Cuprins: 1. Observarea statistica.2 2. Problemele programatico-metodice.3 3. scopului si sarcinilor activitatii de observare4 4. Programul observarii statistice..

Observarea statistica
1

Activitatea statistica desfasurata de organele de drept, cuprinde un numar mare de operatii care vizeaza obtinerea datelor si informatiei necesare cunoasterii fenomenului crima. Obtinerea informatiei nu se reduce numai la inregistrarea datelor privind fenomenele si procesele care tin de obiectul cunoasterii, ci cuprinde si totalitatea operatiilor de sistematizare, prelucrare, analiza si interpretare a informatiilor. Totalitatea operatiunilor, actiunilor de culegere (observare), sistematizare si prelucrare, analiza si interpretarea datelor se numeste cercetare statistica. Acest proces de cunoastere poate fi schematic redat in modul urmator: Observarea statistica: - culegerea (obtinerea) informatiilor statistice. Prelucrarea statistica: - sistematizarea datelor individuale; - calculul sistemului de indicator; - prezentarea datelor prin tabel, serii grafice. Analiza si interpretarea statistica:- compararea datelor; - formularea concluziilor asupra intregii cercetari; - fundamentarea calculelor de prognozari. Prima etapa de cercetare statistica a criminalitatii o constituie observarea statistica ce rezida in inregistrarea datelor si informatiilor dupa criterii unice privitoare la caracteristicile unitatilor colectivitatii supuse cercetarii.
2

inind seama de importanta etapei obtinerii informatiilor statistice in cadrul procesului de cunoastere a fenomenelor de masa, ca si de comple!itatea problemelor ce urmeaza a fi rezolvate in aceasta etapa, efectuarea ei cu succes nu poate fi conceputa fara un plan judicios intocmit, care trebuie sa se refere la scopul inregistrarii materialului faptic, la obiectul inregistrarii, la unitatea de inregistrare, la programul inregistrarii si la o serie de probleme organizatorice (personal, formulare etc.). "nformatiile obtinute in urma inregistrarii fiecarei unitati a colectivitatii cercetate constituie materialul statistic initial, materia prima a statisticii, pe baza careia se infaptuieste cunoasterea stiintifica. #ealizarea practica a observarii presupune rezolvarea corecta a unor probleme cu caracter atit metodologic cit si organizatoric, incluse in planul observarii statistice. 2.1 Problemele programatico-metodice

Problemele programatico-metodice incluse in plan: stabilirea scopului si sarcinii observarii, determinarea obiectului, unitatilor observarii, totalitatea si masurile, elaborarea programului observarii, precum si alegerea tipului si modalitatea observarii. Problemele de organizare cuprind stabilirea locului, timpului si termenelor observarii, determinarea cercului de persoane si organizatii, responsabile de efectuarea observarii; selectarea, instruirea si instructa$ul cadrelor; multiplicarea si e!pedierea formelor de dare de seama; stabilirea termenelor de prezentare a materialelor, precum si alte chestiuni practice, ce tin de efectuarea observarii statistice.
3

3.1 Scopul si sarcinile activitatii de observare

%eterminarea scopului si sarcinilor activitatii de observare statistica constituie punctul initial in organizarea oricarei observari statistice. &ercetand fenomenul infractional (criminalitatea), se poate pune scopul de a e!amina personalitatea infractorului, dandu-i o caracteristica amanuntita sau cauzele, conditiile, factorii si circumstantele, care favorizeaza comiterea infractiunilor etc. "n functie de scopul pus intr-un caz este necesar a inregistra unii indici, in altul ' alti indici. (copul observarii trebuie formulat clar, precis si desfasurat. )uand drept baza scopurile observarii statistice, sint puse sarcinile concrete, care urmeaza a fi rezolvate in cursul efectuarii ei. Principala sarcina a observarii statistice pentru organele de drept o reprezinta inregistrarea obiectiva si operativa a fiecarei infractiuni si a persoanei care a comis-o in documentele de evidenta primara. *ormularea clara a scopurilor si sarcinilor observarii permite de a determina obiectul observarii statistice, inteles ca o colectivitate (totalitate) statistica (procese sociale, fapte, evenimente etc.) ce urmeaza a fi cercetata. *ara o definire clara a obiectului observarii e!ista pericolul de a omite unele fapte sau, viceversa, de a inregistra fapte, care nu tin de totalitatea studiata (de e!emplu, contraventiile administrative la cercetarea criminalitatii). (e intelege de la sine ca si una si alta poate duce la o reflectare denaturata a mediului observat, iar ulterior, in fazele urmatoare de investigatie statistica ' la concluzii total eronate. +ste de e!emplu, clar ca tinand cont de latura cantitativa a criminalitatii (obiectul statisticii
4

criminologice) se cere a avea o imagine absolut clara despre ceea ce reprezinta infractiunile, prin ce difera ele de contraventiile administrative, delictele civile si de abaterile disciplinare. Pornind de la considerentul ca principala sarcina a statisticii criminologice, care, dupa cum s-a mentionat de$a, consta in aceea ca, pe de o parte, se ofera o informatie e!haustiva asupra laturii cantitative a criminalitatii, iar pe de alta ' sa caracterizeze prin indicii sai cum se realizeaza masurile de contracarare si profila!ie, pot fi determinate urmatoarele obiecte de observare ale criminalitatii: ,. infractiunile (faptele, episoadele infractorice); -. infractorii; .. persoanele care au patimit in urma savarsirii infractiunii; /. daunele materiale aduse persoanelor fizice si $uridice; 0. masurile de control asupra criminalitatii si masurile de influenta asupra persoanelor care au savarsit infractiunile. rebuie de avut in vedere ca obiectele statisticii criminologice reflecta trasaturile specifice ale fiecarei faze proprie procesului penal. %e aici, organizatoric, observarea statistica se constituie potrivit functiilor organelor respective. O imagine completa despre obiectul observarii poate fi obtinuta folosind asemenea notiuni ale statisticii cum sint unitatile de observare, totalitatile si unitatile de evidenta.

4.1 Programul observarii statistice Programul observarii statistice reprezinta o lista de intrebari formulate clar si fundamentate din punct de vedere stiintific pentru a raspunde la care este necesar sa se culeaga datele despre unitatile care formeaza obiectul observarii. "n programul de observari se cere a fi incluse intrebari si trasaturi esentiale pentru obiectul dat. &ontinutul programului este determinat de particularitatile obiectului supus observarii si scopurile observarii statistice. Anume din aceasta cauza, intocmirea programului presupune cunoasterea profunda a fenomenului studiat, a particularitatilor si caracteristicilor lui esentiale. (tatistica criminologica ofera posibilitatea de a elabora programe ample de observare, ce caracterizeaza in anumiti indici tot procesul de combatere a criminalitatii, nivelul, structura, dinamica, date cu privire la personalitatea infractorului. (urse directe ale acestor indici (programei de observari) le formeaza legislatia in vigoare, diferite acte normative, care reglementeaza activitatea organelor de drept. %upa solutionarea (rezolvarea) $usta a problemelor indicate, programaticometodice ale observarii statistice, urmeaza a stabili metoda aplicarii ei. +a include diferite metode concrete, tipuri si modalitati, a caror alegere depinde de scopurile, problemele si obiectul studierii statisticii. "n organele afacerilor interne sint folosite doua forme de organizare a observarii statistice: dari de seama si cercetari statistice organizate special.
6

"n cercetarile criminologice concrete formele de organizare, tipurile si modalitatile observarii statistice se imbina, de regula, alcatuind astfel observarea statistica comple!a. (istemul darilor de seama statistice este principala sursa de informatie, ce reprezinta un document oficial care contine date consemnate (inregistrate) intr-o forma speciala si prezentata institutiilor superioare sau organelor statistice, informatii cu privire la activitatea diviziunilor subordonate pentru o anumita perioada. %atele darilor de seama statistice pot servi drept instrument (mi$loc) eficient de diri$are a procesului de combatere a criminalitatii doar in cazul respectarii cerintelor inaintate fata de ea, si anume:

datele de dare de seama trebuie sa fie complete, autentice (sigure), e!acte si oportune. datele darilor de seama trebuie sa fie comparabile, adica uniforme dupa semnele lor calitative si dupa intervalele de timp.

A doua forma a observarii statistice ' investigatie statistica organizata special in statistica criminologica e folosita rar. )a ea se apeleaza in acele cazuri, cind sint necesari indicii, care nu sint reflectati in statistica oficiala. +!ista inca doua tipuri de observare statistica continua, in cursul careia inregistrarea unitatilor totalitatii se efectueaza pe masura aparitiei lor (de e!emplu, evidenta si inregistrarea declaratiilor si informatiilor despre infractiuni). (i cea discontinua sau periodica, in timpul careia inregistrarea unitatilor totalitatilor se face fie regulat, fie pe masura necesitatii.
7

%upa sfera (volumul) de elemente cuprinse intr-o totalitate, adica plenitudinea cercetarii cutaror sau cutaror fenomene, observarea statistica poate fi compacta (completa) si necompleta (incompleta). Aceasta din urma se subdivide in: ,. selectiva; -. de ancheta; .. cercetarea masivului de baza; /. monografica. Observarea compacta (totala) reprezinta o reflectare e !austiva, inregistrarea de suta la suta (fara e ceptie) a tuturor unitatilor, care sint reflectate in continutul totalitatii e aminate. %e e!emplu, inregistrarea infractiunilor care au devenit cunoscute organelor de cercetare penala. inregistrate suta la suta, fara nici o omitere. %in mai multe cauze in scopul economiei de timp in legatura cu imposibilitatea de a efectua observarea s.a. adesea are loc asa-zisa cercetare selectiva, a carei esenta consta in faptul, ca este supusa inregistrarii numai o parte (selectie), a totalitatii care ne intereseaza (de e!emplu, -12 dintre detinuti), iar rezultatele obtinute servesc drept caracterizare a totalitatii in intregime. eoria si e!perienta statistica demonstreaza ca observarea selectiva, in cazul unei organizari $uste, ofera date autentice (sigure), pe deplin utile pentru aplicarea lor in practica si munca stiintifica (mai amanuntit a se vedea mai $os). "videnta statistico-penala reprezinta observarea statistica totala (compacta) a infractiunilor, a persoanelor care le-au savarsit, precum si a rezultatelor activitatii organelor implicate in combaterea criminalitatii, bazata pe completarea strica a
8

oate aceste infractiuni trebuie

anumitor documente, intocmite dupa un program elaborat din timp sub forma de fisa sau de registru. "n #epublica 3oldova este stabilit un sistem unic de evidenta si dare de seama care cuprinde lucrul organelor de interne, al procuraturii si $udecatoriei. "". "n baza urmatoarelor date despre huliganism: 4umarul acuzatilor la un dosar penal , . / 0 4umarul dosarelor penale ,-1 ,51 ,61 01 0

stabilim: ,. 4umarul mediu de invinuiti la un dosar penal; -. &are tip al valorii medii este aplicabil la e!emplul dat; %e prezentat rezultatele obtinute sub forma unui grafic. #ezolvare: ,. a. &alculam numarul total al acuzatilor: ,!,-1 7 ,-1
9

-!,51 7.61 .!,617 0/1 /!017-11 0!07-0 ,-18.6180/18-118-07,/90 a. &alculam numarul total de dosare: ,-18,518,61801807//0 b. Aflam numarul mediu de invinuiti la un dosar penal: ,/90 : //0 7 ..-

Bibliogra ie :
1. www.statsoft.ru/ 2. www. statistica.md 10

3. ru.wikipedia.org/wiki/Statistica 4.

!ttp:"" acultate.regielive.ro"cursuri"statistica"obiectul-si-metodastatistica-#$%&3.!tml

%. 'otaru O(ana) Statistica *udiciara) C!isinau 2++,

11