Sunteți pe pagina 1din 3

Caracterizare fizico si economico-geografica a Portugaliei

Portugalia, numita oficial Republica Portugheza este o tara marginita la Sud si Vest de Oceanul Atlantic. La ord si Sud, Portugalia se !n"ecineaza cu Spania. Portugalia poseda si doua arhipelaguri !n Oceanul Atlantic, #nsulele Azore si $adeira, situate la Sud-Vest !n Oceanul Atlantic. Raurile cu cea mai mare intindere iz"orasc din Spania, cum ar fi% $inho, Lima, &ouro, 'e(o si )uadiana. Cele care au toata reteaua hidrografi"a in Portugalia, de cea mai mare intindere sunt % $ontega, Vouga si Sado. #n pri"inta lacurilor, se remarca lacul Al*ue"a ca fiind cel mai mare din Portugalia, a"and o suprafata de +,- .m+. Lisabona a de"enit capitala Portugaliei acum /+-- de ani. 0ste o tara placuta, !ntinz!ndu-se pe o suprafata de 1+.-2+ .m+34putin mai mare dec5t Austria 6 ,dar are o splendida di"ersitate de forme de relief% pla(e lungi si albe, golfuri minunate, lanturi de dealuri si munti - $untii Serra da 0strela 4$untii Stelelor6, din centrul tarii, fiind cei mai !nalti7 numeroase r5uri si !n zona central-sudica, !ntinsa c5mpie Alente(o, presarata cu ste(ari de pluta si cu plantatii de maslini. La nord de $untii Serra da 0strela, relieful de podis, "echi si muntos, reprezinta prelungirea $esetei spaniole 4Podisul Portugaliei6. R5urile principale "in din Spania. 0le se "arsa !n ocean prin estuare largi si ad5nci, la gura carora au aparut si s-au dez"oltat cele mai mari orase si porturi ale Portugaliei% Lisabona si Porto. Ora8e principale% P9rto,Vila o"a de )aia, Amadora, Cascais, Almada, $atosinhos , Co:mbra, ;raga, <unchal 4!n insula $adeira6, Setubal . Arborele de plut=, "i>a de "ie, pomii fructiferi, citricele 8i m=slinii, al=turi de pini 8i eucalip>i, constituienota dominanta a florei portugheze. Ste(arul de pluta este un arbore care creste !n regiunile calde si !nsorite. &in coa(a lui, o data la opt ani, cu un cutit special, se desprinde un strat gros de material neted, poros, impermeabil, elastic si mai usor dec5t apa, numit pluta. Aceasta este folosita la fabricarea dopurilor, colacilor de sal"are,talpilor de !ncaltaminte si plutelor de pescuit. Vecin=tatea Oceanului Atlantic ofer= Portugaliei accesul la importante resurse piscicole. Animalele cele mai r=sp5ndite pe teritoriul portughez sunt iepurele de c5mp, iepurele de cas= 8i "ulpile. ?n nordul >=rii tr=iesc c=prioare, porci mistre>i, "idre 8i dihori. <oarte rar pot fi !nt5lni>i 8i r58i sau lupi, ace8tia a"!ndu-8i refugiul !n rezer"a>ia natural= Serra da $alcata. &e asemenea, !n Portugalia tr=iesc numeroase specii de p=s=ri, ea afl5ndu-se pe traseul de migra>ie dintre nordul 0uropei 8i Africa. ?n apele oceanului sunt pe8ti cum ar fi sardelele, codul sau tonul, din care se prepar= m5nc=ruri foarte apreciate. Solul este acoperit cu peste @ milioane hectare de p=dure 4cca. @,A din suprafa>a >=rii6 8i B,Cmilioane hectare terenuri culti"abile 4din care aproape @ mil. hectare slab

producti"e6. ?n subsol sunt resurse de% uraniu, cupru, cositor, Dolfram, tungsten, sare, marmura, granit. Portugalia are o populatie de //.@ milioane locuitori 411A dintre acestia sunt protughezi6, o suprafata de 1+.@1/ .mE si o densitate de /+@ loc.F.mE . Gonele mai dens populate sunt ora8ele Lisabona 8i P9rto, cu !mpre(urimile 4!mpreun= concentreaz= aproape +F, din popula>ia >=rii6, "alea flu"iului 'e(o, unele sectoare de coast=, regiunea Algar"e. ?ntre regiunile mai pu>in populate se !nscriu c!mpia Alente(o, !n S, 8i sectorul montan din . #ndicele natalitatii este de //,B, iar al mortalitatii este de /-,B, rezultand un spor natural de /F/--de locuitori. Reducerea natalitatiii si emigrarea tinerilor in tarile slab dez"oltate ale 0uropei au a"ut ca rezultat scaderea numarului de locuitori si a fortei de munca. Popula>ia urban= reprezinta @HA din totalul populatiei. Limba portughez= este "orbit= !n !ntreaga >ar=, cu eIcep>ia ora8ului $iranda de &ouro, !n care dilectul Asturian este recunoscut ca limb= oficial=. $inorit=>iile, inclusi" cele formate din imigran>ii africani din fostele colonii, num=r= mai pu>in de /--.--- de oameni. $a(oritatea popula>iei portugheze este de confesiune romano-catolic=% catolicism 1+,+A, protestantism /,,A, islamism -,/A . 0conomia Portugaliei a de"enit o economie di"ersificat= i !n continu= cretere, bazat= pe ser"icii, de la aderarea la Jniunea 0uropean=, !n /12C. ?n ultima decad=, gu"erne succesi"e au pri"atizat multe firme controlate de stat i au liberalizat zone cheie ale economiei, incluz5nd sectoarele financiar i telecomunicaii. ara a !ntrunit criteriile pentru Jniunea $onetar= 0uropean= 40$J6 !n /112 i a !nceput s= foloseasc= noua sa moned=, euro, pe / ianuarie +--+, !mpreun= cu alte // state membre ale J.0. Portugalia este o tara cu o industrie mai putin dez"oltata. 'otusi ,dupa /11-,"eniturile aduse tarii de catre industrie au crescut. Aceasta produce !n special ciment, produse teItile si alimentare, produse din pluta, pantofi, !ngrasaminte. Agricultura este baza economiei.?n sudul tarii se culti"a migdali, portocali, ste(ar de pluta ,"ita-de"ie. Pentru a !mpiedica eroziunea solurilor, relieful este terasat. O dat= cu intrarea !n J0, Portugalia a cunoscut un ade"=rat miracol economic,fiind !n plin= ascensiune. Principala ramur= economic= este industria prelucr=toare 4aproape K din popula>ia acti"=6, care a crescut, !ntr-un ritm rapid, !ncep!nd cu /12C. #ndustriile tradi>ionale sunt%teItil=-confec>ii 4)uimarLes, Conde6, piel=rie 4;raga, Porto6, ceramic= , sticl=rie 4$arinha )rande6, alimentar= 4!ndeosebi "in, Portugalia fiind unul dintre principalii produc=tori mondiali, ulei de m=sline, produse lactate6. Aceste industrii au fost dep=8ite, ca "aloare a produc>iei, de industria constructoare de masini 8i prelucrarea lemnului.

Alte ramuri industriale% siderurgie 8i metalurgie neferoas= 4LeiIMes, SeiIal6, industrie chimic= 8i petrochimic= ,materiale de cnstruc>ie. Principalele centre industriale sunt%Lisabona, P9rto, SetNbal 8i LeiIMes. Portugalia dispune 8i de unele resurse minerale, produc>ii mai semnificati"e a"!nd sarea 8i cuprul. Agricultura este slab dez"oltat=, cu eIcep>ia "i>ei de "ie 8i a pomilor fructiferi 4citrice, m=slini, smochini, meri 8.a.6. Celelalte culturi sunt destinate, !n principal, consumului intern%gr!u, orez, porumb, cartofi, legume 8.a.

Stiati ca...O
Lisabona, cel mai mare ora8 8i capitala a Portugaliei, a fost !ntemeiat de triburile libereO <enicienii au dez"oltat a8ezarea 8i au numit-o Allis Jbo 4Port sigur67 romanii au numit-o Olissipona, iar maurii au a"ut-o !n st=p5nire mult timp. ?n //BH, ca"alerii crucia>i condu8i de Alfonso # al Portugaliei au reu8it s= recucereasc= Lisabona 8i s= o alipeasc= Portugaliei. Stiati ca, in Portugalia, autoritatile au pus la punct un sistem ingenios de informare a persoanelor in "arsta cu pri"ire la utilizarea monedei euroO $ulte dintre acestea nu stiau sa scrie si sa citeasca, dar erau foarte credincioase si mergeau cu regularitate la biserica. La solicitarea autoritatilor, preotii au acceptat ca, pe langa obisnuitele predici, sa le eIplice enoriasilor modul de utilizare a noii monede.