Sunteți pe pagina 1din 18

Proiect chimie

Investigarea aciunii unor substante chimice utilizate n gospodrie asupra

Fe

Cu

Al

CUPRINS
Substante simple cu utilizari practice
1. Notiuni generale despre metale 2. Fier (Fe).. 2.1. Proprietati. 2.2. Utilizari.. 2.3. Rezultate experiment. 2.4. Concluzii 3. Cupru (Cu).. 3.1. Proprietati.. 3.2. Utilizari.. 3.3. Rezultate experimente. 3.4. Concluzii. 4. Aluminiu. 4.1. Proprietati.. 4.2. Utilizari.. 4.3. Rezultate experimente. 4.4. Concluzii.. 5. Stiati ca?.................................................................................................................................. 6. Rebus 7. Bibliografie . 3 6 6 7 7 8 9 10 10 11 12 13 14 14 15 15 16 17 18

METALE
Metalele sunt elemente chimice cu proprieti fizice specifice, precum: luciu caracteristic, bun conductor de cldur i electricitate, ductil i maleabil, i solid la temperatur obinuit (cu excepia mercurului). In tabelul periodic al elementelor 80 % sunt metale, unde ns trebuie aminntit c trecerea de la categoria metale la nemetale nu se produce brusc ci treptat fiind o serie de elemente de tranziie ntre cele dou categorii numite semimetale. Proprietatea metalelor de a fi buni conductori de electricitate se datoreaz structurii atomice a lor, avnd electroni liberi care la apariia unei diferene de potenial vor avea o micare dirijat.

Proprietati fizice
Metalele au luciu caracteristic, numit luciu metalic, datorita puterii lor de reflexie a luminii. Metalele sunt opace, chiar in strat subtire, deoarece undele luminoase lovind electronii mobili din metal sunt amortizate si nu sunt transmise mai departe. 1) Culoarea metalelor este variata. Cele mai multe metale in stare compacta sunt albe, intelegand prin alb, albul metalic; astfel, plumbul, argintul sunt considerate metale albe. Cateva metale sunt insa colorate: cuprul este galben-rosiatic, aurul galben, cesiul galbui etc. Cand sunt in pulbere fina, aproape toate metalele au culoare cenusie-neagra. 2) Densitatea metalelor variaza in limite largi; de exemplu, litiul are densitatea 0,53 sau potasiul are densitatea 0,86, pe cand platina are densitatea 21,45, iar osmiul, cel mai greu metal, are densitatea22,5. 3) Punctul de topire variaza forte mult de la metal la metal. Mercurul, singurul metal lichid, are punctul de topire -39C; potasiul si sodiul se topesc la temperaturi sub 100C (potasiul la 63,5C, decat 1000C; de exemplu, cuprul se topeste la 1083C, fierul la sodiul la 97,8C). Sunt, insa, metale al caror punct de topire este mai inalt 1536C, wolframul la 3410C. 4) Conductibilitatea electrica specifica,adica conductivitatea, a metalelor este mare. Cand nu este sub influenta unui camp electric exterior, in metalul compact nu se manifesta un transport de sarcini, sesizabil; electronii din orbitalii moleculari
3

ocupati ai benzii se misca fara o directie privilegiata Ca urmare, electronii din orbitali ocupati nu participa la transportul curentului electric. 5) La temperatura obisnuita,starea de agregare este solida,exceptie facand mercrul care este lichid. 6) Conductibilitate electric i conductibilitate termic, explicate prin natura structural i electronic a metalelor. 7) In cristalele metalelor, aezarea atomilor se face dup principiul unei structuri ct mai compacte. De aceea metalele cristalizeaz n unul din cele trei tipuri de reele cristaline: cubic compact, hexagonal compact i cubic centrat intern. 8) Metalele au caracter electropozitiv, deoarece atomii lor au tendina s cedeze electronii din straturile electronice exterioare i astfel trec n ioni cu sarcin pozitiv. Prin faptul c cedeaz electroni, metalele sunt reductori. 9) Atomii metalelor au energie de ionizare mic i afinitate pentru electroni mic, adic atomii metalelor se caracterizeaz prin valori mici ale electronegativitii relative. Comportarea chimic a atomilor de metal se caracterizeaz prin tendina de a ceda electroni (de a se oxida) i de a se transforma n c ationi metalici, manifestand caracter reducator.

FIERUL (FE)

Fierul este un element chimic metalic, notat cu simbolul Fe (din limba latin: ferrum), ce are numrul atomic 26 i masa atomic 56. Este un metal aflat n prima grup a metalelor tranziionale. Este elementul chimic cel mai ntlnit pe Terra, formnd cea mai mare parte a nucleului acestei planete i este al patrulea element ca abunden n scoara terestr. Este produs n cantitate mare ca rezultat de fuziune n stelele cu mas mare, unde producerea de nichel-56 (care se dezintegreaz n fier) este ultima reacie de fuziune nuclear ce este exoterm, devenind ultimul element care se produce naintea stingerii unei supernove ce duce la reacii ce mprtie precursorii radionuclizilor fierului n spaiu. 2.1 PROPRIETATI Proprietile mecanice ale fierului i ale aliajelor sale sunt evaluate prin teste variate, precum scala Brinell, scala Rockwell sau teste de traciune, printre altele; rezultatele fierului sunt att de consistente nct fierul este des folosit pentru calibrarea msurtorilor sau pentru a compara rezultatele unui test cu ale altuia. Acele msurtori dezvluie c aceste proprieti mecanice ale fierului depind de puritate: cele mai pure cristale de fier sunt mult mai moi dect cele de aluminiu. Adiia a doar 10 pri per milion de carbon le poate dubla duritatea. Duritatea crete rapid cu un coninut de carbon de 0,2% i este saturat la ~0.6%. Fierul produs industrial, care este cel mai pur (aproape 99,99% puritate), are o duritate de 20-30 Brinell. Fierul este un exemplu de alotropie la un metal, cunoscndu-se cel puin patru forme alotropice ale acestuia, numite , , si ; la presiuni foarte mari, exista unele dovezi experimentale considerate controversale pentru o forma stabila la temperaturi i presiuni inalte.Diagrama fazei pentru fier pur la joasa presiune.Pe msura ce fierul topit se rcete, acesta se cristalizeaz la 1538 C n forma sa
6

alotropica , care are un cristal cu structura centrata cubic. Continuarea racirii acestei structuri cristaline, se schimba la 1394 C, cand structura este cunoscuta drept fier- sau austenit.

2.2 UTILIZARE Fierul este n prezent cel mai utilizat metal, cuprinznd 95% din producia mondial de metale, ca i mas. Datorit combinrii unei rezistene nalte cu un pre redus, el se folosete n prezent mai ales n cadrul aliajelor, pentru realizarea de diverse piese i structuri. Aliajele fier-carbon sunt materialele cu cea mai larg rspndire n industrie. Ele se mpart n oeluri, cu un coninut de carbon de pn la 2,11 % i fonte, cu un coninut de carbon mai mare de 2,11 %. Fierul forjat este un produs maleabil care conine mai puin de 0,2% carbon. Datorit modului de obinere, piesele din fier forjat conin mici urme, filamente de zgur. Fierul forjat ruginete mai greu, ns a fost nlocuit n prezent n majoritat ea aplicaiilor de oeluri cu coninut sczut de carbon, care sunt mai ieftine i mai uor de obinut.

2.3.REZULTATELE EXPERIMENTELOR

Sptmn I II III IV

Otet nimic nimin nimic nimic

ACE Rugineste si se deterioreaza S-a inrosit si rugineste s-a deteriorat(negru) si a ruginit s-a deteriorat si lichidul a devenit rozaliu

Spirt nimic nimic nimic nimic

Triumf Devine negru partial S-a innegrit nimic nimic

Ulei nimic nimic nimic nimic

2.4. CONCLUZII

In urma experimentului, in cazul Fierului, am observat ca acesta nu actioneaza cu spritul, uleiul si otetul.Pe langa acestea, fierul a actionat cu hidroxidul de sodiu( pe care il contine triumful) si cu clorul( pe care il contine Ace-ul). In cazul clorului(Cl), fierul incepe inca din prima saptamana sa rugineasca si sa actioneze cu substanta. Astfel, se realizeaza un precipitat si metalul incepe sa se deterioreze, asa incat pana la sfarsitul experimentului, lichidul se inroseste si fierul la fel. De asemenea, in cazul hidroxidului de sodiu(NaOH), metalul se innegreste inca de la inceputul experimentului pana in a doua sapatamana, dupa care nu se mai produce nici o modificare.

CUPRUL (CU)

Cuprul (numit i aram) este un element din tabelul periodic avnd simbolul Cu i numrul atomic 29. Cuprul este un metal de culoare rocat, foarte bun conductor de electricitate i cldur. Cuprul a fost folosit de oameni din cele mai vechi timpuri, arheologii descoperind obiecte din acest metal datnd din 8700 .Hr. A fost unul din primele metale folosite, deoarece cantiti mici din el apar n unele locuri n stare liber. Principalele minereuri ale cuprului sunt: calcozina (sulfura de cupru), calcopirita sau criscolul (ferosulfura de cupru), cupritul (oxidul cupros) i malachitul i azuritul (ambele forme ale carbonatului basic de cupru). Metoda folosit pentru extracia de cupru depinde natura minereului. Dac cuprul se gsete n stare liber, el poate fi separat prin sfrmarea minereului n buci mici i amestecarea sa cu apa. Cuprul, fiind relativ greu, se depune pe fund. Cuprul, care are o puritate de peste 99%, este folosit la fabricarea conductelor de gaz i apa, a materialelor pentru acoperiuri, a ustensilelor i a unor obiecte ornamentale. Deoarece cuprul este un bun conductor de cldur, se utilizeaz la boilere i alte dispozitive ce implic transferul de cldur, sau folie de cupru (simplu strat) sau dou (dublu strat) se folosete ca PCB. Originea numelui: din cuvntul latinesc cyprium (dupa insula Cipru).
9

3.1.PROPRIETATI
n stare solid, de metal, cuprul are culoare roie-portocalie, aceasta fiind principala proprietate dup care se deosebete de alte elemente. De obicei, majoritatea compuilor anorganici, dar i organici ai cuprului au o culoare albastr, dei unii pot fi i verzui sau vernil. Sistemul de cristalizare al cuprului este cubic, cu fee centrate, lipsind prezena polimorfismului. Unul dintre dezavantajele cuprului este fenomenul de coclire (nverzire), ce poate fi observat adesea pe vasele vechi sau pe monedele (la moneda romneasc de 5 bani). mpreun cu osmiul (albastru) i aurul (galben-auriu), cuprul este unul dintre cele trei metale elementare care are alt culoare natural n afar de gri sau argintiu. Cuprul pur este portocaliu-rou i dobndete o pat roiatic n momentul expunerii la aer, urmnd s se nverzeasc mai trziu. Duritatea cuprului este relativ mic (3 pe scara Mohs), dar este destul de rezistent la rupere, i foarte ductil (poate fi tras n fire), putnd fi modelat la presiuni mari. Conductibilitatea caloric este asemntoare cu a argintului (1 fa de 0,93 a argintului) i mult mai mare dect a altor metale uzuale. Tocmai datorit acestei proprieti, cuprul se utilizeaz n conducte, pentru transmiterea cldurii. ns, conductibilitatea scade cnd cuprul este impur; n momentul n care conine 0,1 % impuriti de elemente ca fosfor, arsen, siliciu sau fier, valoarea conductibilitii poate scdea chiar cu 20%. De aceea, n electrotehnic se utilizeaz numai cupru pur, electrolitic.

3.2.UTILIZARE
Cuprul este unul din primele metale utilizate, fiind descoperit din anul 8700 i.Hr. El este utilizat pentru confectionarea conductelor de gaz, cablurilor elctrice, materialelor pentru acoperisuri, ornamentelor, ustensilelor casnice.

10

3.3.Rezultatele experimentelor

Saptamana I

Ulei nimic

Otet La suprafata a devenit albastru, deoarece a reactionat cu vaporii Este albastru Este albastru pe deasupra

Triumf La suprafata a devenit albastru, deoarece a reactionat cu vaporii. De asemenea, lichidul are o culoare usor albastrie Devine din albastru verde Cuprul este albastru la suprafata. Intamplator a cazut in lichid si o parte s-a innegrit, iar lichidul s-a albastrit Albastru la suprafata

Spirt nimic

II III

nimic nimic

nimic nimic

ACE La suprafata a devenit albastru, deoarece a reactionat cu vaporii. nimic nimic

IV

nimic

Albastru la suprafata

nimic

Stratul albastru de la suprafata incepe sa dispara

11

3.4.Concluzii

Cuprul nu a reactionat cu uleiul si spirtul. Insa au aparut schimbari in cazul hidroxidului de sodiu si clorului. In cazul triumfului( hidroxidului de sodiu), la suprafata a devenit albastru, deoarece a reactionat cu vaporii. De asemenea, lichidul are o culoare usor albastrie. Cuprul este albastru la suprafata. Intamplator, in saptamana a treia, metalul a cazut in lichid si o parte s-a innegrit, iar lichidul s-a albastrit. Insa, in final, cuprul a devenit albastru. In cazul otetului, la suprafata, cuprul a devenit albastru, deoarece a reactionat cu vaporii. Iar in cazul ACE-ului( clorului), la suprafata, metalul a devenit albastru, deoarece a reactionat cu vaporii. Insa din saptamana a patra, stratul albastru incepe sa dispara.

12

ALUMINIU (AL)

Aluminiul este un element chimic, notat cu simbolul Al. Numrul atomic al aluminiului are valoarea 13, iar masa atomic este 26.97. Este un element chimic comun, ocupnd poziia a treia, dup oxigen i siliciu, ca rspndire terestr, existnd n procent de 7.4%. Compuii aluminiului constituie 8.13% din scoara terestr, fiind ntlnii n substanele minerale, precum i n lumea vegetal i animal. n stare natural este ntlnit sub forma mineralelor, dintre care amintim silicaii, silicoaluminaii (feldspat, mic, argile), criolitul (fluoaluminat de sodiu), bauxita, corindonul. Dup fier, acesta a devenit metalul cu cea mai larg ntrebuinare. Aluminiul a fost remarcat pentru faptul c este un metal uor, cu o densitate de 2.7 g -cm3. Aceasta calitate l face s fie utilizat n cantiti mari n industria naval i aeronautic. Capacitatea mare de reflexie este folosit n construirea oglinzilor metalice. Este un bun conductor electric i termic, fiind folosit n industria electrochimic sub form de srm, nlocuind conductoarele electrice din cupru, care sunt mai scumpe. Este un metal ductil i maleabil, fiind posibil obinerea unei foie subiri de 0.005 mm grosime. Totodat, aceast proprietate este utilizat n industria alimentar, aluminiul fiind folosit la ambalarea produselor alimentare sau n industria farmaceutic.
13

4.1.PROPRIETATI
Aluminiul este un metal de culoare gri-argintiu, de densitate mica 2,7 g/cm cub, bun conductor electric si termic, cu putere de reflexie mare, ce formeaza aliaje,fiind un dur aluminiu, detemperatura de topire 660 grade celsiu. Este maleabil si ductil. O alt proprietate important a acestui metal este rezistena la coroziune, care se datoreaz formrii unui strat protector de oxid. Rezist la aciunea chimic a acidului azotic diluat sau concentrat, iar acest lucru se reflect n fabricarea canistrelor transportoare de acid azotic din aluminiu.

4.2.UTILIZARI
Este foarte folosit n industrie datorit rezistenei sale la oxidare, proprietilor mecanice bune i densitii sale mici. Aluminiul este folosit n industria aerospaial, n construcii, acolo unde este necesar un material uor i rezistent. Datorit proprietilor electrice bune, aluminiul este folosit i ca material conductori.

14

4.3.REZULTATE EXPERIMENTE
Saptamana I Ulei nimic Otet nimic Triumf Lichidul s-a innegrit Spirt nimic ACE Lichidul s-a innegrit. Aluminiul s-a innegrit si el, dar s-a si deteriorat S-a deteriorat si s-a innegrit s-a innegrit si s-a deteriorat. La final, s-a depus un strat alb pe el. Metalul este negru si lichidul la fel.

II

nimic

nimic

III

nimic

nimic

IV

nimic

nimic

Aluminiul s-a nimic deteriorat, s-a topit si la final nu mai exista. Metalul nimic deteriorat s-a depus pe fundul sticlei s-a depus un nimic strat alb pe fund

4.4.CONCLUZII

In cazul Aluminiului, acesta nu reactioneaza cu uleiul, otetul si spirtul. Cand aluminiul a reactionat cu Ace-ul, metalul si lichidul au inceput sa se innegreasca. Pana la final, metalul a format un precipitat alb care s-a depus pe fundul vasului. In cazul triumfului, metalul s-a deteriorat pana cand nu a mai existat. Metalul topit s-a depus pe fundul vasului sub forma unui precipitat alb.
15

STIAI C...
...obiectele din aluminiu capata luciul daca sunt spalate cu o solutie de borax 2,5% in care s-au introdus cateva picaturi de amoniac?

... fiind primul metal fabricat pe scara mai mare si utilizat pentru scopuri practice, cuprul a jucat un rol insemnat in istoria civilizatiei omenesti ...fierul este cel mai utilizat metal cuprinzand 95% din productia mondiala de metale?

...o parte din fierul vechi este folosit la obtinerea otelului?

...aliajele cuprului sunt folosite drept materiale pentru monezi si statui?

...datorita capacitatii mari de reflexie, aluminiul poate fi utilizat pentru construirea unor oglinzi metalice?

16

REBUS

1 2 3 4 5 6

A R A C O R O Z I U N M A G N E A F I

A M E T A L E B

A L U M I N I U B A S T R U R U L

Completnd rebusul, vei afla pe verticala A-B tema proiectului.

1. Denumirea populara a cuprului. 2. Aluminiul este rezistent la... 3. Obiectele confectionate din fier sunt atrase de... 4. Cel mai raspandit metal din scoarta Pamantului 5. Culoarea sulfatului de cupru( piatra-vanata) 6. Aliajele sale sunt fonta si otelul

17

BIBLIOGRAFIE

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cupru http://ro.wikipedia.org/wiki/Aluminiu#Propriet.C4.83.C8.9Bi_fi zice http://referat.clopotel.ro/Totul_despre_metale-5994.html http://ro.wikipedia.org/wiki/Fier Manual Clasa a 8a, Editura Corint

18

S-ar putea să vă placă și