>nter5.
FI( 11.,. Stergerea !isierelor
1,,
Introducere in sistemul de operare Linux G Caiet de Studiu 3idnight Commander & comen'i a2ansate: Permisiuni asupra !isierelor si directoarelor <e data aceasta combinatia de taste este putin mai dificila. <upa ce se pozitioneaza cursorul pe fisierul dorit, se apasa 5Ctrl5 si 5x5 simultan. Apoi se elibereaza aceste taste si se apasa imediat tasta 5c5. <eci 5Ctrl5H5x5 apoi 5c5. alternativa pentru aceasta operatie este urmatoarea: In meniul 'se desc2ide cu tasta 5B+5) 5Bile5 se ale$e comanda 5c?mod5. In caz de reusita, pe ecran va apare un dialo$ in care sunteti invitat sa modificati permisiunile asupra fisierului selectat. Selectarea se face cu mousele sau pozitionand cursorul pe permisiunea dorita si apasand 5space5. La sfarsit se apasa 5F]setSG5
FI( 11.0. Permisiunile in 3C
;eamintesc ca in Linux '-nix) permisiunile sunt 5r5 'read), 5/5 '/rite) si 5x5 'execute). 7entru directoare permisiunea 5x5 inseamna dreptul de a lista continutul. Aceste permisiuni sunt aplicate pentru 3 cazuri diferite '5r/xr/xr/x5): 1. 7roprietarul fisierului. 2. 9rupul din care face parte. 3. ;estul lumii. Astfel drepturile 5r/3r333335 asupra unui fisier are urmatoarea semnificatie '535 simbolizeaza absenta unei permisiuni): 1,1
1. 7roprietarul fisierului are drept de scriere si de citire 2. 9rupul din care face parte proprietarul are drept numai de citire 3. ;estul lumii nu are nici un drept asupra fisierului Cautarea unui #isier Cu ajutorul tastei 5B+5 se desc2ide meniul de unde la 5Command5 se ale$e 5Bind file5. In dialo$ul urmator se specifica de unde sa inceapa cautarea '5.5 inseamna directorul curent) si ce fisiere sa caute '5L5 inseamna toate). Campul 5Content5 este folositor in unele cazuri pentru a cauta fisiere 'text) care contin un anume cuvant. Fisierele ar(ivate 7ot fi vazute din acest pro$ram intr3un mod foarte practic: ca un director T 7entru aceasta trebuie apasata tasta 5>nter5 cand cursorul este pozitionat pe fisierul3 ar2iva. &ai mult decat atat, sunt permise unele operatii ca vizualizarea unui fisier din ar2iva, sau copierea 'dezar2ivarea) lui. Copierea #isierelor prin #tp B47 'Bile 4ransfer 7rotocol) este protocolul cel mai raspandit in lume pentru transferarea fisierelor prin retea 'Internet). &idni$2t Commander are un mod foarte util de a3l folosi: 7uteti accesa un site intr3un mod asemanator cu un director local. Aceasta operatiune se poate executa in felul urmator: se desc2ide meniul 'cu ajutorul tastei 5B+5), si din sub3meniul 5Left5 'sau 5;i$2t5) se ale$e comanda 5B47 lin65.
1,2
FI( 11.4. 3C si F>P
In dialo$ul care apare 5>nter mac2ine name5 se introduc urmatoarele informatii, dupa cum urmeaza: 1. <aca se doreste o conexiune de tip anon1mous ftp 3S numele calculatorului '>xemplu 5ftp.pub.ro5) 2. <aca utilizatorul are un cont pe calculatorul aflat la distanta se introduce numele utilizatorului urmata de numele calculatorului '>xemplu: 5$x$Vftp.educo.ro5) In acest caz, calculatorul va cere o parola inainte sa faca conexiunea T data conexiunea stabilita, intr3unul din panouri se vor vedea directoarele din calculatorul accesat prin retea. Sunt posibile toate operatiile iar copierea8mutarea fisierelor se face intre calculatoare. Sistemul de posta electronica. Programul PIF: 7osta electronica '5electronic mail5 sau 5e3mail5) este un sistem prin care un utilizator trimite mesaje la unul sau mai multe recipiente 'de re$ula cutiile postale 'electronice) ale altor utilizatori. Acest sistem este foarte raspandit si utilizat in internet. 7ine '7ro$ram for Internet 0e/s and >mail) este un client de posta electronica care 'de re$ula) exista pe toate calculatoarele care au instalat Linux si nu numai. >xista versiuni atat pentru alte 5arome5 -nix, cat si pentru alte sisteme de operare cum ar fi < S sau (indo/s. 1,3
Lansarea in executie: F$x$Vxanadu $x$G@ pine
FI( 11.5. Posta electronica PIF:
7e ecran va aparea un meniu foarte simplu si intuitiv ca in fi$ura de mai sus. 0avi$area in acest meniu se poate face cu ajutorul tastelor sa$eti. $elp Apasand tasta 5[5 puteti accesa 2elp3ul acestui pro$ram. Aici puteti afla diverse informatii: de la cop1ri$2t pana la confi$urarea pro$ramului.
1,!
Introducere in sistemul de operare Linux G Caiet de Studiu >xemplu: 4A=L> B C 04>04S 1. Introduction 2. 7ine ?elp 3. 9ivin$ Commands in 7ine !. Status Line ". &ain &enu Commands #. Command Line ptions %. 7ine Confi$uration *. ;eadin$ 0e/s +. ;eportin$ 7roblems In orice moment in ultimele doua randuri ale ecranului sunt afisate posibile comenzi, precum si combinatiile de taste respective T Inchiderea programului <in meniul principal se apasa tasta 5N5. Inainte de terminare este posibil ca pro$ramul sa va ceara confirmarea. 7entru revenirea in meniul principal se apasa tasta 5&5. >rimiterea unui mesa8 7entru trimiterea unui mesaj electronic este necesar ca destinatarul sa aiba o 5cutie postala electronica5 adica un cont de e3mail pe un calculator care este conectat intr3un mod sau altul cu calculatorul dvs. 'de exemplu prin intermediul Internetului). Apoi este necesar sa cunoasteti aceasta 5adresa5 a destinatarului. >xemple de adrese e3 mail: 5$x$Vcti.fizica.unibuc.ro5, 5billX$atesVmicrosoft.com5, etc... <in meniul principal se ale$e 5Compose messa$e5 'sau se apasa tasta 5C5). In urmatorul ecran trebuie specificata adresa electronica a destinatarului, si 'optional) un cateva cuvinte c2eie in scopul de a ajuta destinatarul sa identifice mesajul dvs dintre sute de alte mesaje. -tentie: <aca doriti abandonarea mesajului 'inainte de a3l trimite,desi$ur) apasati combinatia de taste 5CtrlHC5 >xemplu:
P2FE !.0! :essages Jo #I:PI1E :E11APE 8older: 2F0IO Fo
: g4gActi.fi9ica.unibuc.ro
1,"

#c : Attchmnt: 1ubVect :Jest email 77777 :essage Je4t 77777 Acesta este un test. Je rog trimite7mi raspuns daca il primesti. :ultumesc.
<upa ce ati scris mesajul, il trimiteti apasand combinatia de taste 5CtrlH.5. In meniul din josul ecranului puteti vedea optiunea 5Send5 asociata cu aceasta combinatie de taste. <upa ce va cere confirmarea, pro$ramul trimite mesajul. Citirea unui mesa8 <in meniul principal se ale$e comanda 5&essa$e Index5 'sau se apasa tasta 5I5). <aca cutia postala contine mai multe mesaje le puteti vedea numerotate, sortate 'de re$ula in ordinea sosirii), si c2iar subiectul fiecarui mesaj. &esajele noi 'necitite) vor avea litera 505 in dreptul lor. <upa ce pozitionati cursorul asupra mesajului dorit, apasand 5>nter5 puteti vedea mesajul. <upa ce l3ati citit, apasand tasta 5I5 va puteti intoarce la cutia postala, sau apasand tasta 5&5 la meniul principal. Stergerea unui mesa8 <in cutia postala '5&essa$e index5) pozitionati cursorul pe mesajul dorit si apasati tasta 5<5. In dreptul mesajului va apare litera 5<5. &esajul va fi sters in momentul terminarii pro$ramului si dupa confirmarea dvs.. "ddress boo) -carnetelul de adrese. >ste un concept util care consta in asocierea unei 'sau mai multor) adrese email cu o porecla 'nic6name). Apoi, in momentul compunerii unui mesaj, puteti scrie numai 5porecla5 'in loc sa tastati toata adresa, iar pro$ramul o va inlocui cu adresa e3mail. 7entru a vedea 5carnetelul cu adrese5, din meniul principal ale$eti 5Address =oo65 sau apasati tasta 5A5. <aca doriti sa adau$ati o noua adresa in carnetel apasati 5V5 '5S2iftH25), completati campurile cerute, apoi apasati 5CtrlH.5 '>xit8Save). <aca doriti sa ster$eti o adresa, selectati3o cu cursorul, apasati 5<5 si confirmati ster$erea adresei. Dtilitarul >elnet -nul dintre serviciile cele mai interesante pentru sistemele -nix este conectarea de la distanta prin retea 'Internet). Acesta ofera posibilitatea lucrului de la distanta in acelasi mod ca si cum utilizatorul ar lucra local. 1,#
Introducere in sistemul de operare Linux G Caiet de Studiu 7entru a realiza aceasta conexiue este necesar ca: 3 Cele doua calculatoare sa fie conectate fizic 'de re$ula prin intermediul Internetului) 3 -tilizatorul sa stie adresa electronica a calculatorului la care doreste sa se conecteze, si sa aiba un cont pe acesta. 3 Calculatorul aflat la distanta sa accepte conexiuni de tip 5telnet5 Conectarea se realizeaza astfel: @ telnet numeX2ost
FI( 11.7. >elnet
'unde numeX2ost este numele 'sau adresa numerica) calculatorului aflat la distanta). <upa ce calculatorul de la distanta va 5intreaba5 numele de utilizator si parola, puteti lansa orice comanda sau pro$ram pe calculatorul respectiv, sau modifica fisierele dvs de acolo. La inc2eierea sesiunii de lucru, folositi comanda 5lo$out5 pentru a va disconecta.
1,%
Introducere in sistemul de operare Linux G Caiet de Studiu Ero%serul Fetscape Fa2igator ???= $>3L= $>>P Sistemul ((( '(orld (ide (eb) este cel mai popular protocol '?447) din internet. ?4&L E ?1per4ext &ar6up Lan$ua$e este tipul acestor documente (eb ?447 E ?1per4ext 4ransfer 7rotocol este protocolul prin care sunt transferate aceste documente Aspectul major al (eb3ului, care atra$e utilizatorii si il face asa de puternic sunt capabilitatile multimedia si folosirea 21per3lin6urilor. pa$ina (eb este un document electronic, alcatuit din text, $rafica, multimedia, si lin6uri. Lin63urile contin adrese ale altor documente '(eb) si, odata activate, provoaca incarcarea in navi$ator a pa$inii respective. 7uteti recunoaste un lin6 astfel: de re$ula textele sunt subliniate si colorate diferitI in momentul cand pozitionati pointerul mouse3lui deasupra unui lin6, forma pointerului se sc2imba, iar in partea de jos a ferestrei 'status3bar) apare adresa la cre pointeaza lin63ul. Lansarea in executie 7entru a lansa in executie bro/serul 0etscape trebuie mai intai sa aveti pornit sistemul . (indo/. <aca nu este printr3un meniu 'aceasta optiune difera cu confi$uratia mana$erului de ferestre din .) il puteti lansa astfel: lansati dintr3un terminal comanda:
B netscape U
1,*
FI( 11.19. Ero%ser&ul Fetscape
Cateodata este posibil sa fiti nevoiti sa tastati calea completa spre acest pro$ram 'de exemplu 58usr8bin8netscape5). Primul a8utor Cu ajutorul mouselui se ale$e din meniul 5?elp5 3S 5?elp Contents5. Astfel puteti afla nu numai cum sa navi$ati cu ajutorului bro/serului, ci si alte lucruri interesante cum ar fi cum sa va cititi posta 'electronica) cu ajutorul Acestui pro$ram, cum sa participati la listele de discutii sau cum sa va creati o pa$ina (eb personala 'de ce nu [). Fa2igarea >ste extrem de simpla: Cu ajutorul mouse3lui se face 5clic65 pe lin6urile dorite. <aca doriti sa vedeti o anume pa$ina (eb 'si cunoasteti adresa ei) tastati3o in campul 5Location:5. >xemplu de adrese (eb: 52ttp:88///.linux.or$5 5///.red2at.com8linux3 info8ldp5, etc ... 1,+
Introducere in sistemul de operare Linux G Caiet de Studiu 52ttp:885 inseamna ca documentul respectiv sa fie accesat prin protocolul 2ttp. Acest lucru este optional, el fiind subinteles. Inchiderea <in meniul 5Bile5 se ale$e comanda 5>xit5.
11,
Capitolul 1#: Sistemul de !erestre G %indo%
Ce este G ?indo% System ? . (indo/ S1stem este o interfata $rafica care a fost dezvoltata la Institutul de te2nolo$ie din &assac2usetts '&I4). Birmele comerciale au facut din . interfata standard Fentru sistemele -0I.. 7ractic orice sistem -0I. ruleaza un fel de .. 7entru Linux acesta este 5.Bree*#5 3 o versiune $ratis dezvoltata de un $rup de pro$ramatori. Pornirea mediului G ?indo% 7ornirea este foarte simpla: tastand la prompt comanda 5startx5. <ar pentru aceasta, . (indo/ trebuie sa fie corect confi$urat de catre administratorul sistemului .
FI( 1#.1. 3ediul G ?indo%s
111
Introducere in sistemul de operare Linux G Caiet de Studiu Ce sunt !erestrele 7entru sistemele care pot rula mai multe pro$rame simultan 'multitas6in$) sistemul de ferestre poate fi foarte util afisand pe acelasi ecran mai multe pro$rame, fiecare intr3o fereastra. Berestrele deci sunt portiuni din ecran ale carar continut sunt controlate de aceste pro$rame. >le se pot suprapune si pot fi mutate si redimesionate. fereastra este alcatuita din suprafata client, bara3titlu H butoane sistem, mar$ine H colturi.
FI( 1#.#. G ?indo%s
Ce este mousele ? &ousele este un dispozitiv '2ard/are) indispensabil in lucrul cu ferestrele. >l are 2 'sau 3) butoane si de re$ula este responsabil de miscarea pointerului pe ecran. Acest pointer este o mica sa$eata de re$ula, dar poate avea si alte forme: clepsidra, ceas, linie, x, etc... <e re$ula se manuieste cu mana dreapta, butonul cel mai important fiind cel din stan$a.
112
Introducere in sistemul de operare Linux G Caiet de Studiu peratii cu mousele 7e lan$a operatiile banale de 5miscare5 a mouselui si 5clic65 'adica apasarea si eliberarea butonului mouselui), exista una mai complexa si anume operatia 5<ra$ and <rop5 'taraste si arunca). Aceasta consta in 3 etape: 3 5Apucarea5 : Se pozitioneaza poinetrul mouse3lui deasupra 5obiectului5 dorit, si se apasa butonul 'stan$) al mouselui. 3 54ararea5 : Se misca mouse3ul fara a i se elibera butonul, pana in punctul dorit. 3 5Aruncarea5: Se elibereaza butonul mouselui. peratii cu !erestre: mutare= redimensionare= inchidere &utarea si redimensionarea ferestrelor se bazeaza pe operatiunea 5dra$ and drop5 'taraste si arunca) efectuata cu mousele. Astfel mutarea ferestrelor se face executand dra$ and dop cu bara3titlu a ferestrei, iar redimensionarea lor se face executand dra$ and drop cu mar$inile 'sau coltul) acesteia. Deschiderea unui terminal Linia de comanda este foarte puternica in sistemele -nix si de aceea c2iar din mediul $rafic . poate fi necesara. 7etru aceasta este necesar un terminal ruland intr3o fereastra a sistemului .. >xista multe moduri de a porni un terminal, depinzand de re$ula de confi$urarea mana$erului de ferestre. 7entru o distributie ;ed ?at, cu un mana$er de ferestre 5clasic5 'BD(&) pornirea unui terminal se face in felul urmator: se executa un 5clic65 pe suprafata libera a ecranului 'nu intr3o fereastra). <in meniul care va apare se ale$e optiunea 50e/ S2ell5. <upa executarea comenzii, pe ecran va apare o noua fereastra, in care este afisat promptul sistemului. Lansarea in executie a unui program Aici exista doua cazuri: <aca pro$ramul respectiv exista in meniul pornit de 5clic65 pe suprafata libera a ecranului 'sau prin alte meniuri, depinzand de mana$erul de ferestre) se lanseaza de acolo. <aca nu, pro$ramul dorit se poate lansa de la linia de comanda 'dintr3un terminal), la fel ca un pro$ram in modul text. Atentie: <aca lansati pro$ramul in modul obisnuit 'fore$round) terminalul va astepta pro$ramul sa se termine inainte sa afiseze promptul din nouT <aca nu doriti acest lucru, luati in considerare lansarea pro$ramului in bac6$round 'adau$and 5Y5 la sfarsitul comenzii). 113
Inchiderea sistemului G <aca nu $asiti prin meniuri o comanda 5Lo$out5, sau 5>xit5 iata o combinatie de taste care face acelasi lucru: 5CtrlHAltH=ac6Space5. <e re$ula este bine sa inc2ideti toate pro$ramele care ruleaza, pentru ca altfel vor fi inc2ise automat. -tentie: A nu se confunda combinatia 5CtrlHAltH=ac6Space5 'care provoaca inc2iderea sistemului .) cu combinatia 5CtrlHAltH<elete5 care provoaca resetarea calculatorului T
11!

Curs Linux

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Linux

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Introducere in Sistemul de Operare Linux

Introducere in Sistemul de Operare Linux

Introducere in Sistemul de Operare Linux

Introducere in Sistemul de Operare Linux

Introducere in Sistemul de Operare Linux

Introducere in Sistemul de Operare Linux

Fig. 1: Star !!ice

Introducere in Sistemul de Operare Linux

Introducere in Sistemul de Operare Linux

2. -tilitarul ra/rite va afisa urmatoarele:

3. Introduceti ca sursa Cima$esCboot.im$. ;a/rite va afisa urmatorul prompt:

FI( #.1. "legerea instrumentului de partitionare

Introducere in Sistemul de Operare Linux

FI( #.#. Dis) Druid: partitionarea hard dis)&ului

FI( #.*. Dis) Druid: partitionarea hard dis)&ului

Introducere in Sistemul de Operare Linux

FI( #.+. Dis) Druid: partitionarea hard dis)&ului

Introducere in Sistemul de Operare Linux

FI( #.,. Fdis)

Introducere in Sistemul de Operare Linux

$m for help%: n action e4tended primary partition $ 7!%

Introducere in Sistemul de Operare Linux

Introducere in Sistemul de Operare Linux

S?G->ext4od e vloc" Ctilities$File /it lsc" lso# macutils mtools s(arutils

2 ur'1#onts xinitrc 2 $-musements multimedia xbanner xeart( x#is(tan" xsno'

x/op(er xloadima/e xmorp( xpaint xpd# xrn xterm1color xv x'pe12

Introducere in Sistemul de Operare Linux

Capitolul *: Componenetele Sistemului de

FI( *.1. Sesiunea de login -conectare.

FI( *.#. Componentele Sistemului de

Introducere in Sistemul de Operare Linux

FI( *.*. Shell&ul

FI( *.+. Sesiunea de login -conectare.

FI( *.,. Listarea continutului unui director

Introducere in Sistemul de Operare Linux

structura arborescenta de !isiere

Introducere in Sistemul de Operare Linux

Capitolul + : Cele mai importante directoare Linux

Un sistem de fisiere unic

&ontare 7uncte de montare

Introducere in Sistemul de Operare Linux

Introducere in Sistemul de Operare Linux

Stabiliti parola cu comanda pass/d. !+

FI( ,.1. Drepturile asupra !isierului 1etc1pass%d

FI( ,.#. Comanda pass%d

Introducere in sistemul de operare Linux G Caiet de Studiu

Cser5ame %numele utili.atorului&

Cripted 7ass'ord %parole incriptate&

CserI! %CI!& GroupI! %GI!&

General In#o %in#ormatii /enerale&

Home !irector6 %directorul principal al utili.atorului&

Introducere in sistemul de operare Linux G Caiet de Studiu

Introducere in sistemul de operare Linux G Caiet de Studiu

FI( ,.+. structura directorului 1home

FI( ,.,. Comanda useradd

Care este rezultatul tastarii liniilor urmatoare [

7rimul 5adduser 3m 3$ users 3p 55 ;onald5 inseamna: ""

Introducere in sistemul de operare Linux G Caiet de Studiu

adduser 1m 1/ users 1p JJ Ronald

adduser 1m 1/ users 1p JJ 1d $(ome$no1 de#ault1 Ao(n Ao(n

5umele directorului (ome este J$(ome$no1de#ault1Ao(nJ

-cesta este numele utili.atorului) Cser5ame %Lo/in&) pentru noul utili.ator

Introducere in sistemul de operare Linux G Caiet de Studiu

FI( ,.0. Continutul directorului 1home

FI( .. Shell&ul

B ls 7l;Enter< ... -rw-rw-r--rw-rw-r-drwrwr-* . ...