Sunteți pe pagina 1din 90

CUPRINS

Motivaie............................................................................................................................pag.2 Introducere.........................................................................................................................pag.3 Partea I Capitolul I 1.1.Noiuni de anatomie....................................................................................................pag.4 Capitolul II Partea teoretic 2.1. Definiie bolii.............................................................................................................pag.14 2.2.Etiologie......................................................................................................................pag.17 2.3.Patogenie.....................................................................................................................pag.18 2.4.Diagno tic clinic! imptomatologie"............................................................................pag.1# 2.$.Diagno tic diferenial..................................................................................................pag.2% 2.&.Evoluie.......................................................................................................................pag.22 2.7.Progno tic...................................................................................................................pag.23 2.8.'ratament....................................................................................................................pag.23 a" igieno(dietetic b" medical !indicaii i contraindicaii pentru medicaia pecific)" 2.#.Profila*ie....................................................................................................................pag.3% 2.1%.Educaia pentru pacient............................................................................................pag.31 Partea II Partea practic Capitolul III Pre+entarea ca+urilor,3.1.-a+ul I .....................................................................................pag.34 3.2.-a+ul II....................................................................................pag.43 3.3.-a+ul III...................................................................................pag.$% 'e.nici de /ngri0ire............................................................................................................pag.$& Medicamente admini trate.................................................................................................pag.&# 1olul a i tentului medical /n te.nicile de /ngri0ire............................................................pag.7$ Capitolul IV -onclu+ii............................................................................................................................pag.7& Capitolul V 2ne*a I...............................................................................................................................pag.77 2ne*a II..............................................................................................................................pag.78 3ibliografie.........................................................................................................................pag.7#

MOTTO
A fi nurs nseamn s pori o responsa ilitate foarte mare !i s ai foarte puin autoritate"# Pro$Nurse %as&in'ton ("C"

AR)UM*NT

2m ale ace t ubiect pentru ca bolile cardio(va culare ocupa unele dintre primele locuri printre cau+ele de mortalitate din tara noa tra. E te tiut ca .iperten ivii repre+inta 1%4 din populatia generala. In populatia de pe te 4% de ani5 ace tia cuprind 4%45 iar in populatia de $$(&% de ani numarul lor cre te la $%(&%4. -um tre ul e te un factor favori+ant al in talarii 6'25 iar a ta+i e te foarte cre cut pentru intreaga populatie5 am vrut ca abordand ace t ubiect a invat cat mai multe de pre acea ta afectiune i de pre importanta unei vieti ec.ilibrate7 mai ale celorlalti ace te informatii5 in pecial celor predi pu i a faca 6'2. 6iperten iunea arteriala !6'2" repre+inta o cre tere a valorilor ten iunii arteriale pe te limita normala5 ba+ata pe media intre cel putin 2 determinari reali+ate in doua au mai multe vi+ite dupa creeningul initial. 8alorile normale ale ten iunii arteriale au fo t tabilite de catre foruri internationale, '2 9 13%:8% mm6g5 interpretate /n raport cu v;r ta5 e*ul i greutatea5 iar ten iunea arteriala optima fara ri c cardiova cular e te 912%:8% mm6g. Pre+en<a /n familie a 6'25 c;t =i dorin<a de a cunoa=te mai multe lucruri de pre boal) pentru a putea acorda primul a0utor /n folo ul celui de l;ng) mine m(a determinat ) aleg acea t) tem) a lucr)rii de diplom). >e cunoa=te c) organi mul reali+ea+) un tot unitar cu mediul /ncon0ur)tor prin intermediul >N-. ?n condi<ii normale de adaptare5 /ntre organi m =i mediu e tabile=te o tare de ec.ilibru biologic care e poate aprecia ubiectiv =i obiectiv prin tarea de )n)tate. @nii factori de mediu !intern5 e*tern" pot perturba acea t) tare de ec.ilibru5 a0ung;ndu( e a tfel la tarea de boal) 7 o anumit) boal) pe care5 prin felul ei de manife tare o putem identifica i care are o anumit) cau+). 'rebuie ) re<inem totu=i c) aceea=i boal) e manife t) /n mod diferit de la un organi m la altul5 deoarece fiecare organi m reac<ionea+) /ntr(un mod particular5 propriu5 numai lui5 la aceea=i cau+) de boal). Deci5 identific;nd o boal) la un organi m uman5 vom trata nu boala5 ci bolnavul cu particularitatile ale. ?n<elegerea ace tei no<iuni are o mare /n emn)tate practic)5 deoarece5 de ea depinde ucce ul tratamentelor. @n bolnav uferind de o anumit) boal) are p i.icul )u5 felul )u de manife tare5 de a reac<iona biologic la boal). ?n<eleg;ndu(l /n comple*itatea manife t)rilor ale5 e reali+ea+) =i acea leg)tur) ufletea c) /ntre bolnav =i cei ce(i /ngri0e c5 premi ) .ot)r;toare pentru ob<inerea unor re+ultate po+itive c;nd trat)m bolnavul. 2 i tentul medical trebuie a e aproprie i a(i cunoa ca mai bine pe beneficiarii ingri0irilor5 a ofere ingri0iri mai bune5 individuali+ate5 complete i continue. 3oala e te ruperea ec.ilibrului 4 a le pot tran mite i

armoniei5 care e traduce prin uferinta fi+ica5 p i.ica5 o dificultate au o inadaptare la o ituatie noua5 provi+orie au definitiva. 1elatia a i tent medical ( pacient va fi de acceptare reciproca5 o atitudine de re pect5 caldura i intelegere empatica fata de pacient. -ompetentele profe ionale nece are a i tentului medical in vederea ingri0irii pacientului cu .iperten iune arteriala unt, 1. @rmarirea i notarea in foaia de ob ervatie a functiilor vitale i vegetative. 2. -unoa terea i aplicarea regimurilor dietetice in diferite boli. 3. @tili+area re+ultatelor evaluarii pentru identificarea prioritatilor in ingri0irea pacientului i elaborarea unui plan de ingri0ire . 4. -unoa terea tilului de viata5 a conditiilor de trai i de munca5 a efectelor a upra tarii de anatate. $. 2 igurarea mediului adecvat odi.nei i upraveg.erea bolnavului. &. -unoa terea metodelor de admini trare a medicamentelor. 7. 2cordarea de ingri0iri pentru prevenirea complicatiilor in diferite afectiuni. 8. -unoa terea pregatirii bolnavilor i a materialelor nece are pentru recoltari de produ e biologice5patologice5 e*plorari functionale5 e*amen radiologic etc. #. 2cordarea de ingri0iri in ituatii de urgenta. 1%. 1eali+area educatiei in copul prevenirii complicatiilor i mentinerea unui grad de anatate. 11. 2plicarea normelor de te.nica ecuritatii muncii. In cei trei ani de tudiu in >coala Po tliceala >anitara i efectuand practica profe ionala in toate ectiile pitalului5 am avut oca+ia a vad uferinta in toate gradele i a pectele ei i am con iderat ca pot a a0ut pe cei ce au o a emenea problema i pot a /i u tin p i.ic.

PARTEA TEORETIC

CAPITO+U+ I
$

NO,IUNI (* ANATOMI*
>i temul circulator e te format din inima5 va e anguine i limfatice5 care alcatuie c o unitate functionala coordonata i permanent adaptata nevoilor organimului . 2paratul circulator e te un tot unitar dar paote fi /mp)r<it /n i temul anguin5 repreAentat prin.inim).va e anguine =i i temul limfaticrepreAentat de va ele limfatice =i ganglionii limfatici I " Anatomia inimii.Inima e te un organ ituat /n media tin5 orientat cu v/rful la t/nga5 /n 0o =i /nainte =i cu baAa /n u 5 la dreapta i /napoi. Din punct de vedera anatomic5fiAiologic =i patologic e deo ebe c o inim) t/nga =i o inim) dreapt). Inima t/nga e te alc)tuit) atriul =i ventriculul t/ng5prin orificiul atrio(ventricular.2triul t/ng prime=te /nge arterial care vine din pl)m/n prin vene pulmonare. Brificiul atrio(ventricular t/ng au mitral e te prevaAut cu dou) valve care /l /nc.id /n timpul i tolei =i /l la ) de c.i /n timpul dia tolei. 8entriculul tang prime te in dia tola angele care vine din atriul tang5 iar in i tola il evacuea+a in artera aorta prin orificiul aortic5 preva+ut cu trei valve de a pect emilunar !valvula igmoida aortica". Brificiul mitral i cel aortic con tituie ediul de electie al cardiopatiilor reuma(ti male ! teno+a mitrala i in uficienta aortica". Inima dreapta e te alcatuita din atriul i ventriculul drept5 eparate prin orificiul atrioventricular drept. 2triul drept prime te ange veno din marea circulatie prin orificiile venei cave uperioare i al venei cave inferioare. Brificiul atrioventricular drept au orificiul tricu pid e te preva+ut cu trei valve5 care inc.id orificiul in i tola i il de c.id in dia tola.8entriculul drept prime te angele din atriul drept in timpul dia tolei i il evacuea+a in timpul i tolei in artera pulmonara5 prin orificiul pulmonar5 preva+ut ca i orificiul aortic ( cu trei valve de a pect emilunar. Inima dreapta e te motorul micii circulatii.E*i ta deci o mare circulatie au circulatie i tematica i o mica circulatie au circulatie pulmonara.Peretii atriilor i ai ventriculilor e contracta ritmic , mai intai cele doua atrii5 apoi cei doi ventriculi5 incron5 e*pul+and aceea i cantitate de ange pe care o prime c . 2triul drept prime te angele veno din intreg organi mul prin venele cave i il impinge in ventricu(lul drept5 de unde5 prin arterele pulmonare5 a0unge in plamani5 unde e o*igenea+a5 pier+and -B2.Prin venele pulmonare a0unge in atriul tang5 de unde trece in ventriculul tang i de aici ( prin artera aorta ( e te di tribuit in toate te uturile i organele. Inima e te alcatuita din trei tunici , endocardul5 miocardul i pericardul. & (

*n-ocar-ul au tunica interna captu e te interiorul inimii5 iar pliurile ale formea+a aparatele valvulare. Miocar-ul au mu c.iul cardiac e te tunica mi0locie5 fiind alcatuit din miocardul propriu(+i au miocardul contractil i din te utul pecific au e*citoconductor.Miocardul contractil are o gro ime diferita in cei doi ventriculi.2 tfel5 ventriculul tang5 cu rolul de a propul a angele in tot organi mul5 are un perete mult mai gro decat cel drept5 care impinge angele numai pre cei doi plamani.2triile au un perete mult mai ubtire decat al ventriculilor. 'e utul pecific e te con tituit dintr(un mu c.i cu a pect embrionar5 foarte bogat in celule nervoa e5 i cuprinde , ( nodul ino(atrial Ceit.(DlacE5 ituat in peretele atriului drept5 aproape de orificiul de var are al venei cave uperioare 7 ( i temul de conducere atrio(ventricular5 alcatuit din nodul atrio(ventricular 2 c.off( 'aFara5 ituat in partea po tero(inferioara a eptului interatrial5 i fa ciculul 6i 5 care ia na tere din nodul 2 c.off('aFara5 coboara in peretele interventricular i e imparte in doua ramuri !dreapta i tanga"5 care e termina prin reteaua ana tomotica PurEin0e in miocardul ventricular. Pericar-ul e te tunica e*terna a inimii ( o eroa a care cuprinde5 ca i pleura5 doua foi , una vi cerala5 care acopera miocardul5 i alta parietala5 care vine in contact cu organele de vecinatate.Intre cele doua foi e afla cavitatea pericardiaca. In tare patologica5 cele trei tunici pot fi afectate eparat !miocardita5 endocardita au pericardita" au imultan !pancardita". 8a culari+atia inimii e te reali+ata prin cele doua artere coronare.8enele coronare urmea+a traiectul arterelor i e var a in inu ul coronar5 care e de c.ide in atriul drept. Inervatia inimii e face prin firi oare nervoa e primite de la i temul impatic i para impatic. II" NOTIUNI (* .I/IO+O)I* 1evolutia cardiaca , trecerea angelui din atrii in ventriculi i apoi in arborele va cular5 impreuna cu fenomenele care determina i in ote c acea ta depla are de ange5 poarta numele de revolutie cardiaca . 1evolutia cardiaca durea+a %58 ecunde i cuprinde contractia atriilor au i tola atriala5 care durea+a %51 ecunde 7 contractia ventriculilor5 au i tola ventriculara5 care durea+a %53 ecunde5 rela*area !repau ul" intregii inimi5 au dia tola generala5 care durea+a circa %54 ecunde Inima e te o pompa a piratoare ( re pingatoare5 circulatia angelui fiind po ibila datorita contractiilor ei ritmice.1evolutia cardiaca incepe cu umplerea atriilor in timpul dia tolei atriale5 angele veno din venele cave patrun+and in atriul drept5 iar angele din venele pulmonare5 in cel tang. Patrunderea angelui de tinde peretii rela*ati ai atriilor5 pana la o anumita limita5 cand incepe contractia atriala5 deci sistola atriala, care evacuea+a tot angele atrial in ventriculi 2cumularea 7

angelui in ventriculi duce la cre terea pre iunii intraventriculare i inceperea sistolei ventriculare !contractia ventriculilor". in timpul i tolei ventriculare5 datorita pre iunii ridicate din ventriculi5 care depa e te pre iunea din artera pulmonara i aorta5 e inc.id valvele atrio(ventriculare i e de c.id valvele igmoide. Dupa e*pul+area angelui din ventriculi5 peretii ace tora e rela(*ea+a i incepe diastola ventriculara, cand5 datorita pre iunii ca+ute din ventriculi5 e inc.id valvele igmoide i e de c.id cele atrio(ventriculare Ga inceputul dia tolei ventriculare5 angele e te a pirat din atrii de catre ventriculi. Ga far itul dia tolei ventriculare5 contractia atriala ! i tola atriala" contribuie la var area in ventriculi a re tului de ange din atrii. 1e+ulta ca5 in timpul revolutiei cardiace5 atriile i ventriculii pre+inta i tole !contractii" i dia tole !rela*ari" ucce ive5 care e efectuea+a in acela i timp in cavitatile drepte i cele tangi. Dia tola generala5 adica rela*area intregii inimi5 e uprapune pe dia tola ventriculara5 dar durea+a mai putin decat acea ta5 din cau+a i tolei atriale care incepe in ultima perioada a dia tolei ventriculare. Ga individul normal au loc 7% ( 8% de revolutii cardiace:min5 care repre+inta de fapt bataile inimii. -ontractiile cardiace unt ub dependenta a doua mecani me reglatoare ( unul intracardiac5 altul e*tracardiac . Mecanismul intracaidiac e te datorat te utului ( automati mul5 ( e*citabilitatea5 ( contractilitatea5 adica care po ibilitatea e te dealtfel 5 de a de o pecific. Proprietatile miocardului a( i crea de la ingur generala a e*citatie timuli a conduce prin proprietate ra punde materiei unt, vii7 e*citatori7 timulul7 contractie.

( conductibilitatea proprietatea

proprietatea

2utomati mul i conductibilitatea e datorea+a te utului pecific i e*plica activitatea ritmica5 regulata5 a inimii. Drecventa batailor cardiace !7% ( 8%:min" e te reali+ata de nodul Ceit. i DlacE5 denumit i nodul sinusal, care emite timuli cu acea ta frecventa. De aceea5 ritmul cardiac normal e mai i toate c.eama ub tantele i ritm sinusal. Mecanismul extracardiac e te datorat i temului nervo !adrenalina5 efedrina para impaticul AR0OR*+* CIRCU+ATOR 2rborele circulator e te con tituit din va ele anguine. 2ce tea unt tuburile in care e te inc.i i prin care circula angele. in functie de tructura i functiile pe care le au5 unt trei feluri de 2rterele unt va e anguine prin care angele circula de la inima la organe.Ele porne c din 8 va e anguine, artere5 capilare i vene. il impatic i para( impatic. >impaticul rare te.

impatomimetice" accelerea+a ritmul cardiac5 iar

ventricule i ramificandu( e e ra pande c la toate organele5 unde e capilari+ea+a.Dupa dimen iuni arterele e impart in trei categorii,mari5mi0locii i mici7cele mai mici artere care e continua cu capilarele e nume c arteriole.2rterele ent va e cu a e+are variabila.2rterele mari ent a e+ate5in general profound pe cand arterele mai mici ent uperficiale.In drumul ei artera formea+a ramuri5care poarta denumirea de colaterale iar la capat formea+a ramuri terminale.Diferitele artere pot comunica intre ele prin ramuri5 care e une c i formea+a ana tomo+e. Structura arterelor. Peretele arterei e te format din trei paturi numite tunici , a" 'unica interna au intima e te formata dintr(un turtite5 numit endotelin. >ub endotelin e afla tratul ubendotelial5 alcatuit dintr(o retea de fibre ela tice5 colagene i de reticulina5 iar ub acea ta e afla o membrana groa a i ela tica care poarta denumirea de limita ela tica interna. Ea permite trecerea pla mei anguine i a globulelor albe pre te utur .b" mu culare 'unica netede mi0locie au media e te di pu e circular. alcatuita din fibre doua ela tice te uturi e i fibre de ubtia+a Proportia ace tor depinde trat ubtire de celule

marimea arterei5 deci de departarea de inima. >tratul de te ut ela tic

pe ma ura ce ne depla am de inima5 iar tratul mu cular e ingroa a cu cat ne departam de inima. Ga periferia tunicii medii e afla o membra ela tica5 care o epara de tunica e*terna5 limitanta ela tica e*terna. c" 'unic a e*terna au adventicea e te alcatuita din te ut con0unctiv ela tic i cateva elemente mu culare. In tunica e*terna a va elor mari i mi0locii e ga e c atriole i capilare anguine care au rolul e .ranea ca peretele arterei. In tunica mi0locie i tunica e*terna e ga e te i un mare numar de terminatii nervoa e vegetative. Ga nivelul capilarelor5 tunica mi0locie i cea e*terna au di parut .

V*N*+*
8enele unt va e anguine care e formea+a prin confluenta capilarelor anguine i care e termina la inima5 in atrii. Prin ele angele circula de la periferie pre inima. 8enele unt mai numeroa e decat arterele5 raportul numeric dintre ele fiind de apro*imativ 2,1. In functie de di po+itia lor in organi m5 venele unt, profunde i uperficiale. B alta caracteri tica o formea+a marele numar de ana tomo+e5 legaturi prin ramuri colaterale. In functie de gro imea lor5 venele e impart in #

trei categorii, mari5 mi0locii i mici. -ele mai ubtiri ramuri ale venelor e nume c venule i e formea+a prin unirea capilarelor SRUCTURA V*N*+OR Din punct de vedere tructural5 venele au peretele mai ubtire i mai putin re+i tent decat arterele i5 din ace t motiv5 in ectiunea tra ver ala5 conturul venelor e te oval5 turtit5in timp ce arterele au un contur circular5 regulat.Peretele unei vene e te format din trei tunici, a" 'unica interna au endovena e te formata dintr(un endotelin5 care captu e te lumenul venei i are aceia i tructura ca i endoteliul capilarelor5 i dintr(un trat con0unctiv ela tic5 a e+at in 0urul endoteliului5 care contine fibre ela tice5 di pu e in forma de retea. 'unica interna formea+a in interiorul unor vene ni te pliuri emilunare5 numite valvule venoa e. 8alvulele venoa e e ga e c numai in venele in care angele circula de 0o in u . >i e nume c vene valvulare.8enele care nu au valvule poarta denumirea de vene avalvulare. b" 'unica mi0locie au me+ovena e te mai ubtire decat tunica mi0locie a arterelor i are o tructura variata.Ea e te formata din te ut con0unctiv5 in care unt cuprin e i fibre mu culare.'e utul con0unctiv contine fibre con0unctive i fibre ela tice5 cu di po+itie i proportii foarte variate. c" 'unica e*terna au perivena e te mai groa a decat tunica mi0locie i e te con tituita tot din te utul con0unctiv la*5 in care e ga e c5 pe langa fibre con0unctive i ela tice5 i elemente mu culare7 de obicei 5 te utul con0unctiv al me+ovenei con0unctiv al perivenei5 fara o limita di tincta. >tructura peretelui i in pecial tructura tunicii mi0locii varia+a cu diferitele tipuri de vene , (vene fibroa e5 fibroela tice i vene mu culoa e. 8enele mu culoa e unt vene mici5 a e+ate departe de inima5 cum unt venele membrelor e ga e te in continuarea te utului

VAS*+* +IM.ATIC* 8a ele limfatice e formea+a prin confluenta capilarelor dand no tin va elor limfatice mici5care5 prin confluenta5 formea+a va e limfatice mari5 iar acea ta dau na tere5 la randul lor5 la trunc.iuri limfatice5 care comunica cu i temul va cular anguin. >tructural5va ele limfatice unt a ematoare cu venele5 doar ca in general unt mai ubtiri decat venele. CIRCU+ATIA SAN)UINA SIST*MATICA 1%

-irculatia i tematica a igura tran portul angelui de la inima pre organe i te eturi prin i temul arterial i capilar5 iar reintoatcerea la inima5 prin i temul veno . -irculatia i tematica incepe in ventriculul tang5 de unde pleaca artera5 aorta5 din care e de prind apoi toate arterele mari artere(arteriole(capilare apoi prin venele(vene(venele(atriul drept. CIRCU+ATIA PU+MONARA -irculatia pulmonara e te cuplata in erie cu cea i tematica5 angele din ventriculul drept fiind propul at prin artera pulmonara pre plamani5 unde are loc c.imbul de ga+e5 dupa care revine prin venele pulmonare in atriul tang. CIRCU+ATIA +IM.ATICA -irculatia limfatica e te o cale derivata a marii circulatii5 prin care reintra in vene o parte din lic.idele inter titiale. >imilar circulatiei angvine5 circulatia limfatica are loc in cadrul unui i tem va cular inc.i 5 care incepe din te uturi5 prin capilare inc.i e5 e colectea+a apoi in va e din ce in ce maimari5 i5infinalformea+a doua colectoare limfatice mari5 care ubclaviculare. E*amenul obiectiv al unui cardiac utili+ea+a cele patru metode cla ice, inspectia5 palparea5 percutia5 auscultatia. Inspectia In pectia implica in pectia generala i in pectia regiunii precordiale. In pectia generala permite a e evidentie+e, po1itia olna2ului, ortopneea indica o in uficienta cardiaca tanga5 iar po+itia genu( pectorala5 o pericardita cu lic.id abundent7 culoarea te'umentelor si a mucoaselor, paloarea apare in endocardita lenta5 cardita reumatica5 in uficienta cardiaca5 iar ciano+a5 in in uficienta cardiaca globala5 in unele boli cardiace congenitale7 ansul arterial H!artere .iperpul atile" indica o in uficienta aortica au un .ipertiroidi m7 tur'escenta 2enelor 4u'ulare la nivelul regiunii cervicale e te un emn de in uficienta cardiaca dreapt om area a -omenului prin a cita au .epatomegalie de ta+a e te un alt emn de in uficienta cardiaca dreapta7 inspectia 'enerala mai permite remarcarea edemelor in regiunile declive !membre inferioare5 regiunea acrata etc."5 a degetelor .ipocratice !endocardita lenta". In pectia regiunii precordiale poate decela, bolirea regiunii precordiale !prin marirea accentuata a inimii la copii au adole centi" au retractia a !in imfi+a pericardica"7 ediul ocului 11 3e de ac.id in venele

ape*ian !al varfului etc.". Palparea Palparea permite a e aprecie+e, socul ape5ian care5 normal5 predomina in patiul al 8(lea interco tal tang5 putin inauntrul liniei medico(claviculare. E te limitat i punctiform. @neori5 ocul i tolic ape*ian nu e percepe decat in decubit lateral tang au c.iar nu e te palpabil. In tare patologica5 prin marirea inimii5 ocul ape*ian e depla ea+a in 0o i pre tanga !in .ipertrofia ventriculara tanga" au numai pre tanga !in .ipertrofia ventriculara dreapta"7 freamatele !vibratii provocate de unele ufluri valvulare mai inten e i mai a pre i care dau o en+atie tactila a emanatoare cu aceea perceputa aplicand palma pe patele unei pi ici care toarce" i frecaturile pericardice7 palparea arterelor periferice !temporala5 radiala5 .umerala5 carotida5 pedioa a5 tibiala po terioara5 femurala" permite aprecierea ela ticitatii i permeabilitatii arteriale. Percutia6 Percutia face po ibila aprecierea maririi i formei inimii. 2u cultatia e face cu urec.ea libera au cu teto copul5 bolnavul fiind a e+at pe rand in decubit dor al5 apoi lateral tang5 in far it in picioare. Ga inima normala e percep doua +gomote, +gomotul I au i tolic5 urd i prelungit5 datorat inc.iderii valvulelor atrioventriculare i contractiei miocardului. >e aude mai bine la varf7 +gomotul al II(lea au dia tolic5 mai curt i mai inalt5 datorat inc.iderii valvulelor igmoide aortice i pulmonare7 e aude mai bine la ba+a. Primul +gomot e te eparat de al doilea prin pau+a mica ! i tola"5 iar al doilea e te eparat de primul +gomot al revolutiei cardiace urmatoare prin pau+a mare au dia tola. In tare patologica pot aparea modificari de +gomote5 +gomote upraadaugate !sufluri"5 tul urari -e ritm. Modificarile cele mai caracteri tice ale +gomotelor unt, intarirea primului +gomot la varfI! teno+a mitrala"7 intarirea +gomotului al doilea la aorta !.iperten iunea arteriala" au la pulmonara ! teno+a mitrala7 +gomot in trei timpi la varf ! teno+a mitrala7 +gomotul de galop e te un ritm in trei timpi5 datorit a ocierii unui al treilea +gomot anormal la cele doua +gomote normale5 care apare in diferite forme de in uficienta cardiaca. /'omotele supraa-au'ate unt uflurile i +gomotele pericardice. Dupa cau+ele care le determina5 uflurile pot fi e5tracar-iace !anorganice"5 cand apar accidental la per oane fara le+iuni cardiace5 i car-iace. >uflurile cardiace pot fi organice !le+iune a aparatului valvular" 12 au

functionale !dilatare a cavitatilor inimii au a arterei aorte ori pulmonare". @ltimele apar frecvent in in uficienta cardiaca. Dupa timpul revolutiei cardiace in care apar5 uflurile pot fi i tolice !in fuicienta mitrala5 teno+a aortica" au dia tolice ! teno+a mitrala5 in uficienta aortica".2u cultatia inimii permite uneori de coperirea frecaturii pericar-iace J emn important pentru diagno ticul pericarditelor. *5plorari functionale" Pulsul Pul ul e te o e*pan iune ritmica incrona cu bataile inimii i e percepe cand e comprima o artera pe un plan re+i tent. Bbi nuit5 fiecarui bolnav i e cercetea+a pulsul ra-ial5 care e palpea+a de obicei la ambele maini5 cu trei degete !inde*5 mediu i inelar"5 bolnavul fiind in repau 5 i e numara de preferinta timp de un minut.>e tudia+a ucce iv, .rec2enta si ritmul. Normal5 frecventa e te de ce 78 -e pulsatii9min5 iar ritmul regulat. >ub influenta unor boli5 pul ul e accelerea+a !ta.i figmie"5 e rare te !bradi figmie" au devine neregulat !ritmul i inten itatea pul atiilor unt inegale". In fibrilatia atriala e numara pul atiile i apoi bataile cardiace5 au cultate direct la inima. Daca primele unt mai putin numeroa e5 e pune ca pul ul e te deficitar. Pul ul bigeminat e caracteri+ea+a prin doua pul atii J una puternica i alta laba5 urmata de o pau+a mai lunga7 e intalne te in e*tra i tole. Amplitu-inea sau intensitatea ma oara gradul e*pan iunii arteriale. Din ace t punct de vedere e deo ebe c, pul ul mic i rapid5 uneori aproape imperceptibil5 care apare in colap ul va cular7 pul ul altaret i depre ibil5 care love te degetul cu forta i apoi cade bru c7 e intalne te in in uficienta aortica i poarta denumirea de pul ul -orrigan. *'alitatea atailor, pul ul poate fi alternant cand o pul atie laba alternea+a cu una puternica5 ritmul fiind regulat. Duritatea au pre iunea in artere e aprecia+a prin pre iunea care trebuie e*ercitata a upra arterei pentru a face a di para unda pul atila. Pul ul e te dur in .iperten iunea arteriala5 datorita pre iunii dia tolice 0oa e. In mod normal5 pul ul e te cu atat mai rapid5 cu cat 'K e te mai ridicata. Dace e*ceptie febra tifoida5 cand pul ul nu cre te core pun+ator cu 'K. Tensiunea arteriala 'en iunea arteriala e te forta cu care angele circulant apa a a upra peretilor arteriali. Mai corect e te termenul de pre iune arteriala5 deoarece valorile ten ionale inregi trate reflecta pre iunea angelui in artere5 i nu ten iunea peretelui arterial. In practica e folo e te termenul de ten iune 13

arteriala. >e deo ebe c o tensiune arteriala ma5ima sau sistolica care core punde ventriculare5 i o tensiune minima sau -iastolica5 care core punde far itului dia tolei. Diferenta dintre ace te doua valori e nume te tensiunea -iferentiala. 8alorile normale unt con iderate a ta+i pentru ma*ima 14% J 1&% mm 6g5 iar pentru minima #%:#$ mm 6g !-omitetul de e*perti al B.M.>.". @nii autori deo ebe c, ten iunea arteriala ba+ala5 inregi trata cand ubiectul inve tigat e ga e te in repau p i.ic5 fi+ic i metabolic. Pentru acela i individ5 acea ta e te o con tanta7 ten iunea oca+ionala5 repre+entata de valorile inregi trate in conditii obi nuite de e*aminare. 2cea ta e te o valoare variabila5 care cade in repau . In general e*i ta variatii ale '.2. In functie de var ta5 e*5 po+itie5 efort mu cular5 e*citatii p i.ice5 me e5 greutatea corporala5 arcini5 apnee5 tu e. Pentru evitarea factorilor care influentea+a '.2.5 acea ta e ia cand bolnavul e te in repau fi+ic i p i.ic !culcat timp de 1% J 3% de minute"5 efectuand mai multe inregi trari i notandu( e cea mai mica valoare5 re pectand intotdeauna aceea i ora de inregi trare i utili+and acela i tip de aparat. -orect5 '.2. trebuie ma urata la &umerala5 bilateral !pentru a urprinde o eventuala a imetrie ten ionala"5 in clino tati m au in po+itie e+anda5 in orto tati m5 iar uneori i la membrele pelviene !indi pen abil in unele forme de .iperten iune". Ga membrele pelviene5 '.2. e te mai mare decat la cele toracice cu 2% J 4% mm 6g5 pentru cea i tolica5 i cu 1%(2% mm 6g5 pentru cea dia tolica. >e utili+ea+a fie metoda palpatorie5 fie cea o cilatorie au au cultatorie5 ultima fiind folo ita in practica curenta. 2paratele e nume c sfi'momanometre7 in metoda au culatatorie e intrebuintea+a aparatul 1iva(1occi au aparatul 8iLue+(GeubrA. E te preferabil ca pacientul a tea culcat5 cu bratul rela*at5 de+velit pana la umar i a e+at ori+ontal la inaltimea cordului. Man eta e aplica pe partea interna a bratului5 la doua laturi de deget de plica corului5 avand gri0a a nu fie nici prea tran a5 nici prea larga. >teto copul e aplica pe artera .umerala5 la cativa centimetri ub marginea inferioara a man etei. 2cea ta nu va fi mentinuta umflata prea mult timp5 deoarece provoaca .iperten iune venoa a5 care ridica ten iunea dia tolica. '.2. e inregi trea+a pompand aer in man eta i decomprimand progre iv in timp ce e a culta artera cu teto copul. 8aloarea aratata de manometru la aparitia primului +gomot indica ten iunea ma*ima ! i tolica". 'en iunea dia tolica e notea+a in momentul cand +gomotele devin mai a ur+ite. @nii autori notea+a i momentul cand +gomotele di par complet. -re terea ten iunii i tolice e intalne te in &ipertensiunea arteriala5 insuficenta aortica5 locul total5 &ipertiroi-ism5 coarctatia -e aorta. Pre iunea dia tolica e te mai importanta5 deoarece reflecta pre iunea permanenta care actionea+a a upra arterelor. De aceea5 14 i tolei

.iperten iunea dia tolica are un progno tic mai grav5 aparand in formele maligne de .iperten iune5 in in uficienta aortica5 ten iunea dia tolica cade uneori la 1ero" In colaps sca- am ele tensiuni" *5plorari paraclinice" E*plorarea paraclinica e face in enul tabilirii etiologiei 6'25 a tadiali+arii ei i pentru identificarea altor factori de ri c a ociati E*amenul umar de urina da re+ultate normale in formele necomplicate.In formele avan ate e pretea+a la confu+ii cu nefroangio clero+a au 6'2 ecundara renoparenc.imatoa a.Dunctia renala i eventuala implicare a rinic.iului in etiologia .iperten iunii e evaluea+a prin do+area ureei5 creatininei i ionogramei erice. Evaluarea factorilio de ri c a ociati i a efectelor ecundare ale unor medicamente e face prin do+area glicemiei5 cole terolului5trigliceridelor i acidului uric. E*amenul fundului de oc.i ofera informatii a upra everitatii 6'2 i in pecial a upra ra unetului ei pe cerebrala. >e de criu, ( tadiu I,ingu tarea lumenului arterial ( tadiul II,artereIin fir de argintMcomprimarea venelor la locul incruci arii N emnul >2G@>( O@NNP ( tadiul I8, edem papilar 1adiografia toracica arata un cord de dimen iuni normale au cre cute in momentil in care apar dilatarea i emnele de in uficienta cardiaca.Mai poate evidential pre+enta uniu eventual anevri m de aorta. Electocardiograma poate fi normala au poate evidential .ipertrofie atriala tanga5 .ipertrofie ventriculara tanga5modificari ecundare5i c.emice au mi*te ale egmentului >' i undei '.@neori pot fi urprin e diferite aritmii. Ec.ocardiografia e te mult mai depi tarea .ipertrofiei ventriculare dia tolice . en ibila decat electrocardigrama in ceea ce prive te i in aprecierea performantei i tolice i tangi precum

CAPITO+U+ II
:IP*RT*NSIUN*A ART*RIA+A

Definitie : .iperten iunea arteriala e te un indrom caracteri+at prin cre terea pre iunii i tolice i a celei dia tolice pe te valorile normale. Dupa BM> e con idera valori normale pentru pre iunea ma*ima 14%(1&% mm6g5 interpretate in raport cu var ta5 e*ul i greutatea5 1$

iar pentru minima #%(#$ mm6g. Clasificare : in functie de etologie e deo ebe c a" 6'2 b" 6'2 deo ebe c cardiova culare. 6'2 e te una dintre cele mai ra pandite boli.Pre iunea arteriala poate cre te fie prin marirea debitului5 fie prin cre terea re+i tentei.-ele mai multe .iperten iuni au la ba+a cre terea re+i tentei periferice !.iperten iunea e entiala5 renol.". Initial5proce ul e te functional(va ocon tructie(apoi le+iuni organice care permanenti+ea+a .iperten iunea arteriala. in ceea ce prive te factorii care reali+ea+a va ocon tructia arteriala5 e acorda un rol important i temului nervo central5 i temului .ipofi+o( uprarenal i .iper reactivitatii va culare.in evolutia .iperten iunii arteriale5dupa mai multi ani de evolutie apoi le+iuni organice de atero clero+a5 care agravea+a tulburarile. Stadiul I- caracteri+at prin dep)=irea valorilor normale de 14%(1&%:#%(#$ mm 6g5 iar) atingeri va culare au vi cerale. Stadiul al-II-lea - caracteri+at prin emne de .ipertrofie cardiova cular). 6ipertrofia ventricului t;ng poate fi con tatat) clinic5 electrocardiografie5 radiologie =i prin e*amenul fundului de oc.i !angiopatie .iperten iv)". Stadiul al-III-lea ( caracteri+at prin apari<ia complica<iilor cardiace5 coronariene5 cerebrale =i renale. 6iperten iunea arterial) e te una dintre cele mai ra pandite boli. . Pre iunea arterial) poate cre=te fie prin m)rirea debitului5 fie prin cre=terea re+i ten<ei.. -ele mai multe .iperten iuni au la ba+) cre=terea re+i ten<ei periferice !.iperten iunea e en<ial)5 renal) etc". Ini<ial proce ul e te func<ional ( va ocon tric<ie (5 ulterior apar le+iuni organice care permanenti+ea+) .iperten iunea arterial). /n ceea ce prive=te factorii care reali+ea+) va ocon tric<ia arterial)5 e acord) un rol foarte imporatnt >N-(ului5 i temului .ipofi+ar uprarenal =i .iperreactivit)<ii va culare. /n evolu<ia .iperten iunii arteriale5 dup) mai mul<i ani de evolu<ie apar le+iuni organice de atero clero+)5 care agravea+) tulbur)rile. 1" :IP*RT*NSIUN*A ART*RIA+; *S*N,IA+; ( prin care e /n<elege orice indrom clinic .iperten iv /n care valorile pre iunii arteriale unt cre cute5 /n ab en<a unei cau+e organice. >e mai nume=te =i boal) .iperten iv). E te cea mai frecvent)5 repre+ent;nd 8%(#%4 din totalul 1& e entiala in care nu e poate evidentia o cau+a organica ecundara au imptomatica in care e te dovedita cau+a e ecundare , renale5 endocrine5 neurogene i

.iperten iuni

.iperten iunilor5 =i apare de obiucei dup) 3% de ani cu un ma*imum de frecven<) /ntre 4% =i $% de ani. /n ab en<a unei etiologii certe o aten<ie deo ebit) e acord) factorilor de ri c care ar putea interveni /n producerea bolii =i a upra c)rora (ar putea ac<iona /n vederea reducerii num)rului de bolnavi .iperten ivi. ( Ereditatea ( .iperten iunea pre+ent) la p)rin<i =i de cenden<i direc<i5 au la gemenii mono+igo<i ( >e*ul ( inciden<a bolii e te ec.ilibrat) /ntre cele 2 e*e p;n) la $%(&% ani5 dup) care cre=te la femei. P;n) la menopau+) inciden<a e te mic) datorit) relativei .ipovolemii ecundare pierderilor men truale lunare. ( 8;r ta ( dup) &% de ani e con tat) o cre=tere a '2 cu $(1% mm 6g:an determinat)) de reducerea ela ticit)<ii va elor ( 1a a ( inciden<a 6'2 cre=te la ra a neagr) care pentru o adaptare la clima u cat) =i c)lduroa ) /=i diminu) e*cre<ia de odiu5 duc;nd la .ipovolemie. ( 2port alimentar de are e*ce iv !Q 1% g :24 ore" ( Bbe+itatea5 edentari mul5 con um e*ce iv de carne de porc ( -on umul de alcool !mai ale bere =i vin"5 c.iar moderat cre=te valorile ten ionale ( Dumatul cre=te ri cul complica<iilor cardio(va culare =i cerebrale ale 6'25 ca =i evolu<ia pre 6'2 malign) ( -afeaua prin cofein) determin) cre=teri acute ale '2 datorit) va ocon tric<iei ( Dactorii p i.oemo<ionali !via<a /ncordat)5 tre ant)" ( 2 ocierea cu diabetul +a.arat5 atero clero+a cre=te de 2(3 ori ri cul de apari<ie al 6'2 ( -on umul cronic de anticoncep<ionale orale !mai ale cele care con<in e trogeni /n cantitate mare"

<" :IP*RT*NSIUNI+* ART*RIA+* SIMPTOMATIC* De cauz renal. Din ace t grup fac parte hipertensiunile renovasculare !anomalii congenitale ale va elor renale5 teno+e atero clerotice5 anevri me5 trombo+e5 embolii"5 hipertensiunile din bolile parenchimului renal ! glomerulonefrit) acut) =i cronic)5 le+iunile renale de diabet5 pielonefrite etc". /n apari<ia .iperten iunii renale5 rolul principal e te de<inut de o en+im) care ia na=tere /n rinic.iul i c.emic ! cu circula<ia in uficient)" =i care e nume=te renin. 2cea ta e tran form) /n ;nge /ntr(o ub tan<) numit) angiotensin. E important) preci+area etiologiei renale5 17

deoarece unele forme unt u ceptibile de o interven<ie c.irurgical) ! .iperten iune renova cular)5 unele pielonefrite". 'ratamentul e adre ea+) at;t bolii de ba+)5 c;t =i .iperten iunii arteriale. De cauz endocrin. Din ace t grup fac parte, ( feocromocitomul - o tumoare locali+at) /n medulara glandei uprarenale5 caracteri+at) prin cri+e paro*i tice de .iperten iune datorit) de c)rc)rii /n circula<ie de catecolamine ! adrenalin) =i noradrenalin)"5 dup) care ten iunea revine rapid la normal5 fiind ade ea urmat) de tran pira<ii profii+e =i diure+) e*ce iv)7 .tratamentul e te c.irurgical ( re+ec<ia tumorii7 hiperaldosteronismulprimar !adenom cortico uprarenal cu ecre<ie e*ce iv) de aldo teron" care duce la reten<ie de odiu =i .iperten iune prin e*pan iune de volum7 ( sindrom Cushing( datorat unei tumori cortico uprarenale au .ipofi+are care e caracteri+ea+) prin .iperten iune5 obe+itate5 vergeturi5 .ir uti m =i cre=terea elimin)rii urinare a 17(ceto teroi+iior7 tratamentul e te c.irurgical(re+ec<ia tumorii. ( Hipertensiuni endocrine-niai apar /n hipertiroidism i in cursul sarcinii: /n cur ul primei arcini poate ap)rea o .iperten iune rever ibil)5 recidiv;nd eventual cu fiecare nou) arcin)7 alteori graviditatea agravea+) o .iperten iune arterial) pree*i tent)5 de alt) natur) De cauz neurogena.. In boli traumatice5 tumorale5 inflamatorii ale creierului care duc la o cre=tere a pre iunii intracranienc au /n ca+ de le+iuni ale centrilor va omotori e ob erv)5 uneori5 o cre=tere a ten iunii arteriale. De cauz cardiovascular . 3olile /n o<ite de .iperten iune arterial) unt, ( coarcta<ia aortic) ( anomalie congenital) cu /ngu tarea lumenului aortei5 manife t;ndu( e caracteri tic prin 6'2 /n amonte de teno+) =i normo:.ipoten iune /n aval de teno+) !la nivelul membrelor inferioare" ( blocul complet ( in uficienta aortic) ( atero clero+a 6'2 e entiala , prin care e intelege orice indrom clinic .iperten iv5 in care valorile pre iunii arteriale unt cre cute5 in ab enta unei cau+e organice. >e mai nume te i boala .iperten iva.E te cea mai frecventa5 repre+entand 8%(#% 4 din totalul .iperten iunilor5 i apare de obicei dupa 3% de ani5 cu un ma*imum de frecventa intre 4% i $% de ani. Incidenta e te mai mare la femeie5 dar formele mai grave apar la barbarti. Menopau+a i obe+itatea unt factori favori+anti5 la fel viata incordata5 tre anta i ereditatea. Ereditatea ar 0uca un rol foarte important5 afectiunea intalnindu( e in proportie de 2%(8%4 !dupa diferite tati tici" in antecedentele familiale ale 18

bonlavilor. -eea ce e tran mite ar con ta intr(o tulburare a metaboli mului catecolaminelor !adrenalina i noadrelina"5 care ar ta la ba+a va ocon tructiei arteriale. >e pare ca i alimentatia bogata ar 0uca un rol. *TIO+O)I* 2 t)+i e te acceptata conceptia nervi t)5 potrivit c)reia predi po+i<ia ereditar) e te de natur) neurogen)5 legat) de o anumit) tructur) a per onalit)<ii =i de o anumit) modalitate de r) pun la itua<iile de tre , durere5 fric)5 up)rare. 3oala ar fi e en<ial nervoa )5 produ ) de o tulburare /n activitate a centrilor nervo=i uperiori. Diferi<i e*citan<i din fera p i.o(emo<ional) ! neca+uri5 gri0i5 ne iguran<)"5 ac<ion;nd pe fondul unei predi po+i<ii ereditare duc la apari<ia unor focare de e*cita<ie permanent) la nivelul coar<ei cerebrale determin;nd ecundar o va ocon tric<ie arterial). 'ot /n lan<ul patogenic al .iperten iunii mai intervin ( prin intermediul coar<ei ( i temul endocrin =i rinic.iul. Modific)rile fundamentale locale care =i atero clero+a5 care gr)be c evolu<ia tau la ba+a .iperten iunii =i /ntunec) progno ticul unt va ocon tric<ia prin complica<ii. arterial) =i cre=terea con<inutului peretelui arteriolar /n ap) =i are. Mai t;r+iu apar le+iuni organice Fiziopatologia hipertensiunii arteriale Pentru practica clinica i patologica5 importanta e te nu atat valoarea cifrica a cre terii ten ionale cat con ecinta va culara i .emodinamica a ace tia. 1elatia dintre .iperten iune i patologia va culara e te binecuno cuta5 imbracand in mare urmatoarele a pecte , ( .iperten iunea arteriala include modificari modificari arteriolare pecifice ( arteridopatia .iperten iva. @ltimul a pect retine atentia in mod deo ebit atat prin mecani mele ale de producere cat i prin con ecintele a upra evolutiei .iperten iunii arteriale. E*i ta doua forme di tincte de arteridopatii .iperten ive, arterilo clero+a i necro+a fibrinoida a mediei arteriolare . 2rteriolo crelo+a con ta in ingro area i 5 ulterior 5 in .ialini+area arteriolelor 5 fenomenul parand a debute+e ubendotelial5 cu prindere progre iva a mediei. In patologene+a .ialinului unt implicate .iperproductia de colagen arteriar5 degenerarea membrelor ba+ale5 e* udatia pla matica cu depunere de fibrina i degenere centa mu culaturii netede.Ge+iunile de arteriolo crelo+a unt parcelare7 intere ea+a cu precadere rinic.iul i con tituie ub tratul a anumitei nefroangio crelo+ei benigne5 de invaluire in 6'2 e entiala. >ommer t con tata ca le+iunile de arteriolo crelo+a evoluea+a in mai multe tadii, pa m al 1#

celulelor mu culare din media arteriolei aferente5 ingro are a peretelui va cular datorita edemului5 .ipertrofie a celulelor mu culare5 degenere centa nialnia a peretelui arteriolar cu ingu tarea lumenului va cular. Necro+a fibrinoida arteriolara con tituie RmarcaR morfologica a 6'2 maligne. >e caracteri+ea+a prin rupturi ale fibrelor mu culare netede din media arteriolara5 e*udatia pla matica enorma in peretele va cular5 reactie inflamatorie e*udativa i ploriferativa in adventice cu obliterare au teno+are con ecutiva a numenului arteriolar. 2rteriola capata un a pect bi+ar5 moniloform5 avand +one dilatate care alternea+a cu altele tramtorate. Ge+iunile afectea+a in ma ura diferita rinic.iul5 pancrea ul5 uprarenalele5 inte tinul5 creierul5 cordul i ficatul. Ga nivelul rinic.iului5 le+iunile arteriale e i temati+ea+a5 fiind repre+entate de endorterita proliferativa5 arteriolita necro+anta glomerulita necro+anta. Patogenia le+iunilor arteriale e te comple*a i doar partial cuno cuta5 mai ale in ceea ceprive te ecventialitatea evenimentelor mobide. Interventia mecani mului renina(angioten iva5 .iper ecretia de mineralcorticor+i i catecolamide5 e*ce ul de NaS5con tituie elementele patogenice principale care tau la ba+a va culo+ei pla matice5 a depunerii de fibrinoid in media arteriolara i a necro+elor arteriolare. ANATOMIA PATO+O)ICA 6'2 entitate no ologica individuali+ata pe criterii fi+iologice5 nu are un ec.ivalent anatomic. In cur ul evolutiei ale apar multiple a pecte morfologice5 in functie de tadiul bolii5 de rapiditatea in talarii ei5 de inten itatea tulburarilor functionale i de gradul de intere are a diferitelor organe in proce ul patologic. 'endinta vec.e de a identifica .iperten iunea cu modificarile tructurale a facut dificila cunoa terea rolului 0ucat de arteriole va culare organice in i toria naturala a bolii. Intr( adevar 6'2 i degradarile morfologice nu unt neaparat doua a pecte diferite aleunuia i aceluia i proce . Marimea ten iunii i gradul arterio crelo+ei nu unt legate intre ele prin legaturi matematice5 de cau+a la efect. Intre importanta le+iunilor i gravitatea manife tarilor lor c.imice5 de a emenea5 nu e*i ta o proportionalitate tricta. Multe dintre a pectele le+ionale con tatate nu au nimic caracteri tic intre ele i5 mai mult c.iar5 cea mai mare parte dintre complicatiile bolii pot fi corelate mai de graba cu proce ele artero crelotice accentuate de .iperten iune5 decat cu in u i 6'2. Multe alte le+iuni5 de a emenea5 nu e deo ebe c de degenerarile arteriale legate de proce ul de ene centa5 indiferent de cifrele ten ionale. In general5 lip e c tudii de mare anvergura5 ba+ate pe criterii unitare5 bine preci+ate5 care a caute a tabilea ca o corelatie tricta 5 comparativa5 intre tipul i gradul unor anumite le+iuni5 pe de o parte5 i grupa de var ta5 e*ul5 cifra ten ionala5 vec.imea i vite+a 2%

evolutiei bolii5 pe de alta. De aceea untem mai mult au mai putin iliti a ne limitam la o e*punera catagrafica a tipurilor de le+iuni intalnite in acea ta boala i a facem numai pre upuneri care dintre modificarile degenerative ce alcatuie c Rarterio crelo+aR unt legate de o ten iune mare. Proce ele patologice5 care duc la degenerarea fibrelor periferice ela tice din media aortei i din media arterelor mari5 cre c pre iunea pul ului i duc la o .iperten iune e*clu iv i tolica. In parte5 ace te proce e unt in functie de var ta. 1idicarile atat ale pre iunii i tolice5 cat i celei dia tolice unt legate in primul rand de modificarile5 functionale au tructurale5 din arterele mici5 mu culare. SIMPTOMATO+O)I* -la ic e deo ebe c trei tadii, Stadiui prehipertensiv - poate /l afirmat pe ba+a a cenden<ei ereditare .iperten ive5 apari<iei unor pu euri ten ionale trec)toare =i a unor te te care tabile c cre=terea anormal) a pre iunii arteriale5 comparativ cu normalul. -el mai cuno cut e te te tul pre or la rece5 care e te po+itiv c;nd5 introduc;nd m;na /n ap) la 4 K5 valorile '2 cre c cu pe te 4% mm6g. Stadiul de hipertensiune intermitent ( caracteri+at prin perioade de .iperten iune5 f)r) alte emne clinice5 altern;nd cu perioade normale. Stadiul de hipertensiune permanent - /n pe te #% 4 din ca+uri5 .iperten iunea arterial) e te depi tat) /n ace t tadiu. Dup) manife t)ri e deo ebe c, T orma benign care evoluea+) progre iv =i e caracteri+ea+) prin, o emne care apar la e*amenul arterelor5 artere inuoa e =i rigide5 pul bine b)tut o emne de fragilitate capilar)7 diver e manife t)ri .emoragice ! epi ta*i 5 metroragii5 uneori .emateme+e5 .emoragii retiniene" emne cerebrale, cefalee occipital)5 de obicei diminea<a5 la tre+ire5 ame<eli5 obo eal)5 a tenie5 in omnie5 tulbur)ri de memorie =i concentrare5 modific)ri de caracter5 frecvent tulbur)ri de vedere ! M mu=te +bur)toareM5 vedere /nce<o=at)"7 cefalee cu caracter pul atil5 ame<eal)5 tulbur)ri de vedere =i tulbur)rile trec)toare de con=tient) =i de limba0 unt cele mai frecvente tulbur)ri func<ionale comune tuturor formelor de .iperten iune o furnic)turi la nivelul e*tremit)<ilor5 ame<eli5 en+a<ia de M deget mortM o e*amenul inimii relev) ubiectiv palpita<ii5 dureri precordiale5 diferite grade de di pnee5 iar obiectiv5 emne de m)rire a inimii t;ngi ! .ipertrofie"5radiografia5 elecrocardiografia5 fundul de oc.i =i probele func<ionale renale aprecia+) gradul de evolutivitate a .iperten iunii arteriale. tadiu al formei benigne ( care e in talea+) dup) mul<i ani de evolu<ie ( apar complica<ii, in uficien<) cardiac) t;ng) au total)5 cardiopatie i c.emic)5 complica<ii cerebrale au renale. orma malign are evolu<ie rapid) =i o mortalitate ridicat). Poate ii malign) de la /nceput au e 21 In ultimul

poate maligni+a pe parcur . 8alorile ten ionale uni mari5 /n pecial cea dia tolic) dep)=ind 13% mm6g5 re+i tente la tratament >tarea general) e te alterat) rapid !a tenie5 l)bire5 paloare5 cefalee inten )"5 fundul de oc.i e te grav =i precoce alterat5 complica<iile apar de timpuriu5 /n pecial in uficien<a renal) progre iv) =i ireductibil). (IA)NOSTICU+ :TA SI *VA+UAR* 6'2 fiind o boala de frecventa cre cuta in populatia generala5 adevaratele probleme pe care le pune unt cele ale depi tarii ale in ma a i nu cele ale tabilirii diagno ticului la nivel individual. De aceea populatia trebuie a fie avi+ata i a pri0ine efortul medico( anitar de depi tare activa a bolii. >pri0inul cel mai direct e te materiali+at prin pre+entarea la actiunile dedepi tare a 6'2 pe de o parte5 iar pe de alta parte5 prin efectuarea con tiincioa a a e*aminarii medicale impu e cu diver e prile0uri !anga0ari in munca5 admitere in invatamantul uperior5 e*amene pentru permi de conducere auto5 e.t.c". In fond5 problema centrala a diagno ticului individual al 6'2 e te legata de valoarea cifrei ten ionale. In felul ace ta ma urarea '2 devine mi0locul e ential de diagno tic. 2 i tentei medicale5 i in pecial celei care lucrea+a in comunitati5 ii revine un rol in emnat in depi tarea .iperten ivilor prin pri ma faptului ca ea e te cea care ma oara '25 dar mai ale prin natura muncii ale care(i permite a culeaga mai multe informatii de pre pacient i mediul au. >a nu uitam ca uneori valorile cre cute5 pe te limita5 ale '2 nu indica neaparat o .iperten iune arteriala ci e pot datora unor factori de mediu. De aceea conte*tul in care e inregi trea+a ace te valori e te foarte inportant. De a emenea 2M trbuie a tapanea ca foarte bine te.nica ma urarii ten iunii arteriale tiut fiind faptul ca ma urarea incorecta duce la valori eronate. -e trebuie a faca pacientul caruia la o e*aminare medicala i (a ga it cre cuta '2U 1a pun ul va trebui a tina eama de cifra '2 i var ta per oanei in cau+a. 2 tfel5 pentru adulti5 indiferent de var ta5 de coperirea unei '2d egala au mai mare de 1%% mm:6g trebuie a fie urmata de pre+entarea la medic pentru inve tigatiile de rutina i pre crierea tratamentului. Dupa de coperirea i confirmarea .iperten iunii arteriale e te nece ar a e efectue+e pentru fiecare bolnav un bilant clinico(biologic in copul individuali+arii diagno ticului i eventual al ga irii unei etiologii a .iperten iunii. Efortul diagno tic va fi limitat la un minim concludent de date5 in a a fel incat a e poata evidentia, ( everitatea bolii (gradul de afectare cardiova culara (coe*i tenta altor factori de ri c pentru atero crelo+a (un po ibil factor etiologic 22

(elemente orientative pentru progno tic i tratament 6iperten ivul e te prin e*celenta un bolnav ambulator5 internarea a in pital nefiind indicata decat in cateva ituatii i anume, V V V V V !efecte Per oanele tinere ! ub 4% de ani" cu 6'2 moderata au evera7 Per oanele cu '2 mai mare au egala cu 24% mm:6g i: au '2d mai

mare au egala cu 12% mm:6g7 3olnavii la care e u picionea+a clinic o forma de 6'2 ecundara7 Indivi+ii cu 6'2 re+i tenta la tratament7 6iperten ivii adver e a caror ale 6'2 RbanalaR i i modifica bru c cur ul evolutiv re+i tentei ma0ore medicatiei auti.iperten ive5 in talarea

la tratament5 aparitia unor complicatii5 e.t.c"7 V tratamentul. 2bordarea unui bolnav .iperten iv va incepe in mod obligator cu o anamne+a atenta5 un e*amen clinic complet i o inve tigatie paraclinica de rutina5 trict nece ara. 2N2MNEW2 2 i tenta medicala fiind prima care intra in contact cu pacientul !de cele mai multe ori" trebuie a conduca di cutia a tfel incat a poata procura urmatoarele date, debretul apro*imativ au igur al 6'25 imptomele de debut au cele pentru care e adre ea+a medicului5 a oriente+e i a ierar.i+e+e inve tigatiile paraclinice pentru tabilirea etiologica a 6'2 i a caracterului au evolutiv5 a efectue+e un bilant orientativ privind ri cul cardiova cular5 bolilea ociate i evetualele conditii de mediu favori+ante pentru cre terea valorilor '2. 2nomne+a bolnavului cu 6'2 e te etapa initiala i indi pen abila tabilirii debutului .iperten iunii. Interogatoriul preci+ea+a unele tulburari functionale comune tuturor formelor de 6'2 i anume, (cefalee ( emnalata indeo ebi dimineata inainte de culare7 are ediul cervico(occipital au e pre+inta ca o .emicranie predominant preorbitara5 alteori e te pul atila5 in otita au precedata de tulburari vi+uale au dige tive7 bolnavii relatea+a ca cefaleea e te favori+ata de inge tia de alcool i de upra olicitare intelectuala7 (verti0 de durata variabila5 a ociat au nu c.imbarilor de po+itie 5 (tulburari de vedere 5 23 3olnavii la care 6'2 e a ocia+a cu alte afectiuni cronice !metabolice5 i

cardiova culare5 pulmonare5 e.t.c." care afectea+a progno ticul

(va0aieli in urec.i 5 (obo eala fi+ica i intelectuala5 (pare te+ii5 pare+e5 di artrii trecatoare5 (palpitatii5 precordialgii5 di pnee de efort5 (an*ietate5 in omnii5 iritabilitate5 (pre+enta in antecedentele patologice per onale a unor afectiuni nefrologice auurologice !albuminurie au .ematurii pa agere5 infectii urinare5 colici nefretice5afectiuni renale diagno ticate5 e.t.c." traumati me lombare5 6'2 pe timpul unei arcini5 (e*i tenta antecedentelor .eredocolaterale de 6'25 de atero crelo+a i formele clinice de manife tare a ace tora5(unele obiceiuri alimentare individuale i familiale !con um de are5 de dulciuri"5fumatul i conumul de alcool5 (profilul profe ional5 gradul de ociala a bolnavului5 (e*i tenta unor imptome care pot ugera o 6'2 ecundara !cri+e udorale in otite de palpitatii5 an*ietate i paloare5 a tenie mu culara5 pare te+ii5 mialgii5 parali+ii intermitente5 poliurie5 e.t.c."5 (pre+enta unor imptome ce ugerea+a e*i tenta unor complicatii va culare !eclip e cerebrale5 claudicatie intermitenta5 cri+e de angina pectorala" e.t.c. *VO+U,I* tratament corect =i precoce pot ap)rea remi iuni importante. In forma malign)5 evolu<ia e te foarte rapid)5 etapele bolii fiind parcur e /n 1(3 ani. Indiferent de etiologie5 fiecare form) de .iperten iune arterial)5 /n raport cu caracterul )u evolutiv5 poate fi benign) au malign) =i parcurge /n evolu<ia a5 cele trei tadii din cla ificarea propu ) de B.M.>. In tadiul al III lea apar complica<ii, (la nivelul aparatului cardiova cular !in uficien<) ventricular) t;ng)5 acut) =i cronic)5 in uficien<) cardic) global)5 infarct miocardic5 anevri m di ecant"7 (la nivelul circula<iei cerebrale !encefalopatie .iperten iv)5 trombo+e =i .emoragii cerebrale"7 (la nivelul rinic.iului ! tulbur)ri variate5 de la alter)ri func<ionale5 p;n) la clero+) cu in uficien<) renal)". -omplicatiile depind de forma clinic) ( benign) au malign) . 2 tfel /n .iperten iunea benign) complica<iile e datore c atero clero+ei5 cele mai frecvente fiind trombo+a cerebral) =i 24 In forma benign)5 cea mai obi=nuit)5 boala durea+) ani au c.iar +eci de ani. >ub influen<a unui olicitare profe ionala Rcompetitivitatea eficacitateaR

infarctul miocardic. /n .iperten iunea malign) domin) degradarea arteriolar). 2ici e /nt;lne c frecvent encefalopatia .iperten iv)5 .emoragia cerebral)5 in uficien<a cardiac) =i in uficien<a renal). PRO)NOSTICU+ Depinde de forna clinica benigna au maligna5 de ereditate5 de nivlul ten iunii dia tolice i ba+ale5 de var ta !tinerii fac forme mai grave"5 de re pectarea tratamentului5 de modul de viata recomandat i5 in far it5 de aparitiia complicatiilor. Progno ticul e te favorabil in primul tadiu de boala5 fiind mai re+ervat in tadiul al doilea i mai ale in al treilea. Moartea e datorea+a indeo ebi complicatiilor cardiace5 cerebrale i renale. >ub influenta tratamentului actual5 progno ticul (a imbunatatit. TRATAM*NT 'ratamentul .iperten iunii arteriale5 trebuie a vi+e+e anumite obiective i in primul rand normali+area valorilor ten ionale. El trebuie a tina eama de anumite principii i orientari, (e*plorarea trebuie bine facuta deoarece unt .iperten iuni care beneficia+a de tratament c.irurgical !.iperten iunile renova culare". (tratamentul trebuie a fie comple*5 igieno dietetic5 medicamento etc. tratamentul trebuie individuali+at i tabilit in conditii de ambulator5 nu de pital. ( drogurile .ipoten ive vor fi admini trate la inceput in cantitati mai mici i marite apoi progre iv pana la normali+area ten iunii arteriale. E te bine ca drogurile .ipoten ive a fie a ociate i la inceputul tratamentului a ocierea a cuprinda un .ipoten iv cu un diuretic tia+idic. 'rebuie tinut eama de atero clero+a a ociata5 de aici !mai ale la var tnici" decurgand prudenta5 pentru a nu precipita accidente va culare cerebrale5 coronariene i periferice !niciodata nu e va incepe cu do+e mari5 brutale". Deoarece multe .iperten iuni unt con ecinta au unt a ociate atero clero+ei5 regimul i tratamenutul vor fi adaptate ace teia din urma. >e vor combate obe+itatea5 guta5 diabetul +a.arat5 .iperlipoproteinemiile etc. 1epau ul nu trebuie a fie ab olut. E*ercitiile fi+ice5 mer ul pe 0o medicala5 fac parte din tratament. Efortul fi+ic va fi do+at i gimna tica araca in i adaptat po ibilitatilor

bolnavului. edativele i tranc.ili+antele unt de multe ori nece are.dieta va fi

cole terol i in gra imi aturate5 e te bine ca tratamentul a fie i va odilatator coronarian5 deoarece a ociatia cardiopatie i c.emica J .iperten iune arteriala5 e te foarte frecventa.nu orice .iperten iune urmea+a a primea ca tratament .ipoten iv. 2 tfel in formele labile5 de gradul I5 e te uficient regimul dietetic5 eventual tranc.ili+ante i edative. 2$

Tratamentul i'ieno$-ietetic 1egimul de viata con ta in limitarea eforturilor fi+ice5 cu lucru de & J 8 ore pe +i5 dupa ca+5 cu re pectarea orelor de omn i a orelor de ma a. 2u o mare importanta mi0loacele p i.oterapice5 combaterea an*ietatii i evitarea ituatiilor conflictuale din mediul de viata au de munca. 8or fi cautate i incura0ate elementele de ati factie din profe iunea bolnavului5 vor fi cultivate preocuparile care produc rela*area !plimbari5 lectura5 mu+ica5 teatru". 1egimul va fi ec.ilibrat i uficient5 urmarindu( e mentinerea unei greutati normale5 in ca+ de obe+itate5 va fi .ipocaloric7 in ca+ de atero clero+a5 .ipolipidic i .ipocaloric etc. Dar5 indiferent de bolile a ociate5 va fi .ipo( au de odat. 1egimul trict de odat !ore+5 fructe5 +a.ar"5 cu mai putin de %5$ g are:+i5 e aplica in formele foarte evere5 dar e te greu de re pectat. 1egimul de odat relativ !2 J $ g are:+i" e te mai u or de acceptat5 fiind utili+at in ma0oritatea .iperten iunilor. Pentru aprecierea generala a continutului in are e ia ca reper faptul ca ratia de Na-l con umata +ilnic de un adult anato e te de 1% J 14 g5 din care 2:$ provin din are folo ita la pregatirea alimentelor i cea pu a la ma a5 2:$ unt furni+ate de area din paine i 1:$ de area din lapte i derivatele ale5 produ e de me+elarie etc. 1egimul de odat nu poate fi tandardi+at5 ci adaptat in functie de tarea clinica. A+IM*NT* P*RMIS*6 legume5 upe de ro ii5 toate fara are7 (fainoa e, in cantitate limitata5 gri 5 ore+5 fulgi de ova+5 fidea5 toate fierte fara are (oua incantitate redu a !1(2 pe aptamana"5 fara galbenu 7 (carne in cantitate redu a5 de3 ori pe aptamana5 de vita5 vitei5 gaina5 pui5 laba5 fiarta ca ra ol5 fripta5 cu patrun0el5 cartofi5 morcovi5 ore+5 peri oare fierte in aburi au apa5 toate fara are5 pe te lab !lin5 alau5 tiuca5 crap5 pa trav" fiert5 ra ol5fript au copt in pergament !in +ilele cu carne nu e da pe te i inver "7 (gra imi crude5 vegetale5 ulei de porumb5 floarea oarelui5 margarina ne arata. 'otul e da crud la alate5 cam $%g:+i. (paine, alba au intermediara5 fara are5 vec.e de o +i au pra0ita7 (legume i +ar+avaturi, crude au fierte5 trecute prin ita5 piureuri5 trecurate5 c.iftelute de +ar+avat5 cartofi copti5 morcovi5 dovlecei5 fa ole verde5 ma+are verde5 fecla5 alata verde5 ro ii5 vinete5 ardei gra i5 var+a cruda i murata5 fara are5 tote ra e marunt i admini trate ca alate5 au fierte ca oteuri au budincide legume7 (lapte i bran+eturi, lapte dulce5 iaurt5 lapte batut5 bran+a de vaci5 ca 5 urda ne arata5 2& ( upe, de +ar+avat imple au cu adao faino 5 bor de +ar+avat au cu cartofi5 upe de

lapte cu cafea7 (fructe ub orice forma, crude5 coapte5 piureuri5 compoturi7 (dulciuri, preparate fara bicarbonat i are5 din aluat fiert5 u cat5 cu bran+a devaci5 cu fructe au gelatina de fructe5 cu lapte5 iaurt5 peltea5 alata de fructe5 cu miere i fri ca5 marmelada5 pateuri5 dulceata5 +a.ar7 (bauturi, lapte implu degre at5 lapte batut au iaurt5 ucuri de fructe au+ar+avaturi5 ceaiuri de plante7 (condimente, o de ro ii5 o uri dietetice !fara gra ime pra0ita" cu faina rumenitape u cat5 cu +eama de +ar+avat ! eara in cantitate redu a"5 verdeturi tocate !patrun0el5 marar5 telina5 leu tean5 cimbru"5 +eama de lamaie i are limitata A+IM*NT* INT*R/IS*6 (carne gra a5 vi cere5 vanat5 pe te gra carne5afumaturi7oua 0umari5maione+a7 !unt5 untura5 fri ca5 in cantitate cre cuta animale (gra imi mantana5 au !mai arat5 con erve de pe te ale in galbenu uri"5 cantitate oua au tari5

cre cuta

lanina"5 gra imi pra0ite7

(paine cu are i paine neagra7 (fainoa e preparate cu are i in cantitate mare7 (bran+eturi, gra e5 arate5 fermentate7 ( o uri, cu gra imi pra0ite5 cu +eama de carne5 cu mu tar au maione+a7 (legume i +ar+avaturi care contin mult odiu !telina5 panac5 var+a acra5 muraturi"7 (dulciuri preparate cu bicarbonat5 cu unt i galbenu de ou5 cu ciocolata au cacao, (bauturi alcoolice5 cafea5 ceai tare5 lic.ide in e*ce 7 condimente, are mai mult decat e te pre cri 5 piper5 ardei iute5 boia de ardei5 .rean5 mu tar5 ceapa5 u turoi. (paine cu are i paine neagra7 (fainoa e preparate cu are i in cantitate mare7 (bran+eturi, gra e5 arate5 fermentate7 ( o uri, cu gra imi pra0ite5 cu +eama de carne5 cu mu tar au maione+a7 (legume i +ar+avaturi care contin mult odiu !telina5 panac5 var+a acra muraturi"7 (dulciuri preparate cu bicarbonat5 cu unt i galbenu de ou5 cu ciocolata au cacao, (bauturi alcoolice5 cafea5 ceai tare5 lic.ide in e*ce 7 (condimente, are mai mult decat e te pre cri 5 piper5 ardei iute5 boia de ardei5 .rean5 mu tar5 ceapa5 u turoi. 3olnavul trebuie a duca o viata ordonata5fara eforturi5fara fumat5fara 27

tre uri5fara alcool5me ele trebuie a fie mici5fractionate5la ore regulate.@ltima ma a inainte de doua ore inainte de culcare5 e va combate obe+itatea cand e*i ta. TRATAM*NT M*(ICAM*NTOS Tratamentul me-icamentos folo e te numero i agenti .ipoten ivi, ! ar iturice5 0romo2al5 Clor-ela1in5 tranc.ili+ante"5 :=-er'ine edative i .ipnotice re erpina !1edergin"5

!:iposerpil"5 comprimate de %52$ mg7 Rauner2il5 fiole de 1 ml J 25$ mg i.v.5 .idra+ino(ftala+ine !:ipopresol5 dra0euri de %5%2$ g7 Apresolina7 :ipa1in J !a ociere de re erpina i .idrala+ina J )uaneti-ina5 comprimate de %5%1% g"5 clonidina !Catapresan"5 ganglioplegice !)anlion5 Pen-iomi-5 fiole de 2 ml J %5%7$ g". Metil-opa !(ope'=t5 comprimate de %52$% g au fiole" Propranolol !In-eral"5 Par'=lin i diuretice !Nefri55 .urosemi-5 Aci- etacrinic5 Al-actona etc.".'ratamentul vi+ea+a normali+area valorilor ten ionale. Efectul e te atin daca '.2. o cilea+aa intre #%:7% i 13%:#% mm 6g in orto tati m i nu depa e c 17%:11% mm 6g in decubit. B atentie deo ebita trebuie acordata caderii '.2. In ca+ul .iperten iunii cu in uficienta renala au cu tulburari de irigatie cerebrala au coronariana. Tratamentul &ipotensi2 este comple55 cuprinde numeroa e droguri cu diferite moduri de actiune. In functie de locul i mecani mul de actiune5 6ipoten oarele pot fi cla ificate a tfel, Vaso-ilatatoare> cu actiune a upra peretului va cular fara relatie cu terminatiile nervoa e, :i-rala1ina5 Mino5i-ilul5 Verapamilul5 Nife-ipina5 (iureticele !care actionea+a reducand volumul ang.in"5 Nitroprusiatul -e so-iu i (ia1o5i-ul. 6ipoten oare cu actiune pe receptorii simpatici5 blocand tran miterea adrenergica, blocante ale receptorilor alfa adrenergici !Pra+o in5 Dentolamina" blocante ale receptorilor beta adrenergici, !Propranololul i celelalte". blocantele receptorilor alfa i beta adrenergici !Gabetalolul J 'enormin". Cu actiune asupra fi relor ner2oase> simpatice> post'an'lionare sau terminatiile ner2oase, Ouanetidina5 1e+erpina i 2lfametildopa. Cu actiune asupra 'an'lionilor autonomi simpatici, 'rimetap.an. Cu actiune asupra sistemului ner2os central, -lonidina5 2lfametildopa i 1e+erpina. Cu actiune asupra 2olumului san'&in, Diureticele. Anta'onisti ai sistemului renina ? an'iotensina . Dintre ace tia >arala+ina !2ntagoni t al 2ngioten inei II" i 'eprotid5 -aptopril5 6ipoten or !In.ibitor ai angioten inei I in II". 6idrala+inele au fo t o perioada putin intrebuintate5 datorita ta.icardiei i accidentelor coronariene provocate. Prin aparitia beta blocantelor au intrat din nou in tratamentul curent al 28

.iperten iunii arteriale. 2 ocierea cu beta blocante corectea+a efectul lor ta.i(carti+ant. Produce va odilatatie prin caderea re+i tentei periferice. Deoarece retine area i apa5 trebuie a ociate i cu un diuretic aluretic !Nefri*". 2ctiunea apare dupa 2(3 +ile5 in admini trarea orala5 i dupa 3 ore in cea i.v. -a efecte ecundare apar, cefalee5 .iper u(doratie5 anore*ie5 greturi5 var aturi5 diaree5 palpitatii i uneori emne de lupu . >e recomanda prudenta in cardiopatia i c.emica5 unde trebuie admini trata numai in a ociere cu beta blocante !Propranolol". Drogul principal e te :ipopresolul5 !Di.idrala+ina" comprimate de 2$ mg5 care e admini trea+a incepand cu 1 comprimat i e cre te progre iv la 3 J & comprimate. E te utili+at in .iperten iunea u oara au moderata. 2 ociat cu :iposerpilul !1e+erpina" preparatul e nume te :ipa1in !A-elfan". Mino5i-ilul5 e te utili+at pe cara redu a datorita efectelor ecundare. 2re acelea i reactii adver e ca i .idrala+ina. Deci i el trebuie a ociat cu beta blocant i un aluretic. Do+a +ilnica e te de %52% mg i rareori $% mg. !-omprimate de 25$ mg5 de $ mg i 1% mg". E te util in .iperten iunile bolnavilor cu in uficienta renala. Verapamilul !I optil" i Nifedipinul !A-alat5 Corinp&ar"5 unt blocante ale calciului5 cu efect .ipoten or dar cu indicatie ma0ora in angor i aritmii. Nifedipinul ub lingual5 cade rapid ten iunea arteriala in edemul pulmonar acut. Nitroprusiatul -e so-iu5 e te un .ipoten or energic5 utili+at in .iperten iunea arteriala paro*i tica. 2ctionea+a prin va odilatatie puternica i rapida. !Nipride i Nipru 5 in fiole de $% mg". >e admini trea+a numai in pital i cu prudenta. (ia1o5i-ul5 e te inrudit cu clorotia+ida dar nu are actiune diuretica. E te va odilatator prin caderea re+i tentei periferice. !6iper tat5 Eudemin5 in fiole de 2% ml J 3%% mg ub tanta". E te o medicatie de urgenta in Encefalopatia .iperten iva5 Eclamp ie5 .iperten iune arteriala maligna. Efectele ecundare unt a emanatoare .idrala+inelor5 dar produce i .iperglicemie. Pra1osinul !Minipre " e te un alfa blocant care produce va odilatatie blocand alfa receptorii. E te admini trat in .iperten iunile moderate. In cele evere trebuie a ociat cu un diuretic i eventual un beta blocant. Poate produce verti05 .ipoten iune orto tatica5 tulburari de tran+it5 cefalee5 a tenie i eruptii cutanate. Ga prima do+a e*i ta i ri c de incopa. >e admini trea+a 3(2% mg5 comprimate de %5$ mg5 1 mg5 2 mg5 $ mg. Dentolamina !1egitina"5 cu actiune tot alfa blocanta e te utili+at in tratamentul Deocromocitomului. Propranololul !Inderal"5 'ra icor5 8i Een etc5 unt droguri cu actiune beta blocanta care 2#

actionea+a .ipoten iv5 antiaritmic i coronarodilatator. Produce bradicardie5 cade forta de contractie a inimii i debitul cardiac. Efectul .ipoten or e te moderat5 lent i progre iv. Efectele ecundare unt redu e. 2re o larga utili+are ingur au a ociat. E te contraindicat in in uficienta cardiaca5 blocul 2(85 a tmul bron ic5 diabetul +a.arat ever5 ulcerul ga tric in evolutie, Do+a +ilnica e te de &% J 24% mg. >e pre+inta in comprimate de1% i4%mg. +a etalolul !'randate" e te un alfa i beta blocant. Efectul .ipoten iv e te imilar a ociatiei Propranolol J 6idra+inoftala+ina. )uaneti-ina e te un drog mai putin utili+at datorita efectelor ale ecundare !6ipoten iune orto tatica5 3radicardie5 diaree5 modificari de libidou5 retentie de lic.ide5 u caciune a gurii". 2ctiunea .ipoten iva apare dupa 3(4 +ile i per i ta &(l4 +ile. >e pre+inta in comprimate de 1% mg. >e incepe tratamentul cu 1 comprimat i e cre te la 2 J $ comprimate. E te indicata numai in .iperten iunea arteriala evera. )an'liople'icele unt .ipoten oare puternice dar greu de utili+at datorita reactiilor ecundare !6ipoten iune orto tatica5 retentie de urina5 con tipatie5 tulburari vi+uale". >uprima e*citatiile impatice i para impatice reali+and o impatectomie c.imica. >cade ten iunea arteriala in cateva minute5 admini trat i.v.5 dar cade i debitul coronarian5 renal i cardiac. E te tratamentul de electie al .iperten iunii paro*i tice i al .iperten iunilor evere i maligne. >e admini trea+a 2% picaturi5 de 3 J 4 ori per o 5 au 1 fiola de %.%7$ g i.m. au i.v. Alfametil-opa !Al-omet5 (ope'it"5 actionea+a predominant central impaticolitic. >cade re+i tenta periferica5 in pecial renala i nu influentea+a debitul cardiac. 2re actiune progre iva i e te bine tolerata. -a efecte adver e produce omnolenta5 u caciunea gurii5 tulburari dige tive !greturi5 diaree"5 febra5 tari depre ive i anemii .emolitice. >e incepe tratamentul cu 1 comprimat !1 comprimat X 2$% mg"5 i e cre te progre iv la 3 (& comprimate:+i. E te indicat in .iperten iunea u oara au moderata5 .iperten iunea din nefropatii5 iar forma in0ectabila in .iperten iuni maligne. Cloni-ina !:aemiton J %57$ mg compr.5 -lonidina i Catapresan J %51%% mg compr."5 actionea+a central i periferic. 2ctiunea e a eamana cu alfametildopei. 2re i efect edativ i bradicardi+ant. Efectele ecundare unt ne emnificative. Nu e te contraindicata in .iperten iunea cu in uficienta renala. 'ratamentul e incepe cu 1 compr. !%51%% mg" i e a0unge la %54$% J %5&%% mg. E te indiLat !mforrnele moderate iar in0ectabil i in formele evere. Rau@olfia i derivatii ai actionea+a in .iperten iunea arteriala5 central i periferic5 golind depo+itele de catecolamine. Efectul e te i edativ i bradicarti+ant. Bral e admini trea+a :iposerpilul !%52$ mg"5 e incepe cu 1 comprimat i a0unge la 2 J 4 comprimate:+i. Efectul 3%

apare dupa 3(& +ile iar actiunea ma*ima e te dupa 3 aptamani. In urgente e admini trea+a parenteral !1aFunervil" cu efect dupa 3(4 ore -a efecte adver e apar, omnolenta5 a tenie5 diaree5 tran piratii5 conge tie oculo na+ala5 tari depre ive5 ulcer ga troduodenal etc. >e admini trea+a in .iperten iunile u oare au moderate Sarala1ina5 utili+ata ca te t diagno tic pentru .iperten iunea reno(va culara i -aptoprilul !6ipoten or"5 cu actiune in .iperten iune arteriala cu renina cre cuta !2$ (&%% mg" unt agenti .ipoten ivi actionand ca antagoni ti ai i temului renina angioten ina. In practica curenta unt utili+ate i alte ub tante .ipoten ive5 re+ultate fie din a ocierea mai multor .ipoten ive5 fie din a ocierea unui agent .ipoten or cu unul diuretic. Dintre ace tia unt utili+ate curent Neocristepina i 0rinal-inul. >caderea '.2. trebuie a fie lenta5. deoarece caderile bru te pot produce accidente grave in teritorii vitale, creier5 miocard5 rinic.i. In formele u oare de .iperten iune arteriala e recomanda p i.oterapia5 eventual reorientarea profe ionala5 regimul .ipo odat i .ipocaloric !daca e te ca+ul"5 edative5 aluretice !Nefri*5 1(2 comprimate:+i"5 controlul periodic. In formele de gravitate medie5 daca pre criptiile dietetice5 edativele i alureticele !Nefri*5 Duro emid5 Durantril" nu au dat re+ultate5 e adauga 6ipo erpil !3 comprimate:+i"5 6ipopre ol !3(4 comprimate:+i" i 2ldomet !%57$ J 1 g:+i". In formele evere au maligne5 in diuretice i edative e a ocia+a 2ldomet !%51$ J 1 g:+i" cu Ouanetidina !2% mg:+i". In ca+ de e ec e recurge la -atapre an5 PargAlin au Propranolol. In .iperten iunea cu in uficienta cardiaca e admini trea+a Nefri* au Duro emid cu 2ldoctona i 6ipo erpil7 in .iperten iunea cu cardiopatie i c.emica i atero clero+a cerebrala J Nefri*. 6ipo erpil5 cu Propranolol au 2ldomet7 in .iperten iunea cu in uficienta renala J 6ipopre ol5 2ldomet i 6ipo erpil. @rgentele .iperten ive5 reclama o atitudine prompta i diferentiala . TRATAM*NTU+ UR)*NT*+OR :IP*RT*NSIV* -ri+ele .iperten ive urvin ca o cre tere brutala a valorilor '2 la un bolnav cu 6'2 permanenta5 cuno cut i tratat au ignorat pana la prima cri+a. Ele repre+inta o urgenta terapeutica5 punand in pericol functii vitale !cardiaca5 cerebrala5 prin complicatiile imediat ce apar, in uficienta ventriculara tanga5 encefalopatie .iperten iva7 functia renala (prin complicatiile e impune tardive, nefroangio crelo+a". >pitali+area e te obligatorie. -a principiu general5

reducerea urgenta a valorilor '2 i ulterior cercetarea cau+ei po ibile a paro*i mului. Medicatia e admini trea+a parenteral5 i.m. au i.v.5 pentru a obtine o coborare cat mai rapida a valorilor 31

'2. >e folo e c urmatoarele ub tante, (D@1B>EMID !G2>IY" fiole 2%mg i.v.5 repetate la nevoie la 8 ore7 (1EWE1PIN2 !12@NE18IG" fiole de 25$mg5 e admini trea+a im au i.v.5 repetate la &(8 ore7 (DIWBYID5 i.v.5 !rapid(bolu "5 1$%(3%%mg repetate la 8(12 ore7 (NI'1BP1@>I2' DE >BDI@ in perfu+ie continua l(2ug: Eg: minute5 bolnavul trebuie monitori+at7 (DI6ID12G2WIN2 i.v. lent5 actionea+a in 1$(3% de minute7 (-GBNIDIN2 !-2'2P1E>2N" i.m. in fiole de %51$%mg are actiune prelungita ( G23E'2GBG are o toleranta e*celenta5 nu produce talucardie refle*a5 produce o cadere treptata a '25 nu reduce emnificativ debitul cardiac. Do+a e te de l5$mg: Eg corp in perfu+ii curte5 e poate continua cu admini trarea per o . E te terapia feocromocitom7 (-2P'BP1IG5 EN2G2P1IG admini trate per o 5 actionea+a in 1$(2%minute. In ca+ de e ec e poate a ocia un diuretic5 obtinandu( e caderea treptata a valorilor ten ionale7 (NIDEDIPE>f25 NI-21DIPIN2 ublingual produc o buna i rapida va odilatatie cu caderea '2.>epotutili+aincri+ele.iperten ivedeoriceetiologie e recomanda tratamentul anticonvul ivant cu ulfat de Mg 2%4 i.v. !Denobarbital"5 in ca+ de edem cerebral. In urgentele .iperten ive e incepe cu un diuretic puternic admini trat i.v. !Duro enid, 4%(8%mg"5 care produce o rapida de .idratare5 cu diminuarea edemului pulmonar i cerebral. In functie de cau+a5 e a ocia+a preparatul de electie, (daca e*i ta in uficienta pulmonara Nitropru iatul de odiu5 Pra+o in7 (daca e*i ta o di ectie de aorta5 a ociem a(blocante pentru a diminua vite+a dee0ectie7 (daca e*i ta .emoragie cerebrala vom evita drogurile ce produc o dilatatie arteriolara !Dia+o*id5 6idrala+ina" P !FI"#$I# %IP& '&(SI)(II # '& I#"& Profila*ia .iperten iunii arteriale urmare te educarea in vederea unui comportament adecvat de viata5 c.iar orientarea profe ionala a de cendentilor din parinti .iperten ivi5 a bolnavilor in tadiul pre.iperten iv5 deci a per oanelor u ceptibile de a face boala. Doarte important e te i profila*ia complicatiilor5 reali+abila prin a igurarea cooperarii bolnavului i prin recomandari ferme i 0udicioa e. 'eoretic5 ma urile de profila*ie a bolii ar trebui a poata fi aplicate intregii populatii5 32 tanga e a ocia+a un va odilatator tip pecifica a pu eurilor .iperten ive din

lucru impo ibil de reali+at in a i inutil pentru ca nu toti oamenii fac .iperten iune arteriala. Practic5 ma urile de profila*ie trebuie a e adre e+e acelor grupe populationale cu ri c cre cut de .iperten iune arteriala5 fie datorita tarelor ereditare5 fie ca urmare a acumularii mai multor factori de mediu, con um e*ce iv de odiu5 e*i tenta tre anta5 edentari m. 6iperten iunea arteriala avand o prevalenta ridicata in populatia generala5 profila*ia trebuie conceputa la nivel comunitar5 ca parte integrata a programului comple* de combatere i prevenire a bolilor cronice i degenerativ. *-ucatia pentru sanatate 2 i tenta medicala trebuie a con tienti+e+e per oanele predi pu e la .iperten iune arteriala de rolul pe care(1 au ei in a i in prevenirea bolii5 dar maiale prevenirea complicatiilor, 6iperten iunea arteriala e te con iderata ca o Rboala de reglareR in patogenia careia unt implicati factorii genetici i de mediu. Ponderea fiecaruia dintre ei difera de la un tip etiologic la altul5 de la un .iperten iv la alt .iperten iv. Daptul ca in etiologia bolii unt implicati factorii genetici5 nu trebuie privit ca o fatalitate. -ombaterea unor componente etiopatogenice din mediule*tern !con umul e*ce iv de Na-l5 tre ul p i.o ocial5 con umul cronic de medicamente pro.iperten ive e.t.c." poate preveni imbolnavirea au atenua gravitatea bolii la un numar con iderabil de oameni5 inclu iv la cei RmarcatiR genetic. 2 adar5 profila*ia .iperten iunii arteriale nu mai con tituie a ta+i o .imera5 ci o po ibilitate concreta5 reali+abila care nu nece ita c.eltuielideo ebite. Ea trebuie a fie multi factoriala5 din cau+a polietiologiei bolii. Profila*ia e va face la nivel ocial5 comunitar i numai in ituatii concrete5 peciale5 la nivel individual. 2ctiunea profilactica trebuie a fie permanenta i a inceapa inainte de na tere ! fat genetic" au cat mai de timpuriu po ibil5 in copilarie. Daca adultul normoten iv are factori de ri c pentru imbolnavire5 profila*ia i e va aplica in tinerete, ( -elor cu incarcare ereditara (Populatiei active5 in general i tinerilor in pecial ( ( ( ( ( 2dole centilor i tinerilor care5 de i normaten ivi5 au in mod con tant valori ale '2 la -elor care au avut .iperten iune arteriala epi odica >upraponderalilor -elor cu tulburari de glicoreglare >edentarilor 33 limita uperioara a normalului

Indivi+ilor

cu

tre

profe ional

important

!controlori

de

trafic

aerian5

per onal din tran porturi5 furnali ti5 cei e*pu i cronic la traume onore . aARe'imul -e 2iata6 8iata activa5 care imbina activitatea intelectuala cu cea fi+ica5 practicarea educatiei fi+ice i a portului5 a turi mului i a altor mi0loace de de tindere in aer liber unt deprinderi care trebuie invatate i aplicate inca din copilarie. 2limentatia va fi rationala5 ec.ilibrata calitativ i cantitativ. >e va combate cu tenacitate obiceiul de a con uma are in e*ce . Dumatul va fi combatut inca din coala. AOrientarea profesionala si pre'atirea psi&olo'ica pentru com atereae2entualului &an-icap psi&osocial Pe cat po ibil5 per o nele cu ri c cre cut de a face .iperten iune arteriala vor fi fatuite a nu( i aleaga profe iuni cu tre profe ional mare. 8or evita5 de a emenea5 profe iunile care predi pun la edentari m i obe+itate. Deoarece ace t lucru ar putea determina unele comple*e de inferioritate5 mai ale la adole centii i tinerii5 pregatirea p i.ologica pentru combaterea unui eventual .andicap p i.o ocial va fi facuta cu multa abilitate. 2ntrenamentul p i.ologic are un dublu cop, (2vi+ea+a omul anato a upra eventuale boli la care e te predi pu 5 fapt care nu trebuie privit ca o fatalitate. 2plicand cu erio+itate ma urile profilactice individul poate evita:atenua boala. (Il pregate te totodata5 fara a(i induce p i.ologia de infirm5 a limite+e cat mai mult po ibil !prin educatie" efectul daunator a upra anatatii al tre ului p i.o ocial la care in mod inevitabil e te upu omul in ocietatea contemporana.

cA Sfatul 'enetic 2cea ta con tituie un alt element care incepe a devina un mi0loc eficace de profila*ie pentru multe boli cu componenta etiopatogenica ereditara5 acela i lucru e a teapta in pre+ent i pentru .iperten iunea arteriala5 odata cu elucidarea ponderii factorului genetic in producerea a. -A Supra2e'&erea me-icala acti2a Prin i temul de di pen ari+are !valabil mai ale in colectivitati" a tuturor celor upu i profila*iei e te i ea o actiune ce trebuie de fa urata cu erio+itate i competenta.

34

-unoa terea mai completa a epidemiologiei bolii5 aprofundarea etiopatogeniei i geneticii .iperten iunii arteriale va conduce la continua ameliorare a ma urilor profilactice

3$

II PART*A PRACTICA CAPITO+U+ III PR*/*NTAR*A CA/URI+OR

CA/U+ I
Nume i prenume , >eva tre -a andra Data na teriiI, DBMI-IG@I, Data internarii, Data e*ternarii, >e*, 1$.%4.1#&2. -orod 1%.%1.2%13 1$.%1.2%13 D 3& $% ani

-etatenie, 1eligie, >tare civila, Inaltime, Oreutate,

romana ortodo*a ca atorita 1&8cm 7%Eg

Diagno ticul de internare,6.'.2. e entiala !primara" Diagno ticul la 72 de ore,Encefalopatie .iperten iva5 6.'.2. tadiulII -ardiopatie .iperten iva Di lipidemie Diagno tice ecundare5la e*ternare, (6'2 tadiul II5 grup ri c inalt (-ardiopatie .iperten iva (Di lipidemie (Bbe+itate Or.II Ga internare pacienta pre+inta,'.2.(221:11%mm6g pu eu .iperten iv Motivele internarii,(apatie (verti0 ('.2. 2ntecedente .eredocolaterale, (ne emnificative 2ntecedente per onale, (peroana aflata in tratament pentru 6.'.2.

Istoricul olii6
Pacienta .iperten iva.Din anamne+a e trage conclu+ia ca pacienta a luat tratament .ipoten iv dar in mod incorrect din diver e motive.>e internea+a pentru apatie5verti05an*ietate5cefalee5volum mare ale ten iunii arteriale!'.2.(24%:17%mm6g Pacienta a fo te*aminata in ambulatoriul de pecialitate apoi orientate catre pitel unde a fo t internata. *5amen clinic 'eneral ( tare generala medie ( tare de nutritie obe+itategr,II 37

(facie normal (mucoa e normale (te ut con0uctiv5adipo ,e*ce iv repre+entat ( i tem mucular,nepalpabil ( i tem o te(articular,normal (aparat re pirator,torace normal conformat5matitatenormala5murmur ve icular fi+iologic (aparat cardiova cular,varful cordului in patial 8 interco tal 528(7%:min5'.2.(24%:7%mm6g (aparat dige tive,abdomen mobil cu re piratia5nedurero la palpare5normal (ficat cai biliare,normale (aparat urogenital,in limite normale ( i tem nervo ,verti05 cefalee5 Ga internere pacientei I e efectuea+a e*amen ec.ograficabdominalla care e ob erva, (ficat cu eco tructura teato+ica gr.II G>6(&7mm5G-(43mm5GD6(#%mm (coleci t, ediment decliv fara calculi (pancrea ,dimen iuni i eco tructura normala (-3P,normala (8P,normala (rinic.i drept,dimen iuni tructura normala (rinic.i tang,dimen iuni normale5de en neregulat pielocaliceal (ve+ica urinara,in emireflectie (nter,normal ( plina,a* lung #3mm

ANA+I/* *.*CTUAT* In -ata -e BB"8B"<8BC

38

8alori ga ite GE@-B-I'E E1I'1B-I'E 6EMBOGB3IN2 6EM2'B-1I' 6EMBOGB3IN2 E1I'1B-I'212 MEDIE 8>6 OG@-BW2 -BGE>'E1BG '1IOGI-E1IDE 'OB!2>'" 'OP!2G'" 3IGI1@3IN2 'B'2G2 3IGI1@3IN2 DI1E-'2 1$ 11% 27% 1%& 32 &% B5## %52# mm:ora mg:dl mdlg: mg:dl @:G @:G mg:dl mg:dl 85$ 45#3 1&5% 4&58 3254

@:M Y1% Z3:@G Y1% Z&:@G g:dl pg

Interval biologic de referinta 4.%%(11.% 3.$%($.$% 12.%%(1&.%% 37.%%(47(%% 27.%%(31.%%

%(2% 7%(11% 12%(24% 3&(1&$ 1(38

3#

NE8BI D@ND2MEN'2GE 1."Nevoia de a re pira i a avea o buna circulatie.

P1B3GEM2 Palpitatii 1itm neregulat 6'2 #'2(22%:11%mm6g 2nore*ie

>@1>2 6'2 td.II

2."Nevoia de a e .idrata i a e alimenta.

Oreturi 8ar atui 2meteli 8erti0 Per oana upraponderala

3."Nevoia de a e mi ca ia avea o buna Dificultate in efectuarea mi carilor po tura 4."Nevoia de a e odi.ni i a dormi >omn perturbat

2meteli >tare de nelini te Palpitaii $."Nevoia de a( i pa tra tegumentele mucoa ele &."Nevoia de a evita pericole 7."Nevoia de a comunica i Igiena deficitara 2n*ietate -omunicare dificila -efalee Gip a de cuno tinte uficiente Gip a de intelegere Palpitatii 8erti0 Gip a de cuno tinte uficiente

4%

B8"8B"<8BC P1B3GEM2 Palpitatii neregulat (6'2 cu B3IE-'I8E ritm Pacienta a pre+inte cai IN'E18EN'II E82G@21E

1BG P1BP1I@ 1BG DEGEO2' re piratorii 8a a igura un mediu 2dmini trea+a medicatia 612, i o ambiant bine aeri it i pre cri a de medic, daca e ca+ul va ume+i tonicardiace aerul din incapere.5 Ma oara i note+a in 1.>antin 4%mg 2.Duro emid 1 cp 3.Metoprolol $%mg 1 cp *2:+i fi+iologicadmini trata in0ectomat 2ml:1. .ipoten oare '.2( 22%:11%mm6g 61& '.2( 2%%:1%%mm6g 2.8(#%:[ >B2(#&4 fara B2 618 '.2(18(:#%mm6g pe '.2( 17%:1%%mm6g 623, '.2(1&%mm6g Notarea D.B. diure+ei in Diure+a(1$%%ml

permeabile5 a aiba o circulatie repiratie adecvata.

>a e a0unga la un ritm cardiac regulat >aderea '52

D.B.5'.2. i 2.8.

1ecoltarea anali+elor,6GO58>65Oluco+a5-ole terol5 'OP5'OB53lirubina directa totala53ilirubina

Educa pacienta a nu bea i a nu maniance in dimineata +ilei ce urmea+a in vederea recoltarii anali+elor

4.Nitroglicerina 1f:$%ml er 621

41

Oreata 8ar aturi

Pacienta a aiba o tare de bine5 fara >e a ea+a pacienta in greturi i var aturi7 a fie ec.ilibrata po+itie comoda e+and parte. Dupa incetarea varatu( rilor pacienta e .idra( te+a cu lic.ide reci in cantitati mici5 date cu lingurita au emi( Pacienta incepe a vomite mult mai rar pana cand au var aturile diparut .idroelectrolitic i nutritional. decubit 2dmini trea+a antiemetice

dor al cu capul pe o

Educa pacienta a tina 2dmini trea+a vitamine 2nore*ie -efalee Pacienta a aiba o tare de bine. >a e alimente+e core pun+ator -ombaterea durerii un regim .ipo odat 2tmo fera de calm i 2dmini tre+a antialgice linite in alon 8i+itatori limitati ca Igiena deficitara numar Educa pacientacum a( i mentina igiena core pun+atoare 11.%1.2%13 Maurarea'.2. de 3 ori 2dmini trarea medicatiei, 42

Pacienta ec.ilibrata

e te

.idroelectrolitic Pacienta reu e te a e odi.nea ca

Pacienta intelege i aplica ma urle de igiena

6'2

>caderea '.2.

pe +i Efectuarea ECO '.2.(18%:1%%mm6g Bra&,3% '.2.(1&%:#%mm6g Bra1$ '.2.(148:#8mm6g Bra18

3i oten 1% mg >antini 8% mg Idapamid 1 cp Diure* 1 cp*2:+i Nitromint 25&mg 1cp *2:+i 2torva tatina 2%mg 2mlodipina 1%mg 1cp*2:+i 3roma+epam 1cp eara 2 penter 1 cp la pran+ Yana* %5$mg 1 cp eara

8erti0ul (a diminuat 8alorile '.2. unt in cadere

Durei precordale cu iradiere in toracele po terior

-ombaterea durerii

Efectuarea apare"

ECO

la

nevoie !daca durerea

1ecoltarea anali+elori trimiterea lor la laborator

-unoa terea anali+elor

valorilor Pregate te fi+ic i p i.ic Punctia venoa a ange pacientul pentru probele trimi e apoi la laborator 43

8erti0

8erti0ul (a diminuat

2eri e te camera In omnie Pacienta a e odi.nea ca >c.imba len0eria 2 ea+a bolnavul comod in pat -omdate cefalea 2dmini trea+a 2lgife 1fl Pacienta e odi.ne te mai bine

Durere

la

ba+a -ombarerea durerii

Monitori+area pacientei Efectuarea ECO Gini tirea pacientei 44

2dmini trea+a medicatia din care e coate >antini 12.%1.2%13 i e adauga Nurofen '.2.(128:7%mm6g

.emitoracelui drept

Ii a iguram confort odi.na

i local 3i oten 1%mg Diure* 1cp *2:+i Nitromint 2 pufuri PreductalM13$ MO 1 cp*2:+i 2torva tatina 2% mg Yana* %5$mg eara 2lgifen 1fl la durere 2 penter 1cp

2.8.(&#:ritmic 13.%1.2%13 '.2.(13%:8%mm6g 2.8.(7%:ritmic

14.%1.2%13 '.2.(1$%:7%mm6g 2.8.(82 ritmic

'.25 ridicata

>caderea '.2.

Notarea dire+ei Monitori+area notarea '.2.52.8. in '525 D.B. i a

Inomniile au di paarut Mictiuni normale 'ran+it inte tinal normal -efaleea a diparut

4$

Pe dat de 1$.%1.2%13 pacienta e e*ternea+a. Pe parcur ul internarii evolutia pacientei a fo t favorabila ub tratament anti.iperten iv cu beta blocnte5 diuretice i .ipolipemianta. Ga e*ternare tarea pacientei e te ameliorata. I e fac urmatoarele recomandari, (evita eforturile fi+ice mari (va lua tratament permanent cu, ( 3i oten 1% mg ( Idapamid 15$mg(1cp dimineata ( 2torva tatina 2%mg:+i ( 2 penter 1cp ('elmi artran 8%mg eara

(va efectua control lunar la medicul de familie (va avea in vedere caderea ponderala 5 regim .ipo odat i .ipolipemiant. Pe parcur ul internarii pacienta a deprin ma urile de igiena 2 invatat cum a( i i(a tratamentul.2 intele ca tratamentul nu trebuie intrerupt fara tirea medicului5 a invatat a aiba o alimentatie anatoa a.

4&

CA/U+ II !ume "renume -opacianu Irina Data nasterii:#$.%&.$'() Domiciliul,-orod Oalati >e*, feminine -etatenie,romana 1eligiea7ortodo*a >tare civil: c) )torit) -onditii ociale,fara ocupatie Inaltime,1&% cm Oreutate,74 Cg Data intermarii,%#.%1.2%13 Data e*ternarii,11.%1.2%13 Diagno tic de internare,.'.2. tadiul II cu ri c inalt5I.8. tang Numar +ile de pitali+are 2. (ia'nostic la e5ternare,(6.'.2. tadiul II (3-I (31> (Di lipidemie(po tcoleci tectomie (>teato+a .epatica gradul II (Bbe+itate gradulII Moti2ele internarii6 (di pnee la effort mic (di pnee paro*i tica nocturne (palpitatii 2ntecedente .eredo(colaterale, (fara importanta 2ntecedente per onale (6.'.2. tadiulII (3-I(2P de effort Neaga con umul de alcol de tutun i alcool 47 (* ani

Medicatia actual7(Enap 1% mg (PreductalM13$mg (2tori 2% mg

Istoricul olii
Pacienta .iperten iva5 obe+a5 e internea+a pentru diapnee de efort5palpitatii precordiale. >tare generale,buna >tare de nutritie,obe+itate gradul II Dacie ,ne pecific Mucoa e,normal colorate 'e ut con0unctivoadipo ,repre+entat in e*ce >i tem ganglionar,nepalpabil >i tem mu cular,normal >i tem o te(articular,integru clinic 2parat repirator,torace normal conformat5mi cari re piratorii pulmonare fara raluri upraadaugate. 2parat cardiova cular,arie preco tala 2 de a pect normal oc ape*ian in patial 8 interco tal tang '.2.(17%:#%mm6g52.8.(#%:ritmic +gomote cardiace ritmice 2parat dige tive,abdomen marit de volum5depo it adipo 5aerocolie Dicat5cai biliare,ficat cu marginea inferioara la 2 cm ub rebord co tal5contur regulat5plina nepalpabila 2parat uro(genital,mictiuni fi+iologice >i tem nervo ,fara emen pecifice Ga e*aminarea clinica pacienta pre+inta, (di pnee la effort mic (di pnee paro*i tica nocturna (palpitatii precordiale Paraclinic, e indica,(e*amen de laborator5ECO5ec.ografie abdominala. imetrice pe ambele arii

48

NE8BI2 D@ND2MEN'2G2 1"Nevoia de a re pira i de a avea o buna circulatie

P1B3GEM2 Di pnee de efort Palpitatii 1itm neregulat

>@1>2 6.'.2. tadiul II 3-I

2"Nevoia de a e .idrata i a e alimenta

Di lipidemie

Bbe+itate gradul II

3"Nevoia de a e mi ca i a avea o buna po tura 4"Nevoia de a e odi.ni5 de a dormi

Dificultate in efectuarea mi carilor5precordialgii >omn perturbat Di pnee paro*i tica nocturna Palpitatii

2P de efort

3-I Palpitatii -efalee Nefrectomie 1inic.i drept mic

$" Nevoia de a elimina

Mictiunu de e

&"Nevoia de a evita pericole

2n*ietate

Di pnee paro*i tica nocturna Precordialgii Palpitatii

7"Nevoia de a comunica #.%1.2%13. P1B3GEM2 B3IE-'I8E

-omunicare dificila

2n*ietate Depre ie

IN'E18EN'II 1BG P1BP1I@ 1BG DEGEO2' 4#

E82G@21E

6.'.2. !'.2.( 17%:#%mm6g" ritm neregulat2.8.(#1:

>caderea '.2. >a aiba un ritm cardiac regulat

Ma oara

i note+a in 2dmini trea+amedicatia data #.%1.2%13 de medic, Duro emid 1cp :+i Pre tarium 1% mg:+i 3etaloE(+oc $%mg*2:+i 2 pente 1cp:+i PreductalM13$mg1cp*2:+i 2tori 2%mg:+i Nitromint 25&mg1cp*2:+i Yana* 1cp: eara #.%1.2%13 '.2.(la ora(2% '.2.(1$%:#%mm6g 2.8.(8$: !ritmic" Ga internare, '.2.(17%:#%mm6g

D.B,'.2. i 2.8.

1ecoltarea

probelor

de

ange Pregatirea

fi+ica

#.%1.2%13 '.2.(la ora(2% '.2.(1$%:#%mm6g 2.8.(8$: !ritmic"

penrtu anali+e,6GO58>65Oluco+a 3ilirubina directa 3ilirubina totala 'OB5'OP5'rigliceride5Dibrinogen E*aminare ec.ografica

p i.ica a pacientului in recoltarii in po+itie Punctie venoa a i recoltarea probelor de ange anali+elor 2 e+area comoda E*plica te.nica ce @rmea+a a fi aplicata5 Educa pacientul 2 ea+a pacienta in po+itie comoda in pat! emi e+and"

-ole terol 5 @ree 5-reatinina 5 vederea

1%.%1.2%13 '.2.(1$%:#%mm6g 2.8.(8$:1I'MIPacienta nu mai pre+inta di pnee

Di pnee de effort Di pnee paro*i tica

Pacienta a pre+inte cai re piratorii permeabile i a aiba o re piratie adecvata.

2dmini trea+a medicatia pre cri a de medic

$%

nocturna

2eri e te camera i umidifica aerul daca e te nevoie

Precordialgii -efalee

-ombaterea durerii

2tmo fera de caEm i lini te in alon

Durerile precordiale nu mai au aceea i frecventa i inten itete

2n*ietate

-almarea i incura0area pacientei

Di cuta cu pacienta a Induca o tare de calm i lini te5o incura0ea+a

>tarea de teama di pare Pacienta e odi.ne te mai bine

In omnie

Pacienta a e odi.nea ca5 a aiba un omn lini tit

Ii a igura confort in pat o a ea+a comod Pa trea+a lini tea in alon

Bbe+itate

>caderea in greutate

Iformea+a a upra regimului i nece itatea ace tuia

Pacienta a intele nece itatea regimului i il re pecta

$1

Ga e*amenul ec.ografic (a pu in evidenta, ( teato+a .epatica gradul II(III (coleci t fara calculi (1.D. unic marit compen ator (1.>. e*clu c.irurgical ( plina a+ lung # cm (ve+ica urinara in reflectie (peritoneu liber 2nali+e efectuate 1e+ultat Geucocite 1%5# Oranulocite 753 Gimfocite 2753 Eritrocite 458# 6emoglobina 135# 6ematocrit 435$ -oncentratia 6b:1%%ml 315# 8>6 &% @ree 2& Oluco+a #7 -reatinina erica %587 -ole terol total 22$ 'OB 2# 'OP 17 @nitate de ma ura Y1%Z3:@G Y1%Z3:@G : Y1%Z&:@G g:dG : g:dG mm:ora mg:dG mg:dG mg:dG mg:dG @:G @:G Intervale biologice 4.%%(11.%% 1.$%(7.%% 2%.%%(4%.%% 3.$%($.$% 12.%%(1&.%% 37.%%(47.%% 32.%%(3&.%% 1$.%%(17.%% 1%($% 7%(11% %5&(1.3 12%(24% 1(38 1(4%

$2

Pacienta in var ta de $8 ani .iperten iva 5 obe+a 5 di lipidemica5cu rinic.i drept c.irurgical e internea+a pentru evaluare i conduita terapeutica. In timpul internarii tarea pacientei e imbunatate te 5 ten iunea arteriala a0unge la valoarea de 13$:8%mm6g 5 di pate di pneea paro*i tica nocturna. 2m di cutat cu pacienta i(am e*plicat nece itatea i importanta regimului alimentar care trebuie a(l in otea ca pe cel medicamento . Pacienta a fo t e*ternata pe 11.%1.2%13 cu urmatoarele recomandari, 1"(1egim alimentar .ipo odat i .ipolipidic 2"'ratament cu,('erten if 15$ mg 1 cp dimineata (8al artan 1&% mg 1 cp:+i (3etaloE(+oc $% mg 1 cp :+i (PreductalM1 3$ mg 1 cp *2:+i (2 penter 7$mg 1cp :+i (2tori 1% mg 1 cp :+i 3"Di pen ari+are prin medicul de familie

$3

CA/U+ III
Numele i prenumele,Marte Mi.ail Data na terii,17.%&.1#$$ Domiciliu,'ecuci >e*, ma culin -etatenie , romana 1eligie 7 ortodo*a >tare civila , ca atorit Inaltime , 18% cm Oreutate , 1%4 Cg Data internarii , 1%.%1.2%13 Data e*ternarii , 11.%1.2%13 Diagno ticul de internare , 6.'.2 tadiu II Diagno ticul de e*ternare , (6'2 tadiul II (I uficienta ventriculara tanga (Bbe+itate (3.-.I. (D.I.2.paro*i tica (Di lipide Motivele internarii , (di pnee 5 epi ta*i (cefalee (palpitatii (dureri precordiale (tulburari de ec.ilibru 2ntecedente .eredo(colaterale , (ne emnificative 2ntecedente per onale 7 (6'2 (Bbe+itate gradul II (Di lipidemie $4

(Dumator5con umator oca+ional de alcool Medicatie de fond inainte de internare 7(Norva c (2 penter (Indapamid I toric , 3olnavul e te cuno cut de 8 ani ca .iperten iv5 cu pu ee repetate de 6'2. 2 urmat tratament in ambulatoriu. In urma cu doua +ile e te va+ut de medicul de familie unde (a pre+entat cu cefalee 5 in otita de ameteli I tulburari de ec.ilibru 5 di pnee . I e recomanda internare. E*amen clinic la internare. >tarea generale , buna >area de nutritie 7 upraponderal 5 obe+itate gradul II 'egumente i mucoa e ,palid 5 tran pirat >i tem ganglionar , nepalpabil >i tem mu cular 7 te ut mu cular normal reparti+at 5 cu tonicitate i troficitate >item o te(articular 7 integru 2parat re pirator , torace normal conformat 5 la palpare i percutie nimic de emnalat 5 u oara tu e 2parat cardio(va cular , palpitatii5 dureri precordiale5 '.2.(17%:#$mm6g52.8.(1%$ coborat in 0o i in tanga 5 .ipertrofie de ventricul tang i plina in limite normale 2parat digetiv 7abdomen uplu la palpare 5 tran+it intetinal pre+ent 5 ficat oc ape*ian

2parat urogenital 7 lo0e renale libere 5 nedureroa e 5 mictiuni frecvente 5 nictirie

$$

NE8BI2 D@ND2MEN'2G2 1"Nevoia de a elimina

P1B3GEM2 Epi ta*i

>@1>2 -irculatie inadecvata -irculatie inadecvata 5 edeme ale menbrelor Di pnee 5 duree 5 nelini te 6'2 Bbo eala la efort Bbi nuinte alimentare gre ite 5 lip a de circulatie 'ulburari de ec.ilibru 'ulburari circulatorii cerebrale -efalee 5 verti0

2"Nevoia de a e mi ca i a avea o buna Edeme ale membrelor po tura 3"Nevoia de a dormi i a e odi.ni 4"Nevoia de a avea o buna circulatie $"Nevoia de a re pira &"Nevoia de a e alimenta i .idrata 7"Nevoia de a evita pericole 8"Nevoia de a comunica #"Nevoia de a e recreea In omnie -irculatie inadegvata Di pnee Dificultate de a urma dieta 8ulnerabilitate fata de pericole -omunicare ineficienta Dificultate de a indeplini actiuni recreactive

Plan -e in'ri4ire
PRO0+*MA O0I*CTIV* INT*RV*NTII RO+ PROPRIU $& RO+ (*+*)AT *+A+UAR*

Pu eu de ten iune, '.2.17%:#$:mm6g

1e piratie i ciurculatie adecvata >caderea '.2.

2 iguram un mediu ambiant placut in alon Po+itie comoda in pat pentru pacient 2 iguram pacientului i legume 1educe gra imile din alimentati i Na -l

2dmini trea+a tratementul indicat de medic 7 (tonicardiace (diuretice (.ipoten oare

Ga internare 7 '.2.(17%:#$mm6g B12 1& '.2.(1&%:#%mm6g 2.8.(73 B12 18 '.2.(12%:#%mm6g 2.8.(#% ritmic

alimentatie bogat in fructe (antiaritmice

Di pnee

>a aiba o re piratie adecvata

2eri irea camerei umidificarea aerului din camera daca e te nece ar Notarea '.2. 5 2.8. in D.B. urmare te efectul tratamentului in timp

1">er 1inger $%% MG 2"3etaloE(+oc 1 cp :+i 3"Dra*iparine %53 ml*2:+i 4"Novoga t 1 co:+i $"'erten if 15$mg1cp :+i -ordarone 2%%mg 1cp:+i

1ecoltarea i trimiterea la laborator a probelor de ange pentru efectuarea

Pregate te fi+ic i pi.ic pacientul pentru pecoltarea anali+elor $7

Punctie venoa a 1ecolte+a probe de ange, 6GO 5 Olicemie 5

E*amen radiologic , -ord marit de volum ECO ,.ipertrofie

anali+elor Efectuarea e*amenului radiologic Efectuarea ECO Efectuarea fundului de oc.i Edeme ale membrelor Di paritia edemelor

>e a ea+a comod pacientul Invata pacientul a nu bea i a nu manance in dimineata recoltarii probelor de ange

-reatinina 5 -ole terol 5 'OB 5 'OP 5Dibrinogen

ventriculara tanga cre terea comple*ului \1> D.B.retinopatie 2ngioten iune

1egim .ipo odat

'ratament cu diuretice

Di par edemele pacientul e poate depla a cu u urinta

Epi ta*i

Bprirea .emoragiei na+ale

2 ea+a pacientul in decubit dor al il fatuie te a comprime nara pe unde (a produ .emoragia timp de 8 minute

>e opre te .emoragia na+ala

In omnie

>a beneficie+e de numarul de ore de omn a fie un omn core pun+ator calitativ i cantitativ Deprinderea unei alimentatii corecte .ipo odate i .ipolipemiante

Bbe+itate

2 iguram un climat de lini te i iguranta pacientului Ii e*plica toate te.nicile ce urmea+a a fi aplicate Educa pacientul i il invata regimul alimentar pe care trebuie a(l urme+e $8

2dmini trea+a ] cp Yana* eara

Pacientul are un omn lini tit 5 e te mult mai odi.nit

'ulburari de ec.ilibru 5 verti0 5 cefalee

>a e poata mi ca fara dificultate 5 combaterea verti0ului i durerii

Il a0uta pe pacient a e depla e+e 5 a e imbrace i de+brace

2dmini trea+a , 2lgifen 1 fl

Pacientul i i recapata ec.ilibrul i iguranta de a e mi ca independent

'ulburari de vorbire

Po ibilitatea de a comunica fluient

2re rabdare a inteleaga pacientul referitor la ceea ce vrea a comunice

2dmini trea+a tratamentul medicamento

$#

T*:NICI (* IN)*IDIR* IN CA/U+ PACI*NTU+UI CU :IP*RT*NSIUN* ART*RIA+A

&%

&1

Me-icamente a-ministrate *nap


In-icatii6 'oate tadiile .iperten iunii e entiale, .iperten iunea reno(va culara7 in uficienta cardiaca conge tiva. Contrain-icatii 6iper en ibili+are la produ A-ministrare6 'ratamentul va fi trict individuali+at5 in functie de tarea i evolutia pacientului. In general5 e admini trea+a 1%(2% mg au 4% mg pe +i per o 5 o data au divi+ate in doua pri+e +ilnice5 inainte au dupa me e. Nu e va depa i do+a de 8% mg pe +i. In .iperten iunea arteriala medie5 do+a +ilnica initiala e te de 1% mg au 2% mg intr(o ingura pri+a. Do+a de intretinere e te de 2% mg pe +i. In .iperten iunea reno(va culara5 do+a +ilnica initiala e te de $ mg au mai mica. Ea poate fi cre cuta gradat5 a0ungand la 2% mg o data pe +i. Daca e te po ibil5 pacientii cu .iperten iune arteriala ridicata trebuie a intrerupa tratamentul cu diuretice cu 2(3 +ile inainte de inceperea tratamentului cu Enap5 evitandu( e a tfel ri cul in talarii unei .ipoten iuni arteriale. In in uficienta cardiaca conge tiva5 do+a initiala e te de $ mg au mai putin5 do+a de intretinere fiind 1%(2% mg pe +i intr(o ingura pri+a au doua pri+e +ilnice. Pentru a decide do+a de intretinere5 e te nece ar ca pacientul a fie urmarit 2(4 aptamani.'en iunea arteriala i functia renala trebuie verificate inainte de inceperea tratamentului i in cur ul ace tuia. Inainte de inceperea tratamentului trebuie ca+uta cantitatea de diuretice admini trata i5 daca e te po ibil5 a e a ocie+e glico+i+i digitalici. Ga pacientii cu in uficienta renala e recomanda utili+area unor do+e initiale mici5 do+a de intretinere a fie cat mai mica i la intervale cat mai lungi de timp. Enalaprilul e te eliminat prin diali+a. Precautii6 In cur ul arcinii i la femeile care alaptea+a5 apreciindu( e corect raportul ri c ( beneficiu terapeutic. Nu unt tudii uficiente privind admini trarea produ ului la copii Reactii a-2erse 6Pot aparea, cefalee5 obo eala5 greata7 mai rar, .ipoten iune5 .ipoten iune orto tatica5 diaree5 crampe mu culare5 tu e5 eritem5 edem angioneurotic. 1ar e inregi trea+a cre terea creatininei erice5 cu revenire la normal dupa intreruperea medicamentului. au metabolitii lui

&2

.uro emid
Actiune terapeutica Duro emidul un derivat ulfonamid(ben+oic5 e te un diuretic foarte activ5 cre te mult eliminarea renala de aruri5 e te eficace i in conditiile unei filtrari glomerulare redu e5 reduce pre iunea arteriala cre cuta i potentea+a medicatiaanti(.iperten iva. Efectul diuretic incepe dupa 2%(&% minutedelaadmini trareaorala idurea+a4(&ore. In-icatii furo emidul e te indicat in toate tipurile de edeme grave i in ca+urile re+i tente la tia+ide. E te diureticul de electie interapia in uficientei cardiace. 1atiuni imilare il impun in terapia edemului pulmonar acut. De a emenea e te indicat in edemul cerebral5 in edeme trombotice locale i edeme gravidice. In .iperten iunea arteriala5 furo emidulpoate fi utili+at ingur au in a ociatie cu alti agenti anti.iperten ivi. E te de a emenea indicat in in uficienta renala acuta au cronica evera. In into*icatiile acute medicamentoa e e recomanda furo emidul pentru a cre teeliminarea to*icului. E te util in into*icatiile cu ioduri5 bromuri au fluoruri. De a emenea poate combate.iperEaliemia. Contrain-icatii Duro emid 4% mg e te contraindicat la pacientii renala cu cu tari anurie5 de .ipovolemie au de .idratare5 .ipoEaliemie5 alcalo+a5 ciro+a decompen ata in tadiul precomato 5 in uficienta .epatica avan ata5 glomerulonefrita acuta5 into*icatia cu ^ digitalice Precautii Duro emid 4% mg e admini trea+a cu prudenta pacientilor cu in uficienta cardiaca grava5 diabet5 guta5 ob tructia cailor urinare5 .ipertrofia pro tatei. Pacientii cu diabet trebuie averti+ati ca Duro emid 4% mg poate cre te nivelul gluco+ei in ange5 afectand te tele de gluco+a urinara. Pacientii .iperten ivi trebuie a evite medicatiile care duc la cre terea pre iunii anguine. Duro emid 4% mg5 ca i alte diuretice5 e te cuprin in li ta ub tantelor dopante !inter+i e la portivi".>e recomanda prudenta la admini trarea furo emidului femeilor in arcinate in primul trime tru de arcina i pacientilor in var ta. Datorita aparitiei furo emidului in laptele matern5 admini trarea ace tuia la femeile care alaptea+a trebuie efectuata cu precautie. Ga alcoolici cu .epatite cronice eliminarea furo emidului e te modificata. Ga var tnici diure+a porita e poate a ocia cu nicturie5 pro tatita i retentie de urina in uficienta .iper en ibilitate !incruci ata cu ulfamide". 2dmini trarea de Duro emid 4% mg e te de a emenea contraindicata in

&3

Reactii a-2erse In cur ul terapiei cu Duro emid 4% mg pot aparea efecte ecundare5 efecte to*ice i: au efecte alergice. Efectele ecundare pot fi de+ec.ilibre .idro(electrolitice5 acido(ba+ice i metabolice. 6ipoEaliemia e te in general mai frecventa la inceputul tratamentului !cand ra pun ul diuretic e te abundent i re trictia dietetica evera" i in ca+ul tratamentului prelungit. >emnele clinice ( labiciune mu culara5 pare te+ii5 .iporefle*ie5 omnolenta5 anore*ie5 greata5 con tipatie5 aritmii ectopice5 modificari electrocardiografice caracteri tice5 mai rar afectarea rinic.iului !deficit de concentrare5 diminuarea filtrarii glomerulare" ( apar cand e produce o cadere a pota iului total din organi m. 6ipoEaliemia e te indeo ebi periculoa a la cirotici5 unde poate contribui la declan area comei .epatice. De a emenea5 cre te to*icitatea cardiaca a digitalicelor la pacientii digitali+ati !ri c de aritmii ectopice evere". in cur ul tratamentului cu Duro emid 4% mg mai pot aparea, .iponatremie cu au fara alcalo+a .ipocloremica5 .ipomagne+inemie !mai frecventa la diabetici i alcoolici"5 cre terea eliminarii calciului cu negativarea balantei calcice !mai ale la batrani"5 .ipocalcemie !numai uneori" cu favori+area tetaniei. De a emenea5 tratamentul indelungat cu Duro emid 4% mg favori+ea+a retinerea acidului uric in organi m5 impiedicand ( prin competitie ( ecretia tubulara a ace tui catabolit. Poate aparea .iper(uricemie au c.iar guta. Pot fi emnalate i cre teri ale lipoproteinelor i cole terolului anguine. Duro emid 4% mg poate produce !in mai mica ma ura in a decat tia+idele" caderea tolerantei la gluco+a i .iperglicemie5 de regula rever ibile. Diabetul latent poate deveni manife t5 iar diabetul manife t e agravea+a. Efectele to*ice ale admini trarii de Duro emid 4% mg pot fi, la nivelul i temului ga trointe tinal ( pancreatita acuta !rar"5 icter7 la nivelul i temului nervo central ( tinitu i urditate trecatoare au definitiva !rar i dupa do+e mari au la bolnavii cu in uficienta renala"7 la nivelul angelui ( anemie apla tica !rar"5 trombocitopenie5 agranulocito+a !rar"5 leucopenie. 1eactiile dermatologice de .iper en ibili+are care pot aparea unt, va culite cutanate5 dermatite e*foliative5 purpura5 foto en ibili+are5 urticarie5 prurit. Mo- -e a-ministrare Duro emid 4% mg e admini trea+a obi nuit pe cale orala. in tratamentul edemelor do+ele admini trate unt individuali+ate de medicul curant in conformitate cu ra pun ul diuretic al pacientului i in en ul obtinerii unui efect terapeutic ma*im. De a emenea5 e te importanta tabilirea do+elor minime nece are mentinerii ace tui ra pun . Ga adulti do+ele u+uale unt de 4%(8% mg:+i7 in ca+ de ineficacitate e poate cre te do+a la intervale de & ore pana la obtinerea ra pun ului au cel mult pana la 24% mg:+i !1(3 pri+e". In in uficienta renala unt uneori nece are do+e mai mari ( $%% mg au 1 g pe +i. in general5 folo irea de do+e mari impune controlul debitului urinar i al electrolitilor i corectarea eventualelor de+ec.ilibre. Daptul ca are o durata curta de actiune !4(& &4

ore" obliga la repetarea do+ei atunci cand e impune o diure+a u tinuta. Pentru a evita depletia volumica e recomanda reparti+area do+ei totale in doua au mai multe pri+e5 iar pentru a evita nicturia5 cele doua do+e vor fi admini trate una dimineata i una la amia+a. Bri de cate ori e te po ibil e revine la admini trarea in do+a unica matinala. in .iperten iunea arteriala Duro emid 4% mg e utili+ea+a ingur au a ociat cu alti agenti anti.iperten ivi. -and e te utili+at ca monoterapie e recomanda admini trarea a 2 2% mg:+i. 1eparti+area do+ei +ilnice in doua pri+e e te nece ara pentru a evita reboundul care urmea+a in mod obi nuit dupa & ore de la pierderea initial cre cuta de NaS. Pentru bolnavii .iperten ivi care re pecta un regim alimentar de odat au pentru cei tratati i cu alte medicamente anti.iperten ive unt uficiente do+e mai mici a0u tate in conformitate cu ra pun ul terapeutic. In ca+ de oligurie5 !daca filtrarea glomerulara cade ub 2% ml:min" e impun do+e mai mari, intre 2$%(2 %%% mg:24 .5 din cau+a e*cretiei redu e la nivelul tubului pro*imal. 2rgumente imilare conduc la do+e cre cute in in uficienta cardiaca evera5 refractara. la copii do+a orala initiala e te de 2 mg:Eg corp admini trat in do+a unica. Daca ra pun ul diuretic nu e te ati facator do+a poate fi cre cuta cu 1(2 mg:Eg corp5 dar nu mai devreme de &(8 ore de la admini trarea precedenta. Nu e recomanda do+e mai mari de & mg:Eg corp. Pentru o terapie de intretinere do+a trebuie a0u tata la nivelul minim la care e obtine ra pun ul eficient. In-apamiIn-icaii terapeutice 6iperten iune arterial) e en<ial). Contrain-icaii

6iper en ibilitate la indapamid)5 alte ulfonamide au la oricare dintre e*cipien<ii produ ului7 In uficien<) renal) ever)7 Encefalopatie .epatic) au in uficien<) .epatic) ever). 6ipopota emie.

Precauii Deoarece produ ul con<ine lacto+)5 nu e recomand) la pacien<i cu deficit de lacta+)5 galacto+emie congenital) au indrom de malab orb<ie a gluco+ei:galacto+ei. -oncentra<ia pla matic) a odiului trebuie m) urat) /naintea /nceperii tratamentului5 apoi la intervale de timp regulate. Brice tratament diuretic poate determina .iponatremie5 uneori cu &$

con ecin<e grave. >c)derea concentra<iei pla matice a odiului poate fi ini<iat a imptomatic)5 de aceea monitori+area periodic)5 c.iar mai frecvent) /n ca+ul pacien<ilor v;r tnici au cu ciro+) .epatic)5 e te obligatorie.Deple<ia de pota iu cu .ipopota emie e te unul din ri curile ma0ore ale tratamentului cu diuretice tia+idice =i /nrudite cu ace tea. 1i cul de in talare a .ipopota emiei !9 354mmol:l" trebuie prevenit la anumite grupe de pacien<i cu ri c cre cut5 cum ar fi pacien<ii v;r tnici =i: au ubnutri<i =i: au trata<i polimedicamento 5 pacien<ii cu ciro+) .epatic) cu edeme =i a cit)5 pacien<ii coronarieni =i cei cu in uficien<) cardiac). 6ipopota emia cre=te to*icitatea cardiac) a digitalicelor5 precum =i ri cul de tulbur)ri de ritm cardiac.Diureticele tia+idice =i /nrudite pot ) cad) e*cre<ia urinar) de calciu =i pot determina o cre=tere u=oar) =i tran+itorie a calcemiei. 6ipercalcemia per i tent) =i marcat) e poate datora unui .iperparatiroidi m nediagno ticat. 'ratamentul cu diuretice tia+idice trebuie /ntrerupt /nainte de inve tigarea func<iei paratiroidiene. Interaciuni2 ocierea indapamidei cu litiul e te nerecomandat) deoarece determin) cre=terea litemiei cu ri c de efecte to*ice5 ca =i /n ca+ul unui regim de odat ! cade e*cre<ia urinar) de litiu". Dac) totu=i e te nece ar) admini trarea diureticelor la pacien<i trata<i cu litiu5 e impune monitori+area litemiei =i a0u tarea do+elor. 'ratamentul concomitent cu medicamente care pot determina tor ada v;rfurilor J altele dec;t antiaritmicele J !a temi+ol5 bepridil5 eritromicin) iv5 .alofantrin)5 pentamidin)5 ultoprid)5 terfenadin)5 vincamin)" J poate determina tor ada v;rfurilor7 .ipopota emia5 bradicardia=i pree*i ten<a intervalului \' alungit unt factori favori+an<i. 2 ocierea cu antiinflamatoare ne teroidiene !2IN>" i temice au alicila<i /n do+e mari impune pruden<)5 deoarece ace tea pot ) cad) eficacitatea anti.iperten iv) a indapamidei.De a emenea5 la pacien<ii de .idrata<i5 a ocierea indapamidei cu 2IN> poate determina in uficien<) renal) acut) !prin c)derea filtr)rii glomerulare". >e recomand) .idratarea pacientului =i monitori+area func<iei renale /naintea /nceperii tratamentului.

&&

T*:NICI (* IN)RIDIR*
A(MINISTRAR*A M*(ICAM*NT*+OR P* CA+* *NT*RA+A M*(ICATIA ORA+A Deoarece medicamentele cu cale de admin trare orala unt cele mai lip ite de ri c5 mai ieftine i mai convenabile ca mod de admin trare5 o mare parte din tratamentele medicamentoa e e admin trea+a pe acea ta cale. 2 tfel5 pe acea ta cale e pot admini tra tratamente ub forma de, tablete5 cap ule5 iropuri5 eli*iruri5 pudre5 u pen ii5 uleuri5 granule etc. @nele nece ita preparare pecifica inainte de admin trare, uleiurile5 u pen iile5 granulele. De cele mai multe ori5 medicatia orala e te pre cri a in do+e mai mare decat ec.ivalentul au parenteral5 deoarece5 dupa ab orbtia in tractul ga trointe tinal5 o parte din medicatie e te di tru a de ficat i eliminata inainte de a intra in circulatia i temica. Do+ele mediamentoa e orale normale pentru un adult pot fi periculoa e pentru un var tnic. 'ratamentul pe cale orala e te contraindicat pacientilor incon tienti5 celor care pre+inta var aturi5 cat i celor care din diver e motive nu pot ing.iti. Materiale necesare medicatia pre cri a recipient pentru medicamente pa.ar apa au uc pentru copii

A-ministrare e verifica cu atentie medicatia pre cri a de medic i e compara cu cea primita de la farmacie e pala mainile e verifica data e*pirarii medicamentelor e confirma identitatea pacientului e verifica tarea pacientului !con tienta" i emnele vitale. B c.imbare in tarea ace tuia poate 0u tifica c.imbarea au anularea medicatiei !de e*emplu5 nu e vor mai admini tra anti.iperten ive la un pacient care pre+inta .ipoten iune" e admini trea+a medicatia impreuna cu apa au alt lic.id adecvat iropul nu e admin trea+a cu apa pentru a nu(i diminua efectul &7

daca e te nece ar5 e vor farama tabletele pentru a facilita ing.itira lor e va ta langa pacient pana cand ace ta va ing.iti medicamentul i daca e te nevoie5 e va verifica de c.i+andu(i gura. >e va reveni pentru verificarea tarii pacientului in ma*im 1 ora

Consi-eratii speciale a i tenta e va a igura ca are medicatie cri a de medic5 cerand indicatii nece are timpului i modului de admin trare daca e te nece ar. Nu e va admin tra niciodata medicatie prin indicatie verbala e va anunta medcul pentru orice medicatie neadmini trata din diver e motive au efecte adver e medicamentele lic.ide nece ita atentie porita la do+are nu e va admin tra niciodata un medicament dintr(un flacon neetic.etat. Nu e va etic.eta niciodata un flacon decat de catre farmaci t medicatia nu e va la a niciodata la indemana nimanui. Pacientul poate lua din gre eala altceva au un alt coleg le poate aran0a altfel cau+and confu+ii i gre eli medicatia opioida trebuie upervi+ata de doaua nur e i trebuie avut in vedere atat pecificul pitalului cu privire la circuitul ace tora cat i legile general valabile referitoare la ace tea daca pacientul cere detalii de pre medicatia a5 e va verifica din nou pre criptia medicului i i e vor oferi detaliile cerute. Pacientul va trebui a fie informat de pre orice c.imbare urvenita in c.ema a de tratament pacientul va fi informat a upra po ibileor efecte adver e i i e va cere a anunte ec.ipa de ingri0ire de pre orice c.imbare in tarea a e vor admin tra preparatele lic.ide pe ba+a de fier5 de e*emplu5 cu a0utorul unui pai5 pentru a preveni afectarea dentara tot cu un pai e pot admin tra i lic.idele cu gu t neplacut5 deoaree in ace t fel vor intra in contact cu ace ta mult mai putine papile gu tative daca pacientul nu poate ing.iti o tableta au cap ula5 fie acea ta e va farama daca e te po ibil5 fie e va cere medicului i farmaci tului a ofere o varianta lic.ida a aceluia i medicament. -ap ulele e pot de c.ide i admin tra pulberea dinauntru

&8

A(MINISTRAR*A M*(ICAM*NT*+OR PRIN IND*CTIA INTRAMUSCU+ARA In0ectia mu culara introduce ub tanta medicamentoa a adanc in te utul mu cular. 2cea ta cale de admin trare permite o actiune rapida prin ab orbtia in circulatia iritanta ga tric. Deoarece te utul mu cular are mai putini en+ori nervo i permite admini trarea de ub tante iritante. Gocul de in0ectare trebuie ale cu multa gri0a5 e va face i in functie de con titutia fi+ica a pacientului. >e evita +onele cu edeme5 iritatii5 emne din na tere5 ec.imo+e. In0ectiile intramu culare unt contraindicate pacientilor care pre+inta tulburari ale mecani melor de coagulare5 dupa terapii antitrombotice5 in timpul unui infarct miocardic. In0ectia intramu culara e efectuea+a prin te.nica terila. Materiale necesare medicatia pre cri a de medic comparata cu cea ridicata de la farmacie eruri pentru di+olvat eringa ac manu i compre e paduri alcooli+ate ! pentru in0ectia i temica. 2dmini trarea intramu culara e te alea a atunci cand pacientul nu poate ing.iti medicatie orala5 cand e te prea

Medicatia pre cri a trebuie a fie terila. >eringa i acul trebuie ale e adecvat pentru in0ectie5 i cu un calibru potrivit pentru va co+itatea ub tantei de in0ectat" Pre'atirea ec&ipamentului e verifica medicatia pre cri a ca data de e*pirare5 coloratie 5 a pect

intramu culara acul trebuie a fie mai lung 5 in functie de te utul adipo al pacientului5 de locul ale

e te tea+a pacientul a nu fie alergic 5 in pecial inaintea admini trarii primei do+e daca medicatia e te in fiola5 acea ta e de+infectea+a5 e parge i e trage do+a indicata5 cotand aerul din eringa. 2poi e c.imba acul cu unul potrivit pentru in0ectare intramu culara

&#

daca medicamentul e te in flacon ub forma de pudra5 e de+infectea+a capacul de cauciuc5 e recon tituie lic.idul 5 e trage do+a indicata5 e coate aerul i e c.imba acul cu cel pentru in0ectia intramu culara

te.nica de e*tragere a ub tantei dintr(un flacon e te urmatoarea, e de+infectea+a capacul flaconului e introduce acul5 eringa e umple cu aer5 tragand de pi ton5 aceea cantitate ec.ivalenta cu do+a care trebuie e*tra a din flacon5 e ata ea+a apoi la acul din flacon i e introduce aerul5 e intoarce flaconul i eringa e va umple ingura cu cantitatea nece ara

alegerea locului de in0ectare in in0ectia intramu culara trebuie facuta cu gri0a. 2ce t loc poate fi mu c.iul deltoid ! e poate locali+a foarte u or pe parea laterala a bratului5 in linie cu a*ila"5 mu c.iul dor ogluteal ! poate fi u or locali+at impartind imaginar fe a cu a0utorul unei cruci5 re+ultand patru cadrane.-adranul uperior i e*terior e te mu c.iul cautat"5 mu c.iul ventrogluteal ! poate fi locali+at prin linia imaginara ce trece prin e*tremitatea uperioara a antului interfe ier" i mu c.iul de pe fata antero(e*terna a coap ei! va tu laterali ".

A-ministrarea e confirma identitatea pacientului e e*plica procedura pacientului e a igura intimitate e pala mainile5 e pun manu ile e va avea in vedere a e rotea ca locul de in0ectare daca pacientul a mai facut recent in0ectii intramu culare la adulti deltoidul e folo e te pentru in0ectare de cantitati mici5 locul de admini trare u+ula fiind fata uperoe*terna a fe ei5 iar la copil fata antero laterala a coap ei e po+itionea+a pacientul i e de copera +ona alea a pentru in0ectare e timulea+a +ona de in0ectare prin tapotari u oare e terge cu un pad alcooli+at prin mi cari circulare e la a pielea a e u uce e fi*ea+a i e intinde pielea cu a0utorul mainii nedominante e po+itionea+a eringa cu acul la #% de grade5 e atentionea+a pacientul ca urmea+a a imta o intepatura5 e recomanda a nu i i incorde+e mu c.iul

7%

e introduce printr(o ingura mi care5 repede 5 acul prin piele 5 te ut ubcutanat5 pana in mu c.i e u tine eringa eringa cu cealalta mana5 e a pira pentru a verifica daca nu vine ange. Daca apare ange5 e va retrage acul i e va relua te.nica daca la a pirare nu apare ange5 e va in0ecta ub tanta lent pentru a permite mu c.iului a e de tinda i a ab oarga gradat medicatia dupa in0ectare e retrage acul ptrintr(o ingura mi care5 bru ca5 ub acela i ung.i ub care a fo t introdu e acopera locul punctionarii cu un pad alcooli+at i e ma ea+a u or pentru a a0uta di tribuirea medicamentului ! ma a0ul nu e va efectua atunci cand e te contraindicat5 cum ar fi la admini trarea de fier"

e indepartea+a padul cu alcool i e in pectea+a locul punctionarii pentru a ob erva eventualele angerari au reactii locale daca angerarea continua e va aplica compre ie locala au g.eata in ca+ de ec.imo+e e va reveni i in pecta locul in0ectiei la 1% minute i la 3% de minute de ora admini trarii nu e va recapa acul e vor arunca materialele folo ite in recipientele pecfice de colectare

Consi-eratii speciale la pacientii care au tratament indelungat intramu cular e va tine o evidenta clara a +onelor de in0ectare pentru a le roti la pacientii an*ioa i e poate tine g.eata cateva ecunde pe +ona de in0ectare inainte de admin trare5 pentru a ane te+ia intrucatva locul e incura0ea+a pacientul intotdeauna a rela*e+e mu c.iul pentru ca in0ectarea intr(un mu c.i incordat e te dureroa a in0ectia intramu culara poate di truge celule mu culare determinand a tfel cre teri ale nivelului -C ! creatinEina+a" care pot duce la o confu+ie5 deoarece aceea i cre tere poate indica un infarct miocardic. Pentru a diferentia cau+ele5 trebuie ceruta anali+a celulelor mu culare pecifice inimii ! -C(M3" i a lactode.idrogena+ei. Ga pacientii care nece ita o monitori+are atenta a -C i -C(M3 e va c.imba modul de

71

admin trare medicamentoa a din intramu cular in intraveno 5 tocmai pentru a evita confu+iile preci+ate mai u din cau+a unui te ut mu cular mult mai lab de+voltat5 trebuie avut in vedere ca la pacientii var tnici ab orbtia medicamentului are loc mult mai rapid

Complicatii in0ectarea accidentala de ub tante iritative in te utul ubcutanat datorita alegerii unui ac inadecvat au unei te.nici gre ite de admini trare. 2cea ta poate determina aparitia unui abce daca locul de in0ectare nu e rote te ci e fac in0ectii repetate in acela i loc5 acea ta poate conduce la o laba ab orbtie a medicamentului i 5 implicit5 la caderea eficientei ace tuia PRO0*+* (* SAN)* B"PUNCTIA V*NOASA +ocul punctiei J cele mai folo ite +one 8enele de la plica cotului !ba+ilica i cefalica"5 unde e formea+a un HMM veno prin ana tomo+area lor 8enele antebratului 8enele de pe fata dor al a mainii 8enele maleolare interne 8enele epicraniene !la ugar i copil mic"

Materiale necesare garou manu i eringa au eprubete peciale cu aditivii pecifici in functie de anali+a ceruta .older cu acul ata at au ac pentru .older i .older paduri cu alcool etic.ete formular de cerere anali+e pentru laborator recipient pecial de colectare i tran portare a probelor de laborator 72

banda0 ade+iv pentru locul punctiei

Pre'atire materialelor formularul de cerere anali+e trebuie completat corect i clar cu datele pacientului5 anali+ele cerute5 data i ora recoltarii5 numele medicului care indica anali+ele. eprubetele trebuie ale e cu gri0a in functie de anali+ele care e cer i de aditivii pe care ii contin fiecare eprubeta trebuie completata corect i clar cu datele pacientului

Recoltarea e pala mainile bine i e pun manu i confirmarea identitatii pacientului ! pentru a e evita confu+ia i a nu e lua anali+e la un alt pacient" e comunica pacientului ce i e va face5 i e va e*plica procedura pentru a(i reduce an*ietatea i a ne a igura de cooperarea a e face o curta anamne+a referitor la ce a imtit pacientul i la eventulele incidente in ca+ul unor recoltari anterioare ! lipotimii5 ameteli" recoltarea e face cu pacientul intin in pat au tand in caun5 cu mana pri0inita pe uportul pecial al caunului au de o ma a evaluarea celui mai bun loc de punctie venoa a e ob erva i e palpea+a vena pentru o mai preci a locali+are e montea+a garoul pro*imal fata de +ona alea a pentru punctie. Daca venele nu (au dilatat core pun+ator e cere pacientului a inc.ida i a de c.ida pumnul de cateva ori. !pacientul trebuie a tina pumnul tran in timp ce e punctionea+a vena i a(l de c.ida dupa ce e introduce acul in vena". e de+infectea+a +ona alea a pentru punctie cu paduri cu alcool pana ace ta ramane curat. -uratarea +onei e face dinauntru pre in afara pentru a e preveni contaminarea +onei punctionate cu flora e*i tenta pe pielea din 0ur. nu e combina folo irea padurilor cu alcool cu cele pe ba+a de iod5 deoarece alcoolul neutrali+ea+a efectul de+infectantelor pe ba+a de iod. dupa de+infectarea +onei e a teapta a e u uce inainte de punctionare e imobili+ea+a vena pre and cu policele e*act ub locul ale pentru punctie i e intinde de piele 73

e punctionea+a vena ub un ung.i de 3% grade .Daca e folo e te eprubeta5 ea e va umple automat pana la nivelul la care e te marcata. Daca e folo e te eringa5 e va evita a pirarea bru ca i rapida5 deoarece e va colaba vena.

.olderul trebuie mentinut intr(o po+itie igura pentru a evita ie irea lui din vena e va indeparta garoul imediat ce angele incepe a curga adecvat5 pentru a preveni ta+a i .emoconcentratia angelui ce pot afecta re+ultatele probelor recoltate e va evita a e tina garoul mai mult de 3 minute e c.imba cu atentie eprubetele care trebuie umplute pentru a nu e coate accidental acul din vena au a e perfora vena dupa umplere5 fiecare eprubeta e va agita cu blandete pentru ame tecarea aditivilor cu angele e de face garoul intotdeauna inainte de coaterea acului e aplica o compre a terile dea upra acului la nivelul locului de punctie i e coate cu blandete acul din vena. Intotdeauna e coate intai eprubeta din .older i apoi e coate acul e pre ea+a locul punctiei pentru 2(3 minute au pana cand e opre te angerarea daca acea ta durea+a mai mult de atat. 2cea ta previne e*trava+area angelui in te utul din 0ur i formarea .ematomului.

dupa oprirea angerarii e aplica un banda0 ade+iv a e evita agitarea puternica i bru ca a eprubetelor deoarece e poate produce .emoli+a. e reverifica locul punctiei pentru a e vedea daca (a produ .ematom. In ca+ul in care (a produ .ematom e va pre a energic locul timp de $ minute5 dupa care e aplica compre e calde.

e de carca materialele folo ite in containerele peciale5 eparate.

Consi-eratii speciale nu e va recolta niciodata de pe bratul au piciorul care au fo t folo ite de0a pentru diver e terapii intravenoa e au tran fu+ii5 deaorece re+ultatul anali+elor poate fi afectat. de a emenea5 e va evita recoltarea de ange din +one edematiate5 unturi arterio(venoa e5 +one cu .ematoame au rani va culare daca pacientul are vene vi+ibile5 pronuntate5 e va recolta evitand folo irea garoului 5 prevenindu( e a tfel formarea de .ematoame.

74

daca pacientul are tulburari de coagulare au e te ub tratament cu anticoagulante5 e va pre a ferm locul punctiei cel putin $ minute pentru prevenirea formarii .ematomului i e va pecifica tratamentul anticoagulant pe cererea de anali+e ce e trimite la laborator

e va evita punctia venoa a la picior deoarece poate cre te ri cul aparitiei tromboflebitei

Perfu1ia intra2enoas $ introducerea pe cale parenteral)5 pic)tur) cu pic)tur)5 a olu<iei medicamentoa e pentru reec.ilibrare .idroelectrolitic)5 .idroionic) =i volemic) a organi mului. Scop .idratarea =i minerali+area organi mului admini trarea medicamentelor la care e urm)re=te efect prelungit depurativ5 dilu;nd =i favori+;nd e*cre<ia din organi m a produ=ilor to*ici completarea proteinelor au a altor componente anguine alimentarea pe cale parenteral)

materiale materiale pentru de+infec<ia de tip II , de+infectante X alcool iodat7 tampoane terile ! e cur)<) pielea cu tamponul /mbibat /n de+infectant5 apoi cu un tampon teril 7 e aplic) /nc) o dat) de+infectantul =i e =terge pielea cu tamponul teril5 durata de ac<iune fiind de 3% ec." materiale pentru punc<ia venoa )

( de protec<ie(pern) ela tic) pentru pri0inirea bra<ului5 mu=ama5 ale+)7 ( in trumentar =i materiale terile ( eringi =i ace de unic) folo in<)! e verific) integritatea ambala0ului5 valabilitatea terili+)rii5 lungimea =i diametrul acelor" ( /n func<ie de cop7 pen e5 m)nu=i c.irurgicale5 tampoane ( alte materiale(garou au band) E marc.5 fiole cu olu<ii medicamentoa e5 olu<ii perfu+abile5 t)vi<) renal) perfu+or X tru ) de perfu+ie !ambalat de unic) /ntrebuin<are" pomp) de perfu+ie automat)(cu reglare programat) a volumului =i ratei de flu* robinete cu dou) au mai multe c)i branul)!cateter i.v." flutura= ben+i de leucopla t pentru fi*area acului !canulei" =i a tubului perfu+orului de pielea bolnavului >e calculea+) rata de flu* dup) formula, 7$

cant. tot. de sol. * fact.picurtor nr.ore * +%min. unde factorul picur)tor e te ,

la copii !micro" ( &% pic)turi:minut la adult !macro" ( 1$ pic.:min. >;nge J 1%pic.:ml hiperhidratarea !la cardiaci poate provoca edem pulmonar acut" ( e reduce ritmul au e /ntrerupe perfu+ia5 e admini trea+) tonicardiace embolia gazoas ( prin p)trunderea aerului /n curentul circulator !aten<ie la utili+area perfu+iilor ub pre iune5 c;nd e folo e=te para de cauciuc" revrsarea lichidului /n <e uturile perivenoa e poate da na=tere la flebite5 necro+e coagularea s,ngelui pe ac sau canul ( e previne prin perfu+area lic.idului cu olu<ie de .eparin)

Acci-ente

O5i'enoterapia Scop6 a igurarea unei cantit)<i core pun+)toare de o*igen la <e uturi prin combaterea .ipo*iei determinat) de, ( ( ( ( c)derea o*igenului alveolar diminuarea .emoglobinei tulbur)ri /n i temul circulator probleme care interferea+) cu difu+iunea pulmonar)

surse -e o5i'en ( ta<ie central) de o*igen (micro ta<ie (butelie cu o*igen precauii n folosirea surselor -e o5i'en $ deoarece o*igenul favori+ea+) combu tia 5 pre+en<a a trebuie aten<ionat) ( pacien<ii =i vi+itatorii vor fi aten<iona<i a upra pericolului fumatului au al unei fl)c)ri /n prea0ma ur ei de o*igen ( e vor verifica ec.ipamentele electrice din /nc)perea re pectiv) ( e vor evita utili+area materialelor generatoare de electricitate materialelor inflamabile !uleiuri5 alcool" 7& tatic) !materiale intetice" =i a

( aparatele de monitori+are au a pirare vor fi pla ate /n partea opu ) ur ei de o*igen ( tran portul buteliilor cu o*igen e va face pe c)rucioare 5 evit;ndu( e lovirea lor /n timpul tran portului ( buteliile cu o*igen vor fi a=e+ate /n po+i<ie vertical)5 pe un uport =i fi*ate de perete cu inele metalice5 departe de calorifer au ob) ( cunoa=terea de c)tre per onalul care manevrea+) o*igenul a locului de ampla are a e*tinctoarelor =i a modului de utili+are a ace tora

Meto-e -e a-ministrare a o5i'enului a. prin sond nazal - e te metoda cea mai frecvent utili+at) ( permite admini trarea o*igenului /n concentra<ie de 2$4(4$4 ( poate fi utili+at) pentru o terapie pe termen lung ( nu poate fi utili+at) la pacien<ii cu afec<iuni ale mucoa ei na+ale *. prin masc !cu au f)r) rein.alarea aerului e*pirat" ( permite admini trarea o*igenului /n concentra<ie de 4%4(&%4 ( e te incomod) datorit) i temului de prindere =i etan=ei+are ( accentuea+) tarea de an*ietate5 mai ale la copii ( poate cau+a irita<ia tegumentelor fe<ei ( nu e va utili+a la pacien<ii cu ar uri la nivelul fe<ei c. oche-ari pentru o.igen - unt prev)+u<i cu dou) onde care e introduc /n ambele n)ri ( e utili+ea+) la copii =i pacien<i agita<i ( unt mai bine tolera<i de pacien<i d. cortul de o.igen ( frecvent utili+at la copii ( concentra<ia o*igenului nu poate dep)=i $%4 ( are de+avanta0ul c) atmo fera de ub cort e /nc)l+e=te =i e datorit) faptului c) pacientul in pir) =i e*pir) /n acela=i mediu ( o*igenul introdu /n cort nu va fi umidificat5 ci trecut prin in tala<ii de r)cire ( /n cort e pot monta in tala<ii de r)cire ( copiii vor fi upraveg.ea<i permanent5 pentru a nu di loca cortul 77 upra/ncarc) cu vapori

ec&ipament necesar a-ministrrii o5i'enului ( ( ( ( ur ) de o*igen umidificator !recipient pt.barbotarea o*igenului con<in;nd ap) teril)" ond) na+al) 5 cateter5 ma c) de o*igen au cort5 /n func<ie de metoda alea ) material ade+iv !leucopla t"5 pt.fi*area ondei

inter2eniile asistentei ( preg)tirea p i.ic) a pacientului a igur;ndu(l de luarea tuturor m) urilor de precau<ie =i a=e+area pacientului /n po+i<ie core pun+)toare !dac) e te po ibil po+. emi=e+;nd care favori+ea+) e*pan iunea pulmonar)" ( a amblarea ec.ipamentului ( de+ob truarea c)ilor re piratorii ( m) urarea lungimii ondei de la nar) la tragu ( umectarea ondei cu ap) teril) pentru facilitarea in er<iei =i prevenirea le+)rii mucoa ei ( introducerea ondei /n nar) =i fi*area ace teia pe obra+5 cu ben+i de leucopla t ( dac) e utili+ea+) ma ca de o*igen5 acea ta e va a=e+a acoperind na ul =i gura pacientului =i e va fi*a cu o curea /n 0urul capului ( fi*area debitului de admini trare a o*igenului5 /n func<ie de pre crip<ia medicului ( aprecierea r) pun ului terapeutic al admini tr)rii o*igenului !ob ervarea culorii tegumentelor5 m) urarea re pira<iei =i pul ului" ( upraveg.erea pacientului pentru depi tarea emnelor de to*icitate au de apari<ie a unor complica<ii ( upraveg.erea ec.ipamentului de admini trare a o*igenului !pre iune5 debit5 etc." (acordarea uportului p i.ic al pacientului pe timpul admini tr)rii o*igenului =i combaterea oric)rei cau+e de di confort ( mobili+area periodic) a ondei ( coaterea ondei o dat) pe +i =i introducerea ei /n cealalt) nar) ( cur)<irea ec.ipamentului la terminarea te.nicii Inci-ente !i acci-ente ( ( dac) recipientul pt.barbotarea o*igenului e r) toarn) 5 lic.idul poate fi /mpin de o*igen /n c)ile re piratorii ale pacientului5 a fi*iindu(l /n ca+ul utili+)rii prelungite a o*igenului 5 /n concentra<ii mari au la pre iuni ridicate5 pot ap)rea, o iritare local) a mucoa ei 78

o conge tie =i edem alveolar o .emoragie intraalveolar) o atelecta+ie ( ( ( ( p)trunderea ga+ului /n e ofag duce la di ten ie abdominal) admini trarea o*igenului e va face dup) permeabili+area c)ilor re piratorii /nainte de efectuarea te.nicii e vor lua toate m) urile de precau<ie pe timpul admini tr)rii e vor upraveg.ea atent pacientul =i ec.ipamentul de admini trare !manometrul de pre iune =i indicatorul de debit"

Rolul asistentei me-icale


2 i tenta medicala detine o po+itie foarte importanta in ingri0irea ace tor categorii de bolnavi. _u tificarea rolului ei re+ida in caracterul unor boli cardiova culare !in uficienta cardiaca5 .iperten iune arteriala5 infarct miocardic"5 care reclama o upraveg.ere continua. Pe aceea i linie e ituea+a i frecventa accidentelor din bolile cardiova culare5 ca i a complicatiilor. In far it5 daca retinem5 faptul ca multe boli cardiova culare repre+inta urgente medicale5 tulburari de ritm5 cardiopatii i c.emice5 pu euri de .iperten iune5 edem pulmnar5 e poate intelege mai bine rolul au. Dar pentru a( i indeplini menirea5 nu trebuie a e multumea ca a cunoa ca i a aplice5 c.iar perfect5 diferitele te.nici de ingri0ire a bolnavului5 ci trebuie a cunoa ca notiuni teoretice5 care a(i permita depi tarea unui emn precoce5 interpretarea ace tuia i5 daca e te nevoie5 c.iar interventia in ituatiile in care viata bolnavului depinde de cuno tintele ale. 2 i tenta medicala e te obligata a note+e toate datele referitoare la pul 5 urina5 '.2.5 edeme5 dieta5 medicatie. Ea trebuie a a igure repau ul fi+ic i p i.ic al bolnavului5 care5 aproape in toate ace te categorii de afectiuni5 e te indi pen abil. Nu trebuie in a a uite de+avanta0ele repau ului indelungat la pat5 fapt pentru care e te nece ar a e recomande alegerea po+itiei e+ande au emi e+ande. 2de eori5 ace ti bolnavi unt incapabili a e ocupe inguri de dan ii. Iata de ce a i tenta medicala e te datoare a le a igure i a urmarea ca po+itia corecta in pat5 c.imbarea len0eriei5 tran portul5 efectuarea +ilnica a ma a0ului gambelor i picioarelor5 pentru prevenirea trombo+elor. 'oaleta +ilnica a bolnavilor ii revine5 de a emenea5 ei. Nu trebuie a uite ca unui bolnav cu in uficienta cardiaca avan ata ii e te inter+i efortul de toaleta +ilnica. Ga fel de important e te i repau ul p i.ic. 8i+itatorii numero i5 di cutiile cu voce tare5 c.emarile la telefon5 ca i neintelegerile familiale au profe ionale unt totalitatea cau+elor care pot 7# frana evolutia favorabila. pitali+are indelungata5 deci o

In bolile cardiova culare dieta repre+inta ade ea un factor e ential. 1egimul fara lic.ide5 .ipo odat5 uneori .ipoa+otat poate fi ade eori mai util intr(o .iperten iune au o in uficienta cardiaca decat multemedicamente. 2 igurarea tran+itului inte tinal e te capitala pentru ace ti bolnavi5 a i tenta medicala trebuie a tie ca eforturile mari de defecatie pot fi fatale intr(un infarct miocardic. Ea trebuie a cunoa ca indicatiile i contraindicatiile unor medicamente !digitala5 c.inidina". in far it5 trebuie a cunoa ca i primele ingri0iri care urmea+a a fie acordate in unele urgente cardiova culare. >a cunoa ca emnele ocului compen at i ma urile de profila*ie5 pentru a impiedica intrarea in tadiul decompen at. >a cunoa ca primele ingri0iri care trebuie acordate intr(o lipotimie au incopa5 ma urile de reanimare nece are !re piratia `gura(la(gura` au `gura(la(na `". CAPITO+U+ IV CONC+U/II 2m /nceput lucrarea cu no<iuni de anatomie =i fi+iologie ale aparatului cardiova cular. Pentru intocmitea lucrarii am luat in tuiu teoretic i practic trei pacientii cu diagno ticul de .iperten iune arteriala 5 avand evolutie i imptomatologie a emanatoare . Dupa tudiul facut pe pacientii cu .iperten iune arteriala am ob ervat 5 ca ma0oritatea au imptomatologie relativ a emanatoare 5 diferentele clinice depin+and de mai multi factori7var ta 5 e*ul 5 genetic 5 mediul ambiant. >tudiul a fo t facut pe pacientii cu var te diferite,$% 5 $8 de e*e diferite 5 doi pacienti de e* feminin i un pacient de e* ma culin Problemele intalnite au fo t,tulburari circulatorii5dificultate in a e mi ca i depla a5dificultate de a urma regimul5edeme5diafore+a5inapatenta5dificultate de a dormi i odi.nii5iar ca nevoi primordiale afectate unt urmatoarele,nevoia de a re pira i a avea o circulatie adecvata5 nevoia de aevita pericolele5nevoia de a elimina5nevoia de a e mi ca i a avea o po tura adecvat5 nevoia de amanca i a bea5nevoia de a dormii i a e odi.nii.>ur ele de dificultate commune unt, tre 5an*ietate5obo eala5ameteli5ta.icardie5obe+itate5fumatul5cre terea ten iunii arteriale5tulburari de vedere.In cadrul de fa urarii proce ului de nur ing5obiectivele principale pe care mi le(am propu a le re+olv unt, a aiba o circulatie adecvata5normali+area re piratiei5evitarea e*punerii inmediu inadecvat5re pectarea regimului alimentar5 omn core pun+ator5 a pre+inte o eliminareadecvata.In timpul pitali+arii celor trei pacienti le(au fo t efectuate urmatoarele anali+e delaborator,8>656b56t5'r52>GB5fibrogen5creatinina5radiografia inimii5ECO5e*amenul fundului deoc.i.'oti cei trei pacienti au beneficiat de tratament cu ,Enap5Duro emid52lgocalmin5nitroglicerina5Nifedipin.In vederea atingerii tuturor obiectivelor5interventiile autonome i delegate ale nur eiau avut urmatoarele puncte 8%

comune,urmarirea i notarea functiilor vitale5urmarirea comportamentului pacientilor5a igurarea conditiilor de igiena5a igurarea unei alimentatii core pun+atoare5educatia anitara a pacientilor.@n rol important in proce ul de ingri0ire al tuturor pacientilor5indiferent de afectiuneil con tituie prevenirea complicatiilor care contribuie la agravarea bolii5iar pentru in tituirea unor ma uri de profila*ie unt nece are di cutii repetate i convingatoare cu pacientul.In urma ingri0irilor nur ing acordate ace tor pacienti5 (a con tatat ca tarea lor lae*ternare (a ameliorat5pacientii fiind multumiti.Planul de ingri0ire nur ing e te parte integranta din planul terapeutic tabilit de medic i e te adaptat modului conceptual al 8irginiei 6ender on care pre upune ca in e*ercitarea profe ieide a i tenta medicala a e cree+e o ambianta unde valorile5obiceiurile5religia i credinta individuluitrebuie re pectate.

81

2ne*a

82

83

3I3GIBO12DIE

84

8$

8&

87

88

8#

CA/U+ II

#%