Sunteți pe pagina 1din 1

Revoluia de la 1848 n rile Romne (1848)

Revoluia de la 1848 n-a fost un fenomen neregulat, efemer, fr trecut i viitor, fr alta cauz dect voina intmpltoare a unei minoriti sau micarea general european. Revoluia general fu ocazia, iar nu cauza revoluiei romne. Cauza ei se pierde n zilele veacurilor. Uneltitorii ei sunt optsprezece veacuri de trude, suferine i lucrare a poporului romn asupra lui nsui. (Nicolae Blcescu,1850) 1. Revoluia de la 1848-1849 are cauze n gradul de dezvoltare a societaii n general, n acutizarea contradiciilor sociale, necesitatea soluionrii problemei naionale prin constituirea unui singur stat romnesc n cadrul fostei Dacii si impunerea unui statut internaional deosebit rilor Romne, n condiiile tensiunii ncordate existente ntre Rusia (puterea protectoare) i Turcia (puterea suzeran). Cauzele sunt i mai puternic reflectate n Transilvania, unde exploatarea naionala este deosebita.
Din a doua jumtate a secolului al XVIII-lea i mai ales din ultimele decenii ale aceluiai veac, procesul de destrmare a ornduirii feudale, mai accentuat n provinciile romneti supuse dominaiei Curii de la Viena, era n desfurare, precum cel mai nsemnat al formrii naiunii romne moderne. Aveau loc mutaii decisive, accentuate nendoielnic n Principate dupa Revoluia de la 1821, care a deschis drum mai larg nnoirii, a deschis un proces de reforma i a pregtit drumul ctre Revoluia din 1848, intruct n mod firesc clasa dominant feudal nu a fost capabil s aduc rennoirea n cursul sfertului de veac ce a desprit cele doua revoluii i n-a putut rspunde dect n partea necesitilor unei societi n plin efervescen. Perioada Regulamentului Organic n-a fcut dect s reflecte aceste limite si s arate pn unde puteau ajunge concesiile la care erau dispuse cercurile conductoare, concesii nendestultoare pentru pturile mijlocii in evident ascensiune pe plan economico-social i politic. Muli dintre fruntaii Revoluiei paoptiste vor fi fii de boieri, dar aceti Alecsandri, Cuza, Koglniceanu, Rosetti, Brtianu, Golescu, Creulescu, n-au reprezentat n revoluie clasa prinilor lor, ci lumea cea noua, modern, pentru realizarea creia ei se ridicaser.