Sunteți pe pagina 1din 2

hdfhsdal;f goergim adfva bdfbjdihutea 0rfgier9uweu9r8w fer-9gt0fidvmad frgueriugiasf rfguir9ug Nuvela este alcatuita din trei capitole in interiorul

carora distributia epiculuieste diferentiata: cea mai mare concentrare epica o are capitolul intai, incelelalte doua autorul urmarind evolutia obsesiei hangiului Stavrache cu privirela intoarcerea fratelui mort pe front, dupa ce intrase in posesia averii lui !apitolul intai este alcatuit din trei episoade "rimul este, de fapt; unde#nodamant: $ banda de hoti care inspaimantase timp de doi aniimprejurimile padurii %obrenilor este prinsa, mai putin capul ei & 'venimentelepremergatoare capturarii talharilor sunt relatate din perspectiva (gurii satului(care comentea#a aspectele neobisnuite ale intamplarii:) la jefuirea preotului*ancu, caruia ii mergeau treburile atat de bine incat (toata lumea credea capopa gasise vreo comoara(, (de mirare insa un lucru(, faptul ca hotii nu i-auluat buiestrasul minunat si cele doua iepe de prasila, iar (ceva si mai curios(,cainii nici macar nu au dat semn de viata, dar se stie ca (hotii au fel de fel demestesuguri ca sa adoarma cainii cei mai salbaticii)+l doilea episod infatisea#a venirea preotului lancu ,eorgescu la fratele sau, hangiul Stavrache, pentru a-i face marturisireaincredibila ca este seful bandei de talhari- Scriitorul dovedeste o deosebitamaiestrie in crearea suspansului prin amanarea continutului marturisirii dupace popa *ancu i#bucneste in plans, spunandu-i fratel./0au ca s-a nenorocit %upa vorbirea directa a preotului, de#valuirea motivului disperarii lui * se faceprin trecerea la stil indirect liber care insa nu transcrie cuvintele lui *ancu, cigandurile uimite ale hangiului: (!um s-a putut1 2mul cu greutate, proprietarulcu atatea acareturi si cuprins, mai bogat decat multa lume dimprejur) - frate-sau) preotul - sa fi fost capul bandei de talhari) Si cu toate astea era adevarat %racu-3 impinsese 4(4Situatiile surpri#a se succed rapid in aceasta parte anuvelei, fie prin identificarea cititorului cu cei doi frati care aud #gomote afarasi cred ca a venit potera, in realitate fiind un grup de voluntari veniti sainnopte#e la han, fie prin distantarea cititorului de actiunile personajelor cand asista la o scena (ermetica(, aceea in care hangiul, dupa ce se sfatuieste cufratele sau, il tunde scurt, actiune al carei rost il aflam mai tar#iu din dialogullui Stavrache cu voluntarii 'pisodul se incheie cu solutia sen#ationala gasita dehangiu; inrolarea preotului ca voluntar printre tinerii care innoptea#a la han +ltreilea episod pre#inta primirea de catre Stavrache a doua scrisori de pe front,la sfarsitul anului, dupa ce lumea din sat uitase de preot, care disparuse faraurma +utorul notea#a reactiile personajului la citirea scrisorilor, reactii caresunt in contradictie cu continutul vestilor 5a prima scrisoare, hangiul (desfacunervos plicul(, dar (cine ar fi va#ut figura lui neica Stavrache, presupunand caacela ar fi fost un om deprins sa descifre#e intelesuri din chipuri omenesti, ar firamas in mirare pricepand bine ca in sufletul fratelui mai mare nu se petreceanimic analog cu bucuria la citirea vestilor despre succesul de bravura alraspopitiilui( *ntre cele doua scrisori, scriitorul ne pune in contact cu gandurilehangiului prin (tehnica suspettsiunii( 6"alii !orne+&, adica prin enuntarediscontinua, separand prin puncte 0de suspensie propo#itiile "unctele desuspensie permit subintelegerea gandurilor de adancime ale hangiului, care nusunt rostite (!ladirea de* ipote#e( a hangiului privind posibilitatea intoarceriifrateluf depe front si sansele de a revendica averea trasea#a directiaevenimentelor + doua scrisoare, spre deosebire de prima, din care estereprodus doar inceputul conventional, este pre#entata integral %e dataaceasta, formula de adresare este a unui strain si in felul acesta este anticipatcontinutul privind moartea fratelui pe campul de lupta 5a scurt timp,Stavrache a plecat la targ (sa intrebe pe avocat cu ce forme intra cinevaregulat in stapanirea averii unui frate bun pierduti care n-are alt mostenitor (!apitolul al doilea pre#inta evenimente care au loc cinci ani mai tar#iu +cesteevenimente sunt precedate de rememorarea discutiei pe care Stavrache oavusese cu avocatul privind stapanirea averii fratelui mort 7 Se remarcaconstructia riguroasa prin selectarea detaliilor care asigura inlantuirea precisaa evenimentelor, trasatura de stil in care ", 8arifopol vedea influenta teatruluiclasic %ar, asa cum observa "aul !ornea, desi (constructia nuvelelor tragice esolida si bine echilibrata, cititorul are totusi sen#atia curioasa ca totul seintampla prea

repede, incat n-apuca sa 9participe: la destinul eroilor( ;eproducerea dialogului cu avocatul repre#inta o (scena( in sensul dramatic altermenului, !aragiale recurgand adesea in pro#ele sale la recu#itadramaturgului pentru a crea efectul de surpri#a %ialogul cu avocatul este, defap< o consultatie de specialitate prin care i se e=plica lui Stavrache ca estesingurul indreptatit sa mosteneasca averea fratelui care nu avea nici o altaruda %ar un segment al acestui dialog depaseste cadrul unei consultatii juridice +ceasta este si elementul-cheie al scenei;6jivocatul ii spune ca doarunul singur pe lume l-ar putea calea pe Stavrache pentru averea fratelui mortsi acela nu este altul decat insusi popa !uvintele avocatului s-au implinitpentru ca popa *ancu (venea din cand in cand de pe alta lume sa turburesomnul fratelui sau( %esi acest eveniment este denuntat ca ireal, felul in careil relatea#a scriitorul, folosind perfectul simplu si detalii ale realului 6(% Stavrache sta in odaita cautand sa desfaca niste socoteli incurcate, cand intranenorocitul fugar(&, il induce in eroare pe cititor, daca nu percepe acest jocdintre realitate si vis >recerea de la realitate la vis este imperceptibila pentruca evenimentul venirii fratelui disparut ca ocnas este saturat de detaliiconcrete: infatisarea, vestimentatia ocnasului, starea sa de epui#are Se distinginsa si detalii care dirijea#a evenimentele in planul oniric: greutatea de plumb aocnasului pe care hangiul nu-3 poate ridica de la podea, faptul ca glasul i seineaca in gat cand vrea sa-i ceara sa-i dea drumul, strania trecere de la stareade epui#are la cea de (luptator teafar(, rasul dp nebun care acompania#areplica (,andeai c-am murit, neica1( +l doilea cosmar este separat de primulprin pre#entarea unor momente din viata cotidiana a hangiului care, (desi#druncinat, si-a va#ut omul de daraveri( >recerea de la realitate la planul oniriceste tratata cu aceeasi tehnica a reducerii distantei dintre personaj si cititorprin notatia organica inregistrarea sen#atiilor auditive care acompania#aintrarea in somn a hangiului face imperceptibila alunecarea din planul realitatii 6?+paritia fratelui, de data aceasta in iposta#a de capitan de armata, insotit demilitari si oameni din sat, este precedata de o subtila asociere intre ritmulpicaturilor de ploaie si miscarea gandului, din ce in ce mai larga, incat(constiintii ii era peste putinta din centru sa-3 mai urmareasca( @ *ndiciioniricului, mai numerosi decat in relatarea primului cosmar, sunt si aici plasatisubtil: opo#itia dintre starea autumnala a naturii, care precede intrarea insomn, si e=plo#ia de soare din planul visului, revenirea replicii (,andeai c-ammurit, neica1( insotita de ras, ineficienta gestului de a scapa de (aratare(:;(Aangiul se indarjeste si-l strange de gat, il strange din ce in ce mai tare %ar cucat strange mai tare, cu atat chipul capitanului se luminea#a (!apitolul al treilea incepe cu descrierea unei naturi de sfarsit de lume,ninsoare si crivat, care pare a pregatialunecarea din nou in oniric Aangiul estepre#entat in treburile cotidiene ale pravaliei in ciuda vremii, pe inserat isi faceaparitia o fetita din sat venita sa cumpere pe datorie +paritia unor drumeti peo asemenea vreme pare ireala, dar dialogul are loc firesc pana in momentul incare unul din calatori ii spune pe nume hangiului,@ !and Stavrache vrea sa aflede unde il cunoaste, cel de-al doilea calator, care se prefacuse adormit, se ridica in picioare si se arata a fi fratele cre#ut mort Socul pe care il traiestehangiul este urmarit cu minutie de la dereglarea sen#atiilor la dereglareagesturilor si a miscarilor, apoi la anormalitatea reactiilor psihice caresemnalea#a pierderea echilibrului Aangiul incearca sa scape de realitatecomportandu-se de parca ar fi fost in somn, refu#and in felul acesta saperceapa aparitia fratelui in planul real !and musafirii incearca sa-3 tre#easca,reactionea#a violent, ca in cosmarurile sale chinuitoare@ dar de data aceastadescrierea luptei este saturata de notatii de comportament care inregistrea#amanifestari patologice